Portretul lui Dorian Gray

Oscar Wilde

-„Portretul lui Dorian Gray” reflectă aspectul interior și exterior al omului, motivându-ne să
încercăm să găsim un echilibru între aceste două aspecte, astfel riscăm să fugim mereu de umbra
urâtului, camuflate în plăcerile hedoniste ale vieții, sufletul arzând în senzații amăgitoare, lipsite de
candoare.

-În momentul apariției(1890) „Portretul lui Dorian Gray” a fost un succes însoțit însă și de un
uriaș scandal. Scopul romanului era să epateze mințile convenționale prin exploatarea infinitelor relații
dintre viață și artă. Analiza subtilă a societății victoriene târzii, dublată de o afirmare a principiilor
estetismului și a teoriei frumosului cu valoare absolută, combinând elemente gotice cu cele ale prozei
franceze decadente.
-Misterul, combinarea elementelor fantastice sunt caracteristicile romanului de tip gotic.
Numărându-se printre ultimele opere de factură gotică din literatura clasică, a creat controverse
când a fost publicată pentru întâia oară. De aceea, Oscar a revizuit romanul, adăugându-i și o prefață în
care autorul se adresa celor care vor prefigura o părere negativă despre ideea transmisă.

Cu toate acestea, „Portretul lui Dorian Gray” este considerată una dintre cele mai cunoscute creații
ale autorului.

Rezumat:
- Romanul concentrează acțiunea pe viața tânărului Dorian Gr-ay și pe întorsura pe care o iau
lucrurile.
-Basil Hallward este un pictor ce-și găsește sensul existenței vieții lui și sensul operelor sale în
momentul în care-l întâlnește pe Dorian Gray.
-Acțiunea romanului începe în atelierul lui Basil H., unde se afla acesta împreună cu prietenul său,
lordul Harry. Pictorul îi dezvăluie noua sa pictură, întruchipând portretul în mărime naturală al lui
Dorian Gray.

-Basil nu dorea ca tabloul său să fie descoperit și expus în fața celorlalți, deoarece credea că astfel
va fi cunoscută slăbiciunea lui, deoarece portretul avea „prea mult din el”. De asemenea, pictorul dorea
să țină secretă și identitatea muzei sale deoarece consideră că lordul Harry îl va influența pe tânărul
Dorian Gray cu ideile sale extravagante, superficiale, însă acesta îi spuse, în cele din urmă, cine era
tânărul din tablou.

-Dorian ajunse acasă la Basil pentru o nouă ședință, acolo unde îl cunoaște pe lord. Într-adevăr,
Harry reușește să-i sugereze și să-i transmită ideile sale tânărului. Astfel, acesta reușește să-și exercite
influența malignă asupra lui Dorian, sugerându-i că ar trebui să-și prețuiasca tinerețea și frumusețea atât
timp cât încă le mai deține, deoarece acestea sunt efemere.

-Dorian este gelos pe propria imagine din portret, deoarece, pe parcursul anilor, portetul va rămâne
neschimbat, în timp ce el își va schimba înfățișarea.

-Acesta este momentul în care tânărul își va dori să facă un pact cu diavolul, vânzându-și sufletul.
În cele din urmă, dorința lui se va îndeplini, dar, în consecință, portretul începea să aibă existență de sine
stătătoare.
 -Dorian se va îndrăgosti de o actriță, Sibyl Vane, pe care o cunoaște superficial, asistând de fiecare
dată la spectacolele ei, considerând-o un geniu pentru abilitatea ei de a interpreta diferite roluri.
Spre surprinderea si dezaprobarea lui Henry, cei doi se logodesc.
Familia fetei se împotrivea logodnei, dacă Dorian nu era tânăr bogat pentru a-i putea plăti datoriile
pe care le avea la proprietarul teatrului.

-James,fratele fetei, jura să se răzbune pe Dorian dacă acesta avea să-i facă rău sau să-i provoace
suferință surorii sale.

-Dorian va fi de-a dreptul dezgustat și își va pierde interesul pentru logodnica sa în momentul în
care asistă la o reprezentare destul de proastă, jalnică chiar a tinerei. Părăsind-o, fata decide sa se
sinucidă.

-Cu trecerea timpului, faptele cu caracter malițios își lăsau amprenta doar pe portretul lui Dorian,
în timp ce el rămânea neschimbat, fapt ce rezultă că se îndeplinise dorința lui, aceea de a-și vinde
sufletul.

-A 2-a zi după aflarea tragediei morții tinerei actrițe, pictorul Basil îi face o vizită lui Dorian, dar
spre surprinderea lui, îl găsește pe acesta total neafectat de cele întâmplate.

-Dorian își va ghida comportamentul și viața după codul trimis de prietenul său Henry. Cu trecerea
timpului, portretul capătă cele mai hidoase trăsături în urma comportamentului acestuia, în timp ce pe
fața lui Dorian nu se vedea nici un fel de urmă de trecere a timpului.

-Ajuns la vârsta de 38 de ani si rămânând neschimbat, la insistențele lui Basil, Dorian îi arată
portretul pe care-l ținea încuiat. Pictorul își dă seama ce se petrece și îi spune lui Dorian să se căiască
pentru faptele sale, însă acesta îl omoară pentru a nu-i divulga secretul. Nimeni nu va sesiza însă
moartea lui Basil, deoarece acesta trebuia să plece chiar în acea seară la Paris.

-După ce reușește să se descotorosească de cadavru, Dorian pleacă la o petrecere, însă nu se putea

integra atmosferei de acolo și decide să se ducă să-și procure din nou opium. Pe o stradă a acelui cartier
rău famat, îl întâlnește pe fratele lui Sybil care dorea să se răzbune pe Dorian. Acesta reușește să-l
păcălească că nu el este cel vizat, deoarece el era tânăr și nu avea cum să corespundă cerințelor, însă
acesta află că Dorian a facut pact cu diavolul pentru a-și menține tot timpul aerul tânăr.

-O discuție destul de tensionată are loc între lord si Dorian, cu privire la dispariția pictorului, dar si
cu privire la secretul ce-l menține tânăr pe Dorian, dar acesta se eschiveaza.

-Sfârșitul romanului este marcat de distrugerea portretului de către Dorian cu același cuțit cu care
a fost asasinat pictorul. Prin săvârșirea acestui lucru s-a sfârșit pactul, dar si viața lui Dorian. Servitorii
lui si un ofițer de poliție vor găsi alături de portretul tânăr si inocent al lui Dorian, un om mort si hidos.

Finalul imprevizibil creează o imagine apocaliptică: în urma gestului comis, Dorian se degradează
complet, ajungând să fie doar un biet om decrepit.
Această viziune pe care o expune Oscar Wilde în cartea sa face ca întreaga descriere a
întâmplărilor să fie unică și întotdeauna plină de suspans.
Romanul liniar în aparență, „Portretul lui Dorian Gray” rescrie literatura timpului său pe mai
multe paliere. Voga literaturii fantastice, preluată tot pe filieră franceză, e intens speculată în
momentele-cheie ale cărții. Nu se dă nicio explicație, de pildă, transferul miraculos dintre personaj și
tablou, și nici asupra vieții duble a acestora: chipul omului în carne și oase nu suferă influența trecerii
timpului, uzura normală a corpului său fiind preluată de către tablou. Apoi, în secvența finală a
romanului, logica fantasticului funcționează la fel de implacabil: Dorian sfâșie cu același cuțit cu care-l
asasinase pe Basil, tabloul perfect și blestemat, dar simultan se ucide și pe sine.