Cum si ce ar trebui sa mancam dimineata? Mult sau putin?

Alimente consistente
sau usoare? Exista mancaruri specifice micului dejun? Ei bine... va invitam sa aflati de la
semenii nostri europeni raspunsurile care vi se potrivesc cel mai bine!

Micul dejun in Europa - Indiferent de felul in care este numit micul dejun - breakfast,
frühstück, petit dejeuner, prima colazione, ontbijt, cafe da manhã etc - aceasta masa de
dimineata este prezenta peste tot in lume. Ce-i drept, consistenta sa difera de la tara la
tara insa, in esenta, asteptarile sunt aceleasi: trebuie sa te "puna pe picioare" pentru ziua
care abia incepe! Iar acest lucru este de obicei obtinut prin combinarea unui aliment
energizant cu un altul intaritor, in proportii diferite si relative in functie de cultura. In
Franta de exemplu, cafeaua este cea mai importanta componenta a acestei mese, pe cand
in tarile asiatice majoritatea oamenilor mananca alimente pe care in mod normal le-ar
consuma la orice alta masa. Iar in America, mancarurile de dimineata sunt specifice doar
acestei perioade a zilei.

Rusia - La masa de dimineata, unii rusi aleg cafeaua, dar ceaiul fierbinte este probabil cel
mai popular. O mare varietate de tipuri de paine (painea neagra fiind adesea asociata cu
zona rurala), blini, mezelurile, ouale prajite si castravetii murati sunt componentele
specifice unui mic dejun rusesc. Kasha - un fel de cereale rezervate in mod special
copiilor - se serveste adesea cu tvorog (un soi de branza moale asemanatoare cu ricotta)
sau cu iaurt si zahar.

Turcia - Bucataria turceasca ofera destul de putine optiuni pentru mesele de dimineata.
Un mic dejun popular in stil continental consta in doar cateva felii de paine unse cu unt si
miere. Exista multe feluri de miere produse in Turcia iar printre cele mai neobisnuite este
siyah çam bali sau mierea de pin negru. Multi muncitori turci mananca dimineata la
restaurant unde meniul popular este supa de tarhana si painea proaspata. Tarhana este un
amestec de faina, iaurt, drojdie si o varietate de legume prajite, sare si condimente,
fermentat timp de 4-7 zile.

Germania, Austria, Olanda si Suedia- Micul dejun in aceste tari este caracterizat printr-
o selectie generoasa de alimente: cereale, oua, o varietate de tipuri de paine cu unt si gem,
carnuri reci, branzeturi, iaurt, fructe si sucuri din fructe, ceai, cafea, ciocolata calda sau
lapte. Insa pe langa acestea mai exista si specialitati regionale. In Suedia, de exemplu,
oamenii pot alege sa consume cerealele cu filmjölk - un fel de lapte mai gros, intre iaurt
si smantana - pregatit printr-o fermentare speciala. Germanii consuma in general ouale
fierte moi.

1
 Austriecii mananca un mic dejun usor dimineata foarte devreme si adesea mai au
inca un mic dejun mai substantial numit Gabelfrühstück sau "mic dejun la rascruce", la
una dintre multele cafenelele pentru care Austria este atat de faimoasa.
In Olanda, la micul dejun, poti intalni o faimoasa specialitate locala cunoscuta ca groene
haring (herring). Iar in loc de cafea, ceai sau ciocolata calda, unii olandezi aleg sa
consume anijsmelk - lapte cald aromatizat cu anason.

Spania si Portugalia - Probabil cel mai des intalnit mic dejun in Spania si Portugalia este
o chifla cu unt si gem si o ceasca de cafea cu mult lapte. Spania este tara responsabila
pentru aducerea ciocolatei din Lumea Noua in Europa. Iar faptul ca ciocolata este aici o
bautura mult mai consumata de catre adulti decat in orice alta tara vorbeste foarte mult
despre istoria culinara si coloniala a acestei tari. Unul dintre componentele cele mai
intalnite la micul dejun este chocolate con churros - ciocolata cremoasa, calda, servita cu
un fel de gogoasa imbracata in zahar si scortisoara. Amatorii inmoaie gogoasa (churro) in
ciocolata inainte de fiecare imbucatura. In zona catalana - tara maslinelor - painea este
adesea servita cu ulei de masline in loc de unt, iar alimentul favorit este pan con tomate,
un stramos al faimoasei pizza. Acesta este preparat prin ungerea unei felii subtiri de paine
prajita cu ulei de masline, usturoi, rosii si (cateodata) completata cu o felie de sunca.
Ouale prajite si omletele sunt de asemenea populare.

2
 Capitolul.I.-Activitatea de restauratie

1.1-Definitie,notiune,concept.

Activitatea restaurantelor si a unitatilor similar o constitue intreaga productie si

distributie de mancare si bauturi,respective dupa prepararea preparatelor culinare si a
produselor de cofetarie-patiserie,aprovizionarea cu marfuri,consumul produselor pe loc
sau in afara unitatilor cat si crearea unei ambiante favorabile destinderii si recreerii
clientilor.
Literatura de specialitate din tarile cu economie de piata,grupeaza activitatea
restaurantelor in 2 sectoare:
-restaurante cu vocative comerciala;
-restauratia colectiva cu vocative sociala;
Studii recente arata ca in ultimii 10 ani,unitatile cu character social din unele tari
ale Uniunii Europene(Franta,Italia,Germania)au oferit meniuri a caror pondere de piata a
variat intre 62-65% fata de 35-38% cat este ponderea meselor servite in restaurantele
comerciale.
Se observa de exemplu in Franta o usoara tendinta de crestere a numarului de
meniuri servite in restaurantele cu vocative [Link] se explica prin cresterea
numarului de unitati cu vocative comerciala,dezvoltarea formelor rapide de servire si
schimbarile in cerere din partea clientilor ce dispun de venituri ce le permit sa faca apel la
astfel de servicii.
Activitatea restaurantelor reprezinta o ramura complexa a unei economii
nationale,fiind guvernatoare de locuri de munca,produse oferite si servicii prestate
populatiei de contributii la receptor si promoter al imaginii tarii.
Un management profitabil si competent al restaurantelor presupune nu doar o
cunostere buna aoperatiilor din cadrul unitatii,ci si a celor mai modern concept si tehnicii
de management.
Managementul conteporar reprezinta o reflectare a realizarilor progresului
tehnico-stiintific,a specificului raporturilor sociale si de munca ale societatii.
Alimentatia publica/alimentatia/restauratia cuprinde intreaga productie si
distributie de mancare si bauturi,respectiv,dupa caz pregatirea preparatelor culinare sau
produselor de cofetarie-patiserie,aprovizionarea cu marfuri,consumul produselor pe loc
sau in afara unitatilor,cat si crearea unei ambiante favorabile destinarii si recreerii
[Link] confirma,din acest punct de vedere,ca astazi,in lume,fiecare a treia
masa se i-a in afara domiciliului.
Este de la sine inteles ca in afara motivatiilor turistice sau colaterale
acestora,restauratia esti motivate si de cele 4 functii ale consumatorului in unitati de
alimentative,respective cea de:
-hranire;
-loisir;
-convivialitate;
-afaceri.

3
 Alimentatia publica se incadreaza in sfera generala a serviciilor,definitive ca orice
activitate sau avantaje care o parte il ofera alteia si care are in esenta un character
intangioil,reavand drept rezultat transferul proprietatii asupra unui obiect.
Activitatea de restauratie este marcata de cele 5 caracteristici principale ale
serviciilor,dintre care 2 sunt mentionate chiar in definitii:
-intangibilitatea;
-variabilitatea;
-inseparabilitatea;
-absenta proprietatii.
Intalnim o serie de definitii si abordarii ale restauratiei:

[Link] de servire
In cadrul serviciilor de alimentative inglobeaza orice constructive si amenajare
destinata prin proiectoare si executie,servirii mesei,impreuna cu serviciile specific
[Link] este localul public care imbina activitatea de productie ce cea de
servire punand la dispozitie o gama vasta de preparate culinare,preparate de cofetarie-
patiserie,bauturi si unele produse pentru fumatori.
[Link]
Cuvant recent utilizat tot mai frecvent in literature de specialitate in locul
sintagmei alimentative publica,pentru domeniul de activitate cuprinzand productia
culinara si desfacerea acestora,precum si a bauturilor,activitatea desfasurata in cadrul
unor unitati specializate.
[Link] publica
Retea de intreprinderi comerciale pentru servirea populatiei cu mancaruri si bauturi.
[Link]
Se refera la productia culinara industrial din alimentatia [Link] moment ce
atributul publica(care are loc in prezenta unui numar de consumatori) are o satisfactie
larga,in present tot mai des este utilizat termenul de [Link] catering poate
avea doua semnificatii;sub forma serviciilor menite sa acopere nevoile de consum
alimentar al consumatorilor finali;sub forma produselor culinare semifinite,preluare de
caterer in rol de intermediari intre unitatile de restauratie si consumatorii finali.
[Link](proprietar sau administrator de restaurant)
Activitatea de profil din alimentative publica se desfasoara prin aportul a trei
grupe de unitati:
-unitati pentru servirea consumatorilor;
-unitati de productie;
-unitati de depozitare si pastrare.
Prin unitatile de servire se intelege localul format din una sau mai multe
incaperi,dotate cu utilaje,mobilier si obiecte de inventor corespunzator profilului si
categoriei in care se incadreaza,in conformitate cu care se stabileste regimul de preturi.
Scopul prioritar al activitatii restaurantelor il constituie satisfacerea si anticiparea
necesitatilor si a asteptarilor consumatorilor.

4
 1.2-Caracteristicile structurilor de primire cu functie de
alimentatie
Activitatea de servire a clientilor este asigurata printr-o varietate de unitati
specializate cum sunt:
Restaurantul-local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire
punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare,produse de
cofetarie-patiserie,bauturi,unele produse pentru fumatori.
Restaurantul clasic-ofera clientilor o gama variata si bogata de preparate
culinare si de bauturi.
Amenajarea si dotarea cu mobilier,obiecte de inventor,se face in functie de
categoria [Link] se efectueaza de o brigade complete cu inalta calificare
pentru a satisface cele mai exigent [Link] asemenea,se ofera conditii recreativ-
distractive(orchestra,program,solisti vocali,dans).
Restaurantul clasic ofera cele trei mese principale ale zilei:mic-dejun,dejun si cina.
Restaurantul specializat-serveste un sortiment specific de preparate culinare si
bauturi care se afla permanent in lista de meniu,in conditiile unor amenajari si dotari
clasice sau adecvate structurii sortimentale(pescaresc,vanatoresc,rotisserie,dietetic,lacto-
vegetarian) care formeaza obiectul specializarii.
Restaurantul vanatoresc-unitate gastronomica specializata in producerea si
servirea produselor culinare din vanat(iepure,mistret,gasca,urs).
Tinuta personalului este clasica sau adecvata [Link] interioare
specifice,blanuri de animale.
Rotiseria-ofera preparatele pregatite la rotisor,in special pui,dar pot fi si
sortimente de carne-muschi de porc,de [Link],se afla,de regula,plasat in [Link]
bauturi se servesc vinuri rosii servite la cana sau carafe,nealcoolice.
Restaurantul lacto-vegetarian-unitate gastronomica specializata in care se
desfac exclusive preparate culinare realizate din lapte si produse lactate ,oua ,paste
fainoase,bauturi nealcoolice calde si [Link] aceasta unitate nu se fumeaza.
Restaurantul cu specific-este o unitate de alimentative pentru recreere si
divertisment,care,prin dotare,profil,tinuta lucratorilor,moment recreative si structura
sortimentala,trebuie sa prezinte obiceiuri gastronomic locale sau nationale,traditionale si
specific diferitelor zone.
Crama-este o forma a restaurantului cu specific,amplasata de regula la subsolul
sau demisolul cladirilor [Link] se servesc in carafe sau in cani de ceramica atat
imbuteliate cat si [Link] preparate culinare se servesc preparate din carne la
gratar sau trase la tigaie,[Link] dotata cu mobilier din lemn masiv cu peretii
decorate cu scoarte,stergare si vase de lut.
Restaurant cu specific local-pune in valoare bucataria specifica unor zone geografice din
tara sau a unor tipuri traditionale de unitati(crame,colibe,sure).Se servesc vinuri si alte
bauturi din regiunea respective utilizindu-se ulcioare,carafe,cani cat si gama sortimentala
a mancarurilor [Link] cadrului natural cu cel architectural in
constructive,finisaje inspirate dupa modelul popular,mobilierul si obiectele de inventor
din piatra,bolovani de rau,lemn,caramida,trestie,stuf,rachita.

5
 Restaurant-autoservire-unitate cu desfacere rapida in care consumatorii isi aleg
si se servesc singuri cu preparatele culinare calde sau reci asezate in linii de autoservire
cu flux dirijat si cu plata dupa alegerea [Link] sortimentala cuprinde
supe,creme,ciorbe,preparate din peste,antreuri,preparate de
baza,salate,deserturi,fructe,bauturi alcoolice si nealcoolice calde sau reci,Are character
utilitar,primeaza elementele functionale fata de cele estetice cu finisaje simple,usor de
intretinut,mese cu blaturi rezistente la umezeala si caldura,prevazute cu scaune.
Snack-bar-este unitatea la care se servesc de obicei clientii [Link] este
adesea prescurtat “snack”, cuvantul American care inseamna o masa usoara,adesea luata
intr-un bar.
Dotarea se compune dintr-o tejghea-bar la care sunt serviti clientii de catre
barman si bucatar,pe scaune inalte tip”cal”.
Sortimentul de preparare este restrains:minuturi,preparate la gratar,care se pregatesc in
fata [Link] ofera bauturi alcoolice la pahar(vinuri),bere si [Link] poate
efectua serviciul si la mesele din [Link] remarca,de asemenea,si clubul unde isi iau
masa impreuna,in cadru intim,membrii si clubului respectiv.
Pub-ul-este o unitate moderna de alimentative din tarile anglo-saxone,intalnita si
in alte tari din [Link] este prescurtarea expresiei “public house”(local
public).In Anglia este construit din mai multe saloane,sparate prin panouri de sticla,cu
zavoare gravate tipic epocii victoriene sau cu inchizatori din [Link] este
sebru,ambianta si confortul sunt lumina discreta,mochete,scaune confortabile din piele,In
anumite saloane se intalnesc obisnuitii casei,cei care o frecventeaza si in acest caz,are
character de club particular.
Ceainaria-este specializata in servirea ceaiului si a infuziilor de plante
[Link] si personalul sunt similar cu cele ale unui bar de zi,dar totul strict
delimitat de servirea acestei bauturi.
La ora micului-dejun se pot oferi produse de insotire specific acestei mese(specialitati de
parificatie si patisserie).
Cofetaria-ofera un sortiment bogat de produse specifice,specialitati de
inghetata,patisserie,bombonarie,bauturi racoritoare,caiuri,[Link] unitati pot oferi si
micul-dejun simplu(o bautura calda nealcoolica si produse de patisserie).Preparatele si
bauturile racoritoare sunt realizate in laboratoarele [Link] sunt servite pentru
consumul pe loc sau pentru [Link] de categorie superioara efectueaza serviciul
prin chelneri.
Pizzeria-unitate in care se pregaesc si se serveste preparatul specific bucatariei
italiene,[Link] incinta acestei unitati se poate afla masina de gatit(electrica sau cu
gaze)la care se pregateste preparatul [Link] se face prin chelneri,la mese sau
direct la tejghea bar(tip snack)de catre bucatar sau [Link] ofera vinuri la pahar,bere si
bauturi nealcoolice.

6
1.3-Clasificarea restaurantelor

Activitatea de restauratie se desfasoara impreuna cu si in afara prestatiei [Link]

s-ar efectua aceasta prestatie ea este realizata pentru colectivitate,pentru societate,avand
un character mai nul sau mai putin social.
Restaurantul-local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire
punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare,produse de
cofetarie-patiserie,bauturi,unele produse pentru fumatori.
Restaurantul clasic-ofera clientilor o gama variata si bogata de preparate
culinare si de bauturi.
Amenajarea si dotarea cu mobilier,obiecte de inventor,se face in functie de
categoria [Link] se efectueaza de o brigade complete cu inalta calificare
pentru a satisface cele mai exigent [Link] asemenea,se ofera conditii recreativ-
distractive(orchestra,program,solisti vocali,dans).
Restaurantul classic ofera cele trei mese principale ale zilei:mic-dejun,dejun si cina.
Restaurantul specializat-serveste un sortiment specific de preparate culinare si
bauturi care se afla permanent in lista de meniu,in conditiile unor amenajari si dotari
clasice sau adecvate structurii sortimentale(pescaresc,vanatoresc,rotisserie,dietetic,lacto-
vegetarian) care formeaza obiectul specializarii.
Restaurantul vanatoresc-unitate gastronomica specializata in producerea si
servirea produselor culinare din vanat(iepure,mistret,gasca,urs).
Tinuta personalului este clasica sau adecvata [Link] interioare
specifice,blanuri de animale.
Rotiseria-ofera preparatele pregatite la rotisor,in special pui,dar pot fi si
sortimente de carne-muschi de porc,de [Link],se afla,de regula,plasat in [Link]
bauturi se servesc vinuri rosii servite la cana sau carafe,nealcoolice.
Restaurantul lacto-vegetarian-unitate gastronomica specializata in care se
desfac exclusive preparate culinare realizate din lapte si produse lactate ,oua ,paste
fainoase,bauturi nealcoolice calde si [Link] aceasta unitate nu se fumeaza.
Restaurantul cu specific-este o unitate de alimentative pentru recreere si
divertisment,care,prin dotare,profil,tinuta lucratorilor,moment recreative si structura
sortimentala,trebuie sa prezinte obiceiuri gastronomic locale sau nationale,traditionale si
specific diferitelor zone.
Crama-este o forma a restaurantului cu specific,amplasata de regula la subsolul
sau demisolul cladirilor [Link] se servesc in carafe sau in cani de ceramica atat
imbuteliate cat si [Link] preparate culinare se servesc preparate din carne la
gratar sau trase la tigaie,[Link] dotata cu mobilier din lemn masiv cu peretii
decorate cu scoarte,stergare si vase de lut.
Restaurant cu specific local-pune in valoare bucataria specifica unor zone
geografice din tara sau a unor tipuri traditionale de unitati(crame,colibe,sure).Se servesc
vinuri si alte bauturi din regiunea respective utilizindu-se ulcioare,carafe,cani cat si gama
sortimentala a mancarurilor [Link] cadrului natural cu cel architectural in
constructive,finisaje inspirate dupa modelul popular,mobilierul si obiectele de inventor
din piatra,bolovani de rau,lemn,caramida,trestie,stuf,rachita.

7
 Beraria-se caracterizeaza prin desfacerea berii la [Link] serveste traditional la
hala dar se poate si la pahar [Link] ofera prin excelenta preparatele de
gratar,specialitati de zahana,pateuri,diverse gustari calde sau [Link] ofera si un sortiment
restrans de bauturi alcoolice si nealcoolice.
Restaurant-autoservire-unitate cu desfacere rapida in care consumatorii isi aleg
si se servesc singuri cu preparatele culinare calde sau reci asezate in linii de autoservire
cu flux dirijat si cu plata dupa alegerea [Link] sortimentala cuprinde
supe,creme,ciorbe,preparate din peste,antreuri,preparate de
baza,salate,deserturi,fructe,bauturi alcoolice si nealcoolice calde sau reci,Are character
utilitar,primeaza elementele functionale fata de cele estetice cu finisaje simple,usor de
intretinut,mese cu blaturi rezistente la umezeala si caldura,prevazute cu scaune.
Clasificarea restaurantelor si a unitatilor de alimentative publica in Romania.
Unitatile de alimentative publica destinata servirii turistilor se clasifica fie
independent,fie odata cu unitatile de cazare turistica din care fac parte.
Exista astfel patru categorii,in curs ascendant,acestea fiind:
-categoria doua stele
-categoria trei stele
-categoria patru stele
-cateoria cinci stele
Pe de alta parte,restaurantele se pot departaja dupa tipul de meniuri in restaurantele
clasice ,cu specializare.
Restaurantele clasice ofera consumatorilor un bogat si variat sortiment de
preparate si bauturi,servirea facandu-se de personal cu inalta calificare.

8
 Capitolul II- Micul dejun

2.1-Prezentare generala

Micul dejun este prima masa a zilei,trebuind sa asigure organismului 20-25% din
necesarul caloric pentru 24 de ore.
In component meniurilor pentru micul dejun sunt cuprinse bauturi calde
nealcoolice (ceai,cafea,produse lactate,produse de patisserie etc.).
Combinarea alimentelor de origine animal cu cele de origine vegetala in meniul
pentru micul dejun,realizeaza un echilibru intre factori nutritivi
(protein,lipide,glucide,vitamine)care determina o buna intretinere a organismului si
sporirea capacitatii de munca.
In meniurile destinate pentru micul dejun,preparate din oua si preparate din
branzeturi(cascaval)sunt cel mai des [Link] preparate se mai numesc si minuturi
datorita timpului scurt necesar pentru pregatire,10-20 de [Link] trebuie sa
aiba aspect placut,atragator si [Link] alimentara mare a preparatelor pentru
micul dejun este asigurata prin compozitia chimica a componentelor ce intra in structural
or astfel:
-protide complete provenite din material prime de baza(oua,branzeturi)cunoscut fiind
faptul ca protidele din oua cu valoare biologica cea mai mare asimilandu-se aproape
integral.
-lipide,in cantitati apreciabile,provenite din oua si cascaval )lipide emulsionate,usor
asimilabile),cat si grasimile alimentare folosite la pregatirea minuturilor.
-vitaminele (A,B1,B2,B6,PP) provenite din materiile prime de baza complete de
vitaminele celorlalte componenete din structura preparatelor.
-substante minerale:calciu,fier,fosfor;provenite din componentele folosite.
-glucide in cantitati mici sub forma de lactoza din cascaval dar care sunt completate in
meniul de alte alimente din structura acestuia (produse de panificatie,patisserie,zahar
etc.).Digestibilitatea acestor preparate este influentata in mare parte si de tratamentul
termin aplicat la [Link] obtinute prin fierbere sunt usor digestibile,cele
prajite sunt mai greu digestibile.
Materiile prime si auxiliare folosite la pregatirea acestor preparate trebuie sa fie
proaspete si de cea mai buna calitate,corespunzatoare standardelor in vigoare si
dispozitiilor legale sanitare si sanitar veterinare.
Preparatele culinare care se servesc la micul dejun se clasifica in functie de
materia prima folosita si de tratamentul termic aplicat.

9
Clasificarea preparatelor pentru micul dejun

Preparate pentru micul dejun din oua  prin fierbere - oua fierte in
coaja:-moi
-cleioase
-tari
-oua fierte fara coaja – ochiuri
romanesti
 prin prajire – ochiuri la capac
-omleta:-cu verdeata
-cu rosii
-cu sunca etc.
-jumari:-simple
-cu costita afumata
-cu rosii
din cascaval: - cascaval la capac
- cascaval pane

10
 2.2-Metode de realizare a preparatului

Tehnologia preparatelor din oua

Procesul tehnologic al minuturilor din oua cuprinde operatii de prelucrare

preliminara a componentelor,aplicarea tratamentelor termince specific preparatelor
(fierber,prajire) si montarea pentru prezentare.
Prelucrarea primara-consta in spalarea,dezinfectarea si din nou spalarea in jet
de apa [Link] se sparg fiecare in parte pe o farfurie si apoi se trec in vasul comun
pentru a evita amestecarea oualor proaspete cu oua care ar putea fi [Link]
de adaos pentru omleta se pregatesc preliminar,in functie de caracteristicile diecarei
materii prime,astfel:
-verdeata curatata si spalata se taie marunt.
-rosiile oparite si decojite se taie felii,se scot semintele si se storc de suc.

Prelucrarea termica pentru omleta

Prelucrarea termica a componentelor de adaos se face prin inabusirea in grasime
si apa sau prin rumenire [Link] fac branzeturile si verdeata care se amesteca
direct cu ouale battue si se prelucreaza termic o data cu acestea.
Omletele se pot pregati dupa doua variante tehnologice:
Componentele de adaos se prelucreaza termic peste acestea se toarna ouale batute cu
sare,se amesteca putin,se rumeneste omleta pe ambele parti,se ruleaza.
Din ouale batute cu sare se pregateste omleta simpla,prin turnare in vasul cu grasime
incalzita,se rumeneste pe ambele parti,se monteaza pe farfurie,se aseaza deasupra
componentelor de adaos,prelucrate termic separate,dupa care se pot rula sau se prezinta
ca [Link] aceasta varianta se pregateste omletele cu ficatei de pasare,cu legume,etc.
Conditii de calitate
Minuturile din oua trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate prevazute
de standarde,astfel:
-gramaj la portie corespunzatoare
-aspect placut,atragator pentru preparate cu adaosuri,aceste trebuie sa fie uniform
raspandite la masa preparatuli,forma bine definita.
-miros placut specific componentelor
-gust placut,specific oului si componentelor de adaos potrivit condimentate
-consistenta specifica produsului,astfel:
-pentru omleta in exterior complet coagulate,iar in interior cremoasa.
Defecte,cause,posibilitati de remediere
Defectele preparatelor din oua sunt cauzate de urmatorii factori mai importanti:
-calitatea necorespunzatoare a materiilor prime si auxiliare folosite
-dozarea necorespunzatoare a componentelor fata de prevederile retetelor
-nerespectarea tehnologiei specific,fiecarui preparat
Defectele acestor preparate nu se pot remedia,ceea ce implica o atentie deosebita
in respectarea tehnologiei specifice.

11
Defectele si cauzele ce le pot genera pentru preparate din oua servite la micul dejun
Denumirea preparatului Defecte Cauze
-culoare necorepsunzatoare -temperatura in timpul
( insuficient rumenite sau prajirii a fost prea mare sau
Omletele prea rumenite ); prea mica;
-insuficient patrunse. -timpul tratamentului termic
a fost scurt sau deposit;
-prajirea la temperature prea
mare la suprafata se
rumenese,dar in interioe nu
patrund

12
 Capitolul .III-Tehnica servirii “micului dejun”

3.1-Reguli de servire

Servirea preparatelor culinare pentru micul dejun

In categoria preparatelor culinare pentru micul dejun pot fi incluse:gustarile
reci,antreurile si [Link] sunt preparate culinare care se servesc in cantitati mici si
in sortimente variate,avand menirea ca impreuna cu bauturile aperitiv ce le insotesc sa
deschida apetitul [Link] servirea preparatelor culinare pentru micul dejun se
respecta urmatoarele etape:
Recomandarea preparatelor culinare  Lucrarea comenzii si transmiterea la sectii 
Preluarea de la sectii a preparatelor servite pentru micul dejun  Servirea preparatelor
culinare pentru micul dejun  Debarasarea meselor
Preparatele servite la micul dejun
Preparatele culinare se recomanda in servire in functie de masa servita,etapa zilei
(dimineata,pranz,seara),tipul de masa (mic dejun,cina,masa obisnuita,masa
organizata).Preparatele care se servesc la micul dejun sunt:
-produse de panificatie;
-unt;
-dulceata/gem/miere;
-fresuri;
-omlete simple/cu diferite umpluturi;
-diferite sortimente de branzeturi;
-cascaval,rosii,ardeii,ridichi;
-diferite sortimente de branza crema.

Primirea comenzilor si transmiterea de la sectii

In vederea primirii comenzii,chelnerul preia blocnetesul in palma stanga si
creionul sau pixul in mana dreapta,se apropie de cel care conduce masa sau de cel care l-a
solicitat stand in picioare,in partea stanga a acestuia.
Intimpul primirii comenzii,chelnerul trebuie sa fie calm,politicos,sa dea toate
explicatiile cerute,sa ajute prin recomandari corecte si component la alcatuirea
meniului,notand cu atentie comanda primita.
In cazul in care numarul consumatorilor este mare si preparatele sunt variate,se va
lua nota,folosindu-se o insemnare proprie,astfel incat,la aducerea comenzii sa evite
intrebarea ” Cine a dorit ” un anumit preparat sau [Link] primirea comenzii
ospatarul va repete verbal ceea ce si-a notat.
Repetarea verbala are ca scop:
-stabileste exact comanda pentru care s-a pronuntat consumatorul;
-creeaza o atmosfera de apropiere intre consumatori si personalul de servire.
In functie de meniul comandat chelnerul va efectua operatiile de completare a
mise-en-place-ului cu obiectele care lipsesc si sunt necesare consumarii preparatelor
comandate.
In cazul in care paharele au fost asezate cu gura in jos,in acest moment vor fi
intoarse cu gura in sus.

13
 Comenzile primate de la consumatori se transmit la sectii prin intermediul
bonurilor de marcaj sau al tichetelor,emise de aparate special de marcat.
Dupa ce a primit comanda chelnerul se retrage la consola sau in oficiu pentru a
intocmi bonurile de marcaj sau pentru a inregistra comanda la aparatul de [Link]
bonul de marcaj chelnerul scrie urmatoarele date:
-deumirea sectiei careia ii este adresat;
-cantitatea de preparate sau de bauturi solicitate,exprimate in numarul de portii,unitatea
de masura la fiecare portie sau integral;
-denumirea preparatului sau a bauturii;
-valoarea totala pentru fiecare preparat sau bautura;
-totalul valorilor preparatelor sau bauturilor comandate care se face in partea de jos a
bonului;
-semnatura ospatarului care a emis bonul de marcaj;
-data emiterii.
Bonul de marcaj se complexeaza in 2 exemplare,exemplarul al doilea ramane la
cotor,iar primul exemplar se inmaneaza sectiei de productie respective,anuntand seful
acesteia prin formula “sa mearga”,enumerand [Link] ce se pregatesc preparatele
si bauturile,chelnerul ridica de la oficiu obiectele necesare transportarii acestora in salon
(tavii,farfurii,platouri) precum si servirii lor (farfurii calde,tacamuri etc.).
Tichetul de casa inlocueste fonul de marcaj in unitatile dotate cu aparate de
marcat.
Preluarea de la sectii a preparatelor servite pentru micul dejun
Prelucrarea de la sectii a preparatelor si bauturilor si aducerea lor in salon se
efectueaza in regula in felul urmator:
-se ridica de la oficiile de menaj obiectele pentru servire si se transporta in
salon,respectandu-se normele si regulili de intretinere si manipulare a acestora;
-se preiau apoi de la sectiile de productie preparatele montate pe obiecte de
transport:platouri,farfurii sau bauturile in aloane,sonde etc.,respectandu-se regulile de
manipulare.

La servirea micului dejun sunt utilizate urmatoarele obiecte de inventor:

-platouri din portelan;
-farfurii mijlocii intinse ( pentru micul dejun ) ;
-cutite si furculite pentru micul dejun;
-pahare pentru apa;
-oliviere,presaratoare,solnite;
-servete sau servetele.
Servirea preparatelor culinare pentru micul dejun
Inainte de servirea preparatelor pentru micul dejun se vor adduce la masa
urmatoarele:
-pahare cu bautura aperitiv;
-obiectele de inventor cu condiment ( mustariere,solnite sau presaratoare,etc.);
-cosulete sau farfurii mici intinse cu produse de panificatie.
In functie de numarul consumatorilor,de varietatea si volumul
preparatelor,servirea se poate face in mai multe sisteme.
Sisteme de servire a preparatelor culinare pentru micul dejun

14
-Servirea cu ajutorul clestelui;
-Servirea la farfurie;
-Servirea cu ajutorul caruciorului;
-Servirea la doi lucratori;
-Servirea indirecta.
*Servirea cu ajutorul clestelui
-se practica in cazul cand numarul clientilor este mai redus si sortimentul pentru micul
dejun este mai simplu;
-micul dejun sunt montate de la sectiile de productie ( bucatarie sau buffet ) pe platou,se
transpora pe antebratul sip alma stanga peste care,in prealabil,a fost asezat ancarul
impaturit;
-clestele se aseaza pe marginea dreapta a paltoului,furculita ci dintii in jos,dedesubt,iar
lingura cu causul in jos peste furculita,cu manerul spre chelner;
-se apropie de clientul care conduce masa pe partea stanga a acestuia si tinandu-si mana
dreapta indoita la spate,pana la nivelul mijlocului;
-prezinta platoul in asa fel incat sa poata fi vazut de cati mai multi clienti de la masa;
-se trece la persoana care se serveste prima,potrivit regulilor de protocol,si cu piciorul
stang putin fondat,se apropie platoul de marginea farfuriei din fata clientului;
-se prinde clestele cu mana dreapta si se incep operatiile de trecere a preparatelor de la
platou pe farfurie,spre marginea dinspre brat;
-dupa ce s-a servit cantitatea echivalenta pentru o portie se aseaza clestele pe
platou,ospatarul se retrage si prin spatele consumatorului servit trece la alta persoana
pentru a o servi;
-se continua operatiile pana cand se servesc toti consumatorii “Pofta buna”!

*Servirea la farfurie
-se practica atunci cand numarul consumatorilor este mai mare(botezuri,nunti);
-micul dejun,de regula cele reci,sunt montate de la sectii pe farfurii,cu circa 10-15 minute
inainte de inceperea operatiilor de servire,in asa fel incat sa nu-si piarda aspectul;
-consumatorii sunt serviti pe partea dreapta,incepand cu persoanele oficiale sau cele
sarbatorite.

*Servirea cu ajutorul caruciorului

-se foloseste in conditiile la care numarul clientilor este foarte mare si acestia sunt
grabiti,iar formatia de lucru este incomplete;
-preparatele,de regula,in stare rece,se monteaza la sectiile de productie pe farfurii,care
sunt asezate pe blaturile caruciorului;
-caruciorul este impins cat mai aproape de masa clientilor si se ridica doua farfurii,una cu
dreapta si alta cu mana stanga;
Se serverste pe partea dreapta a clientului,mai intai farfuria din mana dreapta apoi
cea din mana stanga trecandu-se aceasta in mana dreapta;
-dupa ce ai fost serviti toti consumatorii de la masa se trece la alta masa,pana se
epuizeaza farfuria de pe carucior sau pana cand sunt servite toate persoanele.
*Servirea cu ajutorul tavii
-se practica de regula la servirea micului dejun montat de regula in cupe,cesti sau pahare
(salate,oua la pahar,etc.) asezate pe o tava de serviciu,acoperita cu un [Link]

15
acestea se aseaza si un numar corespunzator de farfurioare [Link] se transport ape
antebratul si palma stanga pana la masa;
-cu ajutorul mainii drepte se ridica de pe tava farfurioara cu paharul,ceasca sau cupa,se
servestepe partea dreapta a consumatorului asezandu-se in fata acestuia cu emblem de pe
farfurioara spre mijlocul blatului;
-se retrage prin spatele consumatorului servit si se repeat servirea efectuandu-se aceleasi
operatii;
-in cazul in care pentru consumarea micului dejun se foloseste lingurita sau
furculita,acestea se adduce pe o tava,odata cu celelalte obiecte de servire,si se aseaza pe
farfurioara support care a fost asezata in prealabil in fata consumatorului,in aceasta
situatie lingurita se aseaza cu causul in jos si furculita cu dintii in jos sprijinite de
marginea farfuriei,iar manerele pe fata de masa.

*Servirea de catre doi lucratori

-in cazul in care numarul consumatorilor este mai mare sau nu este spatiu suficient pentru
a servi preparatele pe partea stanga,se poate folosi sistemul de catre doi lucratori;
-transportul farfuriilor sau a platourilor se face de catre un lucrator;
-la masa un lucrator avand in mana stanga o farfurie support,ridicata de la consola,preia
cu mana dreapta farfuria intinsa de deasupra setului adus de la oficiu si o trece pe farfurie
suport;
-cu ajutorul mainii drepte executa operatiunile de servire la farfurie sau dupa caz la
platou;
-operatiunile se efectueaza in spatele sau in imediata apropiere a consumatorilor ce
urmeaza a fi servit.

*Servirea indirecta
-se practica cand numarul clientilor este mai restrans,iar sortimentul micului dejun este
mai diversificat;
-se ofera platoul pe partea stanga a consumatorilor,clestele fiind indreptat spre
consumatori cu manerele,dandu-le posibilitatea sa se serveasca singuri dupa preferinte si
in cantitatile dorite;
-dupa ce platoul a fost oferit tuturor consumatorilor sic and pe acesta au mai ramas
preparate pentru micul dejun,platoul se aseaza la masa sau pe gheridon;
-in cazul preparatelor calde,platoul se aseaza pe spirtiera de pe gheridon sau se duce la
bucatarie pentru a se pastra la cald;
-dupa ce au fost consummate preparatele servite pentru micul dejun,se duce iar
platoul,oferindu-se consumatorilor pentru a se servi din nou;
-cand consumatorii nu doresc sa se serveasca imediat,platoul se aseaza la mijlocul
bratului mesei la distant accesibila,urmand ca acestia sa se serveasca singuri.

3.2-Aranjarea mesei

Aranjarea salonului de restaurant ( mise-en-place )

16
 Mise-en-place cuprinde ansamblul operatiunilor ce se efectueaza pentru pregatirea
si aranjarea mobilierului si a obiectelor de inventor pentru serviciu destinate meselor
principale (micul dejun,dejun si cina),grupurilor de turisti,mese [Link] de
inventor care se folosesc la servirea clientilor trebuie sa fie curate,fara defecte si toate cu
acelasi model.
*Etapele Aranjarii Salonului

*Alinierea si fixarea mesei

Se aseaza,pe locurile dinainte stabilite,luand ca reper prima si ultima
masa,celelalte aliniindu-se dupa [Link] se recomanda plasarea meselor foarte
aproape de intrare in salon sau in oficiu.
*Fixarea ( asezarea ) montonului
Mesele se acopera cu monton care are rol de a amortiza zgomotul diverselor
obiecte de inventor si de a proteja masa.
*Asezarea fetelor de masa
Se folosesc fete de masa de aceeasi culoare si cu acelasi model pentru a fi estetic.
Se prinde cu varful degetelor de colturi si se arunca peste blatul [Link]
vor acoperi picioarele mesei in mod egal,iar marginile vor fi la acelasi nivel pe toate
[Link] ascutit al unghiului format va fi in coltul mesei.
La mesele rotunde dungile de la calcat va trebui asezate in dreptul [Link]
mese mai mari,fetele de masa se intend de mai multi lucratori.
*Utilizarea naproanelor
Acestea se aseaza peste fata de masa in aceeasi pozitie depasind laturile cu 5-10
cm..
Marcarea locului se face cu farfurie support,farfuria intinsa sau [Link] se
aseaza cu mana dreapta in dreptul fiecarui [Link] aseaza initial la marginea blatului
mesei la circa 1-1,55 cm. in [Link] trebuie plasata catre central mesei.
*Aranjarea tacamurilor
*Reguli de baza
-cutitele si linguritele se aseaza in dreapta,iar furculitele in stanga farfuriei suport;
-tacamurile de desert se aseaza in fata farfuriei suport,catre central mesei in ordine:cutil
furculita,lingurita (cutitul si lingura cu manerul spre dreapta,furculita cu manerul spre
stanga);
-cutitele se aseaza cu taisul spre interior,furculita cu furchetii in sus,lingurile cu
concavitatea in sus;
-tacamurile se aseaza in dreapta si in stanga de la interior catre exterior,in ordine inverse a
servirii preparatelor(primul langa farfurie va fi cel pentru preparatul de baza,iar in
exterior cel pentru gustare);
-manerele se aliniaza pastrand aceeasi distant de la o farfurie,circa 1-1,5 cm.,dar
furculitele se pot alinia si la varful furchetilor,se lasa o mica distant,cativa mm. intre ele
pentru a fi prinse [Link] situatii deosebite primele tacamuri,de baza,pot fi asezate
jumatate sub marginea farfuriei,in rest se pun tangent la aceasta.

*Exceptii
-cutitul pentru unt se aseaza in stanga,pe farfuria pentru paine;
-furculita pentru stridii se aseaza in dreapta;

17
-pentru consumarea spaghetelor lingura mare se aseaza in stanga,iar furculita mare in
dreapta;
-pentru melci,clestele special se aseaza in stanga,iar furculita in dreapta.
Numarul maxim de tacamuri pentru un client este de 10,cate 3 in dreapta,in stanga
si in fata farfuriei suport,iar cutitul pentru unt in stanga,pe farfurie pentru [Link] sunt
mai multe serviri,tacamurile se adduce succesiv in functie de preparatele care se ofera.
*Aranjarea paharelor
Acestea se aseaza incepand de la varful cutitului mare catre central mesei,de la
mic la mare,in urmatoarea ordine:aperitiv,vin alb,vin rosu,apa mineral(nu trebuie sa
depaseasca emblem farfuriei).Paharele se aseaza in linie dreapta sau curba,in functie de
spatial [Link] singur pahar se aseaza la varful cutitului [Link] aranjarea
salonului(mise-en-place),paharele se aseaza cu gura in jos si se vor intoarce inainte de
sosirea [Link] maxim de pahare pentru un client este de 4 si niciodata nu se
pun doua de aceeasi capacitate.
*Aranjarea farfuriei pentru paine si a cutitului de unt
Se aseaza in stanga,astfel incat,marginea superioara a farfuriei pentru paine sa fie
la acelasi nivel cu cea a farfuriei suport,cu emblem din interiorul mesei,in cazuri exceptie
poate fi asezata spre interior,cutitul pentru unt se aseaza pe farfuria pentru paine oblic sau
paralel cu celelalte tacamuri cu taisul in interior.
*Aranjarea obiectelor de menaj si de inventar marunt
Presaratorile de sare si piper (sau rasnite),scrumierele si numarul de masa se
aseaza in central mesei pentru a fi usor de utilizat(primele trei).Presaratorile de sare si
piper nu se vor aseza pe dunga fetei de masa rezultata de la [Link] de flori joase
pentru flori cu tija scurta se aseaza in central mesei sau la una din laturile libere,pentru a
nu deranja clientii.
*Aranjarea servetelor
Se face cand locul este marcat cu [Link] recomanda formele simple,care nu
necesita o manipulare prelungita din partea [Link] pot aseza in forma de triunghi
de con,val,cilindru,pliat pe farfuria suport,triunghi la farfuria de [Link] se recomanda
formele care necesita prelungita(coif,stiulete,varza),lucru care deranjeaza pe turistii
exigent.
*Aranjarea scaunelor
Se face la sfarsit(deoarece ar fi deranjat in timpul aranjarii meselor),la limita fetei
de masa,fara a fi trecute sub aceasta,in pozitie normal de stat a clientului la masa.
3.3-Debarasarea mesei
*Debarasarea mesei pentru mic dejun
Debarasarea meselor se face in mod diferit,in functie de numarul si structura
obiectelor de servire folosite la consumarea preparatelor.
Farfuria pentru micul dejun peste care au fost asezata cutitul si furculita,cu
manerele indreptate spre dreapta consumatorului,se ridica cu mana dreapta prin partea
dreapta a [Link] trece in mana stanga efectuandu-se operatiunile de debarasare la 2
sau 3 farfurii,in functie de preparatele neconsumate.
Paharele,castile si cupele din care s-au consumat preparatele pentru micul
dejun,se ridica de la masa cu mana dreapta,pe partea dreapta a consumatorului odata cu
farfurioarele suport si lingurita sau furulita folosite,asezate pe marginea
[Link] se aseaza pe tava ce se afla pe antebratul sip alma stanga,incepand

18
dinspre antebrat spre [Link] se pot aseza pe tava,una peste alta in seturi spre
antebratul stang,iar linguritele si furculitele la un loc,spre marginea tavii spre bustul
chelnerului.

3.3-Debarasarea

19
 Operaţiunile de debarasare a mesei se efectuează în mod diferit, în funcţie de
obiectele de inventar folosite la consumarea desertului. Farfurioarele-suport, cupa şi
linguriţa folosite la consumarea îngheţatei se ridică împreună, cu mâna dreaptă, pe partea
dreaptă a consumatorului şi se aşează pe tava de servit care se află pe antebraţul şi palma
stângă acoperite cu ancărul împăturit, în felul următor: lângă antebraţ se aşează
farfurioara-suport, lângă aceasta, spre palmă cupa iar pe marginea tăvii dinspre bustul
ospătarului, linguriţa cu mânerul îndreptat spre palmă. Aceste operaţii se realizează în
spatele consumatorului respectiv, a doua farfurie-suport se aşează peste prima, cupa şi
linguriţa lingă celelalte, până se acoperă toată suprafaţa tăvii sau se debarasează toată
masa. Pentru debarasarea mesei de farfurioarele-suport şi ceştile de cafea se efectuează
aceleaşi operaţiuni descrise mai sus.
Farfurioarele-suport şi linguriţele folosite la consumarea prăjiturilor, sau a
tacâmurilor folosite la consumarea fructelor sau brânzeturilor se ridică cu mâna dreaptă,
pe partea dreapta a clientului, aşezându-se pe tava de serviciu de pe mina stângă în felul
următor: prima farfurioară-suport se aşează pe tavă spre marginea dinspre antebraţ, cu
resturile neconsumate (coji, cotoare sau sâmburi de fructe, chesa de la prăjituri, bucăţi de
brânzeturi etc.), iar tacâmurile spre marginea dinspre bustul chelnerului, cu mânerele
îndreptate spre palmă. A doua farfurioară se aşează lângă prima. Se trec resturile cu
ajutorul tacâmului respectiv în prima farfurioară-suport. A treia farfurioară se aşează
peste a doua, degajându-se resturile în acelaşi mod. Tacâmurile se aşează lângă celelalte.
Se repetă aceste operaţiuni până se debarasează întreaga masă.

I. Debarasarea farfuriilor de desert, intinse si a tacamurilor respective se face la o

farfurie, la doua farfurii si la trei farfurii. Se efectueaza prin dreapta , cu piciorul drept usor
fandat.
A. Debarasarea la o farfurie
In cazul in care tacamurile au fost asezate in farfurie, aceasta se ridica prin dreapta cu
mana dreapta dupa care s-a cerut permisiunea clientului. Daca tacamurile sunt lasate pe masa
sprijinite de marginea farfuriei, chelnerul aseaza furculita prin stanga si cutitul (cu lama sub
aceasta), prin dreapta, cu mana dreapta. Se ridica farfuria. Se pleaca spre stanga si se trece
farfuria in mana stanga, intre degetul mare, aratator si mijlociu. Se prinde cu degetul mare de
la mana stanga coada furculitei si se introduce cutitul cu lama sub aceasta, orientat cu
manerul spre cel care efectueaza operatiunea. Se depune la consola sau la oficiu.
B. Debarasarea la doua farfurii
Se ridica prima farfurie procedand la fel ca la debarasarea la o farfurie. Se trece spre
stanga la clientul urmator si se procedeaza la fel cu tacamurile(daca este cazul si se ridica
farfuria cu mana dreapta).Trece spre stanga, in dreptul clinetului, avand grija sa nu-l derajeze
sau sa nu-l pateze si aseaza farfuria pe podul palmei stangi si degetul mare, sprijinind-o
dedesubt cu degetele inelar si mic. Trece cutitul langa primul si cu furculita trage eventualele
resturi din a doua in prima farfurie, asezand apoi furculita langa [Link] continua la
ceilalti clienti, ridicand 3-4 farfurii sau 5-6 farfurii de desert intinse de la o singura masa o
data, care se depun in teanc la consola sau direct la oficiu.

C. Debarasarea la trei farfurii

20
 Se recomanda in cazul cand au ramas mai multe resturi de mancare. Se desface
ancarul, se ridica prima farfurie cu mana dreapta, cerand permisiunea, se retrage spre stanga,
in dreptul clientului si o trece in mana stanga prinzand-o intre degetele mare, aratator si
[Link] merge spre stanga si se ridica farfuria de la clientul urmator, se retrage spre
stanga, in dreptul acestuia si o trece in mana stanga cu marginea superioara sub bordura celei
dintai sprijinind-o cu degetul aratator si podul palmei si sustinand cu degetele mijlociu, inelar
si mic. Se asaza cutitul cu lama sub furculita din prima farfurie, langa celalalt, iar cu furculita
trece eventualele resturi din prima in a doua farfurie, asezand-o apoi langa [Link] pleaca
spre stanga si ridica a treia farfurie si o aseaza pe marginea superioara a celei de-a doua si
antebratul mainii stangi. Asaza cutitul in prima farfurie, langa celelalte, iar cu ajutorul
furculitei trece eventualele resturi in a doua farfurie, asezand-o langa celelalte, in prima
farfurie. Se procedeaza la fel pentru a patra farfurie, care se aseaza peste a treia, foarte rar
debarasand 5-6 farfurii o data. In final in prima farfurie se aseaza cele 5-6 perechi de
tacamuri, in a doua resturile, iar celelalte sunt sprijinite pe antebrat si pe cea de a doua. Se
recomanda ca la acest sistem farfuriile sa fie transportate direct la oficiu. Nu se recomanda
debarasarea mai multor farfurii o data ( 7-8 de desert, 6-7 intinse mari), deoarece necesita un
efort fizic sporit, este inestetic si se pot intampla accidente. In anumite situatii farfuriile si
tacamurile pot fi debarasate si pe tava. Se transporta direct la oficiu.

II. Debarasarea paharelor se face cand clientii au consumat bautura respectiva si au trecut
la sortimentul [Link] se debaraseaza pe tava acoperita cu servet, unul singur pe
farfurie cu servetel. Se asaza tava pe palma si antebratul mainii stangi, iar cu dreapta se prind
paharele de picior cu trei degete: mare , aratator si mijlociu si se aranjeaza incepand dinspre
brat. Nu se prind paharele cu toata mana sau din interior si nu se aseaza unul in altul. Tava se
depune la consola sau direct la spalatorul de pahare.
III. Debarasarea obiectelor de inventar marunt( cesti cu suporturi, farfurii jour,
presaratori, mustariere cu suport, oliviere, scrumiere) se face pe tava acoperita cu servet.
Cestile de cafea sau ceai se debaraseaza astfel: chelnerul ridica farfuria cu ceasca si
lingurita respectiva cu mana dreapta, se retrage spre stanga in dreptul clientului si o aseaza pe
tava purtata pe palma si antebratul stang. Pentru stabilitate se asaza farfuria langa brat,
punand ceasca cu lingurita in ea alaturi de aceasta. Se merge spre stanga si se ontinua in
acelasi mod, asezand farfuria peste prima, ceasca alaturi si lingurita langa cealalta. Nu se
recomanda asezarea cestilor una peste alta. Se transporta la oficiu si se depun la spalatorul de
pahare. Salatierele se debaraseaza astfel: se vine in stanga clientului, cu piciorul stang in fata,
se ridica salatiere cu suport si se aseaza pe tava in partea dinspre brat; se trece salatiera
alaturi de farfurie. Se pleaca spre dreapta si se ridica salatiera de la urmatorul client; se
aseaza tot ansamblul peste prima farfurie, se trece salatiera langa cealalta, pe tava.
Se continua cu toti clientii de la masa respectiva. Nu se pun salatierele una peste
cealalta. Se transporta la oficiu. Debarasarea sticlelor si canilor se face in mana,
transpotandu-le direct la oficiu.

21
Capitolul .IV.-Norme generale de igiena,P.M. si P.S.I.

4.1-Norme generale de igiena.

Respectarea normelor igienico-sanitare constituie un element de baza in
asigurarea unui inalt nivel de servire in special in alimentatia [Link] considerate
unitati de alimentative publica toate tipurile de unitati in care se prepara si se servesc
alimente sub forma de gustari,mancaruri,dulciuri,bauturi,inclusive puncte de desfacere
fixe sau mobile din piete,targuri,locuri de odihna,agreement sau alte centre.
Pentru desfasurarea procesului de productie si servire in conditiile igienico-
sanitare,unitatile culinare sunt prevazute cu spatii de productie,desfacerea,depozitare si
[Link] tehnologic trebuie organizat astfel incat vesela intrebuintata sa nu fie
preluata prin ghiseul de distribuire a preparatelor catre salonul de servire.
Vesela pentru servire si vesela de bucatarie trebuie spalate separate,in spatii unde
nu se executa operatii de [Link] recemanda ca aceste spatii sa fie delimitate de
partile laterale prin paravane de sticla,placi fibro-lemnoase etc.
Vesela curata pentru servire trebuie pastrata in rafturi prevazute cu perdele din
panza sau tifon,iar vesela de bucatarie,rastele special sau dulapuri [Link] desfasurarea
tuturor proceselor de prelucrare a alimentelor trebuie sa se mentina in permanenta
curatenia si ordinea la fiecare loc de munca,asigurand dezinfectia zilnica a
ustensilelor,utilajelor si meselor de lucru cu detergent sau substante clorigene.
In toate unitatile de alimentative publica se va sigura cu o ventilatie normal atat in
incaperile destinate productiei cat si in salile de [Link] a se evita patrunderea
aerului din afara in timpul deschiderii usilor si a celor den bucatarie,ventilatia se va
realize prin instalatii special.
Peretii bucatariilor,camerele de spalat vesela,camerele pentru curatat legume a
oficiului pentru distribuirea alimentelor vor fi captusite cu placi de faianta pana la
inaltimea de 1.70 m si vor fi vopsiti in ulei.
Deseurile rezultate din procesul de productie si servire se depoziteaza sin
containere metalice inchise care se avacueaza imediat ce s-a [Link] de colectare a
deseurilor alimentare cu capac si pedala precum si cutiile metalice de depozitare a
resturilor menajere se vor spala imediat dupa golire cu peria de paie cu apa calda si
detergent si se vor dezinfecta cu solutie de var cloros 2%.
Curatenia in unitatile de alimentative publica se efectueaza fie in timpul noptii dupa
inchiderea unitatii fie a doua zi dimineata inainte de deschidere.
Prima operatie in efectuarea curateniei zilnice consta in aerisirea salonului prin
deschiderea ferestrelor si usilor apoi se trece la curatenia pardoselii si a
[Link] din marmura,mozaic,ceramic,gresie se spala cu apa calda in care
s-a dizolvat 5% sapun pasta si 4% soda calcinata sau cu apa calda in care s-a dizolvat
detergent si cu carpe groase din bumbac.
Mobilierul tapitat cu tesaturi textile se curate cu aspiratorul de praf,iar cel tapitat
cu material plastice,se spala cu apa calda in care s-a dizolvat un detergent,apoi se clateste
tot cu apa [Link] se face cu carpe moi din tesatura de bumbac.
Mobilierul din lemn se sterge de praf cu carpe din bumbac moi si [Link]
si tocurile usii,ferestre,lambriurile exterioare din lemn se curate cu benzina si se
lustruiesc cu pasta de lustruit mobila.

22
 Spalarea si stergerea geamurilor de la usi si de la ferestre,a elementilor de
calorifier,a lambriurilor lavabile,se efectueaza zilnic si ori de cate ori se prafuiesc sau se
murdaresc.
Spalarea perdelelor si curatirea zilnica a draperiilor se face periodic in asa fel
incat sa foe permanent [Link] operatiile de curatenie trebuie inclusa si maturarea si
stropirea de cel putin 3 ori pe zi a trotoarului si a celorlalte spatii din jurul unitatii,mai
ales in timpul verii.
Curatenia grupurilor sanitare se asigura in orice unitate de personal special
angajat care se ca ocupa de efectuarea si mentinerea curateniei,de existent hartiei
igienice,a tabletelor dezodorizante la WC-urile pentru barbate,la chiuvete se va avea grija
sa fie sapun de toaleta,prosoape de hartie si un cos pentru prosoapele folosite si sticla de
spirt.
Va trebui sa existe in permanenta o solutie de bromocet pentru dezinfectarea
WC,perii speciale pentru WC,burette din materiala plastic,solutii placut mirositoare si
carpe de sters praful.
Cabinele pentru femei se vor dota cu cu tii metalice prevazute cu capac si
[Link] generala completa cu dezinfectia prin pulverizare de solutie de vas
cloros si urmata la 10 minute cu splalarea cu jet de apa sub presiune,a suprafetelor
dezinfectate urmata de pulverizarea cu suprafata placut mirositoare care se face de cel
putin 3 ori pe zi.
Vesela folosita la prepararea produselor culinare prezinta resturi de
sosuri,grasimi,[Link] de spalare se va curata de grasimi sau de alte resturi,apoi se va
freca cu o perie tare deasupra unei lazi sau a unui cas al carei sontinut se va depune pe
lada de resturi menajere a bucatariei sau a [Link] aceste operatii vasele se dirijeaza
spre primul compartiment al bazinului.
In acest compartiment cu apa la o temperature de aproximativ 400-50 0C,se
dizolva o substanta pentru de gresat(soda sau detergent).In aceasta solutie se va spala
vesela [Link] dizolvarea si degresarea grasimilor restante,se freaca bine fiecare
obiect pana ce se curate,apoi se trec in al doilea compartiment al ospatarului in care,in
apa incalzita la aceeasi temperature a fost dizolvat un dezinfectant care contine solutie de
bromocet 2%.Vesela se tine circa 2 minute in aceasta solutie,se clateste bine,apoi se
scoate din acest compartiment.
Urmeaza al treilea bazin in care se executa operatia de spalare si limpezire a
veselei in apa curate,cat se poate de fierbinte,dupa care aceasta se aseaza pe gratare ca sa
se scurga sis a se [Link] interzis ca vesela sa se treaca la spalat grupata in 5-6
bucati,deoarece atat degresarea si dezinfectarea nu se poate face in bune conditii.
La spalarea veselei se vor folosi intotdeauna manusi de cauciuc,sort
impermeabil,ghete special si in general tot echipamentul prevazut de normele stabilite
pentru protectia si securitatea [Link] lucrator este obligat sa intretina in
permanenta stare de curatenie la locul sau de munca de la inceputul activitatii si pana la
sfarsitul programului de [Link] de unitate se vor ingriji in mod current sa
aprovizioneze unitatea cu cantitati suficiente dezinfectante conform normativelor
prevazute in cadrul intreprinderii.
*Pastrarea alimentelor
Unitatile de alimentatie publica trebuie sa se asigura pastrarea alimentelor in
camera sau compartimente special amenajate pentru anumite categorii de produse si

23
anume:produse uscate(cereale,fainoase,zahar,produse ambulate,etc.),lapte si produse
lactate,carne,peste,derivate ale acestora,legume,fructe proaspete si conservate etc.
In depozite si incaperi destinate pastrarii produselor alimentare se va asigura o
ventilatie permanenta si corespunzatoare;se va impiedica accesul insectelor si
[Link] alimentare,cu exceptia legumelor crude,se pastreaza in lazi,in
saci,butoaie,care sa asigure protectia contra [Link] interzisa pastrarea materialelor
cu miros patrunzator(petrol,sapun etc.) in aceeasi incapere cu alimentele,precum si
substantele cu actiune nociva asupra omului(substante chimice).
Produsele alimentare se depoziteaza pe gratare de lemn,asezate in stive,pe randuri
sau in grupuri compartimentate,distantate in asa fel incat sa se asigure o ventilatie
perfecta,precum si accesul persoanelor care controleaza starea produselor [Link]
interzisa pastrarea de produse alimentare alternate in depozite sau in locuri destinate
depozitarii produselor [Link] oprita depozitarea in aceeasi incapere frigorifica
sau in acelasi compartiment al agregatelor,a alimentelor alternate,cu miros patrunzator
sau miros characteristic specific(peste,branzeturi etc.) impreuna cu produse alimentare
care prind,se interzice depozitarea in camera frigorifice a substantelor
animale(oase,copite,mate),ustensile,echipament de lucru [Link] se admite pastrarea
mancarurilor gatite in incaperi calde sau in vase descoperite,precum si amestecarea
mancarurilor neconsumate cu cele proaspat preparate.
Unitatile de alimentative publica sunt obligate sa pastreze timp de 36 de ore o
proba din fiecare fel de mancare gatita servita.
Produsele de panificatie se por pastra in cosuri de rachita,de material plastic sau in
lazile fabricilor,cu conditia ca acestea sa fie curate si acoperite,sa nu fie asezate direct pe
pardoseala,ci la adapost de praf si de caldura.
Pestele proaspat,congelat si sarat se va pastra in frigidere special sau in vase cu
compartiment [Link] proaspat se mai poate pastra in bazine de ciment cu
gheata.
Laptele si produsele lactate se pastreaza in bidoane special sau in vase smaltuite
acoperite cu capac,puse in racitoare sau in bazine cu apa racita.
Legumele se pastreaza in pivnite uscate sau incaperi racoroase in care se pot
asigura un current continuu de aer;ele vor fi asezate in lazi curate sau pe platform de
rafturi cu schelet metallic si vor fi controlate periodic,indepartandu-se imediat cele
[Link] conservate se pastreaza in butoaie sau alte vase special acoperite cu
capa din lemn.
Transportul produselor alimentare,durata si modul de transport trebuie astfle
realizate incat sa nu produca alternarea sau degradarea produselor sau ambalajelor
respective.
Transportul ghetii se face inv ehicule curate(carucioare special)folosite in acest
scop,iar blocurile de gheata pentru rezerva unei zile se depoziteraza in unitate,bazine
special din beton.
Persoanele care transporta alimentele trebuie sa poarte echipament [Link] timpul
sezonului cald durata transportului produselor alterabile(carne,prajituri,produse lactate
etc.)nu va depasi o ora,timpul socotindu-se de la scoaterea produselor din agregatul
frigorific al sectiei de productie pana la intrarea in unitatea de [Link] cazul in care
transportul se executa in recipient izoterme cu gheata si de obicei in primele ore ale
diminetii sau dupa ora 17,cu mijloacele de transport special(izoterme frigorifice).

24
 *Desfacerea marfurilor
Materiile prime si marfurile necesare procesului de productie si de desfacere se
receptioneaza foarte atent din punct de vedere al calitatii si prospetimii lor.
In conditiile primirii de marfuri conservate se verifica starta datei de fabricatie si
termenul de [Link] care prezinta bombaje nu se vor reception,iar cele care
capata asemenea deformari in procesul de pastrare nu se vor pune in consum.
Expunerea preparatelor de buffet se face in vitrine frigorifice inchise,in vederea
adapostirii acestora de insect,de praf si pentru a evita alternarea.
In unitati si in sala de servire se poate organiza expunerea deschisa de preparate
reci,care se servesc direct de catre consumatori sau sunt servite de catre lucratori din
carucioare,platouri,cu obligatia de a se respecta durata de expunere a preparatelor(sa nu
depaseasca 2 ore in sezonul friguros si 3-40 minute in sezonul cald).
Desafacerea in aer liber a alimentelor in piete,targuri sau in locuri de stationare,a
preparatelor de carne prin frigidere,fierbere sau prajire(mititei,carnati,crenvusti,fripturi
etc.)este permisa numai in urmatoarele conditii:gratarele pentru frigere sa fie prevazute
cu hote si burlane amenajate si amplasate incat sa nu imcomodeze locuintele din
vecinatate prin fumul avacuat;sa se asigure preparatelor materiilor prime si produselor de
panificatie recipient de pastrare in perfecta curatenie,inchise,astfel incat sa evite caldura
exterioara,praful si insectele.
In astfel de conditii se va sigura ambalajul corespunzator de distribuire(containere
cartonate,servetele,scobitori etc.).Punctele respective sa fie dotate cu masa de distributie
imbracata in table inoxidabila,cu recipient metalici pentru colectarea
resturilor,hartiilor,[Link] de amplasare al gratarului,spatial rezervat pentru
servire,ustensilele si echipamentul de serviciu al lucratorului se vor mentine intr-o
perfecta stare de [Link] produselor fripte sau prajite se va face cu clestele
special sau furculita.
Desfacerea inghetatei se va face din conservatoire racite cu gheata sau electrice
protejate contra caldurii solare si prevazute cu umbrele contra ploii.
*Masuri privind procesul de productie
Legumele si fructele se spala in spatial destinat acestui scop,care va fi prevazut cu
instalatie de [Link] rezultate de la curatenia acestor produse se colecteaza in
recipient speciali de table si se evacueaza la camerele de resturi [Link] trece apoi la
spalarea cu apa,detergent,dezinfectante ale utilajelor,ustensilelor,peretilor si
[Link] privind preapararea carnii (transarea,tocarea,prepararea
semifabricantelor,a mititeilor,carnatilor,chiflelor etc.)se realizeaza in spatii prevazute
pentru aceste activitati.
Carnea cruda intra in preparare si trebue sa fie cat mai putin timp pastrata la
temperature camerei,fiecare lot de semipreparate introducandu-se imediat in spatii
[Link] este permisa sa se taie carnea fiarta,prajita sau fripta care ramane
nevanduta la sfarsitul unei [Link] gatita se tine la cald pana la distribuirea ei la o
temperature care nu va fi ridicata de 650C.
Inainte de a se folosi ouale,se tin 10 minute intr-o solutie de cloramina 1% dupa
care se clatesc cu apa rece.
*Iginea personalului

25
 Periodic,respectivlunar,personalul din alimentatia publica trebuie sa se prezinte la
controlul medical,iar rezultatele acestuia se consemneaza in carnetul medical pe care
trebuie sa-l aiba fiecare angajat.
Seful de unitate este obligat sa controleze zilnic intregul personal cu privire la
tinuta,igiena personala si starea [Link] care prezinta semen de tulburari acute
digestive,boli ale pielii,nu vor fi admidi la lucru anuntandu-se aceste cazuri organelle
medicale teritoriale care vor indica masurile ce trebuie luate.
Echipamentul sanitary de protective a produselor alimentare este obligatoriu sa-l
poarte fiecare lucrator care vine in contact cu aceste produse in diferite faze ale ciclului
acestora(transport,productie,depozitare,desfacere) in scopul de a le proteja de
[Link] se foloseste numai la locul de munca in timpul procesului de
transport al [Link] se poarta peste echipamentul de lucru,peste hainele
[Link] de protective se poarta peste echipamentul [Link] de
protective se confectioneaza din şifon,panza albita,olandina de culoare [Link]
care intra in bucatarie vor purta obligatoriu halat alb.
Este absolute necesar ca atat inainte cat si dupa program,lucratorii sa faca un
[Link] unde nu exista dusuri in unitate,lucratorii vor efectua aceasta operatie la
[Link] trebuie,de asemenea sa pastreze parul ingrijit sis trans in
boneta(coronate).

4.2-Norme generale de P.M.

Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca:
-masinile,utilajele si ustensilele sunt in stare buna de functionare;
-au fost luate masuri de siguranta conform prescriptiilor;
-dispozitivele de siguranta au fost instalate la utilaje si instalatiile din procesul de
productie.
La terminarea lucrului,lucratorii trebuie sa aseze farfuriile si ustensiile pe rafturi si
in [Link] introduca alimentele usor perisabile in spatii frigorifice.
Sa curete utilajele si motoarele dupa ce acestea au fost oprite si decuplate de la
[Link] inchida robinetele de presiune si sa scoata de sub tensiune utilajele intrerupand
curentul.
Sa stranga deseurile,sa le transporte si sa le depoziteze in locurile special
[Link] efectueze curatenia la locul de munca.
In timpul desfasurarii activitatii la locul de munca,la folosirea utilajelor si
masinilor se va tine seama de normele de protectia muncii pentru fiecare.
Tot odata trebuie respectate urmatoarele reguli:
-utilizarea diferitelor utilaje(malaxor,laminar pentru coca)muncitorii vor purta
echipament de lucru specific,halatul incheiat la toti nasturii si parul strans in boneta;
-pardoseala trebuie sa fie uscata si degresata pentru evitarea alunecarii I accidentarii;
-se vor instala gratare de lemn in fata masinilor electrice de curatat cartofi,pentru
protectia lucratorilor de electrocutare;
-se vor instala hote pentru aspirare;
-geamurile interioare si exterioare se sterg cu ajutorul scarilor special;
-flambarea diferitelor specialitati la masa consumatorilor se va face cu mare atentie si de
la distant.

26
 In unitatile alimentare la operatiile de preparare,transport si desfacere a
alimentelor se folosesc numai persoane care au efectuat control medical la angajarea si
controlul periodic efectuat ordinului Ministerului Sanatatii nr.15/1982.
Personalul din sectorul alimentar trebuie de asemenea sa respecte reguli foarte
stricte referitoare la igiena corporala,echipamentul de protective,insusirea cunostintelor si
depinderilor igienice.
Echipamentul de protective a alimentelor are rolul de a impiedica acestora cu
micro-organisme sau [Link] trebuie sa fie perfect curat.
Echipamentul de protectie al lucratorilor are rolul de al proteja pe acesta de
controlul cu microbe sau substante chimice [Link] trebuie sa fie curat,calcat si
apretat,trebuie sa fie spalat si dezinfectat ori de cate ori este [Link] sa fie
depozitat separate de hainele de strada,vestiare special prevazute.
Cu acest echipament nu trebuie sa se iasa in afara zonelor de munca.

27
4.3-Norme generale P.S.I.
*Se interzice fumatul si intrarea cu focul aprins in ancaperile cu pericol de
incendiu.
*Substantele inflamabile se pastreaza in bidoane bine inchise si in boxe separate
respectandu-se normele P.S.I.
*Curatenia spatiilor de productie a depozitelor,a salilor de servire se va face de
personal instruit fara sa foloseasca materilae inflamabile.
*Substantele insecticide se pastreaza in incaperi amenajate ventilate natural in
recipient cu etichete fiind utilizate numai persoane autorizate.
*Dotarea cu scrumiere pentru resturile de tigari in holuri,scari si coridoare.
In orice unitate de alimentatie publica este obligatoriu ca personalul angajat sa
participle la urmatoarele tipuri de instructaje:
-instrunctaj introductiv-general;
-specific locului de munca;
-periodic;
-pe schimb;
-special pentru lucrari speciale;
-la conversia profesionala.
Exista mai multe surse de aprindere care pot declansa incendii cum ar fi:
-surse de aprindere cu flacara lasate ne supravegeate(chibrituri,cuptoare).
-surse de aprindere de natura electrica(scantei electrice de la apratele folosite in
bucatarie,instalatii de iluminare).
-surse de aprindere de la gura termica(tigari,becuri incandescente,aparate de incalzire
electrice).
Angajatii din orice unitate de alimentative trebuie sa observe si sa raporteze orice
risc de incendiu,de aceea ei trebuie sa tina cont de urmatoarele recomandari:
-sa nu fumeze in timpul lucrului;
-sa goleasca scrumierele in recipient metalice;
-sa anunte imediat daca observa prize sparte,intrerupatoare defecte,defectiuni sau
improvizatii la instalatia electrica;

28
 Concluzii

In capitolul I am vorbit despre activitatea de restauratie,iar in subcapitole am

vorbit despre definitii,notiune si concept a activitatilor de restaurant si a unitatilor
similare care constituie intreaga productie si distributie de mancare si bauturi,respective
prepararea preparatelor culinare si a produselor de [Link]
structurilor de primire cu functie de alimentative,activitatea de servire a clientilor variata
de unitati [Link] restaurant se desfasoara impreuna si in afara prestatiei
turistice.

In capitolul II am vorbit despre:

-micul dejun,iar in subcapitole am vorbit despre prezentarea generala a micului dejun
care este prima masa a zilei si asigura 20-25% din necesarul caloric pentru 24 de ore;
-metode de realizare a preparatului;
-procesul tehnologic al minuturilor din oua.

In capitolul III am vorbit despre tehnica servirii micului dejun,iar in subcapitole

am vorbit despre reguli de servire,care are urmatoarele etape:recomandarea preparatelor
culinare,luarea comenzii si transmiterea de la sectii,prelucrarea de la sectii a preparatelor
servite,servirea preparatelor culinare si debarasarea .
Aranjarea mesei cuprinde:alinierea si fixarea mesei,fixarea/asezarea fetelor de
masa,utilizarea napronului,aranjarea tacamurilor,aranjarea paharelor,farfuriilor pentru
paine si a cutitului de unt,aranjarea obiectelor de menaj si inventar marunt,aranjarea
servetelelor si aranjarea scaunelor,debarasarea meselor la o farfurie,2 sau 3 farfurii.

In capitolul IV am vorbit despre normele de igiena care constitue un element de

baza in asigurarea unui inalt nivel de servire in alimentatia [Link] muncii si
Prevenirea si stingerea incendiilor.

29
 Bibliografie

Diaconescu,I.,Merceologie alimentara,Editura Eficient,Bucuresti,1998.

Dobrescu,E.,Stravositu,S.,Tehnica servirii consumatorilor,Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti,2003.
Florea,C., Ghidul chelnerului, Editura RAI, Imprimeria
“coresi”,Bucuresti,1988.
.Florea,Constantin,Indrumar pentru unitatile de alimentative publica,Editura
tehnica,Bucuresti,1988.
Nicolescu,R., Degustarea vinurilor,Editura Iner-rebs,2000.
Mihai,Ş.,Akimentatia publica si turism-Manual pentru clasa a IX-a,Editura
Niculescu ABC,Bucuresti,2004.
Florea,C-tin,Manualul ospatarului,Editura Sun graphic,2004.

Adrese WEB
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]

30
31
Omleta cu sunca si branza

Ingrediente
3 oua
2 linguri lapte
2 felii subtiri sunca (gen Praga)
2 felii subtiri cascaval
1 fir patrunjel
sare
Preparare
1. Sunca si cascavalul se taie bucatele mici. Se toaca patrunjelul.
2. Se bat bine ouale cu lapte si sare, apoi se adauga sunca, cascavalul si patrunjelul
in compozitie.
3. Intr-o tigaie mai larga, incinsa si unsa doar cu putin ulei turnati compozitia de
omleta, scuturati tigaia sa se intinda egal omleta si prajiti la foc mediu spre mare pana
vedeti ca pe margini e inchegata.
4. Ajutandu-va de un cutit desprindeti pe o margine omleta de tigaie si trageti in
partea opusa astfel incat omleta sa se plieze in doua. Apasati cu dosul unei furculite
pe toata suprafata ei sa iasa excesul de compozitie necoapta din interior. Mai lasati 30
secunde la prajit si apoi intoarceti omleta, fie in aer (daca aveti indemanare), fie cu o
paleta lata. Lasati sa se prajeasca si pe cealalata parte. Serviti cu rosii.

32
Clatite americane cu afine

Ingrediente
200 gr afine; 180 gr faina
60 gr zahar
1 plic zahar vanilat
1 lingurita praf de copt
1/2 lingurita bicarbonat de sodiu
2 oua mici; 470 ml lapte batut
20 gr unt topit
Preparare
1. Intr-un bol mare amestecati faina cu zaharul, praful de copt si bicarbonatul.
2. Separat bateti bine ouale, adaugati laptele batut si 2 linguri unt topit. Amestecati
bine.
3. Turnati acest amestec peste cel de faina si amestecati, dar nu foarte mult, pana nu
se mai vede faina, chiar daca raman cocoloase in aluat.
4. Incingeti bine o tigaie. Stropiti cu putina apa si daca sfaraie, atunci tigaia e
suficient de incinsa. Acum dati focul pe mediu spre mic, obligatoriu. Clatitele nu se
fac la foc mare!
5. Folosind o pensula de silicon ungeti tigaia cu unt topit.
6. Adaugati o lingura din compozitia de clatite si cu dosul lingurii dati forma de
cerc. Presarati afine peste clatita si apasati-le usor cu mana sa intre bine in aluat.
Lasati sa se prajeasca pana vedeti ca margine clatitei este uscata, cca 2 minute.
Folosind o paleta intoarceti clatita si mai prajiti 2 minute. Repetati pana terminati
aluatul.
* intr-o tigaie normala intra cam 3-4 clatite o data
7. Dupa fiecare tura de clatite stergeti tigaia cu un servetel si apoi ungeti-o cu unt.
8. Scoateti clatitele pe o farfurie. Serviti imediat, pudrate cu zahar si miere daca le
doriti mai dulci .

33
Oua in sos de rosii

Ingrediente
1 ceapa mare
1 ardei gras mare; 4 catei usturoi
2 conserve de rosii (a cate 400 gr fiecare)
1/2 cana apa; 1 lingurita oregano uscat
2 lingurite rase boia dulce
1/4 lingurita piper
5 ardei iuti murati (optional)
1 varf lingurita harissa (optional)
sare; 6 oua
4 linguri ulei
Portii: 3-5
Preparare
1. Calim ceapa si ardeii taiate marunt in uleiul incins. Cand se inmoaie ceapa,
adaugam usturoiul strivit si mai calim 1 minut.
2. Adaugam rosiile din conserva (cu tot cu suc) strivite cu furculita si apa.
Condimentam cu oregano, boia, piper, sare, harissa si ardei iuti (cele doua din urma
le adaugati daca doriti sa fie mancarea picanta). Fierbem totul la foc mediu pentru 20
minute. Gustati sosul si mai adaugati condimente daca doriti.
3. Spargeti ouale in sosul de rosii. Puneti capacul pe oala si continuati fierberea inca
cca 5 minute (depinde cat de moi doriti ouale; puteti verifica in acest timp cum e
galbenusul si mai lasati 1-2 minute daca il doriti tare).
4. Serviti imediat presarat cu branza de iaurt (sau feta ) si patrunjel tocat. Si nu uitati
de painea prajita ca sa incingeti in sos!

34