Lucrare Finală - LEU POTOP ADELA - 2 PDF

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
Program conversie profesională de « Tehnologie și control în alimentație publică și turism »
LUCRARE DE ABSOLVIRE
Food street un fenomen sau o nouă orientare în consumul alimentar
Profesor coordonator: Absolvent

Conf. Dr. ing. Iordăchescu Gabriela Leu (Potop) Adela Cătălina
Galaţi
2019
Leu (Potop) Adela Cătălina
CUPRINS
1. Argument.......................................................................................................................................................... 3
2. Street Food-ul în lume! .................................................................................................................................... 4
2.1 Romania, pe marea scena a street food-ului european.......................................................................................................................... 6
2.2. Oportunități și bariere................................................................................................................................................................................ 7
3. Street Food Festival .......................................................................................................................................... 8
4. Studiu de caz – Ghidul food-truck, cum să deschizi o afacere! ..................................................................... 25
Ce trebuie să știi înainte de-a începe o afacere de street food ........................................................................ 25
Înființarea unui restaurant mobil, adică a unui FOOD TRUCK .................................................................... 26
Autorizații și avize pentru un food truck ........................................................................................................ 26
Cum să alegi rulota potrivită .......................................................................................................................... 27
Sfaturi de la antreprenori în domeniu ............................................................................................................. 28
Promovare si evenimente dedicate food truck-urilor ..................................................................................... 28
Avantajele unei afaceri de street food cu rulotă ............................................................................................. 31
Ce să faci ca să ai succes cu afacerea ta de street food .................................................................................. 32
Plan de afaceri ................................................................................................................................................ 32
5. Concluzii ........................................................................................................................................................ 44
6. Bibliografie .................................................................................................................................................... 47
2
1. Argument
Apariția fenomenului Street Food este de dată recentă în România, cu ceva mai multă vechime
în piețele mature (sau în țările „de origine“) și cu un imens potențial de creștere în ambele „lumi“,
creștere bazată pe apetitul și simpatia pe care o manifestă tinerii față de acest mod nou de alimentare și
de distracție. Bine, știm că „food“ în general, asociat cu stilul de viață, este una din „căutările“
societății moderne. Aici nu includem alimentația de necesitate.
127 milioane de căutări pe Google se referă la „local food“, „healty food“, „traditional food“,
„ecological food“ și „street food“. Cu alte cuvinte, mâncarea care acoperă necesități mai complexe
decât foamea. Mâncarea „umple goluri“ psihoafective, poziționează social, punctează identitar,
formează grupuri cu opțiuni comune. Dinamica socială, schimbările antropologice, dezvoltarea
economică, ritmul de viață al unor categorii socio-profesionale, toate stau la baza unor orientări noi în
ceea ce privește alimentația.
Ce are HoReCa clasică de învăţat?

Succesul Street Food se datorează și determinării lucrătorilor care, de cele mai multe ori, sunt și
proprietarii acestor bucătării mobile. Cei mai mulți au cel puțin liceul la bază, dar există un procentaj
însemnat de posesori de studii superioare (aproximativ 18% în SUA), ceea ce îmbunătățește
semnificativ gestionarea relațiilor cu clienții, o altă cauză a succesului Street Food.
Acestea sunt premizele. Ce poate face HoReCa (acronimul pentru industria ospitalității:
Hoteluri, Restaurante, Café, folosit în principal în Scandinavia, Benelux și Franța) clasică românească
în acest context? Răspunsul simplu ar fi să se adapteze. Răspunsul corect, fundamentat, ar putea veni
după un studiu real făcut în România. Acest studiu trebuie cerut de organizațiile interprofesionale sau
asociațiile din domeniul HoReCa direct administrației care „acoperă“ această branșă – Ministerul
Turismului, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Culturii și altele. Până la a avea
rezultatele unui astfel de studiu, permiteți-mi să enumăr câteva dintre soluțiile adoptate de restaurantele
din piețele mature.
Multe restaurante au identificat ca oportunitate atât pentru planul de business, cât și pentru cel
de marketing, achiziționarea unor food truck-uri. Unele sunt trimise doar la evenimente corporate sau
3
private. Altele poposesc în locurile aglomerate unde popularizează oferta restaurantului staționar, altele
promovează un anumit produs, specific restaurantului de bază. Altele sunt centre de formare pentru noii
angajatori sau, la polul opus, piste de aterizare la final de carieră pentru angajați devotați care devin
parteneri pe unitatea mobilă. Unele restaurante aleg să amplaseze o gheretă mobilă, în fața
restaurantului pentru „rush hour“ sau pentru orele „moarte“ când restaurantul propriu-zis este închis.
Subiectul este, într-adevăr, unul complex, asupra căruia trebuie să revenim. Până atunci, avem o temă
(relativ) nouă și câteva puncte de plecare. Ne uităm în altă parte sau acționăm?
2. Street Food-ul în lume!
Conceptul a apărut pentru prima oară în Asia, unde mâncarea proaspătă preparată rapid la fiecare
colț de stradă este aproape un stil de viață. Avântul pe care l-a luat în America a devenit apoi o
adevărată piață cu competitori care mizează pe influențe din toate colțurile lumii sau se specializează
pe un fel anume. Această modă a ajuns treptat și în Europa, iar România nu este o excepție, oamenii
fiind încântați de felul în care se pot bucura de gusturi și savori unice în lume, după ce au încercat o
mâncare gătită atât cât trebuie, cu ingrediente proaspete, chiar în fața lor și în timp record. Astfel, a
apărut și cel mai mare eveniment de street food din Europa, The Carnival, care este mai mult decât un
festival gastronomic, este un adevărat fenomen.
Mâncarea de tip street food a devenit fără doar și poate un obiectiv turistic în țările de peste tot
din lume. Turiștii adoră să guste mâncarea locală, tradițională, iar tarabele cu mâncare de pe străzile
aglomerate sunt printre primele locuri „călcate” de turiști. Fiecare țară are câte ceva diferit să ofere în
materie de gastronomie. Odată cu preparatele deosebite, experiența oferită turistului este și ea unică. De
cele mai multe ori turiștii vor să încerce mâncarea autentică de pe tarabe și să renunțe măcar în vacanțe
la restaurante.
Mâncarea indiană este atât de delicioasă încât este cunoscută aproape peste tot în lume.
Masala dosa obișnuia să fie populară în părțile de sud

ale Indiei, însă în ultima vreme preparatul poate fi
găsit oriunde în India. Masala contine orez, sare, ulei,
4
piper, chili, frunze de curry, semințe de muștar, cartofi, ceapă și turmeric.
Kebabul turcesc a fost prezentat pentru prima

dată în Germania de către imigranții turci, în 1970.
De atunci a ajuns cel mai popular fel de street food
din Germania și din majoritatea țărilor Europene.
Kebabul conține carne de miel, de vită sau pui,
care e preparată încet, în timp ce se învârte lângă
sursa de caldură.
Tacos este un preparat pe care mexicanii îl

consumă de când au descoperit porumbul.
Mexicanii folosesc termenul "tacos" ca definitie
pentru sandviș. La fel ca și sandvisurile
europenilor, tacos poate fi umplut cu aproape
orice. Compozitia depinde de zona în care îl
mănânci.
Istoria tacos-ului începe o dată cu începerea
cultivării porumbului și prepararea de tortillias.
Pentru mexicani, tacos-urile simple, consumate
de milioane de oameni zilnic, sunt reprezentate
de tortillias simple, fierbinți, în care sunt
înfășurate bucați de carne sau fasole bătută,
deasupra carora sunt puse diferite sosuri.
5
2.1 Romania, pe marea scena a street food-ului european

Fenomenul street food a pătruns deja tot mai mult în România și pare să capete o popularitate
fulgerătoare, la fel cum se întâmplă deja în afara granițelor țării. Dacă în urmă cu 3 ani vorbeam de
vendori care își făceau curaj să încerce rețete originale și să pătrundă pe piața de la noi, astăzi vorbim
de sute de mii de oameni care le savurează la festivaluri dedicate mâncării stradale și sunt abonați la
cele mai bune food truck-uri din țară.
De câțiva ani, mâncarea de stradă din România nu se mai rezumă la covrigării și shaormerii, iar
fenomenul street-food a prins contur și la noi sub forma camionetelor, a rulotelor, a standurilor ori a
bicicletelor. S-a început cu burgeri, dar azi preparatele răspund tuturor preferințelor – hotdogi gourmet,
pizza, paste, fructe de mare, sandviciuri, înghețată artizanală, mâncare mexicană, indiană etc. Chiar și
brandurile de spirtoase au reacționat, un exemplu demn de menționat fiind aici Aperol Mobilul.
În doar 4 ani, numărul vânzătorilor din vehicule a crescut de la 20 până la aproximativ 200. În acest
timp, au apărut prima asociație dedicată (Asociația Română de Food Truck – ROFTA), prima gală de
premiere (Food Truck Society Awards) și prima conferință de profil (Food Truck Society Conference).
Mai mult, peisajul cultural urban a fost îmbogățit cu numeroase festivaluri dedicate, care îmbină nevoia
de experimentare culinară a publicului cu opțiunile diverse de divertisment și relaxare: Street Food
Festival, pornit din Cluj, azi prezent în 11 orașe mari, Bucharest Street Food, Picnic in the garden,
Gourmet Street Food, The Carnival, Wine and Street Food Festival.
6
Antreprenorii români au văzut diverse oportunități în achiziționarea de food trucks – promovarea

anumitor preparate cheie din restaurantul fizic, extinderea businessului în zonele de catering la
evenimente publice sau private, loc de formare pentru angajați. De asemenea, bucătarii care au vrut să
își deschidă propriul restaurant au găsit în acest mod o soluție mai ușor de implementat. Avantajele
pentru cei care își deschid un astfel de business sunt investițiile semnificativ mai scăzute față de
deschiderea unui restaurant fizic, avântul fenomenului la nivel internațional și local, posibilitățile de
experimentare cu meniul și cele de mobilitate în funcție de vad.
2.2. Oportunități și bariere
Oportunităţi locale
Legile din ce în ce mai permisive, componenta de entertainment, locurile de trafic unde se pot
amplasa food truck-urile, sustenabilitatea acestui gen de afacere, personalul educat (patronii sunt de
cele mai multe ori și cei care prepară mâncarea) care atrage o comunitate aparte de consumatori, pot
face ca Street Food-ul să pună, cel puțin o perioadă, în dificultate HoReCa tradițională.
Exemplificând, amintim că în București, la inițiativa organizațiilor profesionale, Primăria va extinde
„Centrul Vechi“ cu încă 50 de străzi, locuri în care autorizațiile de unități mobile street food se vor da
în regim simplificat.
Entertainmentul este oferit de faptul că mâncărurile se pot combina şi că există posibilitatea de a face
incursiuni în specificități etnice (de multe ori exotice), food truck-urile sunt amenajate și decorate
creativ, incitant, avangardist sau, dimpotrivă, în stil retro, ceea ce asigură „convenția“ de decor, de
spațiu de joc.
În privința amplasării, un studiu IBIS World despre vânzătorii de Street Food ne arată că în SUA 55%
din amplasamentele food truck-urilor sunt pe străzi importante și la colțurile acestora, 15% în zone
industriale și aglomerări de birouri, 18% în locații de evenimente, 12% în mall-uri. Mobilitatea face ca
aceste unități să nu rămână „blocate“ în zone în care traficul dispare sau, dintr-un motiv sau altul,
oportunitatea businessului scade. Un avantaj deloc de neglijat față de restaurantele clasice, imobile. Pe
de altă parte, în România încă nu există legi speciale și un CAEN dedicat pentru acest mod de a
7
comercializa mâncarea, schimbarea fiind și unul dintre obiectivele ROFTA – crearea unui cadru legal
adaptat nevoilor și posibilităților vânzătorilor mobili.
Pe lângă dificultățile administrative, alte bariere în domeniu sunt lipsa locurilor de desfășurare,
spațiul înghesuit din unități, lipsa utilităților specifice restaurantelor, căldura excesivă și ritmul alert de
lucru.
Într-un domeniu în care singura constantă este apetitul clienților pentru noutăți, fenomenul street food
este cel puțin de explorat.
3. Street Food Festival

Street FOOD Festival este un concept de festival care a debutat în 2016 la Cluj-Napoca şi ulterior a
fost dezvoltat în alte 11 oraşe. An de an festivalul a atras tot mai mulți „pofticioși” și participanți, iar în
anul 2018 festivalul a fost vizitat de peste 800.000 de persoane care au avut ocazia să încerce rețete
ingenioase și să participe la activităţi recreative. Revoluţia street food a avut un impact însemnat şi la
nivel de comunitate prin conştientizarea nevoii de a-i ajuta pe cei defavorizaţi sau prin combaterea
fenomenului de risipă alimentarăStreet FOOD Festival este un concept de festival care a debutat în
2016 la Cluj-Napoca şi ulterior a fost dezvoltat în alte 11 oraşe. An de an festivalul a atras tot mai mulți
„pofticioși” și participanți, iar în anul 2018 festivalul a fost vizitat de peste 800.000 de persoane care au
avut ocazia să încerce rețete ingenioase și să participe la activităţi recreative. Revoluţia street food a
avut un impact însemnat şi la nivel de comunitate prin conştientizarea nevoii de a-i ajuta pe cei
defavorizaţi sau prin combaterea fenomenului de risipă alimentară. Cel mai mare eveniment de street
food din Europa, The Carnival, este mai mult decât un festival gastronomic, este un adevărat fenomen.
8
Cum au apărut aceste evenimente și cum a ajuns astăzi România să se plaseze pe harta capitalelor
europene de street food?
„Prima ediție a The Carnival fost de fapt doar o zonă de street food în Bucharest Gourmet Festival,
zonă în care au intrat primele 10 food truck-uri din România la vremea aceea (iunie 2016). De la
primul festival de street food organizat de noi in Bucuresti, tot în 2016, industria s-a dezvoltat la un
număr impresionant de peste 300. În 2016 au fost 3-4 festivaluri culinare doar în București și în Cluj,
în 2018 au fost peste 40 în întreaga țară, dintre care 12 organizate de Gourmet Entertainment”,
declară Florin Itu, organizator de evenimente street food.
Inițial, festivalurile au avut loc la Constanța, Mamaia și Vama Veche, iar în 2018 activitatea s-a
extins și în Craiova, Ploiești și Pitești. Audiența a crescut de la an la an, ajungând de la 50.000 de
persoane în 2016 la peste 110.000 de persoane în 2018, ceea ce pune The Carnival pe scena marilor
evenimente culinare europene.
„The Carnival a început în 2016 sub numele Bucharest Street Food Festival, cu un număr de 50 de
comercianți, dintre care aproape 40 de food truck-uri, și a ajuns în 2018 la un număr de peste 100 de
comercianți, dintre care peste 90 de food truck-uri. Din punct de vedere muzical, am evoluat de la
9
două scene în 2016 la 5 scene în 2018, inclusiv o scenă dedicată chefilor bucătari, unde alături de
starurile gastronomiei românești, precum Adi Hădean, Joseph Hadad, Nicolai Tand sau Alex
Petricean, am avut onoarea să o avem ca oaspete de seamă pe Elena Arzak, Best Female Chef in the
World, galonată cu 3 stele Michelin”, completează Florin Itu.
După trei ediții de succes, care au strâns peste 300.000 de bucureșteni la un maraton al gastronomiei și
al distracției, pe ritmurile a zeci de artiști locali și internaționali, The Carnival ajunge și la Timișoara și
promite a fi un adevărat fenomen pentru zona de Vest a țării. Inspirat de tot ceea ce este nou în afară și
mereu adaptat la tendințele, putem spune că România are cu ce să se laude pe scena gastronomiei
europene.
Este evident ca street food-ul a ajuns extrem de popular în ultimii ani, dacă și în România se
întâmplă festivaluri care-i sunt dedicate.
De trei ani se ține și un congres anual de street food cu participanți din toate țările cu tradiție. In
2016, World Street Food Congress a fost gazduit de Manila, capitala Filipinelor. În fiecare zi, aici s-au
vândut mii de porții de street food, original mai ales din Asia de Sud Est. Cei de la CNN le-au
desemnat pe cele mai bune.
Assam Laksa (Malaezia)
Peste picant acrisor si supă de

tamarin, servite cu legume, noodles si
sos sambal.
Sate Maramggi (Indonezia)
Satay de muschi vita cu un sos iute

făcut din chilli, roții, ceapă, sos de
soia și oțet sau cu salată de roșii și 10
chilli.
Hyderabadi Byriani (India)
Un orez basmati cu pui preparat în

stil indian, cu iaurt, lămâie,
condimente masala, frunze de
coriandru și ceapă călită.
Kway Chap (Singapore)
Organe tocate de porc, bucați de carne

de rață, tofu în sos de soia, toate
servite cu noodles groși de orez.
Churros Sundae (SUA)
Un desert din gogoși sub formă de

batoane, servite cu înghețată, nuci
zdrobite și topping de ciocolată.
11
Zhu Hou Chicken (China)

Carne de pui prajită pe pat de sare,
servită cu sos foshan (sos de soia,
zahar și susan) și lime.
Street FOOD Festival se pregătește să dea drumul nebuniei culinare și în acest an și să se

dezlănțuie în unsprezece orașe, spre deliciul gurmanzilor. Primul eveniment de pe acest an va fi acasă,
la Cluj Napoca și va fi unul special.
Astfel că, întreaga zonă de festival va fi un punct de intersecție culturală și culinară între diferite
regiuni ale lumii. La Vita e Bella, Green Village, How Much is the Fish și All in for Food sunt zonele
care așteaptă să fie explorate și descoperite. Decorul, activitățile, muzica și inclusiv truck-urile cu
mâncare vor fi specifice fiecărei zone în parte, ba mai mult, fiecare zonă va avea diferite activități
tradiționale și momente artistice specifice.
Pentru ca experiența de festival să fie una completă, anul acesta vom avea parte de și mai multă muzică
bună.
Noutatea este că scenele se mută în stradă, mai aproape de public, pentru că muzica bună trebuie să fie
exact acolo unde oamenii se simt bine.
Artiști precum Moonlight Breakfast, Robin and the Backstabbers, Byron, The
Mono Jacks, Taraf de Caliu, Lucia and Muse Quartet, Moon Museum și Soul Serenade vor putea fi
urmăriți la Street FOOD Stange, scena principală, în timp ce diferite manifestații artistice și de muzică
live vor avea loc în mai toate punctele cheie din zona festivalului. Iubitorii de muzică electronică se pot
12
bucura și ei pentru că la Street FOOD Festival avem și VRTW Area cu dj-ii lor cunoscuți, dar și o zonă
dedicată artiștilor locali unde vor fi prezenți: Digital Love, Blanilla, ZO, Le minion, Gopo și mulți alții.
De-a lungul timpului s-au fotografiat multe dintre camionetele ce vând mâncare pe la astfel de
evenimente . Cei ce frecventează astfel de evenimente recomandă câțiva vânzători de mâncare foarte
bună, cu intenția ca cei ce merg pentru prima oară la astfel de festivaluri să mănânce direct ceva bun.
Arrosticini
Produsul vedetă la ei sunt frigăruile de berbecuț, foarte gustoase și sărate exact cât trebuie. Cartofii
prăjiți de la ei sunt de asemenea foarte buni, în timp ce mulți alții din street food folosesc cartofi
congelați și banali.
Camionetta
Fac pizza și este una dintre cele mai bune din București, dacă nu chiar cea mai bună. Au rețete inedite,
toate bune și cu ingrediente de calitate, plus un aluat gustos. Am mâncat de multe ori de la ei și
întotdeauna pizza a fost bună. Îmi pare rău că nu pot comanda și de acasă.
Circus Pub
Burgeri făcuți cum trebuie. Circus a câștigat un Burgerfest și s-a clasat în top 3 la alte câteva
ediții, iar despre localul lor permanent puteți citi în seria Turul Burgerilor. Carnea lor este gustoasă, iar
13
rețetele bine gândite. George’s Burger este un punct bun de început, un burger bine echilibrat, dar
încercați și alte rețete, mai ales că la unele festivaluri vin cu burgeri speciali.
Gattini Pasta
Își fac chiar ei pastele (au mașinăria în camionetă), iar pe cele gorgonzola le amestecă inclusiv
în roată de brânză, la final, ca să mai ia niște arome; sunt foarte bune! Au în meniu și paste amatriciana,
cu bacon și sos roșu. Porția mi s-a părut cam mare, așa că mai bine o împărțiți cu cineva.
Lazy Duck
Ei fac sandvișuri foarte bune cu carne de rață, iar aceasta este foarte gustoasă. Le putem spune
pulled duck, că metoda de preparare a cărnii este asemănătoare cu cea de la pulled pork. Sandvișul meu
preferat este cel Spicy, mai ales dacă-i făcut cu salată din belșug, dar atenție că este destul de picant
pentru gurile neantrenate. Dacă nu vreți picant, luați-l pe cel normal.
14
Meat Busters
O camionetă emblematică pentru ce înseamnă street food la noi și un punct bun de început la
orice festival. Ei fac pulled pork, iar sandvișurile au de obicei și murături și poate sos picant. Încercați-i
ca să vedeți un pulled pork făcut ca la carte.
Steakaway
Găsiți aici diverse preparate făcute din carne de vită de calitate, din aceea moale. Friptura de
vită este bună la gust, la fel și burgerii lor, dar atenție că prețurile sunt peste medie. Am mâncat și un
pastrami sandwich, bunicel, dar nu memorabil. I-ar trebui mai multă carne.
Zobuian
Mergeți aici pentru desert, adică un cannolo făcut ca în Italia. Cannolo (cannoli la plural) este un
preparat specific italiat, un cilindru din aluat crocant în care se pune o cremă cu diverse arome. Sunt
multe deserturi disponibile pe la street food, dar cannoli buni în București sunt mai greu de găsit.
15
Bao Van
Fac sandvișuri bune, inspirate de lumea asiatică. “Chifla” lor este gătită la abur, adică este moale și
pufoasă și trebuie încercată pentru a vedea ce diferență este față de pâinea coaptă.
Bătrânu’ Sas
În general hot-dogs și alte forme de cârnați în pâine, inclusiv un sandviș XXL pentru mai multe
persoane.
Burger Van
Au fost printre primii cu camion ce vinde burgeri.În timp s-a observat o evoluție frumoasă, au mai
modificat rețetele și au crescut calitatea.
Cot Cot
16
Primul van specializat pe pui pane, o alternativă bună la KFC, iar mai nou au introdus chiar și burgeri.
Cubano
Cele mai bune sandvișuri la un food truck.

Drunken Squid
Preparatul vedetă este cornetul de hârtie umplut cu calamari prăjiti perfect, moi și gustoși, însă atenție
că este o mâncare grea pentru stomac.
Fane Curcanu
Sandvișuri cu curcan pentru cei ce preferă această carne.
17
Finca Alioli
Paella și sangria, o combinație întotdeauna de succes pentru cei ce duc dorul Spaniei.
Food Stuff
Au câștigat Burgerfest 2018, așa că puteți încerca burgerul Trahanache pentru asta, dar atenție că este
din carne de porc, nu vită.
Furgoneta
Fac burgeri de multă vreme,d e obicei au camionul parcat la Buzești, lângă Piața Victoriei. Am luat o
dată și carnea era foarte uscată, așa că nu cred că voi mai lua.
18
Gintoneria
După cum sugerează și numele, sunt un bar specializat pe ginuri, cu apă tonică sau nu. Au
ginuri de calitate din întreaga lume, iar băuturile preparate la ei sunt de obicei mai ample, cu tot felul de
mici decorațiuni sau ingrediente suplimentare.
Indi Van
Un truck specializat pe mâncare indiană.
Japanos
Lanțul de restaurante de sushi au și un food truck, dar aici fac niște burgeri și alte preparate,
toate cu specific japonez.
La un pai Fac cartofi prăjiți;
19
Meat’ic (Adi Hadean)
Chiar dacă este un comerciant mai rar văzut pe la festivaluri, preparatele lor sunt de obicei foarte bune
și gustoase (chiar dacă un pic cam mici ca porție).
Nori Yakitori
La unele festivaluri făceau niște burgeri foarte buni, cu pui tempura perfect gătit și foarte
gustos! Apoi la Summer Well 2018 nu au mai venit cu burgeri, ci au servit puiul și murăturile pe un pat
de cartofi prăjiți (din cei banali) și cu mult sos deasupra.
Peter Burger
Fac burgeri buni și au și un local unde-i puteți încerca oricând doriți.

Porchetteria
20
Vând un sandwich de porc făcut din ruladă gătită lent, peste care mai toarnă și ceva uleiuri
aromatizate.
Satisfry
Fac doar cartofi prăjiți și sunt buni. Dacă vreți așa ceva, vă recomand să luați de aici sau de la
Arrosticini.
Simbio pe roti
Rulota lor este ușor de văzut, e un Airstream argintiu strălucitor. De obicei servesc hot dogs cu rețete
mai complexe.
21
Smokin’ Pig
Pulled pork fac și ei, plus alte sandvișuri și un burger
The Bun
Fac același tip de sandvișuri ca și Bao Van, adică în pâine făcută la aburi și cu ingrediente specifice
Asiei.
Za German Wurst Wagen
De obicei fac hot dogs cu diverse rețete, plus un curry wurst bun la gust,
22
Crepes Charme
Clatite mari, rulate intr-un con – au si clatite sarate si dulci.

La nu stiu cine
Clătite mari, rulate într-un con/shaorma. Au și clătite cu înghețată.
Mrs Lava
Prăjituri sufleu de ciocolata combinate cu înghețată de vanilie.
Miss Baker
Camioneta lor are cannoli, macarons și diverse prăjituri, deci faceți-le o vizită dacă vreți un desert. Sunt
din Constanța,
23
Moritz Eis
Înghețată excelentă
Rolls Thai ice cream
Înghețată thailandeză – … cu show.
Vanilla Elephant
Churros cu zahăr sau ciocolată sau sprinkles colorați, combinați cu înghețată de vanilie. N-am mâncat
niciodată, nu-i genul meu de desert.
24
4. Studiu de caz – Ghidul food-truck, cum să deschizi o afacere!
Food truck-urile sau food vans cum se mai numesc, reprezintă idei de afaceri care se potrivesc
antreprenorilor dinamici, care nu se lasă surprinși de provocări și sunt în căutare de o activitate pe
roți, care să îi poarte prin toată țara. Iată care e investitia inițială, ce avize se obțin și cum se
organizează cel mai bine o astfel de afacere!
Ce trebuie să știi înainte de-a începe o afacere de street food

Trăim într-o lume care se mișcă într-un ritm din ce în ce mai alert și puțini oameni mai au timp
acum să savureze micul dejun sau prânzul într-un restaurant sau acasă. Mereu pe fugă, mulți preferă să
cumpere o gustare sau un sandviș de pe drum și să mănânce la birou. De aceea, acești oameni foarte
ocupați și activi sunt clienții perfecți pentru un antreprenor care vrea să înceapă o afacere cu street food
– cum este denumită vânzarea de mâncare pe stradă.
Prin urmare, dacă vrei să te lansezi într-un proiect de acest fel, vestea bună e că vei avea deja un
vad comercial existent: sunt miile sau chiar zecile de mii de oameni care lucrează în marile centre de
afaceri și pentru care fiecare minut contează. La ora actuală, pentru ei prânzul sau micul dejun
înseamnă o comandă la o firmă de catering ori pachetul cu mâncare adus de acasă.
O rulotă cu street food amplasată în apropiere ar fi însă o variantă care cu siguranță i-ar interesa.
Astfel, poți conta pe un anumit număr mediu de clienți care vor veni să cumpere mâncare de la rulotă
cel puțin la orele de vârf, adică dimineața și în jurul prânzului. Pe lângă alimentele de tip fast-food, la
rulotă poți vinde de asemenea dulciuri și băuturi răcoritoare.
Dacă ai decis deja că vrei să începi un business cu o rulotă de street food, poți alege să vinzi
produse cât mai variate, sau poți merge pe o nișă, oferind, spre exemplu, numai produse vegetariene
sau vegane. După cum scrie în acest articol publicat de The Telegraph, este esențial să faci o cercetare
de piață înainte de a începe, pentru a fi sigur că vei găsi suficienți clienți care să aprecieze preparatele
tale
25
Înființarea unui restaurant mobil, adică a unui FOOD TRUCK

Pentru început, trebuie ales tipul de entitate juridică care se dorește a fi înființată pentru a
demara afacerea pe roți. Se consultă lista de acte necesară pentru SRL/ SRL-D, PFA/I.I/I.F.
Investiția inițială se ridică la 30-40.000 euro, în funcție de buget, de tipul de food truck și nu numai:
o 10-20.000 de euro – costul rulotei;
o 10.000 de euro – echipamente;
+ costurile pentru partea legală și consultanță, plan de afaceri, marketing inițial, contabili, etc.
Din păcate, la acest moment, nu exista un cod CAEN specializat pentru acest tip de comert sau afacere.
De aceea, există numeroase coduri CAEN care se autorizează pentru acest tip de afacere. Dintre
acestea:
o cod CAEN 4799 – Comert cu amanuntul efectuat in afara magazinelor,
standurilor, chioscurilor si pietelor;
o Cod CAEN 5610 – Restaurante (unde se includ bufete express, tonete
mobile de inghetata sau carucioare mobile / standuri cu mancare in piete, etc.);
o Cod CAEN 5621 – Catering in cadrul unor evenimente;
o Cod CAEN 5629 – Alte activități de alimentație;
o Cod CAEN 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor (în
cazul drink-van-urilor, unde se servesc doar băuturi alcoolice, cafea, ceai etc.).
Autorizații și avize pentru un food truck

După înfiintarea firmei, alegerea potrivită a codului CAEN, urmează obținerea autorizațiilor și
avizelor de functionare necesare acestei activități. Pentru că nu există o legislație în domeniul food
truck-urilor în Romania, e greu de stabilit care sunt autorizațiile necesare, de aceea se obțin cele pentru
codurile CAEN de mai sus.
Fiind vorba practic despre un punct de lucru mobil, ai nevoie și de o casă de marcat mobilă,
obținută de la o firmă specializată și înregistrată la ANAF. Detalii se pot obține de la un contabil.
Fiind vorba despre o afacere mobilă, autorizațiile și avizele se obțin de la fiecare Primarie pe teritoriul
careia se afla food truck-ul, la un anumit moment.
26
Dacă vorbim despre un food truck care participă doar la festivaluri sau evenimente speciale,
atunci se poate discuta cu organizatorii, deoarece de multe ori aceștia obtin autorizațiile necesare pentru
întregul eveniment, inclusiv cele necesare unui food truck. Acest lucru facilitează accesul unui astfel de
food truck, deoarece avizele și autorizatiile se obțin într-o perioadă cuprinsă între 1-3 luni, în funcție de
Primarie.
O altă solutie ar fi să se găsească un spațiu unde să se “parcheze” food truck-ul și să se obțină avizele
doar la Primaria care administrează respectiva locație. Eventual, la anumite perioade de timp, se poate
schimba locatia, dar va trebui să se obțină toate avizele și autorizațiile de la instituții și Primaria
adiacente spațiului.
Asociația Română de Food Truck încearcă să ajungă la un consens cu autoritățile pentru a identifica un
cod CAEN nou, specific acestui tip de activitate și pentru a facilita procedurile de înființare, autorizare,
etc. a food truck-urilor în România.
Cum să alegi rulota potrivită

Pentru o afacere cu street food ai nevoie de un anumit tip de rulotă, care să fie dotată cu tot
echipamentul necesar. Astfel, ea trebuie să respecte următoarele condiții elementare:
 să aibă transmisia nouă;

 să aibă generator electric și containere pentru apă;
 să aibă sistem de iluminat interior și exterior;
 să aibă sistem de ventilație foarte bun (o hotă specială, care elimină aburul)
 să aibă stingător, în caz de incendiu;
 să fie dotată cu echipamente frigorifice, aragaz, recipiente pentru depozitarea ingredientelor.
Igiena trebuie să fie regula de bază, pentru că este nevoie de avize sanitare și se vor face verificări
periodic. Totul trebuie să fie curat și proaspăt, iar ingredientele să fie depozitate în cele mai bune
condiții.
27
Sfaturi de la antreprenori în domeniu

Corina Simion, antreprenor în domeniu, într-un interviu pentru Startupcafe.ro, a transmis 3
lucruri de care trebuie să se țină cont înainte de a lua decizia că o astfel de afacere este potrivită pentru
tine:
 Este recomandat un număr restrâns de produse, deoarece spațiul de depozitare este mic;
 Să ai materie primă limitată, Food truck-ul nu este conectat la curent, deci ori folosești
toată materia primă, ori închiriezi un depozit de frig;
 Cele mai profitabile luni sunt mai și septembrie!
Un alt detaliu important este locul în care se va amplasa rulota pentru a vinde produsele. Trebuie să
beneficieze de parcare disponibilă și să se respecte legislația rutieră. Provocarea asta este mai grea decât s-
ar putea crede , pentru că zonele cu vad comercial, unde sunt multe birouri, sunt deja foarte aglomerate și
nu prea au locuri de parcare libere.
Nu trebuie neglijată nici colaborarea cu un mecanic, care să vină să repare rulota imediat ce este nevoie de
el. Toate aceste detalii contează foarte mult, pentru că te vor scuti de multe necazuri la care nici nu te
gândești.
Promovare si evenimente dedicate food truck-urilor

Numeroase evenimente propun drept soluție de “catering” food truck-urile, de aceea în ultimii 2
ani aceste afaceri s-au înmulțit. Se poate face promovarea în orice formă se dorește: pe afișele sau
paginile altor evenimente, unde participi; pe Facebook-ul afacerii tale sau pe orice alt canal de Social
Media, pe un website personlizat pentru afacerea ta,etc. Nu trebuie să lipsească creativitatea, gândirea
deschisă si vei gasi cel mai bun mijloc de promovare potrivit afacerii tale!
Așadar, fii la curent cu ultimele evenimente, festivaluri de muzica sau festivaluri culinare din
Romania și participă pentru a câștiga clienți, popularitate și, de ce nu…un premiu.
Asta deoarece la începutul lui 2018, a fost organizată o gală specială pentru antreprenorii din domeniul
food truck, în cadrul căreia s-au premiat: Best Burger, Best Sandwich, Best Ethnic, Best Seafood, Best
HotDog, Best Dessert si Best Drink. E vorba despre Food Truck Society Awards, care a premiat și
votul popular, adică Public’s Choice, precum și Truck of the Year, votat de un juriu special. Acelasi
eveniment a adus în Romania și prima conferință în domeniul food truck-urilor, Food Truck Society
28
Conference, unde sau reunit organizatori de evenimente culinare din Romania, proprietari și
antreprenori din domeniu, bucătari renumiți și alte personalități internaționale.
În plus, există o comunitate destul de unită și bine informată a celor care sunt antreprenori în domeniu
sau operatori de food truck-uri. Spre exemplu, în perioada 25-28 mai 2018 sa organizat la București
primul Food Truck Festival din Romania, care a adunat peste 100 de vendori cu diverse produse: de la
van-uri cu produse alimentare până la furgonete cu băuturi, cafea,etc.
Fenomenul food truck-urilor este din ce în ce mai popular în Romania, însă trebuie să fii informat de la
început ce presupune să fii antreprenor în domeniu și cum să te organizezi. De aceea, trebuie profitat de
serviciile profesioniștilor în materie de partea juridică și contabilă a dezvoltării unei astfel de afaceri și
discutat în cadrul comunității antreprenorilor culinari.
Demararea unei afaceri alimentare deservite de către o rulotă fast-food amplasată stradal, în
vecinătatea unor centre comerciale, centre de birouri sau alte aglomerări pietonale, precum guri de
metrou, intersecții intens circulate, facultăți sau școli, etc, trebuie să respecte o serie de prevederi
legale, pornind de la alegerea codului CAEN potrivit și continuând cu obținerea autorizațiilor de
funcționare. Acest tip de afacere este o afacere de succes ce își amortizează investiția într-un timp scurt,
în ciuda faptului că va comercializa, în esență, produse cu un adaos nu foarte mare.În acest caz, cifra de
afaceri și profitul vor fi generate de vânzarea unui număr mare de produse, în ciuda adaosului
comercial mic.
În acest an, cel mai important program de finanțare pentru a înființa un food truck este Start-up
Nation, prin intermediul căruia antreprenorii își pot recupera 100% din investiția realizată, în limita a
200.000 de lei.
Programul Start-up Nation oferă un ajutor considerabil, punând bazele unei astfel de afaceri.
Desfășurarea unei astfel de activității de fast food presupune închirierea unor spații adecvate.
Achizitionarea prin proiect a unor echipamente specifice si existenta cunostintelor necesare desfăsurarii
unei astfel de activităti, sunt vitale pentru succesul afacerii.
Prin proiect se pot achizitiona echipamente precum:

 mașina de gătit;
29
 vitrina refrigerantă;
 robot legume;
 cuptoare;
 dospitoare;
 frigider;
 mobilier specific;
 aparat kebab
 dulap congelare
 case de marcat fiscale;
 echipamente IT și aplicații software (programe de gestiune, contabilitate, etc);
 hota;
 masina de spalat vase;
 sisteme de ventilare a aerului.si multe alte echipamente necesare acestui domeniu.
Societatea trebuie să aibă urmatorul cod CAEN pentru a aplica și obține ajutorul
nerambursabil: CAEN 5610 –Restaurante
Această clasă include activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienţi, fie că sunt
serviţi stând la masă sau se servesc singuri dintr-un galantar cu produse, fie că mănâncă mesele
preparate în incintă, că le iau acasă sau că le sunt livrate la domiciliu. Aceasta include prepararea şi
servirea meselor pentru consumul imediat din autovehicule sau cărucioare fără motor.
Această clasă include activităţi din:
 restaurante
 bufete expres
 restaurante fast-food
 pizzerii
 unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă
 vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată
 cărucioare mobile care vând mâncare
 prepararea hranei la standuri din pieţe
30
Această clasă include de asemenea:
 activităţi ale restaurantelor şi barurilor conexe transportului, atunci când sunt efectuate de
unităţi distincte, altele decât unităţile de transport
Avantajele unei afaceri de street food cu rulotă

Spre deosebire de deschiderea unui restaurant, o afacere cu street food presupune un cost mult mai mic.
Dacă totul merge bine, îți vei recupera investiția inițială chiar după primul an de activitate. În plus, ai
avantajul că te poți deplasa, putând muta rulota dintr-un loc în altul, dacă vezi că nu mai este un vad
comercial bun în zona în care te afli.
Uneori, fiind vorba de o rulotă, unde clienții stau afară și sunt expuși la condițiile meteo, vânzările pot
să varieze în funcția de capriciile vremii. Dar, dacă vei planifica totul din timp, poți profita de aceste
schimbări, iar totul va fi în avantajul tău.
31
De exemplu, poți vinde multe băuturi reci și înghețată vara, când e foarte cald, iar iarna să oferi mai
mult alimente și băuturi fierbinți. De asemenea, o copertină și un sistem de încălzire pot fi investiții
inspirate, care le vor oferi clienților un plus de confort atunci când vin să cumpere de la tine.
Ce să faci ca să ai succes cu afacerea ta de street food

Un plan de afaceri bine întocmit dinainte este esențial pentru lansarea oricărui proiect. La fel și
în acest caz. Cunoașterea concurenței pe această nișă, produsele căutate și ce ai putea aduce tu nou în
domeniu, precum și unde sunt cele mai bune zone pentru vânzarea produselor la rulotă. Sunt
deasemenea foarte importante. Ar fi perfect dacă s-ar fi lucrat înainte la un food truck, ca să se vadă
exact cum merge o afacere de acest fel, ce provocări și dificultăți pot să apară. De mare ajutor ar fi și
experiența în domeniul culinar și, desigur, pasiunea pentru gătit. Chiar dacă nu se cunoaște prea bine
gastronomia, e obligatoriu să fii informat bine înainte, ca să știi ce produse trebuie să vinzi și să
planifici cu mare atenție bugetul, ca să nu apară prea multe cheltuieli neprevăzute.
O afacere de street food cu rulotă este o decizie inspirată, dacă vrei să te lansezi în domeniul
gastronomiei cu o investiție minimă și să ai deja un vad comercial asigurat. Trebuie doar să te
organizezi bine, să găsești locul sau locurile potrivite pentru vânzare și, evident, să-ți dai seama ce
produse sunt cele mai indicate pentru a le oferi clienților
Plan de afaceri
întocmit în scopul evaluării unei noi afaceri privind producerea şi vânzarea de clatite de diferite tipuri
Rezumatul planului de afaceri
Acest document este întocmit de firma “SWEET” SRL pentru obţinerea unui credit
bancar necesar, în scopul achiziţionarii de materiale, pentru deschiderea unei clătitării care are
ca obiect de activitate producerea de clătite de diverse tipuri şi vânzarea acestora în spaţiul
amenajat (food track) pentru producerea cât şi pentru comercializarea clătitelor - sistemul de
stand mobil cu care participa la evenimente culturale. Tot în acest spaţiu se vor mai comercializa
băuturi răcoritoare, cafea naturală şi ceai (cald sau cu gheaţă)
Investiţia necesară este de 30 000 RON din care:
32
- 10 000 RON vor fi asiguraţi de către asociaţi şi vor fi utilizaţi în principiu pentru
amenajarea spaţiului;
- 20 000 RON vor fi asiguraţi prin credit bancar şi vor fi utilizaţi în principiu pentru
procurarea materialelor necesare.
Clătitele vor fi produse şi livrate în aşa fel încât să-şi păstreze gustul şi calitatea indiferent
de ora la care sunt comandate.
Preţul clatitelor şi al celorlalte produse comercializate va fi mai mic sau egal cu preţurile
de pe piaţă, iar calitatea în nici un caz nu va fi mai mică.
Personalul firmei va fi compus la început din director care pentru moment va îndeplini şi
funcţiile de vice-director pe realizare şi vice-director pe producţie, 2 bucătari, 1 vânzătoare.
Conform studiilor întreprinse piaţa pe care va activa întreprinderea es te o piaţă în creştere,

caracterizată printr-o cerere puternică la astfel de produse. Cumpărătorii vor fi participantii la
evenimentele culturale.
Estimând rezultatele financiare viitoare obţinem un profit anual de cca. 36000 RON, în
condiţiile de venituri minime şi cheltuieli maxime, regimul de lucru fiind de 8 ore pe zi, 26 zile
pe lună. În perspectivă se prevede extinderea programului la 10 ore pe zi, 30 zile pe lună prin
angajarea a încă unui schimb de lucrători.
1. AFACEREA
1.1 Firma
S.C. “SWEET ” SRL cu un capital social de 5 000 RON a fost înfiinţată la 25.10.2005
şi este înmatriculată la Registrul Comerţului cu nr.4565687.
Firma este o societate cu răspundere limitată şi face parte din categoria întreprinderilor
mici. Firma este proprietatea a 2 membri asociaţi.
33
Repartizarea capitalului social
al “SWEET ” SRL între asociaţi
Asociatul Suma, RON Cota, %
................... 2 500 50
..................... 2 500 50
Total 5 000 100
În prezent firma are un număr de 3 angajaţi.
1.2 Afacerea propusă şi domeniul de activitate
Scopul întreprinderii este satisfacerea necesităţilor populaţiei orașului cu produse

alimentare (clătite, băuturi răcoritoare, cafea şi ceai) .
Actionarii se implica direct si participa personal la aproape toate evenimentele si actiunile firmei.
Firma își propune , de exemplu, participarea la evenimente precum Street Delivery unde atrage,în
medie, 600 de clienți, în timp ce la evenimente private cu live cooking firma își propune în medie 60
de clienti.
Își propune și un proces de constructie a sistemului de franciza și vizam orașele cu peste 50.000 de
locuitori și zonele cu profil turistic compatibil cu valorile și targetul nostru. Urmează să deschidem
curând și a doua locatie proprie, de această dată într-o zonă de mare trafic și foarte indragită de clientii
nostri pentru petrecerea timpului liber.
In prezent, firma are doi angajati si firma va mai angaja inca cel putin o persoana in aceasta vara.
Prezentul plan de afaceri se referă la etapa de deschidere a clătităriei.
Afacerea are mari şanse de reuşită deoarece, aşa cum vom demonstra în continuare,
cererea acestor produse este mare indiferent de perioada anului, concurenţa este foarte redusă,
34
iar preţurile practicate sunt sub nivelul preţurilor practicate de principalii concuren ţi, care
oricum sunt situaţi la distanţe destul de mari ca să nu influenţeze vânzările.
Firma se concentrează ca activitate de baza pe prepararea clatitelor dulci și sărate, gătite pe loc și
conform rețetelor autentice bretone, căci Bretagne este țara mamă a clătitelor. Toate clătitele noastre au
la bază aluatul tradițional franțuzesc, cele dulci fiind aromate și fine, cu aluat de făină albă, iar cele
sărate fiind savuroase și copioase, cu aluat de făină integrală. Urmăm tradiția bretonă însă rețetele casei
sunt originale, iar meniul se schimbă în funcție de anotimp, de gusturile și ingredientele de sezon și,
desigur, de preferintele clienților nostri.
Principala dificultate la inceput de drum este de altfel una cu care se confrunta foarte multi
antreprenori romani – birocratia si interactiunea cu autoritatile de profil și instituțiile publice. O altă
provocare este aceea de a familiariza publicul din Romania cu ideea de „crepes salees”.
Dat fiind că tot romanul face clătite, acasă sau la restaurant, însă le mănâcă de obicei ca desert, cel mai
des cu dulceată de vișine, noi ne-am propus să cream obiceiul gustării savuroase sau a prânzului cu
clătite sărate.
1.3 Obiective
Ne propunem ca în primul an de la punere în funcţiune:
- să atragem clienţi pe care să-i motivăm să rămână fideli firmei;

- să ne facem un nume în cadrul evenimentelor culturale și să ne caute clienții ;
- să încurajăm obţinerea produselor prin comenzi telefonice şi eventual distribuirea
acestora la domiciliu;
- să facem cunoscută firma prin toate mijloacele gratuite la care putem avea acces;
- să atingem un grad de utilizare a capacităţii de producţie apropiat de 100 %;
- să realizăm un profit brut de 41044,8RON.
2. PIAŢA
2.1 Clienţii
35
Segmentul de piaţă pe care îl vizăm este reprezentat în mare parte din copii în prima
fază urmând ca prin reclamă şi diverse activităţi de promovare (intenţionăm organizarea
periodică de activităţi promoţionale în diverse orațe mai ales când vom lansa sortimente noi) să
atragem şi alţi potenţiali beneficiari ai produselor firmei noastre.
2.2 Produsele/Serviciile
Produsele care vor fi fabricate de societate vor satisface cele mai rafinate gusturi.
Produsele firmei noastre sunt orientate spre satisfacerea nevoilor zi de zi.
Clătitele propuse de firma vor avea gusturi diferite şi specifice. Acest gust se va datora
ingredientelor proaspete şi uneori neobişnuite, de obicei neutilizate de alţi producători de
clătite.
Vor exista următoarele sortimente de clătite:
- clătite cu gem (de căpşuni, cireşe, vişine, prune etc.);

- clătite cu dulceaţă (de căpşuni, cireşe, vişine, prune etc.);
- clătite cu FINETI, NUTELA;
- clătite cu carne;
- clătite cu smântână;
- clătite cu îngheţată (de diferite tipuri);
- clătite cu fructe glazurate (asortate sau nu);
- clătite cu legume;
Toate tipurile care se pretează vor fi produse şi în varianta „de post” ceea ce va atrage
un segment important de piaţă pe perioada posturilor.
Se preconizează de a produce clătite de diferite mărimi şi, respectiv, de diferite greutăţi.

Pe viitor se propune producerea clătitelor cu greutate şi mărime specială, comandată de clienţii
fideli
Dimensiunile şi greutăţile clătitelor propuse de firma noastră sunt următoarele:
36
Clătită normală, având u o greutate de 75 g.
Porţie de clătite cu o greutate de150g.
Clătite cu mărimi şi greutăţi speciale, la dorinţa clientului.
Produsele firmei vor satisface gusturile fiecărei persoane, graţie posibilităţilor pe care le
oferim clienţilor. Viitorii clienţi ai firmei vor putea comanda clătite conţinând diferite produse
şi ingrediente specifice.
Întreprinderea preconizează să folosească un ambalajul original, în care vor fi livrate

clătitele pentru comenzi. Acesta va consta din foaie de carton presat, având imprimate pe faţă
emblema firmei şi date ce caracterizează întreprinderea, adresa juridică, numerele d e telefon.
De asemenea firma va primi comenzi de livrare a clătitelor la consumator pentru zile de

naştere, sărbători şi alte ocazii speciale.
2.3 Segmentul de piaţă
Din observarea comportamentului cumpărătorilor de la celelalte 2 clătitării din oraş s -a

observat că majoritatea cumpărătorilor comandă cel puţin o porţie de clătite şi o băutură.
Având în vedere că situarea clătităriei este în apropirea unui liceu şi că în consecinţă (în prima
fază) mare parte din cumpărători (2/3) sunt elevi al căror timp d e pauză este destul de mic
apreciem că numai jumătate din ei vor comanda şi băuturi răcoritoare.
Ceilalţi cumpărători din alte categorii (1/3), ori cumpără şi servesc pe loc, în spaţiul
amenajat, clătite şi o băutură sau comandă pentru acasă şi nu mai coma ndă băuturi dar se
compensează prin faptul că vor comada mai multe clătite.
Pentru păstrarea şi lărgirea poziţiei pe piaţă firma va adopta o strategie îndreptată spre:
- ridicarea calităţii produsului;
- lărgirea asortimentului produsului;
37
- stabilirea unii preţ convenabil pentru toate păturile sociale.

Clienţii potenţiali ai firmei sunt persoanele de toate vârstele, începând cu copiii de la 5
ani până la oamenii în vârstă. Totuşi piaţa ţintă a întreprinderii constituie persoanele vârsta
cărora este între 15-40 ani.
Pentru a-i determina pe clienţi să cumpere produsele fabricate de firmă, conducerea va

pune accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate, preţul convenabil,
amabilitatea la îndeplinirea comenzii, noutatea serviciului şi produsului. La toate acestea se
mai adaugă faptul că produsele vor fi fabricate din materii prime ecologic pure.
Pentru început frecvenţa apelurilor de comandă a produsului va fi mică, aceastea
majorându-se odată cu ridicarea imaginii firmei şi afirmarea pe piaţa. De asemenea frecvenţa
cumpărării se va deosebi de la o perioadă a zilei la alta.
2.4 Concurenţa
Pentru standul fix, în oraş mai sunt două clătitării: dar sunt la distanţe suficient de mari
să nu influenţeze vânzarea produsului principal.
Ca şi concurent indirect în apropiere se găseşte un chioşc alimentar dar este puţin

probabil ca ce ce au cumpărat clătite să cumpere de acolo băuturi răcoritoare mai ales că oferta
de băuturi şi preţurile sunt comparabile.
Pentru standul mobil, cu care participăm la evenimente culturale, concurența poate fi

acerbă de aceea ne-am propus sș excelăm prin calitate și diversitate.
38
Analiza punctelor forte şi slăbiciunilor concurenţilor
Puncte forte Slăbiciunile
- experienţă mare; - preţuri mari

Clătităria „Republicii”
- aspect plăcut; - asortiment redus
- amplasament favorabil
- asortiment variat; - - amenajarea
- reţea de livrare necorespunzătoare a spaţiului;

Clătităria „Rapid” - insuficient de cunoscută în
- popularitate
oraş
- amplasament favorabil
Analiza comparativă a concurenţilor
Nr. max. Concurent
Indicatorii de puncte SWEET

Republicii Rapid
(1-5)
Produsul sau serviciul 5 5 4 4
Preţul 5 5 4 5
Calitatea 5 4 3 4
Amplasarea întreprinderii 4 4 5 5
Distribuirea produsului 5 5 3 3
39
Imaginea firmei 4 4 4 4
Numărul de puncte 28 27 23 25
Comentarii
2.5 Metode de promovare şi reclamă
Publicitate în mass-media – publicitate gratuită în toate ziarele care publică anunţuri

gratuite.
Realizarea unui site web cu prezentare în toate limbile de circulatie internațională.

Promovarea site-ului prin inscrierea în toate paginile web - baze de date (motoare de cautare).
Realizarea site-ului și a banner-ului o face managerul, gazduirea lui pe un server este gratuită
iar schimbul de bannere se va face initial prin sistem barter (promovare reciprocă).
Promoţiile se vor realiza periodic prin instalarea unui mic stand în zone circulat e ale
oraşului, unde se vor oferi, gratuit, trecătorilor mostre din cele mai importante sortimente de
clătite.
3. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
3.1 Procesul de producţie

Procesul de producţie constă în următoarele etape:
- Aprovizionarea cu materie primă a firmei;
- Pregătirea aluatului ;
- Fabricarea foilor de clătite;
40
- Umplerea foilor cu ingredientele solicitate;
- Vânzarea clătitelor
Materia primă va fi procurată de la producătorii autohtoni.
Deţinem următoarele materiale:
- aragaz cu patru ochiuri;

- plita electrică (folosibilă în cazul întreruperii alimentării cu gaze);
- butelie de gaz de rezervă;
- tigăi de diferite dimensiuni şi alte ustensile necesare fabricării clătitelor;
- masă pentru prepararea aluatului;
- masă pentru prepararea clătitelor;
- rafturi;
- ladă frigorifică;
- frigider;
- încălzitor pentru apă;
- masa tip bar;
- patru mese pentru spaţiul exterior;
- patru umbrele.
Valoarea acestor materiale se ridică la 20 000 RON, la care se adauga suma de 20
000 ron pentru achiziționarea food-track-ului, ele urmând a se achiziţiona dintr-un credit
bancar solicitat.
Utilităţi. Asociaţii deţin o clădire de 56 m 2 cu trei camere (12 m 2 + 16 m 2 + 28 m 2 )

cu ieşire la stradă şi un mic spaţiu exterior aferent clădirii de 80 m 2 .
Clădirea este branşată la sistemul de apă, canalizare şi la linia electrică monofazică.
Spaţiul interior necesită amenajări pentru a corespunde normelor igienico -sanitare

şi estetice propuse.
41
Regimul de lucru: în estimaţiile din prezentul plan de afaceri am pornit de la

premisa că se va lucra într-un singur schimb de 8 ore, timp de 6 zile pe săptămână.
3.2 Conducerea
Firma va fi condusă de asociaţi. Asociaţii vor coordona întreaga activitate, se vor ocupa
direct de problemele de aprovizionare, producţie şi desfacere, de asemenea vor angaja, instrui şi
controla personalul.
3.3 Personalul
Clătităria va fi deservită de 3 angajaţi, după cum urmează:
- 2 bucătari ;
- 1 vânzătoare;
Personalul nu trebuie să fie calificat deoarece i se va face calificarea la locul de muncă.
Salariul personalului va fi de 1200 RON care va oscila în dependenţă de volumul

vânzărilor, efectuându-se o cointeresare a personalului în mărirea volumului vânzărilor.
Cu fiecare angajat va fi încheiat un contract de muncă separat.
4. PREVIZIUNI FINANCIARE
4.1.Necesarul de finanţare
Apreciem ca investiţia necesară este de 40 000 RON din care:
- 20 000 RON vor fi asiguraţi de către asociaţi şi vor fi utilizaţi în principiu pentru
amenajarea spaţiului și achiziționarea rulotei;
- 20 000 RON vor fi asiguraţi prin credit bancar şi vor fi utilizaţi în principiu pentru
procurarea materialelor necesare.
42
4.2 Venituri previzionate

Estimăm că vom obţine un venit brut de circa 41044,8RON la un grad de utilizare a
capacităţii de producţie de 100%.
În estimarea veniturilor am pornit de la următoarele date:
- regim de lucru: 8 ore/zi, 6zile/săptămână;

- se vor vinde în medie 20 porţii de clătite şi 13 băuturi pe oră;
- preţul mediu al unei porţii de clătite este de 1,7 RON (preţul unei porţii de clătite este
cuprins între 1,5 şi 2 RON în funcţie de sortiment);
- preţul mediu al uneI băuturi este de 1,3 RON (preţul unui suc=1,5 RON, preţul unui
ceai=1 RON, preţul unei cafele=1,5 RON );
- costul ingredientelor unei porţii de clătite=0,5 RON;
- costul ingredientelor unui ceai=0,1 RON;
- costul ingredientelor unei cafele=0,25 RON;
- costul de achiziţie al unui suc=1 RON.
- costul mediul al unei băuturi=0,45 RON.
4.3 Încasări previzionate
CALCULUL ÎNCASĂRILOR (RON)

Preţ unitar Pe oră Pe zi Pe luna Pe an
Clătite 1,7 34 272 7072 84864
Bauturi 1,3 16,9 135,2 3515,2 42182,4
TOTAL ÎNCASĂRI 50,9 407,2 10587,2 127046,4
4.4 Cheltuieli de producţie
43
CALCLULUL CHELTUIELILOR (RON)

Pe oră Pe zi Pe luna Pe an
Materie primă clătite 10 80 2080 24960
Băuturi 5,85 46,8 1216,8 14601,6
Gaze 300 3600
Curen electric 150 1800
Alte utilităţi 50 600
Telefon 50 600
Salarii 2100 25200
Contabilitate 400 4800
Transport materiale 500 6000
Rată rambursare
320 3840
credit
TOTAL ÎNCASĂRI 15,85 126,8 7166,8 86001,6
4.5 Venit brut =127046,4-86001,6= 41044,8 RON
Am prevăzut ca întregul profit să fie reinvestit.
5. Concluzii
De ceva vreme încoace, se discută din ce în ce mai mult în spatiul românesc de un concept aflat în
vogă la nivel mondial: street food. Acest concept se defineste prin însăși denumirea sa: mâncare
disponibilă în spații publice distribuită de furnizori ce își au punctele de aprovizionare pe stradă.
În mod obișnuit, se comercializează produse ce pot fi mâncate sau băute pe loc, vândute pe
stradă, în magazine, parcuri, taârguri sau alte locuri publice. În general, vânzatorul este un negustor
ambulant ce vinde din standuri mobile precum camioanele și nu numai.
Ca și în cazul fast food-urilor, consumatorilor li se prepară pe loc produsele în funcție de comanda
pe care o dau. Aceștia pot opta pentru a lua alimentele la pachet sau a le consuma imediat. O altă
asemănare între fast food și street food este costul mai mic al produselor față de cele preparate în
restaurante. De asemenea, oferă alternative tentante gătitului acasă.
Totusi, pe lângă aceste asemănări, street food și fast food diferă în ceea ce privește varietatea,
44
tehnicile de marketing și mediul în care activează. Astfel de localuri reflectă adesea cultura locală și se
regăsesc într-o varietate foarte mare. Se poziționează uneori sub cerul liber și caută locurile cele mai
ușor accesibile pentru potențialii clienți. Succesul de marketing se bazează foarte mult pe locul în care
decid să vândă și pe publicitatea de tipul "din gură în gură".
Consumatorii iubesc mâncarea vândută pe stradă din mai multe motive: se pot bucura de o gustare
rapidă și delicioasăchiar pe stradă, nu trebuie să platească mult pentru astfel de preparate, pot
experimenta diverse mâncăruri locale și pot sprijini micii antreprenori și micile afaceri cu mîncare.
Din Grecia Antica și până în Pompeii, din China până în Turcia, mâncarea vândută pe stradă a avut
o istorie lungă și colorată. Astăzi, a devenit un punct de sprijin pentru orașele mari și mici, deopotrivă,
contribuind la consolidarea culturii regionale.
Cu toate ca există foarte mulți iubitori ai conceptului street food, acesta întâmpină și dificultăți.
Sunt state în care aceasta practică este cu greu acceptată de către locuitori. Pe de altă parte, există și o
atitudine negativă a oficialităților față de micii vânzători, atitudine cauzată de preocuparea acestora față
de igienă și față de posibilitatea răspândirii anumitor boli prin intermediul mâncării.
“Fenomenul street food a pătruns deja tot mai mult în România și pare să capete o popularitate
fulgerătoare, la fel cum se întâmplă deja în afara granițelor țării. Dacă în urmă cu 3 ani vorbeam de
vendori care își făceau curaj să încerce rețete originale și să pătrundă pe piața de la noi, astăzi vorbim
de sute de mii de oameni care le savurează la festivaluri dedicate mâncării stradale și sunt abonați la
cele mai bune food truck-uri din țară. În ciuda interesului în creştere în toată ţara, fenomenul „street
food“ continuă să se limiteze în România la popcorn, porumb fier şi îngheţată, spun cei care lucrează în
domeniu. Cu excepţia festivalurilor culinare, mâncarea de stradă n-are unde se produce şi prezenta.
Majoritatea celor care au investit într-o bucătărie mobilă amenajată într-o rulotă sau dubiţă abia au
câţiva ani vechime în branşă. Cam peste tot la noi în ţară este o noutate treaba aceasta cu «street food».
Pentru că nu este deloc asemănătoare fast-food-ului, nu vorbim aici de o şaormerie. Street-food oferă
diversitate şi asta atrage, mai ales în cadrul unor festivaluri. Raportul preţ-calitate este mai bun decât la
un restaurant.”
45
Adi Hădean: “Un festival de street food e un festival al nişelor alimentare. Asta întâlneşti. Nu am prea
văzut mici şi bere şi mi se pare că e păcat, e una dintre valorile noastre naţionale şi ar fi frumos de
exploatat.”
Proprietarii de food truck şi-au făcut o asociaţie prin care vor să ceară autorităţilor o legislaţie specială
pentru ei. Deocamdată, cei care au camionete cu mâncare sau băutură funcţionează în regim de
restaurant, chioşc sau firma de catering.
Mădălin Simion: “Una dintre cererile pe care le are un restaurant este să aibă toalete mixte, ceea ce nu se
poate pentru un food truck. Scopul nostru principal este să putem funcţiona în legalitate oriunde, apoi să
ne găsim spaţiile în care vom putea funcţiona.”
Laurențiu Mata, proprietar food truck: “Cu siguranţă, food truck urile nu o să vândă shaorma pentru că
este o altă zonă. Cei care investesc în food-truck-uri şi în zona asta, care nu este foarte ieftină, sunt
oameni care îşi doresc next level.”
Odată cu apariţia unei legi special făcute pentru camionetele cu mâncare, s-ar putea să le vedem mai des,
nu doar la târgurile de mâncare. Proprietarii de food truck au început să încheie contracte cu firme
private, de birouri. Dar vor să îşi poată vinde mâncarea şi direct pe stradă, în pieţe şi în zonele aglomerate
ale oraşelor.
Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din cadrul ONU, 2,5 miliarde de
oameni accesează zilnic oferta de street food, atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în cele
dezvoltate. Această ofertă se bucură de popularitate datorită mai multor factori (care pot face obiectul
unui studiu exhaustiv, ceea ce nu este cazul aici), principalii fiind diversitatea, prețurile accesibile,
timpii reduși de așteptare, atmosfera relaxată.
Așa s-a ajuns ca în SUA, de pildă, suma medie cheltuită pe „street food“ de către locuitorii cu
vârste cuprinse între 25 și 54 de ani să fie undeva la 40 dolari pe lună. Este o sumă foarte mare dacă
ținem cont că este o „medie“ și că populația SUA este de peste 300 de milioane de locuitori. Toate
studiile indică trenduri ascendente. Așadar, mai devreme sau nu foarte târziu fenomenul va ajunge la
maturitate și în România.
46
6. Bibliografie
o Cinzia Trenchi, Ed. Cărturești, 2018 - Street food made healthy for the home cook!
o Chef Foa, Ed.Cărturești, 2018 - Asia- să facem dreptate ingredientelor
o Tom Kime, Ed. Dorling Kindersley publishers Ltd, 2015- Street Food
Sursa articole:
o www.streetfoodinstitute.org
o https://restograf.ro
o https://ciao.ro
o https://thewallet.ro/business-de-street-food-cu-rulota
Sursa foto: www.flickr.com
47

Lucrare Finală - LEU POTOP ADELA - 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Finală - LEU POTOP ADELA - 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

Program conversie profesională de « Tehnologie și control în alimentație publică și turism »

Profesor coordonator: Absolvent

2. Street Food-ul în lume! .................................................................................................................................... 4

2.1 Romania, pe marea scena a street food-ului european.......................................................................................................................... 6

2.2. Oportunități și bariere................................................................................................................................................................................ 7

3. Street Food Festival .......................................................................................................................................... 8

4. Studiu de caz – Ghidul food-truck, cum să deschizi o afacere! ..................................................................... 25

Ce trebuie să știi înainte de-a începe o afacere de street food ........................................................................ 25

Înființarea unui restaurant mobil, adică a unui FOOD TRUCK .................................................................... 26

Autorizații și avize pentru un food truck ........................................................................................................ 26

Cum să alegi rulota potrivită .......................................................................................................................... 27

Sfaturi de la antreprenori în domeniu ............................................................................................................. 28

Promovare si evenimente dedicate food truck-urilor ..................................................................................... 28

Avantajele unei afaceri de street food cu rulotă ............................................................................................. 31

Ce să faci ca să ai succes cu afacerea ta de street food .................................................................................. 32

Plan de afaceri ................................................................................................................................................ 32

Ce are HoReCa clasică de învăţat?

Masala dosa obișnuia să fie populară în părțile de sud

piper, chili, frunze de curry, semințe de muștar, cartofi, ceapă și turmeric.

Kebabul turcesc a fost prezentat pentru prima

Tacos este un preparat pe care mexicanii îl

2.1 Romania, pe marea scena a street food-ului european

Antreprenorii români au văzut diverse oportunități în achiziționarea de food trucks – promovarea

2.2. Oportunități și bariere

3. Street Food Festival

Assam Laksa (Malaezia)

Peste picant acrisor si supă de

Sate Maramggi (Indonezia)

Satay de muschi vita cu un sos iute

Hyderabadi Byriani (India)

Un orez basmati cu pui preparat în

Kway Chap (Singapore)

Organe tocate de porc, bucați de carne

Churros Sundae (SUA)

Un desert din gogoși sub formă de

Zhu Hou Chicken (China)

Street FOOD Festival se pregătește să dea drumul nebuniei culinare și în acest an și să se

Cele mai bune sandvișuri la un food truck.

Sandvișuri cu curcan pentru cei ce preferă această carne.

Un truck specializat pe mâncare indiană.

La un pai Fac cartofi prăjiți;

Meat’ic (Adi Hadean)

Fac burgeri buni și au și un local unde-i puteți încerca oricând doriți.

Pulled pork fac și ei, plus alte sandvișuri și un burger

Za German Wurst Wagen

Clatite mari, rulate intr-un con – au si clatite sarate si dulci.

Clătite mari, rulate într-un con/shaorma. Au și clătite cu înghețată.

Prăjituri sufleu de ciocolata combinate cu înghețată de vanilie.

Înghețată thailandeză – … cu show.

4. Studiu de caz – Ghidul food-truck, cum să deschizi o afacere!

Ce trebuie să știi înainte de-a începe o afacere de street food

Înființarea unui restaurant mobil, adică a unui FOOD TRUCK

Autorizații și avize pentru un food truck

Cum să alegi rulota potrivită

 să aibă transmisia nouă;

Sfaturi de la antreprenori în domeniu

Promovare si evenimente dedicate food truck-urilor

Prin proiect se pot achizitiona echipamente precum:

Această clasă include activităţi din:

Această clasă include de asemenea:

Avantajele unei afaceri de street food cu rulotă

Ce să faci ca să ai succes cu afacerea ta de street food