Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

ARIA CURRICULARĂ

Consiliere şcolară şi dezvoltare personală

DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Curriculum pentru clasele I – IV

Chişinău 2018
 CUPRINS

I. Preliminarii
II. Repere conceptuale
III. Administrarea disciplinei
IV. Competenţe specifice şi unităţi de învăţare
V. Sugestii metodologice
VI. Sugestii de evaluare
VII. Referinţe bibliografice

2
 I. PRELIMINARII

Motto: "Quidquid discis, tibi discis" -

Orice ai învăţa, înveţi pentru tine.

Curriculumul pentru disciplina Dezvoltare personală, este un document normativ - reglator

proiectat în baza Cadrului de referinţă a Curriculumului Naţional (2017) şi reprezintă una dintre
modalităţile de implementare a politicilor educaţionale vizate de Codului Educaţiei al Republicii
Moldova (2014) ; se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului
Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.
care orientează absolvenţii învăţământului general obligatoriu spre formarea competenţelor-
cheie, incluse în curriculumul naţional, dar în special se referă la competenţa de a învăţa să
înveţi, competenţe sociale şi civice, acţional strategice, de autocunoaştere şi autorealizare,
digitale/TIC şi competenţe antreprenoriale, etc.
Disciplina Dezvoltare personală, face parte din aria curriculară Consiliere şcolară şi
dezvoltare personală şi se implementează în învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Acest
curriculum este construit pe baza valorificării cercetărilor din domeniul educaţional şi a teoriei
dezvoltării personalităţii. Conceptele şi ideile ce se conţin în curriculum au rezultat din
valorificarea bunelor practici ale specialiştilor din diverse domenii şi din partea societăţii civile.
Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi şi experienţe
care au scopul să susţină elevii în procesul de autocunoaştere, relaţionare corectă cu colegii,
familia şi mediul din care fac parte; să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă şi
management eficient al emoţiilor¸ să îmbunătăţească starea de conştientizare a propriului
potenţial, să dezvolte talentele .abilităţile personale şi să poată valorifica resursele mediului de
viaţă, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin aderarea la valorile societăţii
contemporane, prin a contribui la realizarea aspiraţiilor şi viselor personale într-un mediu de
viaţă sănătos şi sigur.
Disciplina proiectează ca ţintă grupul formal - clasa de elevi, care spre deosebire de alte
grupuri sociale, este un grup prin excelenţă educaţional. Acest curriculum urmăreşte să răspundă
nevoilor tuturor elevilor, în sensul că propune activităţi structurate de stimulare a dezvoltării în
domeniul social, cognitiv, afectiv, şi domeniile de carieră. Vizează formarea comportamentelor
care permit elevului să-şi exploreze trăsăturile de personalitate şi abilităţile sale specifice, să-şi
asume responsabilitatea pentru comportamentul personal, pentru dezvoltarea atitudinii pozitive
faţă de sine şi a modului de interacţiune eficientă cu ceilalţi pe tot parcursul vieţi.
Viziunea pedagogică promovată prin disciplina indicată, recomandată pentru ciclul primar,
gimnazial şi liceal, abordează variate subiecte în cadrul cinci module a căror complexitate
creşte de la o clasă la alta, astfel încât să răspundă aşteptărilor membrilor societăţii, privind
pregătirea generaţiilor în creştere pentru viaţă şi integrare în câmpul social.
Prezentul document se adresează cadrelor didactice care vor preda disciplina Dezvoltarea
personală, fiind diriginte, cu posibilitatea de a avea alături, în calitate de parteneri educaţionali,
colegii de breaslă, părinţii, comunitatea şi alţi actori educaţionali ( medicul, inspectorul de
poliţie, reprezentantul APL-ului, reprezentanţii ONG-urilor, etc.)

II. REPERE CONCEPTUALE

Curriculumul la disciplina Dezvoltare personală este documentul normativ - reglator,
care stabileşte cadrul operaţional de realizare a prevederilor de politici educaţionale, reieşind din
perspectiva de evoluţie a statului Republica Moldova, axat pe priorităţile de formare a
cetăţenilor, orientat spre atingerea unui nivel înalt al calităţii în educaţie.
Este conceput pentru a ajuta elevii să dezvolte competenţele de care au nevoie pentru a se
cunoaşte, a se accepta, a duce o viaţă sănătoasă, independent; pentru a deveni cetăţeni informaţi,
activi, integri, capabili de a utiliza raţional resursele proprii şi ale mediului de viaţă; a relaţiona

3
cu alţii într-o atmosferă sigură şi un mediu ecologic; a fi responsabili în luarea deciziilor de
carieră şi dezvoltarea personală pe parcursul întregii vieţi.
Curriculum la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea competenţelor, prin
achiziţii specifice disciplinei, dar şi prin valorificarea interdisciplinară a achiziţiilor căpătate în
cadrul altor discipline şcolare, precum şi valorificarea achiziţiilor din viaţa cotidiană.
Disciplina Dezvoltare personală este structurată în cinci module:
1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt care pune accent pe cunoaşterea şi acceptarea de
sine; explorarea şi autoevaluarea resurselor personale, stima de sine; familia ca valoare:
responsabilităţi, roluri de gen, stereotipuri; comunicarea asertivă, non-conflictuală şi non-
violentă, autoeducarea, relaţionarea eficientă cu cei din jur, etc.
2. Asigurarea calităţii vieţii, cu accent pe integritate, gestionarea eficientă a resurselor,
responsabilitate pentru o dezvoltare durabilă, o bună gospodărire etc.
3. Mod sănătos de viaţă care îi ghidează pe elevi în aspecte care ţin de sănătatea fizică,
emoţională, alimentaţia sănătoasă, contracararea viciilor: drogare, consum de alcool, fumat,
influenţe dăunătoare de diferit gen etc.
4. Proiectarea carierei personale şi dezvoltarea spiritului antreprenorial, care pune accent
pe înţelegerea profesiilor din perspectiva pieţei muncii, planificarea carierei şi luarea
deciziilor de carieră, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca opţiune de carieră etc.
5. Securitatea personală, ce oferă elevilor contextul de formare a unui comportament orientat
spre asigurarea securităţii proprii şi a celorlalţi.
Abordarea modulară nu semnifică o delimitare strictă a problematicii abordate, ci insistă
asupra unei intervenţii educaţionale cu un pronunţat caracterul integrator, specific dezvoltării
competenţelor. Demersul integrator este aplicat atât în cadrul fiecărui modul, între cele cinci
module, cât şi în valorificarea achiziţiilor din cadrul altor discipline şcolare, precum din mediul
de viaţă al elevului. Curriculumul de faţă se axează pe această abordare, deoarece disciplina
Dezvoltare personală este orientată spre dezvoltarea competenţelor cu un accent deosebit pe
valori, atitudini.
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele principii:
Principiul axiologic
Principiul abordării sistemice şi dezvoltării graduale a competenţelor
Principiul învăţării centrate pe elev
Principiul valorificării responsabile şi productive a parteneriatului profesor –elev – familie –
comunitate
Principiul motivaţiei optime şi implicării active
Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate
Principiul respectării autonomiei şi libertăţii individuale.
Se doreşte ca disciplina respectivă să fie una prietenoasă copilului, să-l sprijine în
cunoaşterea şi acceptarea de sine; să-i formeze respectul pentru sine şi pentru ceilalţi,
responsabilitatea de a-şi organiza viaţa personală şi a se integra armonios în context
socioprofesional.
Această disciplină va fi una de suflet şi utilitate imediată în care copilul se descoperă pe sine,
explorează şi experimentează comportamente cunoscute şi noi în contexte cu diferită intensitate
valorică, învăţând cum să se dezvolte independent, dar şi împreună cu alţii, să pună în valoare
calităţile şi să depăşească dificultăţile.
Disciplina Dezvoltare personală răspunde la necesităţile copiilor de diferite vârste.
În ciclul primar activităţile educaţionale vor ţine cont de particularităţile procesului de
învăţare la vârsta respectivă, de modul de a relaţiona cu adulţii, semenii; modul de relaţionare cu
mediul său de viaţă. Activităţile de învăţare în treapta primară, vor avea la bază următoarele
principii didactice:
Organizarea parcursului educaţional de la cunoscut spre necunoscut;
Valorificarea gândirii concrete a elevului mic;
Axarea procesului de învăţare pe exemple şi modele;

4
 Valorificarea mediului psihosocial, de viaţă a elevului, ca sursă de învăţare;
Predominarea metodelor de simulare şi joc didactic şi a atmosferei emoţionale pozitive
ridicate, în procesul educaţional.
Din aceste considerente vor aborda aspecte cum ar fi: relaţionarea cu colegii în conformitate
cu regulile, din perspectiva exersării satisfacerii nevoii de autodisciplină, care la această etapă
creşte în fiecare an; achiziţionarea cunoştinţelor despre sine, alţii, roluri sociale, comportamente
prosociale şi exersarea modalităţilor de interacţiune.
Unităţile de competenţe sunt deduse din competenţele specifice disciplinei şi sunt corelate cu
exemple de activităţi de învăţare. Competenţele specifice disciplinei se formează pe parcursul
şcolarităţii şi se exprimă în diferite grade de complexitate. Pentru realizarea competenţelor
specifice sunt propuse diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă
a elevului la alte discipline şcolare şi care integrează diferite contexte de învăţare. Curriculumul
propune o ofertă flexibilă. Cadrul didactic, reieşind din particularităţile grupului-ţintă,
posibilităţile de implicare a partenerilor educaţionali, resursele educaţionale ale mediului de
viaţă, poate să selecteze anumite unităţi de conţinut şi să le completeze cu altele, relevante
formării competenţelor formulate. Disciplina oferă un grad sporit de flexibilitate formelor de
organizare a procesului didactic: de la o oră organizată în cadrul clasei până la activităţi
formative organizate în comunitate, în instituţii, în natură. În acest sens este încurajat
parteneriatul educaţional, cu implicarea plenară a APL şi comunităţii, în crearea condiţiilor
necesare pentru realizarea finalităţilor propuse. Specific ă este şi evaluarea. Disciplina
Dezvoltarea personală, se bazează pe evaluarea formativă, care pune accent pe monitorizarea
procesului de dezvoltare a elevului, oferindu-i feedback constructiv şi motivare pentru implicare
activă.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de unităţi de Nr.

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
conţinut pe clase de ore pe an
Disciplină Consiliere şcolară şi
I-IV 5 module 34-35
obligatorie dezvoltare personală

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Numărul de ore
Denumirea modulelor Realizarea Prezentarea
sarcinilor produsului
Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 5-6 1
Asigurarea calităţii vieţii 5-6 1
Mod sănătos de viaţă 5-6 1
Proiectarea carierei personale şi dezvoltarea spiritului
5-6 1
antreprenorial
Securitatea personală 5-6 1

Pe parcursul unui an, numărul de ore se repartizează relativ egal, dar profesorul este în drept
să ia decizii privind timpul acordat unui modul, în dependenţă de interesele elevilor, resursele de
învăţare, priorităţile comunităţii.

5

1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT
Competenţa specifică:
Manifestarea identităţii personale prin descoperirea sinelui pentru relaţionare şi comportament prosocial
Unităţi de competenţe
1.1. Recunoaşterea unicităţii sale
prin identificarea caracteristicilor
personale în contextul statutului de
elev
1.2. Recunoaşterea propriilor emoţii
şi a celorlalţi prin relaţionare
pozitivă
1.3. Adaptare eficientă la mediul
şcolar, prin
dezvoltarea unui model de
comportament, conform regulilor
clasei şi a şcolii
Competenţa specifică:
IV. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
CLASA I
Unităţi de conţinut
La început de cale spre a fi elev. Emoţii legate de Exerciţii-joc de autocunoaştere şi prezentare,
şcoală.
Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine.
Lucrurile care descriu persoana şcolarului mic.
Relaţia cu colegii de clasă. Locul fiecăruia în
colectiv.
Regulamentul clasei şi al şcolii. Regulile de
convieţuire in clasă şi în şcoală
Trăire şi manifestare emoţională. Starea de
bine,înţelegerea şi recunoaşterea emoţiilor..
2. Dimensiunea: ASIGURAREA CALITĂŢII VIEŢII
6
Activităţi de învăţare, evaluare şi produse
recomandate
utilizând imagini, desene, colaje.
Povestiri scurte despre sine („Ce înseamnă să fiu
elev”, „Ce-mi place şi nu-mi place la mine”, „Mă
pricep bine la...”)
Desene, albume, colecţii, fişe despre sine, familie.
Numirea emoţiilor de bază manifeste în diferite
situaţii.
Exerciţii de stabilire a unor reguli de conduită, joc
de rol, dramatizare, excursii prin şcoală,
elaborarea de semne convenţionale,
Desenelor animate şi discuţii în baza lor, cu
referire la exprimarea emoţiilor, respectul
reciproc.
Exemple de produs: Elaborarea unui buclet, poster
„Şcoala şi emoţiile mele”
 Demonstrarea unui comportament corect, axat pe utilizarea raţională a resurselor disponibile (de învăţare, timp, resurse ale mediului), orientat spre
valorificarea optimă a parcursului şcolar
Unităţi de competenţă Sugestii de conţinuturi Activităţi de învăţare
2.1. Recunoaşterea unor Salutul. Modalităţi de salut, contexte. Jocuri de cunoaştere şi prezentare;
comportamente corecte în raport Ţinuta elevului. Vestimentaţia, tipurile, selectarea, Exerciţii de diferite modalităţi de salut (verbale
cu sine şi alţii, privind vestimentaţie în diferite situaţii. şi nonverbale);
comunicarea, ţinuta, inter- Politeţea. Semnificaţia, manifestarea politeţii Prezentarea unei experienţe personale (Prima zi
relaţionarea; Lucrurile personale. Ordonarea lucrurilor personale, de şcoală, Sunt invitat la o zi de naştere,
2.2. Compararea unor necesitatea importanţa, ordinea acasă şi la şcoală. Întâmpin oaspeţii etc.);
comportamente din perspectiva Învăţarea–principala activitate a elevului. Dorinţa Jocuri de mimare pentru înţelegerea unor
relevanţei lor, în raport cu diverse de a învăţa, necesitatea învăţării mesaje nonverbale;
situaţii din viaţă Exerciţii de ordonare a lucrurilor în dulapul
2.3. Adaptarea adecvată a personal, bancă, geantă;
priorităţilor şi comportamentelor Realizarea unor imagini despre cadouri;
la situaţiile reale din viaţă
Exemple de produse:
Confecţionarea unei diplome pentru un coleg
care are o ţinută îngrijită la şcoală şi în alte situaţii;
se salută; este politicos; îi place să înveţe.

3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ

Competenţa specifică:
Implicarea în activităţi de menţinere a sănătăţii proprii, manifestând atenţie şi interes
Unităţi de competenţe
3.1. Respectarea regimului zilei,
în baza recomandările
mentorilor educaţionali.
3.2. Realizarea unor acţiuni de
igienă personală şi alimentaţie
corectă îndrumaţi de persoane
mature.
3.3. Adaptarea
comportamentului la normele
Unităţi de conţinut
Regimul zilei unui elev din clasa I.
Noţiuni elementare de igienă. Reguli de igienă.
Corpul uman. Localizarea organelor interne şi
funcţiile lor de bază.
Sănătatea elevului. Activitate şi odihnă. Gadgeturile.
Alimentaţia corectă a elevului. Alimente, tipuri de
alimente, combinaţia alimentelor în alimentaţie.
7
Activităţi de învăţare şi produse
Joc de imaginaţie: ce culori are sănătatea?
Discuţie cu privire la importanţa igienei pentru
sănătate: igiena cavităţii bucale, igiena mâinilor
şi a unghiilor, igiena corpului.
Exerciţii de aplicare a regulilor de igienă acasă; la
şcoală.
Joc cu fişa de lucru, numeşte alimente de origine
vegetală, de origine animală, bogate în vitamine
 sanitaro-igienice de menţinere a Vizionarea filmuleţelor educative : Autonomie
sănătăţii, demonstrând interes personală în activităţile de igienă.
personal. Exemple de produs:
Joc didactic:Prietenii sănătăţii mele.
Prezentarea unui program zilnic pentru un elev de
clasa I.

4. Dimensiunea: PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL

Competenţă specifică:
Implicarea activă în valorificare a potenţialului individual, pentru dezvoltarea carierei şcolare şi configurarea perspectivei de integrare
profesională
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare
Activităţile preferate. Hobby-uri, activităţi preferate şi Prezentarea în faţa colegilor a unor obiecte
4.1. Descrierea activităţilor şi calităţi necesare, alegerea activităţii preferate. personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi
meseriilor preferate de către elevi Dorinţele şi necesităţile personale. Necesităţi place fiecăruia să facă, indiferent de domeniu.
pentru cunoaşterea diversităţii personale, dorinţe, deosebirea necesităţilor şi Colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate:
ocupaţionale dorinţelor, factori ai dezvoltării fizice şi emoţionale. „Ce îmi place să fac?”.
4.2. Autoevaluarea necesităţilor şi De ce oamenii muncesc. Munca, utilitatea muncii, Jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a
a dorinţelor personale din munca – modalitate de satisfacere a necesităţilor şi necesităţilor şi dorinţelor;
perspectiva utilizării eficiente a dorinţelor, activităţile casnice şi dezvoltarea Discuţii despre muncă şi rolul ei în viaţa
resurselor proprii abilităţilor, profesia interesantă fiecăruia.
4.3. Explicarea deciziilor de Copii şi meserii. Meserii/activităţi/profesii cunoscute, Realizarea unor albume, agende speciale, care
implicare în activităţi cotidiene utilaje şi instrumente, condiţii de desfăşurare. cuprind date despre meserii cunoscute;
care contribuie la dezvoltarea Abilităţi şi interese. Abilităţi personale, ocupaţii Jocurilor de rol / ghicitori despre meserii şi
propriului potenţial profesionale, interese-dorinţe-abilităţi. identificarea instrumentelor specifice unor
Profesia de vis. Desene, imagini, informaţii despre meserii;
profesia aleasă.
Exemple de produs: Obiectul meu pentru expoziţia
noastră. Realizarea unor expoziţii, care să
cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor
clasei ( obiecte confecţionate, fotografii, desene
sau machete) despre activităţile sau meseriile
preferate.
8

Competenţa specifică:
Recunoaşterea elementelor de comportament privind securitatea personală în situaţii cotidiene, manifestând motivaţie
Unităţi de competenţe
5.1. Relatarea unor reguli de
comportament în situaţii Jocul cu focul - pericol. Prevenirea incendiilor în spaţii
cotidiene folosind cuvinte
proprii.
5.2. Aplicarea unor recomandări
privind securitatea elevului în
condiţiile casnice şi şcolare,
manifestând atitudine pozitivă.
5.3. Respectarea regulilor de
circulaţie rutiere elementare în
spaţiul dintre şcoală, casă, loc
de joacă, în mod activ.
5.4. Manifestarea tendinţei de
implicare în asigurarea
securităţii personale,
demonstrând interes.
5. Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ
Unităţi de conţinut
Securitatea elevului la şcoală. Noţiuni generale.
închise (apartament, casă, clasă etc.)
Atenţie la persoanele necunoscute! Comunicarea în
stradă cu persoanele necunoscute: circumstanţe,
acţiuni.
Traseul sigur spre şcoală. Strada, trotuarul,
carosabilul.
Siguranţă în stradă şi în maşină. Semaforul,
traversarea străzii, reguli de siguranţă în maşină.
Locuri de joacă sigure. Siguranţa locului de joacă în:
curte, mahala, toloacă etc.
Exemple de produs
Activitate de simulare: Evacuarea din clasă, în
9
Activităţi de învăţare şi produse
Discuţie ghidată de întrebări interogative
despre: Ce este securitatea? Unde, când trebuie
să fiu atent? etc.
Elaborarea unei liste de obiecte care pot
provoca incendii: chibrituri, brichetă, lumânare
etc.; jocul de rol: Anunţul telefonic, Contactez
SPCSE;
Clustering (în imagini) despre unde ar putea
contacta cu persoane necunoscute,
circumstanţele; formulează situaţii ce îi
determină să comunice cu persoane
necunoscute şi care sunt riscurile.
Scurte descrieri despre Traseul meu spre
şcoală; (auto)administrarea unor fişe de
observare a traseului spre şcoală.
Participarea/exersarea în stradă sau în situaţii
simulate unor anumite comportamente de
siguranţă în stradă
Vizionarea filmuleţelor educative despre
siguranţa copiilor în stradă şi în maşină
Discuţii despre locurile de joacă preferate şi
locurile de joacă sigure;
Conversaţii în baza imaginilor Unde ne jucăm
 baza planului de evacuare

La sfârşitul clasei 1, elevul

- Descrie caracteristici personale, comportamente corecte în raport cu sine şi cu ceilalţi, activităţi /meserii preferate; reguli de securitate în
condiţii casnice şi la şcoală;
- Demonstrează adaptare la mediul şcolar, adaptarea comportamentului la situaţiile reale din viaţă, respectarea igienei personale, înţelegerea
necesităţilor şi dorinţelor, respectarea regulilor de circulaţie rutieră;
- Manifestă relaţii pozitive cu ceilalţi, interes pentru menţinerea sănătăţii, implicare în activităţi cotidiene, asigurarea securităţii personale,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
aprecierea proprie şi a celor din jur; deschidere pentru comunicare, responsabilitate faţă de reguli, mândrie pentru statutul de elev

CLASA II

1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT

Competenţa specifică:
Manifestarea identităţii personale prin descoperirea sinelui pentru relaţionare şi comportament prosocial
Unităţi de competenţe
1.1. Identificarea asemănărilor
şi deosebirilor între sine şi
ceilalţi.
1.2. Exprimarea emoţiilor şi
părerilor cu ajutorul
expresiilor emoţionale şi a
Activităţi de învăţare , evaluare şi produse
Unităţi de conţinut
recomandate
La fel şi diferit de ceilalţi. Asemănări şi deosebiri dintre Exerciţii-joc de analiză şi comparare („Eu pot,
sine şi ceilalţi după criterii simple: aspecte fizice, el/ea poate”, „Eu sunt..., el/ea este”, „Cu cine mă
preferinţe, capacităţi, acceptarea diferenţelor. asemăn? De cine mă deosebesc?”), evidenţierea
Semnele verbale şi nonverbale ale emoţiilor. Emoţiile de trăsăturilor pozitive ale propriei persoane.
bază: bucurie, tristeţe, frică, furie şi elemente simple de Discuţii şi studii de caz despre nevoile proprii şi
limbaj nonverbal: expresii faciale; modalităţi de exprimare ale fiecăruia.
a emoţiilor; respectul faţă de emoţiile celorlalţi. Poveşti, secvenţe dintr-un film, despre
10
limbajului verbal.
1.3. Construirea relaţiilor cu
ceilalţi prin înţelegerea şi
susţinerea reciprocă.
Competenţa specifică:
Demonstrarea unui comportament corect, axat pe utilizarea raţională a resurselor disponibile ( de învăţare, timp, resurse ale mediului), orientat spre
valorificarea optimă a parcursului şcolar
Unităţi de competenţă
2.1. Identificarea unor calităţi
pozitive şi a unor reguli,
valorificate în raport cu
lucrurile personale, relaţiile cu
colegii (de ambele genuri ),
natura din jur;
2.2. Stabilirea relaţiei dintre
Opinia proprie. Manifestarea, ascultarea şi respectul faţă diversitate.
de părerea celorlalţi. Exerciţii de identificare şi recunoaştere a semnelor
Abilităţi necesare şi comportamente acceptate în relaţiile emoţiilor, utilizând imagini, fotografii, poveşti,
cu ceilalţi, cheia unei prietenii. joc de rol.
Respectul în relaţii cu ceilalţi. Aplicaţii practice de exprimare a emoţiilor prin
Familie este... Membrii unei familii. expresia facială şi gestică.
Exerciţii de stimulare a exprimării opiniilor
personale (comentarii asupra unui desen animat,
a unor situaţii concrete).
Interviuri „ Ce părere aveţi despre...”
Exerciţii de identificare a sensului cuvântului
familie. Descrierea familiei (inclusiv familia de
păsări, animale, insecte) prin desen, colaj,
povestioară.
Poveşti, dezbateri pe tema respectării spaţiului
personal şi al nevoii de intimitate.
Exemple de produs
Realizarea proiectului „Spaţiul personal şi al
celorlalţi”
2. Dimensiunea: ASIGURAREA CALITĂŢII VIEŢII
Sugestii de conţinuturi Activităţi de învăţare
Calităţile colegilor şi prietenilor. Calităţi, valoarea calităţii, Jocuri de prezentare a prietenilor/colegilor de
comportament corect. clasă;
Fetele şi băieţii. Oportunităţi de manifestare, activităţi în Întocmirea unor mesaje de recunoştinţă
comun. persoanelor apropiate;
Grija faţă de natură. Activităţi de protejare, mediu favorabil Exerciţii de evidenţiere a regulilor de
de joacă şi activitate. comportament din creaţiile literare
Respectul faţă de lucrurile personale şi ale colegilor. (poveşti/povestiri/poezii/fabule);
11
reguli, calităţi pozitive şi buna
gestionare a bunurilor
personale, relaţiilor cu colegii
de ambele genuri, natura din
jur;
2.3. Aprecierea necesităţii de a
deţine calităţi pozitive şi a
respecta anumite reguli,
pentru buna gestionare a
lucrurilor personale, a relaţiilor
cu colegii şi cu natura din jur;
Competenţa specifică:
Implicarea în activităţi de menţinere a sănătăţii proprii, manifestând atenţie şi interes
Unităţi de competenţe
Protejarea bunurilor, corectitudinea delimitării bunurilor ( al Practicarea unor jocuri care demonstrează
mei, al tău, al nostru). obţinerea unor produse unice, originale;
Reguli de comportament. Necesitatea respectării în diverse Modelarea din lut/ plastilină a situaţiilor care-i
situaţii. determină să aibă o atitudine pozitivă;
Identificarea în imagini a comportamentelor
prietenoase/neprietenoase dintr-un grup faţă de
persoane diferite după caracteristici fizice, gen
etc.;
Exemple de produse:
Scrierea unei scrisori persoanei apropiate, cu
scopul de a-i da sfaturi privind calităţile pe care
trebuie să le deţină şi regulile pe care trebuie să le
respecte, pentru a ordona bine lucrurile personale,
relaţiile cu colegii şi a fi prieten bun cu natura din
jurul său.
3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
12
3.1. Reproducerea normelor
sanitaro-igienice de menţinere
şi fortificare a sănătăţii, prin
cuvinte proprii.
3.2. Acceptarea normelor
sanitaro-igienice,
demonstrând interes pentru
menţinerea stării de sănătate.
3.3. Implicarea în acţiuni de
menţinere a sănătăţii,
manifestând satisfacţie.
3.4. Promovează experienţa
personală în menţinerea
sănătăţii
Regimul zilei şi protecţia sănătăţii. Regimul zile şi
ordonarea corectă a timpului şi activităţilor.
Norme de igienă în situaţii cotidiene. Bolile cauzate de
lipsa igienei.
Creşterea şi dezvoltarea în copilărie. Parametrii de creştere,
.parametrii normali, sugestii de depăşire a dificultăţilor.
Alimente utile sănătăţii elevului. Alimente folositoare,
alimente care pot provoca probleme de sănătate,
valabilitatea alimentelor.
Produse dăunătoare sănătăţii. Substanţe chimice, alcoolul
etc.
Alcătuirea după algoritmul prezentat de
profesor: Regimul zilei elevului.
Discuţie despre normele de igienă casnică.
Exerciţii de aplicare a igienei în clasă.
Descrierea unor modalităţi de evitare a
produselor toxice.
Joc didactic: duşmanii sănătăţii mele.
Exemple de observare a termenului de
valabilitate a produselor alimentare.
Exemple de produs
Alcătuirea unui meniu sănătos, din 5 mese,
pentru o zi.

4. Dimensiunea: PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL

Competenţă specifică:
Implicarea activă în valorificare a potenţialului individual, pentru dezvoltarea carierei şcolare şi configurarea perspectivei de integrare
profesională
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare
Postere despre activităţile preferate şi beneficiul
4.1. Caracterizarea profesiilor Activităţi cotidiene şi interese profesionale. Activităţi acestora pentru dezvoltarea personală;
oamenilor cu care relaţionează cotidiene, Interviuri cu membrii familiei, persoane
din perspectiva utilităţii pentru descrierea activităţilor cotidiene, relevanţa pentru cunoscute (bunici, rude, vecini etc.) cu privire
societate îmbrăţişarea unor profesii la profesiile\ocupaţiile pe care le practică sau în
4.2. Estimarea corectă a Banii: ce şi cât costă. Gospodăria naturală şi necesitatea de a care au activat;
resurselor personale şi a celor face schimb/troc; apariţia meseriilor, banilor; banii ca Vizite la diferite locuri de muncă ale maturilor,
apropiaţi pentru achiziţionarea mijloc de apreciere a valorii bunurilor; moneda, bancnota, aflate în apropierea şcolii
unui produs preţul, restul.
13
4.3. Prezentarea deciziilor
privind realizarea
visurilor\dorinţelor personale
în mediul şcolar şi familial
Competenţa specifică:
Recunoaşterea elementelor de comportament privind securitatea personală în situaţii cotidiene, manifestând motivaţie
Unităţi de competenţe
5.1. Descrierea regulilor de
comportament în situaţii planul de evacuare.
cotidiene, folosind vocabular
propriu.
5.2. Respectarea
recomandărilor privind Securitatea în transport. Diversitatea unităţilor de
securitatea elevului în
condiţiile casnice, şcolar şi în
mediul natural, demonstrând
La magazin. Necesităţi, dorinţe, bunuri şi servicii;
satisfacerea dorinţelor la magazin; vânzătorul şi
cumpărătorul
Profesiile persoanelor dragi .Profesiile membrilor familiei/
persoanelor apropiate; rolul studiilor pentru practicarea
profesiilor.
Modele profesionale. Spectru al profesiilor; cunoştinţe şi
abilităţi necesare diferitor profesii; modalităţi de informare (
excursii la diverse întreprinderi).
Parada profesiilor. Comportamente şi costumaţie specifică
diverselor profesii.
5. Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ
Unităţi de conţinut
Securitatea acasă şi în şcoală. Obiecte, locuri periculoase, Discuţii dirijate despre securitatea acasă şi în
Fenomene meteorologice. Protecţia pe timp de vânt, ploaie,
ninsoare etc.
Reguli de circulaţie. Pieton în diferite anotimpuri.
transport şi reguli de securitate în: maşină, autobuz,
troleibuz, microbuz etc.
Situaţii excepţionale cu caracter natural. Cutremurul de
14
Prezentarea şi discutarea a diferitor poveşti,
poezii, ghicitori, cântece despre bani şi rolul
lor, susţinute de imagini.
Identificarea sarcinilor de lucru ale diferitelor
personaje din poveşti, povestiri, ale persoanelor
din viaţa reală (mamă, tată, învăţătoare, bunici,
director de şcoală, primar, preşedinte, medic,
actor etc.)
Jocuri de rol despre distribuirea banilor pentru
cheltuielile cotidiene.
Simulare „La supermarket/magazin”
Jocului de prezentare a profesiilor prin
costumaţii din materiale reciclabile - “Parada
profesiilor”
Exemple de produs
Pliant Programul meu de vacanţă. (cu imagini
decupate, desene, mesaje cheie) în care să
prezinte programul său de vacanţă;
Activităţi de învăţare şi produse
şcoală (Graficul T)
Jocul didactic: Acţiunile mele în caz de…
Exerciţii de determinare a semnificaţiei regulilor
de comportament în stradă
Discuţii despre importanţa regulilor de circulaţie
(vocabular: pasager, sistem de reţinere, centură
de siguranţă, vehicul de rută,staţie)
Desene: automobil, autocare etc.
iniţiativă. pământ, esenţa fenomenului, gravitatea cutremurelor, Conversaţie în baza imaginilor Îmi place să
5.3. Aplicarea regulilor de modalităţi de comportament. călătoresc – pasager mă numesc.
circulaţie rutiere în drum şi în Descifrarea semnelor de avertizare plasate lângă
transport, manifestând atenţie bazinele acvatice, păduri etc.
şi interes. Exemple de produs
5.4. Manifestarea interesului Expoziţie de desene: Sunt în siguranţă/ Eu sunt
pentru participare la asigurarea protejat acasă la şcoală, în stradă …
securităţii personale
demonstrând autonomie
parţială în comportare.

La sfârşitul clasei 2, elevul

- Identifică asemănări şi deosebiri dintre sine şi ceilalţi, calităţile proprii şi a celor din jur, profesii utile pentru societate, factori care contribuie la
creşterea sănătoasă, reguli de comportament acre asigură securitatea personală;
- Stabileşte relaţii între: exprimarea emoţiilor şi limbajul nonverbal; reguli, calităţi şi relaţiile cu lumea din jur; acţiuni şi menţinerea sănătăţii;
estimarea resurselor pentru achiziţionarea unui produs; respectarea regulilor rutiere şi securitate;
- Apreciază susţinerea reciprocă; buna gestionare a lucrurilor proprii; necesitatea respectării recomandărilor privind securitatea în mediu casnic,
şcolar şi natură; posibilitatea realizării visurilor proprii în familie şi la şcoală.
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
aprecierea pozitivă a calităţilor, grijă faţă de sănătatea proprie, gestionare ordonată a lucrurilor personale, respectarea recomandărilor, încredere în
mediul familial şi cel şcolar

CLASA III

1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT

Competenţa specifică:
Manifestarea identităţii personale prin descoperirea sinelui pentru relaţionare şi comportament prosocial
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare , evaluare şi produse
recomandate
1.1. Explicarea semnificaţiei Universul numelui. Istoria numelui, diminutivele numelui, Exerciţii-joc „Ziua numelui”
şi importanţei numelui semnificaţia numelui. Elaborarea unei liste de calităţi a propriei
15
(prenumelui) pentru o
persoană.
1.2. Aplicarea tehnicilor de
autoapărare împotriva
tachinărilor şi intimidărilor, în
scopul unei relaţionări
pozitive cu ceilalţi.
1.3. Utilizarea unor tehnici de
stăpânire a emoţiilor şi
comunicare eficientă cu
ceilalţi, în diverse situaţii.
Atitudine pozitivă faţă de propria persoană şi a
celorlalţi. Calităţi personale: interese, abilităţi, aptitudini,
valori.
Empatia, colaborarea şi cooperarea. Dezvoltarea
relaţiilor de prietenie.
Gestionarea emoţiilor. Relaxarea, exteriorizarea emoţiilor
prin comportamente dezirabile acasă, la şcoală, în timpul
jocului.
Ascultare şi înţelegerea celuilalt în comunicare.
Transmiterea simţurilor şi gândurilor; modalităţi de
transmitere; menţinerea dialogului; formularea
întrebărilor.
Comportamente responsabile. Reacţii în caz de
intimidare, tachinare.
persoane, colegilor.
Exerciţii de stabilire a unor reguli de control a
emoţiilor.
Exerciţii în perechi pentru exersarea elementelor
simple de ascultare active „Sunt ascultat şi ascult
pe alţii”.
Jocuri de rol cu înscenarea unor situaţii de viaţă
pentru dezvoltarea abilităţilor de a reacţiona în
situaţii de intimidare, tachinare, agresiune.
Analiza şi comentarea unor situaţii de abuz,
tachinare, intimidare.
Redarea prin desene, poster, colaj, benzi desenate
a semnificaţiei numelui, a noţiunii respectul de
sine, empatie, intimidare.

Exemple de produs
Proiect „Cercul prieteniilor”

2. Dimensiunea: ASIGURAREA CALITĂŢII VIEŢII

Competenţa specifică:
Demonstrarea unui comportament corect, axat pe utilizarea raţională a resurselor disponibile ( de învăţare, timp, resurse ale mediului), orientat spre
valorificarea optimă a parcursului şcolar
Unităţi de competenţă Sugestii de conţinuturi Activităţi de învăţare
2.1. Descrierea posibilităţilor Timpul şi organizarea lui. Tipuri de activităţi, dozarea Prezentarea unor experienţe personale pozitive;
de utilizare a resurselor timpului. Scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
disponibile, din perspectiva Modalităţi de informare. Comunicarea cu cei din jur, cuvinte cheie: organizare, învăţare, gospodărire,
valorificării lor pentru mass-media, biblioteca politeţe;
beneficiul propriu şi a A greşi e omeneşte. Recunoaşterea greşelilor, depăşirea Mini-scenete cu manifestări de comportament a
celorlalţi; stării de frustrare, solicitarea ajutorului. diferitor personale;
2.2. Rezolvarea unor situaţii Resursele care trebuie economisite. Tipuri de resurse, care Analiza unor experienţe din viaţa
după un model/algoritm, în cer a fi economisite; modalităţi de economisire a colegilor/persoanelor apropiate de comitere şi de
scopul utilizării eficiente a resurselor. evitare a unor greşeli/erori;
16
 resurselor disponibile;
2.3. Elaborarea unui plan de
acţiuni, în baza unui
algoritm oferit, în scopul
valorificării resurselor
disponibile
Surse de învăţare. Modele comunitare pentru Discuţii frontale despre greşeală ca parte a
comportament acceptat procesului de învăţare (“Putem învăţa din
propriile greşeli?”);
Lectura unor poveşti, texte literare despre persoane
realizate;
Exemple de produse:
Elaborarea unui regim al zilei, prin care să
demonstreze valorificarea experienţei celor din jur şi
a altor surse de informare şi învăţare, în gestionarea
timpului disponibil, economisirea resurselor (
lumină, resursă termică, mijloace utilizate în igiena
personală, etc. );

3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ

Competenţa specifică:
Implicarea în activităţi de menţinere a sănătăţii proprii, manifestând atenţie şi interes
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
3.1. Descrierea,în formă orală Rolul normelor de igienă în prevenirea îmbolnăvirilor Stabilirea măsurilor de igienă pentru un elev, în
şi scrisă, a normelor Norme de igienă, sănătatea în prevenirea îmbolnăvirii. baza planşelor, prezentării PPT.
sanitaro-igienice de Igiena corpului uman. Igiena în raport cu diferite părţi ale Exerciţii de luare a deciziilor în caz boală.
menţinere şi fortificare a corpului uman. Modalităţi de realizare corectă. Discuţie de grup asupra conceptelor ”sănătate”
sănătăţii Învăţarea şi odihna activă. Posibilităţile şi limitele /”boală”
3.2. Aplicarea unor acţiuni activităţii de învăţare, particularităţi de vârstă, odihnă, Expoziţii de desene: mă odihnesc activ.
recomandate de normele odihnă activă. Fotoreportaj: fac sport .
sanitaro-igienice, descriind Alimentaţia sănătoasă în familie. Produse preferate în Comentarii de imagini, planşe, filmuleţe: descopăr
experienţa menţinerii familie, tradiţii cotidiene şi de sărbători, regimul corpul meu.
propriei sănătăţi. alimentar. Activităţi în aer liber: Mă odihnesc cu colegii de
3.3. Manifestarea unor Sportul şi sănătatea. Genuri de sport, influenţa asupra clasă.
elemente comportamentale dezvoltării organismului, activităţi preferate, mod de Exemple de produs
de igienă personală, realizare Mini-proiect: Cum mă alimentez corect?
demonstrând implicare
activă în menţinerea
Sp
sănătăţii proprii.
17
 4. Dimensiunea: PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL
Competenţă specifică:
Implicarea activă în valorificare a potenţialului individual, pentru dezvoltarea carierei şcolare şi configurarea perspectivei de integrare
profesională
Unităţi de competenţe
4.1. Identificarea punctelor
forte personale şi
aspectelor ce necesită
dezvoltare pentru creşterea
potenţialului individual
4.2. Descoperirea abilităţilor
necesare unor profesii,
meserii pentru aprecierea
valorii muncii personale şi
a celorlalţi
4.3. Argumentarea deciziilor
privind viitorul său,
consultând opinia diferitor
persoane apropiate/de
încredere
Unităţi de conţinut
A învăţa, înseamnă a munci. Studiile ca formă de
muncă; izvor al cunoştinţelor pentru viitoarea profesie;
rolul şcolii; necesitatea studiilor ca mijloc de satisfacere a internet etc.
dorinţelor.
Orice muncă e frumoasă. Muncă/ocupaţie/profesie;
respectul faţă de muncă, profesii; alegerea profesiei,
modalităţi, factori.
Calităţi descoperite în fiecare zi. Calităţi, modalităţi de
descoperire, autoevaluarea, evaluarea reciprocă.
Singur şi în echipă. Forme de activitate; avantaje,
dezavantaje şi riscuri ale diverselor forme de activitate.
Meseriile clasei noastre. Meserii preferate/ cunoscute;
caracteristici, aspecte uşoare şi dificile; modalităţi de
îmbrăţişare a profesiilor.
Profesiile preferate. Profesia preferată; caracteristicile;
promovarea acesteia pentru alţi colegi.
Activităţi de învăţare
Colaje despre ceea ce îi place şi ceea ce nu îi place
să înveţe la şcoală, acasă, pe stradă, în parc, în
vacanţă, la teatru, la muzeu, la televizor, pe
Vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
(fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor
etc.).
Jocurilor de rol/ de mimă, referitoare la sarcinile
de realizat într-o zi, acasă sau la şcoală;
Discuţii despre lucru în echipă ca parte a
procesului de învăţare (“Putem învăţa mai bine
împreună?”); crearea unor refrene dedicate
importanţei lucrului în echipă;
Jocuri didactice despre meseriile preferate ale
elevilor din clasă „De-a vânzătorul”, „De-a
prezentatorul TV”, „De-a bucătarul” etc.

Exemple de produs
Organizarea evenimentului Iarmarocul
meseriilor, în care grupuri de copii promovează
diferite meserii, la care sunt invitaţi părinţi, bunici,
reprezentanţi ai şcolii şi comunităţii

5. Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ

Competenţa specifică:
Recunoaşterea elementelor de comportament privind securitatea personală în situaţii cotidiene, manifestând motivaţie
18
 Unităţi de competenţe
5.1. Reproducerea
recomandărilor privind
securitatea personală în
locuri publice, stradă,
condiţii casnice şi mediul
naturii, folosind cuvinte
proprii.
5.2. Aplicarea unor modele
comportamentale privind
securitatea personală în
activităţi şcolare, casnice,
de odihnă în mod activ.
5.3. Respectarea regulilor de
circulaţie rutieră în spaţii
pietonale şi mijloace de
transport manifestând grijă
faţă de sine.
5.4. Manifestarea interesului
pentru participare activă la
asigurarea securităţii
personale şi a celor din jur
demonstrând elemente de
autonomie în comportare.
Unităţi de conţinut
Siguranţa elevului în locuri publice. Locuri sigure, locuri
nesigure, caracteristici/însemne, perioada zilei şi siguranţa
locurilor publice. .
Securitatea elevului ca pieton şi pasager. Reguli de
comportament pentru pasageri şi pietoni, diminuarea
situaţiilor de risc.
Comportamentul părinţilor în stradă. Reguli de
comportament în stradă în calitate de conducător al
mijloacelor de transport, pasager şi pieton, model
comportamental pentru copil, posibilităţi de implicare a
copilului în educaţia părintelui.
Siguranţa elevului. Gazul şi sursele de electricitate, reguli
de comportament şi utilizare corectă, utilizarea
aragazului, utilizarea aparatelor electrice: posibilităţi şi
limite.
Bunuri personale şi securitatea elevului. Bunuri personale, Concurs: Lumea semnelor. Semnele de securitate
raţionalitatea utilizării (ce, unde, când), situaţii periculoase pe care le-am observat în transport, în stradă, în
provocate de bunuri personale de valoare.
Situaţii de risc în natură. Natura–loc accesibil/ neaccesibil
pentru odihnă şi joacă, locuri necunoscute, locuri puţin
umblate, riscuri provocare de vegetaţie şi animale.
Riscurile jocurilor on-line. Timp disponibil, raţionalitatea
practicării, deschiderea spre lucruri şi persoane
necunoscute.
Activităţi de învăţare şi produse
Organizarea şi implicarea elevilor în studii
simple care să investigheze rolul şi consecinţele
respectării/ nerespectării regulilor de protecţie în
locurile publice
Dialog în baza imaginilor În stradă (pieton,
strada, trotuar, carosabil, autovehicule)
Interviu cu părinţii /membrii familiei despre
comportamentul în stradă
Organizarea şi implicarea elevilor în studii
simple care să investigheze rolul şi consecinţele
respectării/ nerespectării regulilor de folosire a
aragazului şi aparatelor electrice.
Jocuri didactice şi simulări de situaţii
Realizarea unor proiecte în grupuri despre
situaţiile de risc în natură, prin jocurile on-line
locuri publice, în natură etc.

La sfârşitul clasei 3, elevul

- Descrie caracteristicile unui comportament empatic, posibilităţile de utilizare a resurselor proprii, normele de menţinere şi fortificarea a
sănătăţii, punctele forte şi cele ce trebuie dezvoltate pentru evoluţia proprie; abilităţi necesare pentru realizarea unor profesii;
- Aplică tehnici de gestionare a emoţiilor, autoapărare împotriva tachinării şi intimidării; algoritmi recomandaţi pentru utilizarea eficientă a
resurselor; norme igienico-sanitare pentru menţinerea sănătăţii; modele comportamentale pentru asigurarea securităţii;
- Apreciază colaborarea, cooperarea şi necesitatea înţelegerii celuilalt, precum şi manifestarea grijii faţă de propria persoană; necesitatea
ordonării activităţilor în timp; legătura dintre activităţile curente de învăţare ţi viitorul profesional; prevenirea unor situaţii de risc.
19

implicare activă, atitudine pozitivă faţă de sine şi ceilalţi, atenţie în comunicare, grijă pentru utilizarea resurselor, interes pentru viitorul profesional
Competenţa specifică:
Manifestarea identităţii personale prin descoperirea sinelui pentru relaţionare şi comportament prosocial
Unităţi de competenţe
1.1. Analiza, conform unui
algoritm, a modului în
care propriul
comportament
influenţează relaţiile cu
ceilalţi.
1.2. Identificarea soluţiilor
optime pentru depăşirea
emoţiilor negative,
utilizând tehnici de
exprimare asertiva
1.3. Exersarea tehnicilor de
comunicare asertivă şi
deschisă, manifestând
acceptarea diferenţelor.
1.4. Elaborarea soluţiilor de
prevenire şi depăşire a
temerilor faţă de
schimbări, privind studiile
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
CLASA IV
1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT
Unităţi de conţinut
Resurse şi limite personale specifice vârstei: prezentare,
decizie, acţionare
Comunicarea deschisă - o modalitate de stabilire şi
menţinere a relaţiilor acasă şi la şcoală.
Reguli de comunicare în grup. Exprimarea asertivă,
formularea cererii, formularea refuzului, acceptarea
opiniei, acceptarea refuzului.
Priorităţi şi obiective cu referire la propria activitate.
Alternative de soluţionare a problemelor, a situaţiilor cu
efecte emoţionale negative (nemulţumire, frustrare)
Pregătirea pentru schimbare şi pentru clasa a V-a.
Schimbare; necesitatea schimbării; resursele unui elev de
clasa IV.
Exemplu de produs
20
Activităţi de învăţare , evaluare şi produse
recomandate
Identificarea propriilor resurse pentru realizarea
unor acţiuni în baza deciziilor: „Cum mă văd eu,
cum cred că mă văd ceilalţi”., „Asta sunt Eu,
care decide şi acţionează”, „Deciziile îmi
aparţin”.
Autoevaluarea comportamentului propriu în
diferite situaţii.
Dramatizarea unui subiect propus.
Elaborarea unui program de sarcini pentru
soluţionarea unor neînţelegeri.
Elaborarea de mici povestioare „Atunci când sunt
nemulţumit...”, „Sunt gata să accept...”, „Primul
meu pas spre schimbare”, „Primele
teste/examene”
Jocuri de rol cu înscenarea unor situaţii de viaţă
pentru dezvoltarea abilităţilor de a face faţă
emoţiilor negative.
Activităţi de creaţie liberă
Discuţii cu membrii familiei, învăţătorul, colegii
despre finalizarea unei trepte şcolare şi un nou
început
 în gimnaziu Proiect Viitorii gimnazişti.

2. Dimensiunea: ASIGURAREA CALITĂŢII VIEŢII

Competenţa specifică:
Demonstrarea unui comportament corect, axat pe utilizarea raţională a resurselor disponibile ( de învăţare, timp, resurse ale mediului), orientat spre
valorificarea optimă a parcursului şcolar
Unităţi de competenţă
2.1. Identificarea resurselor de
obţinere a beneficiilor,
pentru satisfacerea
echilibrată a dorinţelor şi
necesităţilor, inclusiv prin
valorificarea resursele de
cunoaştere şi învăţare,
2.2. Clasificarea, după criterii
oferite, a resurselor de
obţinere a beneficiilor, în
scopul satisfacerii raţionale
a dorinţelor şi necesităţilor,
2.3. Aprecierea importanţei
resurselor de învăţare,
inclusiv din natură, pentru
satisfacerea echilibrată a
dorinţelor şi necesităţilor.
Sugestii de conţinuturi
Dorinţe necesităţi şi posibilităţi Interdependenţa lor, limite Discuţii frontale: „De ce mergem la şcoală?”, ”Ce
şi modalităţi de satisfacere şi realizare.
Onestitatea. Modalităţi de manifestare, munca cinstită,
dauna copiatului.
Mediul ecologic. Contribuţia fiecăruia la protecţia mediului,
acţiuni de implicare pentru un mediu curat.
Resursele de învăţare. Gestionare corectă şi raţională.
Portretul consumatorului. Selectarea şi utilizarea raţională
a bunurilor, serviciilor.
Bunele maniere. Respectarea şi impactul
 Exerciţiu de reflecţie critică pe marginea
21
Activităţi de învăţare
ne place/nu ne place cel mai mult la şcoală?”
Întocmirea unor mesaje de recunoştinţă părinţilor;
Fişe de lucru cu situaţii de comunicare/ascultare
activă din viaţa cotidiană (acasă, pe stradă, în
parc, la şcoală, la magazin, la film etc.);
Emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi
ceilalţi, în baza acţiunilor întreprinse;
Exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor
manifestate prin: cooperare, competiţie,
compromise;
Simularea unei acţiuni a persoanelor din viaţa
reală, care demonstrează comportament
onest/lipsit de onestitate ;
Crearea unor refrene dedicate persoanelor cu
comportament onest;
Crearea unor ştiri pozitive despre persoanele
realizate din comunitate;
Poveşti, poezii, ghicitori despre bunele maniere;
Completarea unor fişe cu întrebări de tipul Ce am
învăţat în şcoala primară? Ce aşi vrea sa-mi
dezvolt în clasa a v-a?
problemei: „Cum pot să-mi decorez grădina
frumos”.
 Exemple de produse:
Elaborarea unui cod al bunelor maniere şi al
unui comportament corect, prin care elevul îşi
va prezenta dorinţele şi necesităţile, precum şi
sursele din care ar putea să înveţe cum să le
satisfacă raţional

3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ

Competenţa specifică:
Implicarea în activităţi de menţinere a sănătăţii proprii, manifestând atenţie şi interes
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
3.1. Explicarea normelor Un mod de viaţă sănătos. Noţiuni generale. Discuţie ghidată: promovez un mod de viaţă
sanitaro-igienice de Promovarea unui mod de viaţă sănătos. Exemple în sănătos.
menţinere şi fortificare a familie şi comunitate, campanii mass-media, acţiuni de Evidenţierea modificărilor organismului în baza
sănătăţii folosind noţiuni promovare planşelor, filmuleţelor .
şi definiţii specifice. .Modificările corporale la pubertate. Modificări Formularea unor recomandări cu referire la
3.2. Aplicarea normelor fiziologice, stări emoţionale, particularităţi de gen. diminuarea oboselii după efort mintal şi fizic.
sanitaro-igienice, Efortul fizic şi mintal. Efort, tipuri de efort, modalităţi de Studiu de caz: Ce s-ar întâmpla dacă nu mă
descriind celor din jur diminuare a oboselii. alimentez corect şi la timp.
experienţa menţinerii Regimul alimentar sănătos. Componentele unui regim Poster: anunţ publicitar” Ce produse se vând mai
propriei sănătăţi. alimentar sănătos: frecvenţa meselor, cantitatea bine”
3.3. Manifestarea unor acţiuni consumului, combinaţia de produse, timpul meselor pe Joc didactic: La magazin.
comportamentale bazate parcursul zilei, obiceiuri alimentare nocive. Redactarea unei descrieri :Ce modificări apar în
pe normele sanitaro-
organismul meu.
igienice, demonstrând
Exemple de produs
implicare activă în Portofoliu: Mod de viaţă sănătos.
menţinerea sănătăţii
proprii şi a celor din jur.

22
 4. Dimensiunea: PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL
Competenţă specifică:
Implicarea activă în valorificare a potenţialului individual, pentru dezvoltarea carierei şcolare şi configurarea perspectivei de integrare
profesională
Unităţi de competenţe
4.1. Caracterizarea
responsabilităţilor
specialiştilor de diferite
profesii pentru identificarea
domeniului ocupaţional
preferat şi potrivit cu
abilităţile proprii
4.2. Aprecierea beneficiilor
muncii pentru dezvoltarea
personală şi integrarea
socială
4.3. Adoptarea deciziei privind
viitorul traseu şcolar, din
perspectiva dezvoltării
potenţialului individual
Unităţi de conţinut
Abilităţi şi preferinţe în activitatea de învăţare.
Disciplinele de studiu preferate; abilităţi pe care le
dezvoltă, competenţe relevante profesiei şi disciplinele de
studiu.
Oameni şi profesii. Profesii necunoscute/neexplorate;
cunoştinţe, abilităţi, studii necesare.
Activităţi profesionale care inspiră. Domenii profesionale
prioritare; valoarea lor pentru societate.
Munca şi aprecierea ei. Valoarea şi importanţa muncii;
munca şi prosperitatea; aprecierea muncii; salariul;
calitatea studiilor şi succesului profesional
A fi sau a nu fi voluntar. Esenţa voluntariatului; forme şi
activităţi ai muncii voluntare; beneficiul pentru dezvoltare
personală a activităţii de voluntariat.
Traseul şcolar al elevului din clasa V-a. Noi condiţii şi
discipline de studiu; activităţile din gimnaziu şi
dezvoltarea potenţialului personal.
5. Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ
23
Activităţi de învăţare
Jurnalul personal ” Ce pot eu!”, exprimat prin
imagini sau cuvinte (cum învăţ, cu ce îmi place
să mă ocup; uşor şi greu în activitatea de
învăţare, cine mă ajută).
Prezentarea meseriilor de către specialişti invitaţi
la clasă: medic, artist, mecanic, pictor, poliţist,
preot, zugrav, cercetător, pompier, contabil etc.
Crearea unor postere originale despre specificul
meseriilor şi beneficiile acestora pentru membrii
comunităţii.
Organizarea unor dezbateri despre
produsele/rezultatele unor meserii, utilitatea
meseriilor (mecanicul repară o maşină stricată,
medicul ne tratează când suntem bolnavi, etc.) şi
despre aprecierea ei;
Expoziţii cu postere sau alte obiecte care să
exprime importanţa activităţii de voluntariat;
desfăşurarea împreună cu elevii a activităţilor de
voluntariat în şcoală.
Produs: Eu elev în clasa V-a. Prezentarea unor
scurte proiecte despre decizia cu privire la
dezvoltarea traseului şcolar în clasa V-a şi
etapele necesare de parcurs.
Competenţa specifică:
Recunoaşterea elementelor de comportament privind securitatea personală în situaţii cotidiene, manifestând motivaţie
Unităţi de competenţe
5.1. Descrierea recomandărilor
privind securitatea Incendiul - acţiuni de prevenire. Cauze ale incendiului,
personală în locuri publice,
stradă, condiţii casnice şi
mediul naturii, folosind
cuvinte proprii.
5.2. Aplicarea, în mod raţional,
a recomandărilor privind
securitatea personală în
activităţi şcolare, casnice,
de odihnă.
5.3. Respectarea regulilor de
circulaţie rutieră în spaţii
pietonale şi mijloace de
transport, în baza
prevederilor actelor
normative.
5.4. Participare activă la
asigurarea securităţii
personale şi a celor din jur,
demonstrând autonomie în
comportare.
Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
Securitatea elevului. Locuri, obiecte şi aparate periculoase. Tehnici, jocuri creative prin care să se exprime
diferite stări emoţionale cu referire la cazurile de
comportament iresponsabil, modalităţi de prevenire. încălcări a regulilor de securitate ( Blitz,
Comunicarea în locuri publice. Loc public, comportament Cuvântul şi obiecte etc.)
corect, comunicarea cu diverse persoane, circumstanţe de Joc-exerciţiu: Traversarea străzii, Repede – Încet.
comunicare. Stau – Mă mişc, Semnele agentului de circulaţie
Situaţii de risc în stradă. Comportamentul pietonului, etc.
carosabilul,vehicule. Jocuri didactice: De-a pietonii, De-a şoferii.
Poliţia rutieră şi Serviciul de pompieri. Activităţi ale Cuvinte – acţiuni. De-a poliţistul etc.
acestor servicii, rolul lor, mod de apelare, comportament Ateliere:Ştiu să mă comport în stradă. Ştiu să fiu
corect în raport cu aceste instituţii. pieton corect. Ştiu unde să mă joc. Ştiu să mă
Acţiuni în situaţii excepţionale. Situaţie excepţională, comport în diverse situaţii.
tipuri, surse de informare despre situaţiile excepţionale, Simularea diferitor situaţii de risc cu
mod de comportare. întreprinderea măsurilor de formare a unui
Reguli de securitate pe timpul vacanţei. comportament adecvat.
Elaborarea unor naraţiuni mici despre pregătirea
„Regulile SMART” şi siguranţa în mediul on-line.
de vacanţă
Mediu on-line, posibilităţi şi riscuri în utilizare, însemne
Exemple de produs
ale situaţiilor de risc.
Desen/poster Blazonul securităţii personale, care
include 4-6 semne, obiecte, inscripţii.

La sfârşitul clasei 4, elevul

- Analizează, în baza unui algoritm, modalităţile de influenţă a comportamentului propriu asupra relaţiei cu cei din jur; posibilităţile de învăţare
pentru satisfacerea necesităţilor şi dorinţelor; legătura dintre abilităţile proprii şi domeniul ocupaţional preferat; recomandările privind
securitatea personală în activităţi casnice, la şcoală, odihnă; modalităţi de manifestare a unui mod sănătos de viaţă;
- Apreciază importanţa resurselor de învăţare; beneficiile muncii pentru dezvoltarea personală şi socială, participarea activă în asigurarea unui
mediu sănătos şi sigur;
24
 - Adoptă decizii, privind traseul şcolar
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
implicare activă, tendinţa relaţionării în baza comunicării asertive, aprecierea învăţării şi studiilor ca oportunitate de dezvoltare personală, onestitate,
aprecierea muncii şi oamenilor care realizează diverse profesii, alimentaţia sănătoasă, valorificarea propriilor resurse şi efectuarea efortului fizic şi
intelectual conform particularităţilor de vârstă.

25
 V. SUGESTII METODOLOGICE

La treapta primară disciplina Dezvoltare personală, este orientată spre ai ajuta pe elevi să se
cunoască pe sine, formându-şi o identitate personală, bazată pe acceptare şi respectul de sine şi faţă
de ceilalţi; să fie integri, capabili de a utiliza raţional resursele proprii şi a mediului de viaţă,
primordială fiind în acest sens formarea unei motivaţii pozitive pentru învăţare şi tendinţa de
valorificare maximă a parcursului şcolar; să înveţe a relaţiona cu cei din jur şi a identifica modele
de învăţare; să ia decizii relevante unui parcurs şcolar de succes şi să-şi formeze convingerea
privind necesitatea învăţarii.
În cadrul disciplinei Dezvoltare Personală profesorul va proiecta şi derula procesul de predare-
învăţare-evaluare în conformitate cu specificul disciplinei, cu particularităţile de vârstă şi specificul
nevoilor fiecărui elev/ fiecărei clase. Profesorul va oferi tuturor elevilor o varietate mare de
posibilităţi de învăţare cu ajutorul cărora acestea să devină personalităţi reziliente şi să atingă un
nivel de integritate care să le permită construirea unei vieţi de calitate.
Unităţile de conţinut enunţate în curriculum oferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi
să conştientizeze cine sunt, ce fel de emoţii au, cum să se raporteze sănătos la ceilalţi, cum să fie
motivaţi să înveţe cu succes, ce meserii/profesii le-ra plăcea să practice, cum să-şi formeze un mod
sănătos de viaţă şi să trăiască în siguranţă.
Realizarea eficientă a disciplinei Dezvoltare personală necesită respectarea principiilor învăţării
centrate pe elev, aplicarea unui ansamblu de tehnologii educaţionale care va include, preponderent,
metode interactive, participativ-active, acestea fiind cele mei eficiente în vederea dezvoltării în mod
integrat a cunoştinţelor, deprinderilor, atitudinilor, valorilor de viaţă.
Disciplina are un caracter accentuat explorator şi practic-aplicativ, ceea ce presupune implicarea
activă şi directă a elevilor. Specificul disciplinei Dezvoltare personală constă în faptul că alături de
lista unităţilor de conţinut enunţate în curriculum, cadrele didactice vor valorifica mai ales
experienţele personale ale elevilor, în manieră integrată, printr-o raportare permanentă la ceea ce
gândesc, simt şi cum se comportă aceştia. Autenticitatea experienţelor de învăţare se relevă atunci
când aceştia vor aplica competenţele explorate, descoperite şi exersate la această disciplină în
contexte de învăţare diferite.
La începutul fiecărui an şcolar, semestru sau, ori de câte ori este necesar, este important să fie
iniţiate conversaţii relevante cu elevii, cu părinţii sau cu alte cadre didactice pentru identificarea
aspectelor de interes din viaţa elevilor/ şcolii care ar putea fi abordate la ora de Dezvoltare
personală. În procesul de proiectare didactică, cadrul didactic va alege conţinuturile şi abordările
metodologice care se potrivesc cel mai bine intereselor elevilor.
În funcţie de acestea profesorul va utiliza următoarele metode interactive, participativ-active:
metode de comunicare: naraţiunea, descrierea, explicaţia, conversaţia, discuţia colectivă,
problematizarea, lectura, instruirea cu ajutorul filmelor, tehnicile video;
metode de explorare: lectura şi demonstrarea imaginilor, studiul de caz;
metode de acţiune: exerciţiul, jocul de rol şi simulare, excursii, vizite ş.a.
Un rol important revin metodelor art-creative, care presupun utilizarea unor modalităţi artistice
de exprimare prin desen, mişcare, mimică, modelaj, piese de teatru, exerciţii de energizare, metode
bazate pe o învăţare reflexivă, cum ar fi: formularea de întrebări, realizarea unui plan personal de
educaţie şi carieră, portofoliul personal de învăţare.
Spaţiul desfăşurării orei Dezvoltare personală va fi organizat într-o formă care facilitează
munca în echipă, implicarea activă a tuturor elevilor, dar nu va fi neglijată activitatea individuală şi
frontală. În funcţie de temă, activitatea se poate desfăşura şi în curtea şcolii, bibliotecă, muzeu,
expoziţii, la întreprinderi, instituţii, comunitate ş.a.
Pentru elevii din clasele primare este foarte important ca mai multe activităţi să fie organizate
sub formă de joc, să fie distractive, să-i determine pe copii să se simtă bine.
Luând în consideraţie că disciplina Dezvoltarea personală este mai mult un proces decât un
produs şi acesta are loc nu doar în contextul şcolar, profesorul va implica familia în realizarea
activităţilor şi diverselor sarcini. Astfel, părinţii să rămână a fi principalii actori responsabili de
26
educaţia copiilor, profesorul fiind partener în acest proces.
Sunt încurajate contextele non-formale de realizare a disciplinei: expoziţii, vizite, spectacole,
întâlniri cu persoane relevante conţinutului, parteneriate cu alte clase (din şcoală, comunitate, la
nivel local, naţional, internaţional), filmuleţe create, colaborarea cu ONG-uri, cu instituţii de pe
piaţa muncii.

VI. SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea este parte integrantă a procesului didactic şi are scopul de a realiza conexiunea dintre
predare şi învăţare, în procesul de dezvoltare personală. La disciplina Dezvoltarea personală
accentul este pus pe evaluarea autentică şi autoevaluare. Din această perspectivă se va încuraja
evaluarea formativă şi feedbackul constructiv.
Din perspectiva asigurării continuităţii procesului de dezvoltare personală, metodologia de
învăţare şi evaluare, va avea aceleaşi repere conceptuale de-a lungul întregului parcurs şcolar: ciclul
primar, gimnazial şi liceal, continuând lucrul asupra dezvoltării competenţelor, inclusiv prin ţinerea
unui portofoliu.
Recomandăm utilizarea unui Portofoliu personal de învăţare, care va integra produsele rezultate
din rezolvarea unor sarcini concrete din cadrul orei, sau a sarcinilor extinse pentru realizarea în
comun cu părinţii şi alţi membri ai comunităţii, raportate la unităţi concrete de competenţă. Ţinând
cont de caracterul creativ al activităţii şcolarului mic, recomandăm încurajarea diversităţii de
exprimare a elevilor prin portofoliul de învăţare, care nu se va structura conform unor indicaţii
stricte. În realizarea portofoliului personal de învăţare, cadrul didactic va oferi feedback permanent
elevilor, faţă de progresul personal, va încuraja exprimarea ideilor/argumentelor personale şi
punerea întrebărilor, va expune şi valoriza produsele activităţii fiecărui elev, va organiza procesul
de autoevaluare şi de reflecţie
Deoarece această disciplină se realizează modular, fiecare modul se finalizează cu un produs,
care va reflecta gradul de formare a competenţei specifice. Produsele elaborate sunt
evaluate/autoevaluate şi păstrate în Portofoliul de dezvoltare personală. Se încurajează
ţinerea/dezvoltarea acestui portofoliu pe parcursul întregului ciclu primar, pentru ca elevul să poată
constata şi evalua propriu progres.
La disciplina Dezvoltare personală nu se vor acorda note. Evaluarea va avea un caracter
calitativ şi va fi axată pe instrumente care permit înregistrarea progresului fiecărui elev.
Progresele/dificultăţile înregistrate de către fiecare elev în dezvoltarea competenţelor pot fi
comunicate periodic, individual, părinţilor
La începutul anului şcolar, când elevii încep a studia această disciplină nouă Dezvoltare
personală vor avea loc discuţii cu elevii şi părinţii despre portofoliu ca modalitate de evaluare, ce
este portofoliul, cum/când se elaborează, ce conţine, cum se va realiza practic evaluarea pe baza
portofoliului. Pe parcursul anului şcolar, părinţii şi reprezentanţii comunităţii, pot participa la ore în
calitate de persoane resursă pentru anumite aspecte din modulele studiate.

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Activităţi psihosociale în domeniul egalităţii de gen pentru adolescenţi. Suport cu materiale
didactice. Terre des Home Moldova, 2017
2. Alege sănătatea, Ghidul elevului, Formarea stilului sănătos de viaţă, Chişinău, 2012
3. Ardelean R., Baltreniene, ş.a. Copilul meu alege o carieră. //Pe:
www.ru.scribd.com/doc/17402728/Copilul-meu-isi-alege-o-cariera#scribd
4. Baban, A. (coord.). Consiliere educaţionala. Cluj Napoca, Editura Imprimeria Ardealul, 2001.
5. Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere si orientare. Bucuresti, Humanitas Educational,
2002.
6. Balan, E.; Anghel, E.; Marcinschi, M.; Ciohodaru, E. Fete, băieţi – parteneriat în viata privata
si оn viata publica. Bucuresti, Editura Nemira, 2003.
7. Baltag S., Ghidul dirigintelui, clasa a III-a, Cartier, Chişinău, 2010
27
8. Bărbulescu G., Ciocâlteu A., Dezvoltare personală, o altfel de disciplină, Ghid pentru profesori
şi consilieri şcolari, Litera Educaţional, Bucureşti, 2017
9. Bărbulescu G., Sima A., Dezvoltare personală, Caietul elevului, clasa a II-a, Litera, Bucureşti,
2016
10. Beldiga C., Cojocaru V., ş. a. Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologii şcolari, diriginţi, profesori.
Chişinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006. 228 p.
11. Burt, Shelley. Fii pregătit pentru interviu. Bucuresti, Editura Tehnica, 1999.
12. Cariera: ș ansa sau planificare? In: Revista de pedagogie, nr. 1-12, 1997.
13. Călineci, M. Cunoaşterea elevului, Ed. a 2-a, rev. Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.
14. Ciocâlteu Andreea. Reguli simple pentru o educaţie armonioasă: lectură şi activităţi
psihoeducative pentru copii: la şcoală şi acasă: 6-10 ani. Piteşti: Paralela 45, 2013. 56 p. ISBN
978-973-47-1641-8
15. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relaţii armonioase în familie. Suport informaţional. Ed.
II-a revizuită. Chişinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
16. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relaţii armonioase în familie. Ghidul profesorului. Ed.
II-a revizuită. Chişinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
17. Cornelius, H., Faire, S., Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti,
1996.
18. Cunoaşte-l pe celălalt/ coord. Adrian Neculau, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
19. Curriculum la dirigenţie, clasele I-IV, 2007
20. Dumitraşcu D. (coord), T. Turchină (2006): Învăţ să fiu, ghid pentru psihologi şcolari,
diriginţi, profesori. Chişinău: Centrul Educaţional Pro Didactica;
21. Golovei Lilia, Gorea Svetlana, Barbaroş Tatiana. Împărăţia emoţiilor. Dezvoltăm inteligent
sfera emoţională. Ghid metodologic pentru psihologii şcolari şi diriginţi. Chişinău: Capaţina-
Print, 2017. - 109 p. ISBN 978-9975-3088-2-3
22. Golovei Lilia. Psihoprofilaxia în clasele primare. Ghid metodologic pentru psihologi, cadre
didactice şi educatori. Chişinău: Sofart Studio, 2018. - 147 p. ISBN 978-9975-3181-6-7
23. Golovei Lilia. Sunt elev! Program de adaptare pentru elevii clasei I (Ghid metodologic pentru
psihologi, cadre didactice şi educatori). Chişinău: Sofart Studio, 2017. - 190 p. ISBN 978-
9975-3028-5-2
24. Gulei M.-E., Serea A. Orientarea şi consilierea în carieră. Ghidul profesorului. Iaşi: Editura
Spiru Haret, 2011. 142 p.
25. Guţu Vl. (coord.), Psihopedagogia centrată pe copil, CEP USM, Chişinău, 2008.
26. Ionescu, M. Demersuri creative în predare şi învăţare, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2000.
27. Lemeni G., Miclea M. Consiliere si orientare: Ghid de educaţie pentru cariera. Cluj-
Napoca:editura ASCR, 2004
28. Lemeni, G., Miclea,M. Consiliere şi Orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, 2010.
29. Marcinschi Călineci, M., Start pentru o carieră de succes, Centrul Educaţia 2000+, Humanitas
Educaţional, 2004.
30. Măgurianu, L. A., Azoiţei, N. D. Un ghid mic pentru o carieră mare. ediţia a II-a revizuită,
Asociaţia Alternative Sociale, Iaşi, 2006.
31. Moldovanu I., Coadă C., Tomşa S., ş. a. 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul animatorului.
Chişinău: Unicef. 176 p.
32. Nadeau Micheline. 40 de jocuri de relaxare pentru copiii între 5 şi 12 ani: metoda Rejoue.
Bucureşti: Aramis Print, 2013. – 138 p. ISBN 978-973-679-988-4
33. Nicu, A. Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2007.
34. Programa şcolară pentru disciplina Consiliere şi dezvoltare personală, clasele I-VIII, Bucureşti,
2017
35. Proverbe despre muncă. //Pe: www.asara.ro/proverbe-despre-munca/
36. Racu, E., Coadă, C. şi col., Ghidul educatorului de la egal la egal în prevenirea HIV/SIDA,
28
 Chişinău, 2003.
37. Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C, Marcinschi, F., Murgu, A., Oancea, A.,
Şandru, I. 2003. Ghidul carierei mele. Ediţia a 2-a, Centrul Educaţia 2000+, Humanitas
Educaţional.
38. State D., Stici A., Dirigenţie, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a, Liceum, Chişinău,
2013
39. Stratan E., Balan A. Dirigenţie clasa a V-a. Chişinău: Editura Poligraf-Design, 2010. 64 p.
40. Stratan E., Balan A., Dirigenţie, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a, Editura
Poligraf-Design, Chişinău, 2009
41. Tunyagi, O. Managementul furiei. Psihologie practică pentru adulţi şi adolescenţi, Ed.
Vladimed-Rovimed, Bacău, 2014.
42. Turchina T., Tomşa S., ş. a. Deprinderi de viaţă. Manual pentru clasele 10-12. Chişinău:Prut
Internaţional, 2005. 96 p.
43. Turchină T. Broşură „Familii fără hotare: 20 Întrebări şi Răspunsuri despre copii, pentru
părinţii care pleacă peste hotare”, Chişinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des
hommes”, 2016. 64 p. ISBN 978-9975-4497-5-5.
44. Turchină T. Broşură „Familii fără hotare: Copii rămaşi acasă? Părinţi plecaţi în străinătate?
Răspunsuri pentru profesionişti”, Chişinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des
hommes”, 2017. 27 p.
45. Turchină T. Relaţii armonioase în familie. Caietul elevului. Ed. II-a revizuită. Chişinău: Centru
Internaţional La Strada, 2017.
46. UNFPA. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. /coordonator Gîlca, B./, Chişinău,2002,
368 p.
47. Vrânceanu M. (coord), V. Prinţcan, T. Turchină (2004): Curriculum pentru disciplina şcolară
„Deprinderi de viaţă”, Ed. Cartier, Chişinău;
48. Vrânceanu M. (coord), V. Prinţcan, T. Turchină (2004): Ghid metodologic pentru
implementarea curriculum-ului „Deprinderi de viaţă”, Ed. Cartier, Chişinău;
49. Головей Лилия, Горя Светлана, Барбарош Татьяна. Королевство эмоций. Развиваем
умело эмоциональную сферу. Методологическое пособие для психологов и учителей .
Chişinău: Capaţina-Print, 2017. - 106 p. ISBN 978-9975-3088-5-4
50. Головей Лилия. Я – ученик! Программа школьной адаптации для учеников I класса.
(Методологическое пособие для психологов, учителей и воспитателей). Кишинев, Sofart
Studio, 2017. - 192 p. ISBN 978-9975-3028-6-9.
51. Истратова О. Практикум по детской психокорекции: игры. упражнения, техники.
Ростов-на-Дону: «Феникс», 2007. 349[1] с.
52. Сакович Н. Сказочная инициация в профессию. //În: Школьный психолог, №
19/2005.www.psy.1september.ru/article.php?ID=200501917
53. Соловьева Т. А., Рогалева Е. И. Первоклассник: адаптация в новой социальной среде.
Москва: «ВАКО», 2008. – 368 с. ISBN 978-5-94665-645-0
54. Фопель Клаус. Как научить детей сотрудничать? Москва: «Генезис», 2003. – 160 с. ISBN
5-85297-011-5

29