REZUMAT TEZA - KUFNER Andreea

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente OIPOSDRU Universitatea
Ministerul Muncii, POSDRU Structurale Valahia

Familiei, Protecţiei Sociale 2007-2013 2007-2013 din Târgoviste
şi Persoanelor Vârstnice
AMPOSDRU
Investeşte în oameni
FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE)
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013
AXA PRIORITARĂ 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice în dezvoltarea societăţii bazate pe
cunoaştere”
DOMENIU MAJOR DE INTEVENŢIE 1.5. “Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cunoaşterii”
Titlul proiectului: „Pregătire doctorală de excelenţă pentru societatea cunoaşterii - PREDEX”
Nr. identificare contract: POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/77497
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

IOSUD – ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE INGINEREŞTI
Domeniul: Inginerie Mecanică
Ing. KUFNER Andreea Georgiana
STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND TRANSFERUL

TERMIC AL NANOFLUIDELOR PE BAZĂ DE OXIZI
DE ALUMINIU
STUDIES AND RESEARCH REGARDING THE HEAT

TRANSFER OF ALUMINIUM OXIDES BASED
NANOFLUIDS
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
Prof.univ.dr. Viviana FILIP
TÂRGOVIŞTE
2013
Cuprins
CUVINTE CHEIE .................................................................................................................................8
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT .............................................................................................8
BRIEF DESCRIPTION OF THESIS .................................................................................................11
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE. NANOFLUIDE. TRANSFER TERMIC ...............................14
1.3 NANOFLUIDE. ÎMBUNĂTĂŢIRI ALE TRANSFERULUI TERMIC PRIN INTERMEDIUL

NANOFLUIDELOR ...................................................................................................................................14
1.5 OBIECTIVE GENERALE ŞI OBIECTIVE SPECIFICE ALE TEZEI DE DOCTORAT ...............................15
CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND TRANSFERUL TERMIC

AL NANOFLUIDELOR PE BAZĂ DE OXIZI METALICI ...........................................................16
2.2 ECHIPAMENTE DE AMESTECARE. CERCETĂRI ŞI REZULTATE OBŢINUTE PÂNĂ ÎN PREZENT ....16

2.3 TIPURI DE AMESTECĂTOARE. CERCETĂRI ŞI REZULTATE OBŢINUTE PÂNĂ ÎN PREZENT ..........16
2.4 PARAMETRI CU INFLUENŢĂ SEMNIFICATIVĂ ASUPRA AMESTECURILOR REACTIVE. CERCETĂRI
ŞI REZULTATE OBŢINUTE PÂNĂ ÎN PREZENT .......................................................................................17
2.5. CERCETĂRI RECENTE PRIVIND METODELE EXPERIMENTALE DE PREGĂTIRE A
NANOPUDRELOR ....................................................................................................................................17
2.6 CERCETĂRI RECENTE PRIVIND TEHNNOLOGII MODERNE DE OBŢINERE A NANOFLUIDELOR....17
2.7 CERCETĂRI RECENTE PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL NANOFLUIDELOR PE BAZA DE OXIZI
METALICI. AVANTAJELE UTILIZĂRII NANOFLUIDELOR .....................................................................18
CAPITOLUL 3. STAŢIA REACTOR – STAND EXPERIMENTAL PENTRU OBŢINEREA

NANOFLUIDULUI..............................................................................................................................19
3.1 STAŢIA REACTOR ............................................................................................................................19

3.3 DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII RECIPIENTELOR RECTANGULARE PE STAŢIA REACTOR .............19
CAPITOLUL 4. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI NOU CORP REACTOR ÎN

CADRUL STAŢIEI .............................................................................................................................20
4.1 PROIECTAREA CORPULUI REACTOR DE FORMĂ CILINDRICĂ .......................................................20

4.2 ETAPELE REALIZĂRII CORPULUI REACTOR ..................................................................................21
CAPITOLUL 5. OPTIMIZAREA STAŢIEI REACTOR ŞI A PROCESULUI TEHNOLOGIC

DE AMESTECARE .............................................................................................................................22
5.1 IMPLEMENTAREA ŞI TESTAREA NOULUI CORP REACTOR.............................................................22

5.2 INTRODUCEREA SISTEMULUI AUXILIAR DE ÎNCĂLZIRE................................................................23
3
5.3 INTRODUCEREA MICROCONTROLLER-ULUI EASYPIC5 PENTRU OBŢINEREA UNEI TURAŢII
VARIABILE A AGITATORULUI ...............................................................................................................24
CAPITOLUL 6. OBŢINEREA FLUIDULUI PURTĂTOR AL NANOPUDRELOR DE OXIZI

DE ALUMINIU ....................................................................................................................................24
6.1 AMESTECURI REACTIVE .................................................................................................................24

6.3 MICROBALANŢA CU CRISTAL DE CUARŢ (QCM) UTILZATĂ PENTRU DETERMINAREA
GRADULUI DE OMOGENIZARE AL AMESTECTULUI..............................................................................25
6.4 REALIZAREA AMESTECURILOR REACTIVE. DETERMINĂRI EXPERIMENTALE ............................26
6.4.2 REZULTATE EXPERIMENTALE ........................................................................................................26
CAPITOLUL 7. CERCETĂRI EXPERIMENTALE REALIZATE PE STAŢIA REACTOR

PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL FLUIDULUI PURTĂTOR, ANALIZĂ PRIN
COMPARAŢIE CU ANTIGELUL ....................................................................................................29
7.1 DESCRIEREA PROCEDEULUI EXPERIMENTAL................................................................................30

7.2 DETERMINĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL AMESTECULUI DE APĂ CU
5.4% GLICERINĂ ...................................................................................................................................31
7.3 DETERMINĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL ANTIGELULUI UTILIZAT ÎN
INSTALAŢIILE DE ÎNCĂLZIRE CU PANOURI SOLARE ............................................................................31
7.4. CONCLUZII......................................................................................................................................32
CAPITOLUL 8. OBŢINEREA NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE OXIZI DE ALUMINIU ŞI

STUDIUL TRANSFERULUI TERMIC AL ACESTUIA, FOLOSIND STAŢIA REACTOR ....33
8.1 OXIDUL DE ALUMINIU (AL2O3) ......................................................................................................33

8.1.3 NANOPARTICULE DE OXID DE ALUMINIU ......................................................................................33
8.2 REALIZAREA NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE OXID DE ALUMINIU ..................................................33
8.2.1 DESCRIEREA PROCEDEULUI EXPERIMENTAL .................................................................................34
8.2.2 REZULTATE EXPERIMENTALE ........................................................................................................35
8.3 DETERMINĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL NANOFLUIDULUI CU 0.1%,
0.5% ŞI 1% NANOPARTICULE DE AL2O3..............................................................................................38
8.3.1 DESCRIEREA PROCEDEULUI. REZULTATE EXPERIMENTALE ..........................................................39
8.3.2 ANALIZA COMPARATIVĂ A TRANSFERULUI TERMIC REALIZAT DE AMESTECUL CU 5.4%
GLICERINĂ, ANTIGEL ŞI NANOFLUIDE CU CONCENTRAŢII DE 0.1%, 0.5% ŞI 1% NANOPARTICULE DE
AL2O3 .....................................................................................................................................................41
CAPITOLUL 9. ANALIZA TRANSFERULUI TERMIC AL NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE

OXIZI DE ALUMINIU, PRIN COMPARAŢIE CU ALŢI AGENŢI TERMICI, FOLOSIND
COLECTORII SOLARI......................................................................................................................44
9.1 ENERGIA SOLARĂ. COLECTORI SOLARI ........................................................................................44

9.2 DETERMINĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL NANOFLUIDULUI CU 0.1%,
0.5% ŞI 1% NANOPARTICULE DE AL2O3..............................................................................................45
4
9.3 ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A FLUIDELOR DE BAZĂ PRIN ADĂUGAREA DE
NANOPARTICULE DE AL2O3 ..................................................................................................................51
9.4 DOMENII DE UTILIZARE. ANALIZĂ COST-BENEFICIU. NOMOGRAMĂ ..........................................55
CAPITOLUL 10. CONCLUZII. CONTRIBUŢII PROPRII. NOI DIRECŢII DE CERCETARE

................................................................................................................................................................66
10.1 CONCLUZII.....................................................................................................................................66
10.2 CONTRIBUŢII PROPRII...................................................................................................................71
10.3 NOUTATEA ŞTIINŢIFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE...............................................................72
10.4 NOI DIRECŢII DE CERCETARE.......................................................................................................73
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ..........................................................................................................74
CURRICULUM VITAE (RO) ............................................................................................................77
CURRICULUM VITAE (EN) .............................................................................................................80
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ......................................................................83
Summary
KEY WORDS .........................................................................................................................................8
BRIEF DESCRIPTION OF THESIS ...................................................................................................8
BRIEF DESCRIPTION OF THESIS .................................................................................................11
CHAPTER 1. INTRODUCTION. NANOFLUIDS. HEAT TRANSFER .......................................14
1.3 NANOFLUIDS. HEAT TRANSFER IMPROVEMENT WITH NANOFLUIDS ...........................................14

1.5 GENERAL AND SPECIFIC OBJECTIVES OF THE THESIS ..................................................................15
CHAPTER 2. CURRENT STATUS OF KNOWLEDGE ON HEAT TRANSFER ACHIEVED

WITH NANOFLUIDS BASED ON METALLIC OXIDES .............................................................16
2.2 MIXING EQUIPMENTS. RESEARCH AND OBTAINED RESULTS .......................................................16
5
2.3 TYPES OF STIRRERS. RESEARCH AND OBTAINED RESULTS ..........................................................16
2.4 SIGNIFICANT PARAMETERS THAT INFLUENCE REACTIVE MIXTURES. RESEARCH AND
OBTAINED RESULTS ...............................................................................................................................17
2.5. RECENT RESEARCH ON EXPERIMENTAL METHODS OF NANOPOWDERS’ FORMULATION..........17
2.6 RECENT RESEARCH ON MODERN TECHNIQUES TO OBTAIN NANOFLUID ....................................17
2.7 RECENT RESEARCH ON HEAT TRANSFER ACHIEVED WITH NANOFLUIDS BASED ON METALLIC
OXIDES. NANOFLUIDS ADVANTAGES ............................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
CHAPTER 3. REACTOR STATION – EXPERIMENTAL STAND TO OBTAIN THE

NANOFLUID........................................................................................................................................19
3.1 THE REACTOR STATION ..................................................................................................................19

3.3 DISADVANTAGES OF USING RECTANGULAR RECIPIENTS ON THE REACTOR STATION ...............19
CHAPTER 4. DESIGN AND ACHIEVEMENT OF A NEW REACTOR BODY FOR THE

REACTOR STATION .........................................................................................................................20
4.1 DESIGN OF CYLINDRICAL REACTOR BODY ....................................................................................20

4.2 STEPS TO ACHIEVE THE REACTOR BODY .......................................................................................21
CHAPTER 5. OPTIMIZATION OF REACTOR STATION AND TECHNOLOGICAL

MIXING PROCESS.............................................................................................................................22
5.1 IMPLEMENTATION AND TESTING OF THE NEW REACTOR BODY ................................................. 22

5.2 THE AUXILIARY HEATING SYSTEM ................................................................................................23
5.3 THE MICROCONTROLLER EASYPIC5 TO ACHIEVE VARIABLE STIRRER SPEEDS.......................24
CHAPTER 6. OBTAINING THE BASE FLUID FOR ALUMINIUM OXIDES

NANOPOWDERS ................................................................................................................................24
6.1 REACTIVE MIXTURES ......................................................................................................................24

6.3QUARTZ CRYSTAL MICROBALANCE (QCM) USED TO INVESTIGATE THE HOMOGENIZATION OF
THE MIXTURE ........................................................................................................................................25
6.4 REACTIVE MIXTURES. EXPERIMENTAL PROCEDURES .................................................................26
6.4.2 EXPERIMENTALE RESULTS.............................................................................................................26
CHAPTER 7. EXPERIMENTAL RESEARCH ON HEAT TRANSFER OF BASE FLUI

PERFORMED ON THE REACTOR STATION, COMPARATIVE ANALYSIS WITH
ANTIFREEZE ......................................................................................................................................29
7.1 DESCRIPTION OF EXPERIMENTAL PROCEDURE ............................................................................30

7.2 EXPERIMENTAL RESULTS ON HEAT TRANSFER OF BASE FLUID CONSISTING OF WATER AND
5.4% GLYCERIN ....................................................................................................................................31
7.3 EXPERIMENTAL RESULTS ON HEAT TRANSFER OFANTIFREEZE USED IN SOLAR PANEL
INSTALLATIONS .....................................................................................................................................31
6
7.4. CONCLUSIONS ................................................................................................................................32
CHAPTER 8. OBTAINING THE ALUMINIUM OXIDES BASED NANOFLUID AND

RESEARCH ON THE HEAT TRANSFER USING THE REACTOR STATION .......................33
8.1 ALUMINIUMN OXIDE (AL2O3) .........................................................................................................33

8.1.3 ALUMINIUM OXIDES NANOPARTICLES ...........................................................................................33
8.2 OBTAINING THE ALUMINIUM OXIDE BASED NANOFLUID .............................................................33
8.2.1 DESCRIPTION OF EXPERIMENTAL PROCEDURE ..............................................................................34
8.2.2 EXPERIMENTAL RESULTS...............................................................................................................35
8.3 EXPERIMENTAL RESULTS ON HEAT TRANSFER OF THE NANOFLUIDS WITH 0.1%, 0.5% ŞI 1%
NANOPARTICLES OF AL2O3...................................................................................................................38
8.3.1 DESCRIPTION OF PROCEDURE. EXPERIMENTAL RESULTS ..............................................................39
8.3.2 COMPARATIVE ANALYSIS OF HEAT TRANSFER ACHIEVED BY THE MIXTURE WITH 5.4% GLYCERIN,
ANTIFREEZE AND NANOFLUIDS WITH CONCENTRATIONS OF 0.1%, 0.5% ŞI 1% AL2O3 NANOPARTICLES
................................................................................................................................................................41
CHAPTER 9. EXPERIMENTAL ANALYSIS ON HEAT TRANSFER OF ALUMINIUM

OXIDES BASED NANOFLUIDS WITH OTHER HEAT CARRIERS USING THE SOLAR
COLLECTORS ................................................................................................................................... 44
9.1 SOLAR ENERGY. SOLAR COLLECTORS...........................................................................................44

9.2 EXPERIMENTAL RESULTS ON THE HEAT TRANSFER OF NANOFLUIDS WITH 0.1%, 0.5% ŞI 1%
AL2O3 NANOPARTICLES ........................................................................................................................45
9.3 IMPROVEMENT OF THERMAL CONDUCTIVITY OF BASE FLUIDS BY ADDING AL2O3
NANOPARTICLES ...................................................................................................................................51
9.4 AREAS OF USE. COST-BENEFITS ANALYSIS. NOMOGRAPHIC CHART ...........................................55
CHAPTER 10. CONCLUSIONS. PERSONAL CONTRIBUTIONS. NEW RESEARCH

DIRECTIONS ......................................................................................................................................66
10.1 CONCLUSIONS ...............................................................................................................................66

10.2 PERSONAL CONTRIBUTIONS .........................................................................................................71
10.3 SCIENTIFIC NOVELTY OF THE RESULTS .......................................................................................72
10.4 NEW RESEARCH DIRECTIONS .......................................................................................................73
SELECTIVE BIBLIOGRAPHY ........................................................................................................74
CURRICULUM VITAE (RO) ............................................................................................................78
CURRICULUM VITAE (EN) .............................................................................................................81
LIST OF PUBLISHED PAPERS........................................................................................................84
7
Cuvinte cheie
Fluid, amestecare, agitare, transfer termic, nanofluid, nanopudră, nanoparticule, suspensie,
fluid purtător, oxizi metalici, densitate, vâscozitate, conductivitate termică, staţie reactor,
vârtej, corp cilindric cu secţiune în formă de „mâner de coş”, serpentină, sistem auxiliar de
încălzire, glicerină, microbalanţă cu cristal de cuarţ, antigel, colector solar, nomogramă.
Structura tezei de doctorat

Teza de doctorat cuprinde zece capitole, după cum urmează:
 Primul capitol prezintă câteva aspecte privind nanofluidele, transferul termic,
poziţionarea epistemologică a cercetării şi obiectivele generale şi specifice ale tezei de
doctorat.
 Al doilea capitol cuprinde o prezentare a stadiului actual al cunoaşterii în ceea ce
priveşte transferul termic al nanofluidelor, aspecte teoretice şi rezultate experimentale
cunoscute în domeniu. Am prezentat aspecte privind compoziţia optimă a agenţilor termici de
încălzire sau răcire, dezavantajele utilizării anumitor agenti termici, soluţii pentru
îmbunătăţirea transferului termic, avantajele utilizării nanofluidelor. Din literatura de
specialitate am concluzionat că transferul termic prin convecţie şi conductivitatea termică pot
fi îmbunătăţite prin folosirea de pulberi de nanoparticule adăugate într-o suspensie. Au fost
realizate nanofluide, de către diverşi cercetători, prin suspensia nanoparticulelor de Al2O3,
CuO, TiO2, Fe3O4 etc., într-un fluid purtător cum ar fi apa, etilenglicolul, uleiul, glicerina,
amestecul de apă şi etilenglicol. S-a constatat că adaosul de 4% nanoparticule de CuO în apă
creşte transferul termic cu 50%, iar un nanofluid cu 4.3% Al2O3 a îmbunătăţit transferul cu
30%.
 În capitolul 3 am prezentat staţia reactor cu corpul reactor de formă
paralelipipedică, componentele staţiei şi rolul acestora, temele de cercetare ce pot fi abordate
cu ajutorul staţiei reactor, avantajele şi dezavantajele utilizării recipientelor rectangulare pe
staţia reactor. Am prezentat pe scurt avantajele pe care le prezintă utilizarea unui corp de
formă cilindrică şi cu fundul sferic şi prin urmare, motivaţia proiectării unui nou corp reactor
şi a optimizării procesului de amestecare.
 Capitolul 4 începe cu o prezentare mai detaliată a avantajelor utilizării reactoarelor
de formă cilindrică. Astfel, în urma documentării din literatura de specialitate, am
concluzionat că pentru a optimiza procesul de amestecare este necesară înlocuirea
recipientului existent cu unul de formă cilindrică, cu fundul cu secţiunea în formă de “mâner
de coş” şi cu manta încălzitoare. Sunt prezentate etapele realizării corpului reactor
8
(proiectarea, alegerea materialului din care va fi confecţionat, modelarea 3D a corpului
reactor, realizarea matriţei, termoformarea materialului şi obţinerea corpului reactor).
 În prima parte a capitolului 5 este prezentată optimizarea staţiei prin înlocuirea
corpului reactor cu noul corp proiectat şi realizat, precum şi optimizarea procesului tehnologic
prin introducerea sistemului auxiliar de încălzire. Am obţinut astfel un randament maxim de
utilizare a energiei implicate, deoarece încălzirea locală a amestecului nu era eficientă cu
unitatea de încălzire montată direct pe corpul reactor de formă paralelipipedică; în plus,
aceasta perturba operaţia de amestecare. Am prezentat de asemenea, obstacolele întâmpinate
pe parcursul implementării noului corp, metodele prin care am remediat problemele apărute
pe parcursul testelor. Am continuat cu optimizarea procesului prin modificarea traseului de
alimentare a corpului reactor pentru o funcţionare optimă a pompei de alimentare. Tot pentru
optimizarea procesului tehnologic, am introdus un microcontroller pentru a obţine o gamă
largă de turaţii a agitatorului, prin care se poate interveni asupra procesului de amestecare
(iniţial turaţia agitatorului era constantă).
 Capitolul 6 este dedicat obţinerii fluidului purtător. Deoarece glicerina are
proprietăti anticorozive (dizolvată în apă, împiedică apariţia fenomenului de coroziune) si are
un preţ scăzut (39 lei/litru), am ales să prepar un fluid purtător dintr-un amestec de apă cu
glicerină. Am realizat 8 amestecuri cu ajutorul staţiei reactor. Primul amestec a fost cu 80%
glicerină şi 20% apă, iar în următoarele am scăzut treptat concentraţia de glicerină, ultimul
amestec având 5.4% glicerină şi 94.6% apă. Am variat temperatura, turaţia agitatorului şi
timpul de amestecare pentru fiecare amestec, obţinând în total 77 probe. Am prezentat
microbalanţa cu cristal de cuarţ cu ajutorul căreia am analizat gradul de omogenizare al
amestecurilor. Am constatat că o serie de probe prezintă un grad mare de omogenitate, dar şi
o bună stabilitate în timp (adică nu se separă în timp glicerina de apă). Dintre aceste probe,
având în vedere că obiectivul era acela de a obţine unui amestec omogen cu un conţinut cât
mai scăzut de glicerină (din motive de cost), după ce am centralizat datele tuturor
amestecurilor, am ales amestecul cu 5.4% glicerină şi 94.6% apă, (preparat la turaţia de 2000
rpm, temperatura de 35°C şi 60 minute timp de amestecare) pentru a fi testat ca şi agent
termic.
 În capitolul 7 am analizat comparativ transferul termic a doi agenţi termici:
1) amestecul 5.4% glicerină şi 94.6% apă (pe care doresc să îl utilizez ca fluid purtător
pentru nanoparticule) şi
2) antigelul (care se foloseşte în mod curent în panourile solare)
9
Pentru aceste experimente au fost necesari 8 litri de agent termic. Din punct de vedere
al preţului:
- amestecul de apă cu glicerină (8 litri = 7.568 litri apă + 0.432 litri glicerină)
= 29,46 lei
- antigel (8 litri) = 147 lei
Concluzia a fost că amestecul de apă cu glicerină s-a încălzit mai greu decât antigelul (30
minute faţă de 14 minute), dar are un transfer termic mult mai bun (2 ore şi 48 minute faţă de
3 ore şi 21 minute).
 În capitolul 8 am realizat nanofluidul prin adăugarea nanoparticulelor de Al2O3 în
amestecul format din 5.4% glicerină si 94.6% apă. Deoarece în cadrul tezei urmăresc
prepararea unui nanofluid cu costuri reduse de fabricaţie, care să realizeze un transfer termic
ridicat, am ales acest tip de nanopudră deoarece are un preţ mai scăzut (250 euro pentru 500
grame de Al2O3 – cu diametrul mediu de 10nm) decât alte nanopudre precum CuO, TiO2,
Fe3O4 (cu preţurile de aproximativ: 280 euro pentru 500 grame nanopulberi de CuO – 30-
50nm, 260 euro pentru 500 grame de TiO2 – 15nm şi 345 euro pentru 500 grame Fe3O4 – 15-
20nm). Procedeul experimental a constat în agitarea mecanică în staţia reactor, suspunere la
vibraţii mecanice pentru îmbunătăţirea omogenizării şi agitare mecanică cu acţionare
magnetică pentru spargerea eventualelor aglomerate. Acestea s-au realizat mai întâi la
temperatura de 21° şi apoi la 50°C. Probele extrase pe parcursul derulării experimentului au
fost analizate cu microbalanţa cu cristal de cuarţ (QCM) pentru a determina gradul de
omogenizare şi comportamentul acestora în timp. După analiza gradului de omogenizare şi a
stabilitatii în timp a nanofluidului (cu ajutorul microbalanţei cu cristal de cuarţ), am studiat
transferul termic al acestuia în aceleasi condiţii în care a fost studiat pentru amestecul de apă
cu glicerină şi pentru antigel.
 În capitolul 9 am efectuat cercetările experimentale privind transferul termic al
nanofluidului pe bază de oxizi de aluminiu şi o analiză comparativă cu rezultatele obţinute de
alţi cercetători, pe care le-am cules din literatura de specialitate. Lucrarea prezintă de
asemenea calculul conductivităţii termice a nanofluidelor, realizat pe baza modelelor oferite
de literatura de specialitate. Pentru aceasta am avut în vedere calculul densităţilor, căldurilor
specifice şi vâscozităţilor nanofluidelor. Pe baza rezultatelor teoretice şi experimentale am
realizat o analiză cost-beneficiu cu privire la utilizarea nanofluidelor pe bază de nanoparticule
de Al2O3 în sistemele cu panouri solare în urma căreia putem afirma ca deşi nanofluidele cu
0.5%, respectiv 1% concentraţie de Al2O3 ar fi mai scumpe, beneficiul în producerea de apă
caldă menajeră ar fi mult mai mare, faţă de beneficiile aduse de un antigel. Lucrarea prezintă
10
de asemenea o nomogramă elaborată pentru alegerea agentului termic optim pentru instalaţiile
cu panouri solare. Este prezentată o metodă de selecţie a cantităţii de agent termic necesară
umplerii instalaţiei. În urma selectării cantităţii dorite şi pe baza concentraţiilor
componentelor constitutive ale agenţilor, aceasta afişează cantitatea necesară per componente
(în litri, grame), preţul per componente şi preţul total al agentului termic. Sunt prezentate
proprietăţile de transfer termic ale celor cinci agenţi. În funcţie de agentul termic ales din lista
predefinită, programul afişează proprietăţile de transfer termic de la agent la apa menajeră din
rezervor şi temperaturile apei şi agentului după 2 ore şi 20 de minute de răcire liberă (pornind
de la 50°C).
 În capitolul 10 am prezentat concluziile la care am ajuns, am evidenţiat contribuţiile
teoretice şi experimentale, noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute şi noi direcţii de
cercetare.
Pe lângă structura prezentată mai sus, lucrarea mai include lista lucrărilor ştiinţifice
publicate, autoevaluarea privind îndeplinirea condiţiilor impuse de Şcoala Doctorală,
autoevaluarea privind standardele minimale pentru acordarea calificativelor la conferirea
titlului de doctor inginer precum şi patru anexe conţinând CD-ul cu nomograma şi fişierul
ajutător pentru operare în nomogramă, lista cu simbolurile, acronimele şi abrevierile utilizate
în teză, lista cu figurile şi lista cu tabelele.
Brief description of thesis

The Doctorate Thesis is structured on ten chapters as follows:
 The first chapter presents some aspects regarding nanofluids, heat transfer, the
epistemological positioning of the research and general and specific objectives of the thesis.
 The second chapter presents an overview of the current state of knowledge
regarding the heat transfer of nanofluids, theoretical and experimental results known in the
field. I presented aspects of the optimal composition of thermal agents for heating or cooling,
disadvantages of using certain fluids, solutions for improved heat transfer, and the advantages
of using nanofluids. From the literature we have concluded that the heat transfer by
convection and thermal conductivity can be improved by use of nanoparticles added to the
suspension. There were nanofluids made by various researchers in the suspension of
nanoparticles of Al2O3, CuO, TiO2 , Fe3O4 and so on, in a base fluid such as water, ethylene
glycol, oil, glycerin, a mixture of water and ethylene glycol. It was found that the addition of
11
4% CuO nanoparticles in water increases heat transfer by 50 %, and a 4.3% Al 2O3 addition to
the nanofluid improved transfer by 30%.
 In Chapter 3 I have presented the rectangular body shape reactor reactor station, the
components and their role, the research topics that can be addressed with the reactor station,
the advantages and disadvantages of using rectangular bodies on the reactor station. We
summarized the advantages of using a cylindrical body with spherical bottom and therefore
the motivation of a new body design and of the optimization of the mixing process.
 Chapter 4 begins with a more detailed overview of the advantages of using a
cylindrical reactor. Thus, after documentation in the literature, I have found that in order to
optimize the mixing process we need to replace the existing body with a cylindrical one with
the bottom section in the section of a "basket handle", and heating mantle. There are presented
the stages of making the reactor body (design, material choice, 3D modeling of the reactor
body, achieving the mold, thermoforming the material and obtaining the reactor body) .
 In the beginning of 5th chapter I am presenting the optimization of the reactor
station by replacing the reactor body with the new designed one and also the optimization of
technological process by introducing the auxiliary heating system. By these, I have obtained
the maximum efficiency of using the supplied energy since the local heating of the mixture
was not efficient by heating unit mounted directly on the rectangular (square) body of the
reactor; also this disturbed the mixing operation. I have presented some of the obstacles
appeared during the implementation of the new reactor body, the remedy methods during the
tests. I have continued the optimization by modifying the supply path for an optimum
performance of the supply pump. A microcontroller was installed to have a larger and
adjustable scale of rotational speeds of the stirrer (initially the speed was constant).
 Chapter 6 is dedicated to the base fluid. Since the glycerin has anticorrosion
properties (diluted in water, prevents corrosion), has a lower price (39 lei/liter), I have decided
to prepare a base fluid consisting of distilled water and glycerin. Using the reactor station, I
obtained 8 mixtures. The first one consisted of 80% glycerin and 20% water and for the next
mixtures I have decreased the glycerin concentration and so, the last mixture has 5.4%
glycerin and 94.6% water. The parameters controlled and monitored during the process, for
each mixture were temperature, rotational speed and mixing time and 77 samples were
obtained. I have presented the quartz microbalance used to analyze the behavior in time of the
mixtures. I have concluded that some of the samples were more homogenous than others but
also more stable (no separation in time was seen). Considering the target of obtaining a
homogenous mixture with low concentration of glycerin (due to cost reasons), from these
12
samples I chose the mixture with 5.4% glycerin and 94.6% water (prepared at 2000 rpm, 35°C
and mixed for 60 minutes) to be tested as heat carrier.
 In the 7th chapter I have analyzed the heat transfer properties of two heat carriers:
o Mixture of 5.4% glycerin and 94.6% water (that is preferred as base
fluid of the nanoparticles) and
o Antifreeze (usually used in solar collectors)
For these tests I needed 8 liters of heat carrier. In terms of price:
- mixture of 5.4% glycerin and 94.6% water (8 liters = 7.568 liters of water +
0.432 liters of glycerin) = 29,46 lei
- antifreeze (8 liters) = 147 lei
The water-glycerin mixture heated slower than the antifreeze (30 minutes compared to 14
minutes), but has a better heat transfer (2 hours and 48 minutes than 3 hours and 21 minutes).
 The 8th chapter presents the process of achieving the nanofluid by dispersing
nanoparticles of Al2O3 in the mixture consisting of 5.4% glycerin and 94.6% water. The
objective of this work is to obtain a low price nanofluid with better heat transfer properties
than the ones of the base fluid, I have chosen this type of nnaopowder because it has a lower
price (250 euro for 500 grams of Al2O3 – with average diameter of 10nm) than other
nanopowders such as CuO, TiO2, Fe3O4 (with average prices: 280 euro for 500 grams of CuO
– 30-50nm, 260 euro for 500 grams of TiO2 – 15nm and 345 euro for 500 grams Fe3O4 – 15-
20nm). The experimental procedure consisted of mechanical stirring in the reactor station,
mechanical vibrations to improve homogenizations and mechanical stirring by magnetic
action to break the remained clusters. These were performed firstly at 21° and then at 50°C.
The samples extracted during the experiments were submitted to QCM analysis to investigate
the homogenization and behavior in time. After analyzing this, I have investigated their heat
transfer properties in the same conditions as for the water-glycerin mixture and antifreeze.
 In chapter 9 I performed the experimental researches on heat transfer of nanofluids
based on Aluminum oxides and a comparative analysis based on the results reported by other
researchers in the literature. This works presents also the computation of thermal conductivity
based on the techniques offered by the literature. For this I’ve considered densities specific
heats and viscosities of the studied nanofluids. Based on theoretical and experimental results
I’ve prepared a costs-benefit analysis regarding the use of nanofluids based in Al2O3 in
systems of solar panel. Following this, we can state that although the nanofluids with 0.5%
and 1% concentration of Al2O3 would be more expensive, their benefit in producing hot water
would be higher than the benefits given by antifreeze. The final part of this work presents a
13
nomographic chart prepared to ease the way of selecting the optimum heat carrier for the solar
collectors. A selection method of the desired quantity (to fill the solar collector) of heat carrier
is presented and thus, based on this and the concentrations of ingredients of each carrier this
nomographic chart shows the necessary quantity per ingredient (liters, grams), price per
ingredient and total price of carrier. There are shown the heat transfer properties for the 5 heat
carriers that were studied in this work. Based on the selected carrier, the chart shows the heat
transfer properties from carrier to water from the tank and temperatures of water can carrier
after 2 hours and 20 minutes of cooling off (starting from 50°C).
 In chapter 10 I presented the conclusions, theoretical and experimental
contributions, novel findings of the results and new fields of research.
Together with the structure presented above, this work includes also the list of
scientific papers published by the author, self-assessment on the conditions imposed by the
Doctoral School, self-assessment on the minimum standards for granting the Ph.D. degree and
four appendices containing the CD with nomographic chart and help file, list with symbols,
acronyms and abbreviations used, list of figures and list of tables.
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE. NANOFLUIDE. TRANSFER

TERMIC
1.3 Nanofluide. Îmbunătăţiri ale transferului termic prin intermediul

nanofluidelor
Transferul de căldură depinde de mai mulţi factori printre care: valoarea coeficientului
de transfer termic, diferenţa de temperatură dintre încărcătură (cantitatea de fluid din corpul
reactor) şi mediul înconjurător sau fluidul pentru transfer termic, mărimea suprafeţei de
contact unde are loc transferul de căldură [1]. De aceea, la proiectarea utilajelor, instalaţiilor şi
traseelor de conducte este necesar să se ţină cont de comportarea fluidelor, deoarece acestea
influenţează coeficienţii de transfer de căldură şi de masă. Pentru zona de transfer termic, în
cazul reactoarelor, este preferată utilizarea mantalelor, faţă de elicoidele interne, deoarece au
tendinţe scăzute de defectare, materialele din care sunt confecţionate sunt mai ieftine,
mentenanţa şi curăţarea sunt mai uşor de realizat, iar probabilitatea de a întâmpina probleme
la circularea catalizatorilor sau lichidelor vâscoase este redusă [2].
14
Viitoarele proiecte de dezvoltare şi de implementare ale nanotehnologiilor ar putea
schimba aproape toate lucrurile şi activităţile realizate de oameni. Printre avantajele
nanotehnologiilor se numără miniaturizarea diverselor dispozitive şi componente, combinaţii
ale proprietăţilor materialelor, substanţelor etc., tehnologii de fabricare universale. Ca şi
exemple ar fi miniaturizarea telefonului mobil, miniaturizarea circuitelor, şi componentelor
diverse care în prezent, se realizează la scară nanometrică [3].
1.5 Obiective generale şi obiective specifice ale tezei de doctorat

Obiectivul general al tezei este cercetarea privind transferul termic al nanofluidelor pe
bază de oxizi de aluminiu.
Obiectivele specifice subordonate obiectivului general sunt:
 Proiectarea şi realizarea unui corp reactor cu fundul în formă de “mâner de coş”;
 Proiectarea şi realizarea unui sistem auxiliar de răcire / încălzire pentru staţia
reactor;
 Definirea parametrilor seminificativi care influenţează amestecul reactiv;
 Realizarea unui proces de amestecare reactivă prin stabilirea parametrilor optimi de
lucru pentru obţinerea nanofluidelor;
 Obţinerea unui nanofluid, cu costuri reduse de fabricaţie, cu proprietăţi de transfer
termic ridicat;
 Cercetarea proprietăţilor de transfer termic ale nanofluidului, prin comparaţie cu
fluidul de bază şi cu un alt agent termic uzual (antigelul); analiză comparativă cu
rezultatele obţinute de alţi cercetători;
 Evidenţierea domeniilor de aplicabilitate a rezultatelor cercetării; analiză cost –
beneficiu a nanofluidului; analiză comparativă cu alţi agenţi termici de pe piaţa de
profil;
 Prezentarea avantajelor şi a dezavantajelor utilizării nanofluidului în instalaţiile cu
panouri solare; direcţii viitoare de cercetare în domeniu.
15
CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND
TRANSFERUL TERMIC AL NANOFLUIDELOR PE BAZĂ DE OXIZI
METALICI
2.2 Echipamente de amestecare. Cercetări şi rezultate obţinute până

în prezent
Aparatele cu dispozitive de amestecare mecanice sunt tipurile de aparate de bază care
se utilizează în industria chimică. Clasificarea acestor elemente este prezentată în Figura nr.
2.1.
Cu pereţi netezi Verticale
poziţie
După
După amenajările
Cu şicane Orizontale
interioare
Cu ţevi centrale de circulaţie

Sub presiune
După regimul de
Din tronsoane
Cu dispozitive schimbătoare de
Nestandardizate lucru căldură
Fără dispozitive schimbătoare
Din oţel
de căldură
După construcţia corpului
Din materiale metalice

neferoase Sub presiune hidrostatică
recipientului
Emailate
Pentru medii toxice, explozibile,
Cauciucate
După mediul
inflamabile
prelucrat
Turnate Aparate cu dispozitiv de

Cu capace demontabile acţionare etanşe
Pentru medii nepericuloase
Cu capace sudate
Figura nr. 2.1 - Clasificarea dispozitivelor mecanice de amestecare

[adaptare după: http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/echipamente-si-tehnologii-de-
amestecare-in-industria-alimentara-208691.html]
2.3 Tipuri de amestecătoare. Cercetări şi rezultate obţinute până în

prezent
Amestecătoarele sunt destinate transmiterii energiei mecanice de la elementele
dinamice ale aparatelor către mediul amestecat. Ele se deosebesc unul de altul prin
coeficientul de rezistenţă hidrodinamică, determinat prin valoarea criteriului puterii.
În urma experimentelor, s-a constatat că forma dispozitivului de amestecare
influenţează operaţia de amestecare, forma dispozitivului alegându-se în funcţie de natura
fazelor ce se amestecă şi de energia ce trebuie transmisă în operaţia respectivă.
Tipul amestecătorului se alege în primul rând în funcţie de procesul tehnologic
urmărit. Majoritatea proceselor de amestecare în mediu lichid se realizează cu amestecătoare
standardizate: cu braţe, tip ancoră, tip paletă, tip cadru, tip elice, tip Impeller, tip dispersor etc.
16
2.4 Parametri cu influenţă semnificativă asupra amestecurilor
reactive. Cercetări şi rezultate obţinute până în prezent
Pentru a obţine o amestecare eficace este necesar să se realizeze în toate punctele
sistemului gradienţi de viteză mari. Intensitatea amestecării se evaluează, în mod aproximativ,
în functie de: puterea specifică (raportată la unitatea de volum) consumată de amestecare şi
viteza periferică a dispozitivului de amestecare în cazul amestecării cu dispozitive mecanice.
Parametrii care influenţează şi controlează procesul de amestecare sunt: puterea
agitatorului (N), turaţia agitatorului (n), diametrul agitatorului (d), acceleraţia gravitaţională
(g), vâscozitatea lichidului (μ), densitatea lichidului (ρ), tensiunea superficială (σ).
2.5. Cercetări recente privind metodele experimentale de pregătire a

nanopudrelor
Domeniul nanoştiinţei a avut mult timp ca scop să controleze şi să structureze materia
la nivel molecular, la scară nanometrică, având ca ultim ţel să producă sisteme nanostructurate
funcţionale, precum laserele [4], [5], mediile de înmagazinare magnetice [6], şi dispozitivele
electronice cu dimensiuni nanometrice (nanoelectronice) [7]. Deşi câteva metode de
manipulare la nivel atomic sunt cunoscute, un exemplu fiind binecunoscuta siglă „IBM” din
atomi de Xe [8], acestea implică, în primul rând, câte un atom pe rând, şi nu pot produce
dispozitive la scară mare în nici un interval de timp rezonabil.
2.6 Cercetări recente privind tehnnologii moderne de obţinere a

nanofluidelor
Nanofluidele sunt suspensii lichide diluate de nanoparticule cu cel puţin o dimensiune
critică mai mică decât ~100nm [9]. Îmbunătăţirea comportamentului termic al nanofluidelor
ar putea rezulta într-o bază pentru inovaţii importante în intensificarea transferului de căldură
care este de o importanţă majoră pentru numeroase sectoare de activitate precum transporul,
generarea de energie, micro-procesări, terapie termică pentru tratamentul cancerului, sectoare
chimice şi metalurgice, precum şi încălzirea, răcirea, ventilarea şi sistemele de aer
condiţionat.
Influenţa fluidelor de bază asupra proprietăţilor termo-fizice ale suspensiilor nu este
foarte studiată şi mai ales înţeleasă. Totuşi, sunt câteva publicaţii care indică unele tendinţe
generale ale efectelor fluidelor de bază [10]. Suspensiile cu aceleaşi nanoparticule de Al2O3 în
17
apă distilată, etilenglicol (EG), glicerină şi ulei (pentru pompele de ulei) au arătat o creştere
conductivităţii termice relative faţă de conductivitatea termică a fluidului de bază [11], [12].
Vâscozitatea relativă descreşte cu creşterea mediei dimensiunii particulelor, atât în suspensii
pe bază de EG/H2O, cât şi în cele pe bază de H2O. Vâscozitatea majorităţii fluidelor depinde
puternic de temperatură, adică descreşte pe măsură ce temperatura creşte.
2.7 Cercetări recente privind transferul termic al nanofluidelor pe

baza de oxizi metalici. Avantajele utilizării nanofluidelor
Conceptul de nanofluid a fost propus ca o metodă de a depăşi performanţa fluidelor de
transfer de căldură disponibile în prezent [13]. Aceste fluide prezintă caracteristici superioare
în ceea ce priveşte transferul de căldură, comparativ cu agenţii termici convenţionali. În
prezent, există un mare interes pentru cercetarea fenomenului de transfer termic realizat cu
ajutorul nanofluidelor [14], [15], [16], [17], [18] şi studii cu privire la metodele de pregătire
ale acestora [19], [20], [21]. Trebuie menţionat faptul că nanofluidele prezintă o serie de
avantaje, printre care: suprafaţa mare de transfer termic între particule şi fluide, şanse reduse
de înfundare a conductelor, în comparaţie cu suspensiile convenţionale (şi astfel, promovarea
sistemelor miniaturizate), proprietăţi ajustabile, inclusiv conductivitate termică şi umezire a
suprafeţei de contact prin varierea concentraţiei de nanoparticule pentru a fi adaptate
diverselor aplicaţii, stabilitate pe termen lung, performanţă termică crescută în regim
turbulent, dar şi un cost de producţie ridicat. Nanofluidele posedă o mai bună conductivitate
termică în comparaţie cu fluidele de bază. Valoarea sa creşte proporţional cu concentraţia
particulelor. Temperatura, mărimea particulelor, dispersia şi stabilitatea joacă un rol important
în conductivitatea termică a nanofluidelor [22], [23].
În general, conductivitatea termică a nanofluidelor creşte odată cu creşterea fracţiunii
volumetrice de nanoparticule; forma particulelor poate de asemenea influenţa conductivitatea
termică a nanofluidelor, dar şi temperatura, stratul format la interfaţa solid-lichid şi agenţii de
suprafaţa (surfactanţii) pot influenţa conductivitatea.
18
CAPITOLUL 3. STAŢIA REACTOR – STAND EXPERIMENTAL
PENTRU OBŢINEREA NANOFLUIDULUI
3.1 Staţia reactor

Staţia reactor din cadrul Laboratorului de Echipamente şi Instalaţii Statice de Proces,
sala 105, Corp A al Facultăţii de Ingineria Materialelor şi Mecanică a Universităţii Valahia
din Târgovişte este un echipament static de proces prevăzut cu dispozitiv de amestecare, în
vederea obţinerii de soluţii, emulsii, a realizării sau activării reacţiilor chimice şi operaţiilor
fizico-chimice, a intensificării schimbului de căldură.
Figura nr. 3.1 - Staţia reactor cu corpul reactor paralelipipedic

1 - senzor de temperatură; 2 - unitate de încălzire; 3 - senzor capacitiv de proximitate inferior
4 - pompă de deversare; 5 - senzor capacitiv de proximitate superior; 6 - întrerupător cu flotor;
7 – amestecător (motor de c.c. + agitator cu palete); 8 - panou de comandă; 9 - pompă de
alimentare şi recirculare; 10 - rezervor – vasul în care are loc amestecul de fluide şi solide; 11
- placă achiziţie date şi conexiune la bord; 12 - sursa de putere 24V; 13 - PLC (Programmable
Logic Controller).
3.3 Dezavantajele utilizării recipientelor rectangulare pe staţia

reactor
Corpul reactor de agitare este partea esenţială a utilajului implicat în procesele din
industria alimentară, chimică, farmaceutică, existând un vast domeniu de aplicaţie, cum ar fi
19
punerea în suspensie a solidelor sau dispersia fazei gazoase prin efect de turbulenţă în fluidele
newtoniene sau nenewtoniene. Aşadar, pentru agitare este important să se realizeze o mişcare
în condiţii de turbulenţă [24].
Mai jos sunt prezentate câteva dintre avantajele şi dezavantajele utilizării recipientelor
paralelipipedice şi ale recipientelor cilindrice:
Recipient paralelipipedic Recipient cilindric
 consum de material cu 3-5 ori mai mult decât  agitatoarele funcţionează cu randament crescut;
pentru cele cilindrice  creşterea masei de particule aflate în suspensie;
 particulele tin să se stabilească în partea de jos a  eliminarea zonelor “moarte” la intersecţia pereţilor
recipientului; recipientului;
 zone “moarte” (regiuni de segregare) la intersecţia  spaţiul ocupat de un recipient sferic, cu aceeaşi
pereţilor; capacitate, este mai mic decât cel necesar pentru
 producerea de curenţi reziduali în cele patru colţuri unul rectangular;
ale recipientului;  încărcare volumetrică mai mare;
 formarea vârtejului conduce la urcarea fluidului pe  utilizarea mai eficientă a spaţiului de depozitare;
pereţii rezervorului;  formă tip ,,mâner de coş” are avantajul unei
 este diminuată mişcarea relativă între particulele bombări care ridică particulele aproape de agitator,
substanţelor; favorizând agitarea şi antrenarea acestora.
Zonele “moarte” sau regiunile de segregare se întâlnesc la intersecţia pereţilor, în

special la reactoarele cu fundul plat. Spaţiul ocupat de un corp reactor sferic, cu aceeaşi
capacitate, este mai mic decât cel necesar pentru unul rectangular [25].
Pentru eliminarea acestor neajunsuri, voi proiecta un nou corp reactor de formă
cilindrică, ce va avea fundul cu secţiunea în formă de ,,mâner de coş”. Faţă de o formă
semisferică, în care particulele au tendinţa de a se sedimenta, forma tip ,,mâner de coş” are
avantajul unei bombări care ridică particulele aproape de agitator, favorizând agitarea şi
antrenarea acestora.
CAPITOLUL 4. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI NOU

CORP REACTOR ÎN CADRUL STAŢIEI
4.1 Proiectarea corpului reactor de formă cilindrică

Prin documentarea din literatura de specialitate am concluzionat că pentru a optimiza
desfăşurarea procesului este necesară înlocuirea recipientului existent cu unul de formă
cilindrică, cu fundul cu secţiunea în formă de “mâner de coş” şi cu manta încălzitoare.
Corpurile reactor cu fundul sferic conduc la creşterea masei de particule aflate în suspensie
prin eliminarea zonelor “moarte” de la vecinătatea cu pereţii recipientului.
20
10
1 7
6
9 8
5
2
Figura nr. 4.1 - Desenul de execuţie al noului corp reactor

1 – întrerupător cu flotor; 2 – senzor de temperatură; 3 – serpentină (elice uniformizare); 4 –
racord alimentare agent termic; 5 – manta încălzire reactor; 6 – racord evacuare agent termic;
7 – recipient interior reactor; 8 – unitate de încălzire; 9 – orificiu evacuare agent termic
încălzit; 10 – orificiu pentru revenirea agentului termic cu temperatură scăzută
Desenul de execuţie al noului corp reactor împreună cu sistemul auxiliar de încălzire

(Figura nr. 4.1) au fost realizate în softul AutoCAD.
4.2 Etapele realizării corpului reactor

Realizarea corpului reactor este un proces laborios şi de durată care necesită
parcurgerea obligatorie a mai multor etape:
Etapa 1. Stabilirea caracteristicilor fizico-chimice pe care trebuie să le aibă materialul
din care este realizat produsul.
Etapa 2. Alegerea materialului care îndeplineşte caracteristicile stabilite. Pe baza
studiului bibliografic şi a informaţiilor colectate am hotarat să alegem ca material de execuţie
Veralite-ul.
Etapa 3. S-a realizat o proiecţie 3D a corpului ce urmează a fi realizat. S-a folosit un
soft specializat de tip CAD/CAM pentru a se putea construi matriţele folosite la termoformare
(Figura nr. 4.2).
21
Figura nr. 4.2 - Imagini preluate în timpul procesului de simulare realizat cu softul
CAD/CAM
Etapa 4. După realizarea simulărilor de tăiere s-a trecut la operaţia de execuţie

propriu-zisă a matriţei cu ajutorul unei maşini cu comandă numerică.
Etapa 5. Pentru realizarea termoformării, materialul a fost încălzit la o temperatură
între 180 şi 200° Celsius (temperatura de termoformare).
CAPITOLUL 5. OPTIMIZAREA STAŢIEI REACTOR ŞI A

PROCESULUI TEHNOLOGIC DE AMESTECARE
5.1 Implementarea şi testarea noului corp reactor

Pentru implementarea noului corp reactor în cadrul staţiei din Laboratorul de
Echipamente şi Instalaţii Statice de Proces, sala 105, Corp A al Facultăţii de Ingineria
Materialelor şi Mecanică a Universităţii Valahia din Târgovişte a fost necesară o uşoară
distanţare a şinelor profilate pentru fixarea capacului pe suportul metalic.
S-a montat senzorul de temperatură (Figura 5.1 – poziţia 6) pe suprafaţa mantalei, s-a
fixat ansamblul amestecător, iar pe suprafaţa recipientului interior a fost montat flotorul
(Figura 5.1 – poziţia 2). Senzorii capacitivi de proximitate au rămas montaţi la fel pe şina
profilată din stânga. Traseul parcurs de agentul termic este realizat prin curbarea elicoidală a
serpentinei (Figura nr. 5.1 – poziţia 5), care este lipită de peretele recipientului interior şi al
mantalei (Figura nr. 5.1 – poziţia 4).
22
1 20
19
18
2
3 17
16
4
5 15
14
6 13
12
11
7 10
Figura nr. 5.1 – Poziţionarea corpului reactor şi a sistemului auxiliar de încălzire

în cadrul staţiei
1 – amestecător (motor de c.c + agitator cu palete); 2 – flotor; 3 – recipient interior; 4 –
manta; 5 – serpentină; 6 – senzor de temperatură; 7 – orificiu evacuare amestec; 8 – panou de
comandă; 9 – robinet evacuare agent termic; 10 – pompă de alimentare şi recirculare; 11 –
racord inferior; 12 – orificiu evacuare agent termic; 13 – termometru; 14 – unitate de
încălzire; 15 – racord superior; 16 – orificiu revenire agent termic din manta; 17 – şină
profilată; 18 – capac; 19 – conductă alimentare; 20 – placă de achiziţie date şi conexiune la
bord
5.2 Introducerea sistemului auxiliar de încălzire

Am proiectat şi realizat un sistem auxiliar de încălzire a amestecului din staţia reactor,
care prezintă următoarele avantaje:
 încălzirea uniformă a amestecului prin peretele despărţitor;
 unitatea nu mai realizează o încălzire locală a amestecului;
 unitatea de încălzire nu perturbă operaţia de amestecare.
Figura nr. 5.2 – Sistemul auxiliar de încălzire şi poziţionarea acestuia

în cadrul staţiei
23
5.3 Introducerea microcontroller-ului EASYPIC5 pentru obţinerea
unei turaţii variabile a agitatorului
Pe parcursul probelor am testat agitatorul care avea turaţia constantă. S-a observat că
gama de turaţii este foarte mică şi se distinge cu greutate trecerea de la o turaţie la alta. Pentru
o variere optimă şi pentru a dispune de o gamă largă de turaţii ale agitatorului, am utilizat
sistemul EASYPIC5.
Cablurile sunt conectate după cum se poate observa în figura nr. 5.3, şi anume [26]:
 cablul portocaliu – comanda (Figura nr. 5.3 – poziţia 3) introdus în pinul RC2 şi de
aici în pinul 3 de pe partea stângă în blocul electric de putere;
 cablu alb – referinţa (Figura 5.3 – poziţia 4) introdus în pinul GND şi apoi în pinul 10
de pe partea stângă în blocul electric de putere.
1 23 4
5 6 7
Figura nr. 5.3 – Conectarea cablurilor pe cele două plăci
1 – cablu de legătură între blocul electric de putere şi borna plăcii de achiziţie date a staţiei; 2
- cablu maro (comandă de la bloc electric la placa de achiziţii date); 3 – cablu portocaliu
(comandă de la microcontroller la bloc electric de putere); cablu alb (referinţă); 5 – bloc
electric cde putere; 6 – radiator; 7 – microcontroller EASYPIC5
CAPITOLUL 6. OBŢINEREA FLUIDULUI PURTĂTOR AL

NANOPUDRELOR DE OXIZI DE ALUMINIU
6.1 Amestecuri reactive

Fluidele convenţionale, precum apa, uleiul de motor şi etilenglicolul sunt, de regulă,
utilizate ca şi fluide pentru transferul termic. Sunt cunoscute diverse metode pentru
îmbunătăţirea transferului termic, dar performanţa scăzută a acestor fluide convenţionale
afectează performanţa şi compactitatea schimbătoarelor de căldură [27]. Cercetătorii din
domeniu au demostrat că transferul termic prin convecţie şi conductivitatea termică pot fi
24
îmbunătăţite prin pulberile de nanoparticule adăugate într-o suspensie [22]. Au fost realizate
nanofluide prin suspensia nanoparticulelor de Al2O3, CuO, TiO2, Fe3O4 etc., într-un fluid
purtător cum ar fi apa, etilenglicolul, uleiul, glicerina, amestecul de apă şi etilenglicol. S-a
descoperit că adaosul de 4% nanoparticule de CuO în apă creşte transferul termic cu 50%
[28], iar un nanofluid cu 4.3% Al2O3 a îmbunătăţit transferul cu 30% [29], [30].
Pentru amestecul reactiv care face obiectul prezentei cercetări, am ales glicerina pe
care, în primă fază, am amestecat-o cu apă cu ajutorul agitatorului mecanic din corpul reactor
prezentat în capitolul anterior.
Glicerina aleasă pentru a desfăşura cercetările experimentale, are puritatea 99.5%, este
limpede şi incoloră. Are indicele refractiv 1,4717 (caracterizează cantitativ mediul substanţial
unde se produce refracţia luminii), un conţinut de apă de 0,02% şi densitatea de 1261 kg/m3 la
temperatura de 20°C.
Transferul de căldură are loc la suprafaţa particulelor şi astfel, este preferabil să se
utilizeze particule cu suprafeţe mari. Zonele de suprafaţa ale nanoparticulelor sunt extrem de
mari şi de aceea au un potenţial crescut în aplicaţii ce presupun transferul de căldură [31].
6.3 Microbalanţa cu cristal de cuarţ (QCM) utilzată pentru

determinarea gradului de omogenizare al amestectului
În cadrul experimentelor, după realizarea amestecului glicerină-apă, am extras probe şi
le-am analizat cu ajutorul microbalanţei cu cristal de cuarţ în Laboratorul de Micro şi Nano
Componente, sala 010, Corp B2, din cadrul Institutului de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică
Multidisciplinară al Universităţii Valahia din Târgovişte, în vederea determinării vâscozităţii
şi a densităţii amestecului.
Figura nr. 6.1 – Microbalanţa cu cristal de cuarţ utilzată pentru determinarea gradului de
omogenizare al amestectului
[C. Rădulescu et al., quartz crystal microbalance method for the characterization
of new photochromic material, 2009]
25
6.4 Realizarea amestecurilor reactive. Determinări experimentale
6.4.2 Rezultate experimentale
Pentru a fi detectată temperatura amestecului, nivelul acestuia trebuie să depăşească
rezistenţa de platină învelită în manşon de protecţie, care pătrunde prin peretele mantalei şi cel
al corpului interior. Astfel, cantitatea optimă de amestec este de 5 litri.
Pentru primul set de probe am amestecat 4 litri glicerină cu 1 litru apă distilată. Apa
distilată utilizată este purificată de săruri minerale si este neutră din punct de vedere al pH -
ului. Primul amestec, constând din 80% glicerină şi 20% apă, s-a realizat variind parametrii
mai sus menţionaţi şi s-au extras 9 probe, conform Tabelului 6.1, iar rezultatele sunt
prezentate sub formă grafică în Figura 6.2.
Tabelul nr. 6.1 – Probe extrase pe parcusul amestecului de 80% glicerină şi 20% apă
Nr. Concentraţie Parametri Timp de
Probă
crt. amestecare
Glicerină Apă Turaţie [rpm] Temperatură [min]
[%] [%] [°C]
1 P1A 80 20 700 23 15
2 P1B 80 20 2000 23 15
3 P1C 80 20 3300 23 15
4 P1D 80 20 700 40 15
5 P1E 80 20 2000 40 15
6 P1F 80 20 3300 40 15
7 P1G 80 20 700 50 15
8 P1H 80 20 2000 50 15
9 P1I 80 20 3300 50 15
Variaţia frecvenţei [Hz]

60000
50000
P1A
40000 P1B
30000
P1C
ΔF [Hz]
P1D
20000 P1E
10000
P1F
P1G
0 P1H
-10000
P1I
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281
Timp [s]
Figura nr. 6.2 – Variaţia frecvenţei în funcţie de timp, pentru diferite probe obţinute prin
agitare termo-mecanică conform Tabel nr. 6.3 (amestec nr. 1 – 80% glicerină şi 20% apă)
În urma analizelor şi pe baza rezultatelor grafice prezentate în Figura nr. 6.2, am

constatat că amestecul cu 80% glicerină şi 20% apă este foarte instabil, dată fiind concentraţia
mare de glicerină, în special la temperaturi ridicate. Amestecul prezintă totuşi zone cu
26
stabilitate redusă la turaţii scăzute ale agitatorului, respectiv 700 rpm şi la temperaturi
apropiate de cele ale mediului ambiant, astfel că pentru amestecul nr. 2 am decis ca pe
parcursul agitării la temperatura de 23°C şi la turaţia de 700 rpm, să variem şi timpul de
amestecare şi să extragem probe după 5, 15, 30 şi 60 minute, pentru a vedea influenţa asupra
gradului de omogenizare al amestecului. Am realizat amestecul la temperatura maximă de
45°C şi am temperatura intermediară de 35°C.
Tabelul nr. 6.2 – Amestec nr. 2 – 64% glicerină şi 36% apă

Probă
crt. amestecare
[%] [%] [°C]
1 P2A 64 36 700 23 5
2 P2B 64 36 700 23 15
3 P2C 64 36 700 23 30
4 P2D 64 36 700 23 60
5 P2E 64 36 2000 23 15
6 P2F 64 36 3300 23 15
7 P2G 64 36 700 35 15
8 P2H 64 36 2000 35 15
9 P2I 64 36 3300 35 15
10 P2J 64 36 700 45 15
11 P2K 64 36 2000 45 15
12 P2L 64 36 3300 45 15
Din punct de vedere al timpului, pentru optimizarea procesului, se preferă o durată în

jurul valorii de 60 minute. Luând în considerare aceste noi informaţii, pentru amestecul nr. 5
parametrii au fost modificaţi conform Tabelului nr. 6.3:
Tabelul nr. 6.3 – Amestec nr. 5 – 32.8% glicerină şi 67.2% apă

Probă
crt. amestecare
[%] [%] [°C]
1 P5A 32.8 67.2 700 23 30
2 P5B 32.8 67.2 700 23 60
3 P5C 32.8 67.2 2000 23 30
4 P5D 32.8 67.2 2000 23 60
5 P5E 32.8 67.2 700 35 30
6 P5F 32.8 67.2 700 35 60
7 P5G 32.8 67.2 2000 35 30
8 P5H 32.8 67.2 2000 35 60
Pentru o mai bună vizualizare a rezultatelor obţinute, mai jos sunt prezentate graficele
pentru cele 8 probe care au fost extrase la 23°C, 700 rpm, după 30, respectiv 60 minute de
27
amestecare (Figura nr. 6.3 a, b) şi pentru cele care au fost extrase la 35°C, 700 rpm, după 30
minute de amestecare (Figura nr. 6.3, c)
Variaţia frecvenţei [Hz] Variaţia frecvenţei [Hz]
Probe: 23 C/700rpm/30 min amestecare Probe: 23 C/700rpm/60 min amestecare
500
200
400 P2D
100 P2C
300 P3D
0 P3C
P4C 200 P4D
-100
ΔF [Hz]
ΔF [Hz]
P5A 100 P5B
-200
P6A 0 P6B
-300
P7A P7B
-100
-400
P8A
-200
P8B
-500
-600 -300
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 301 1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 301
Timp [s] Timp [s]
a) b)
Probe 35 C/700rpm/30 min amestecare
500
400
300 P2D
P3D
200
P4D
ΔF [Hz]
100
P5B
0 P6B
P7B
-100
P8B
-200
-300
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 301
Timp [s]
c)
Figura nr. 6.3 – Rezultate grafice pentru probele extrase la 23°C, 35°C şi 700 rpm. Rezultate
grafice pentru probele extrase la 35°C, 700 rpm
a) după 30 minute de amestecare la 23°C; b) după 60 minute de amestecare la 23°C,
c) probe extrase la 35°C, 700 rpm
Dat fiind faptul că se urmăreşte obţinerea unui amestec omogen cu conţinut cât mai
scăzut de glicerină, mai jos am prezentat rezultatele grafice extrase pentru ultimele 4 probe
unde concentraţia de glicerină a scăzut de la 41% pentru amestecul nr. 5, până la 5.4% pentru
amestecul nr. 8.
Probe 23 /700rpm/30 min amestecare Probe 23 /700rpm/60 min amestecare
200
450
100
350
0
250
Δ F [Hz]
Δ F [Hz]
-100 P5A P5B

150
P6A P6B
-200 50
P7A P7B
-300 -50
P8A P8B
-400 -150
-500 -250
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281
Timp [s] Timp [s]
28
500
300
300
100
100
Δ F [Hz]
Δ F [Hz]
P5C -100 P5D
P6C P6D
-100
P7C -300 P7D
P8C P8D
-300 -500
-500 -700
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281
Timp [s] Timp [s]

200 100
100 0
-100
0
-200
Δ F [Hz]
Δ F [Hz]
-100 P5E P5F
-300
-200
P6E P6F
P7E -400 P7F
-300
P8E -500 P8F
-400 -600
-500 -700
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 301 1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281
Timp [s] Timp [s]

100 400
0 300
200
-100
100
-200
Δ F [Hz]
Δ F [Hz]
P5G 0 P5H
-300
P6G -100 P6H
-400 P7G P7H
-200
-500 P8G P8H
-300
-600 -400
-700 -500
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 301
Timp [s] Timp [s]
Figura nr. 6.4 – Rezultate grafice ale probelor extrase din amestecurile 5 (32.8% glicerină), 6
(21% glicerină), 7 (13.4% glicerină) şi 8 (5.4% glicerină)
CAPITOLUL 7. CERCETĂRI EXPERIMENTALE REALIZATE

PE STAŢIA REACTOR PRIVIND TRANSFERUL TERMIC AL
FLUIDULUI PURTĂTOR, ANALIZĂ PRIN COMPARAŢIE CU
ANTIGELUL
Obiectivul acestui capitol este simularea transferului termic realizat de agentul termic
către apa menajeră în cadrul unui panou solar, simulare realizată cu ajutorul staţiei reactor.
Agentul termic este:
 varianta 1 - amestec de apă cu glicerină;
 varianta 2 – antigel.
29
În simularea pe care am efectuat-o, agentul termic nu a fost încălzit prin intermediul
razelor solare, ci cu ajutorul unităţii de încălzire a staţiei reactor.
Se urmăreşte efectuarea analizei comparative a transferului termic realizat între agent
termic şi apă, în două variante:
- agentul termic este amestecul de 94.6% apă şi 5.4% glicerină;
- agentul termic este antigelul.
7.1 Descrierea procedeului experimental

În cadrul experimentelor am utilizat staţia reactor (Figura nr. 7.1) pentru determinarea
transferului termic al glicerinei în diluţie cu apa, amestec obţinut şi studiat în capitolul
anterior.
Recipientul interior (Figura nr. 7.1 - poziţia 3) al reactorului a fost umplut cu 8 litri de
apă, cantitatea maximă până la nivelul flotorului. Au fost pregătiţi 8 litri de amestec (5.4%
glicerină şi 94.6% apă), cantitatea necesară recirculării între sistemul auxiliar şi manta.
Amestecul a fost încălzit cu ajutorul unităţii de încălzire (Figura nr. 7.1 – poziţia 14)
până la temperatura de 50°C.
1 20
19
18
2
3 17
16
4
5 15
14
6 13
12
11
7 10
Figura nr. 7.1 – Staţia reactor

1 – amestecător (motor de c.c + agitator cu palete); 2 – flotor; 3 – recipient interior; 4 –
manta; 5 – serpentină; 6 – senzor de temperatură; 7 – orificiu evacuare amestec; 8 – panou de
comandă; 9 – robinet evacuare agent termic; 10 – pompă de alimentare şi recirculare; 11 –
racord inferior; 12 – orificiu evacuare agent termic; 13 – termometru; 14 – unitate de
încălzire; 15 – racord superior; 16 – orificiu revenire agent termic din manta; 17 – şină
profilată; 18 – capac; 19 – conductă alimentare; 20 – placă de achiziţie date şi conexiune la
bord
30
7.2 Determinări experimentale privind transferul termic al
amestecului de apă cu 5.4% glicerină
În cadrul experimentului am încălzit agentul termic (amestecul de 5.4% glicerină şi
94.6% apă) de la temperatura de 19°C până la 50°C. Temperatura apei din recipientul interior,
afişată pe ecranul panoului de comandă, indica 19°C. În momentul începerii recirculării
(atunci când a început transferul termic), temperatura amestecului a scăzut la 40°C deoarece
cantitatea aflată în manta avea 19°C ca şi apa din recipientul interior.
Pe parcursul recirculării am înregistrat informaţii cu privire la evoluţia temperaturii
amestecului şi a apei. Procesul de recirculare a fost oprit când apa din recipientul interior a
atins 50°C. Am constatat ca procesul de răcire al apei este mai lent decât cel al agentului
termic - amestec.

antigelului utilizat în instalaţiile de încălzire cu panouri solare
Analizând proprietăţile antigelurilor comercializate pe piaţa românească conform
fişelor tehnice de securitate şi luând în considerare compoziţia, cantitatea, variatia punctului
de congelare în funcţie de concentraţie şi nu în ultimul rând preţul acestora, am ales să testez
transferul termic al unui antigel pe bază de propilenglicol, compus deosebit de stabil, ce
permite atât protecţia deosebită la îngheţ a circuitelor termice cât şi funcţionarea sistemului la
temperaturi ridicate, aspecte ce îl recomandă îndeosebi utilizării în instalaţiile solare [32].
Acest antigel este tratat cu un mix de aditivi care asigură protejarea materialelor din care sunt
realizate componentele circuitului. De asemenea, acest antigel este biodegradabil şi prezintă
un risc scăzut de toxicitate, nu atacă fonta, oţelul, aluminiul, cuprul, alama, garniturile,
membranele sau alte elemente de etanşare din plastic, elastomer şi cauciuc utilizate în mod
uzual în circuitele instalaţiilor de încălzire cu panouri solare. Astfel, am cântărit 8 litri de antigel
pentru umplerea sistemului auxiliar şi am pornit unitatea de încălzire. După ce antigelul a atins
temperatura de 50°C, am pornit pompa de recirculare. Temperatura antigelului a scăzut la
36°C (spre deosebire de cea a amestecului de apă cu glicerină care scăzuse până la 40°C)
deoarece cantitatea aflată în manta avea 19°C ca şi apa din recipientul interior. Pe parcursul
recirculării am înregistrat informaţii cu privire la evoluţia temperaturii antigelului şi a apei.
Procesul de recirculare a fost oprit când apa din recipientul interior a atins 50°C. Ca şi în
cazul agentului termic (amestecul de apă cu glicerină), se poate observa că procesul de răcire
al apei din recipientul interior este mai lent decât cel al antigelului.
31
7.4. Concluzii
În acest capitol s-a realizat o analiză comparativă a transferului termic între un agent
termic şi apă. În prima parte s-a testat ca şi agent termic amestecul cu conţinut de 5.4%
glicerină şi 94.6% apă, iar în a doua parte agentul termic a fost un antigel utilizat în instalaţiile
de încălzire cu panouri solare. Parametrii urmăriţi şi determinaţi sunt:
Timpul de încălzire la temperatura de 50°C a agentului, folosind unitatea de încălzire
Amestec: 30 min Antigel: 14 min
Agent termic Agent termic
Apă amestec Apă antigel
APĂ 50°C APĂ 50°C
19°C 30 min 19°C 14m14s
Manta Manta
Unitate de Unitate de
încălzire încălzire
Serpentină Serpentină
Agent termic – Agent termic –

amestec antigel
Transferul termic de la agentul termic către apă (timpul în care apa ajunge la 50°C )
Amestec: 2 ore şi 48 minute Antigel: 3 ore şi 21 minute
amestec antigel
Apă Apă
50°C 50°C
2h48min 3h21min
Manta Manta
Agent termic –
amestec Agent termic –
antigel
Temperatura agentului termic şi temperatura apei, după 2 ore şi 20 de minute de

răcire liberă
Amestec: 34°C Antigel: 36°C
Apă: 44°C Apă: 44°C
amestec antigel
Apă Apă
44°C 2h20min 44°C 2h20min
2h20min 2h20min
Manta Manta

amestec antigel
În urma experimentelor, am observat că antigelul se încălzeşte mai repede decât

amestecul de apă cu glicerină, dar transferul termic de la agentul termic la apă este mai rapid
în cazul amestecului de apă cu glicerină decât în cazul antigelului (încălzeşte apa într-un timp
de 83% din timpul în care ar încălzi-o antigelul). Cât despre menţinerea apei calde în timp,
cele două se comportă la fel. Deci, amestecul de apă cu glicerină s-ar încălzi mai greu de la
soare, dar ar transfera căldura mai repede către apa menajeră, în comparaţie cu antigelul.
32
CAPITOLUL 8. OBŢINEREA NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE
OXIZI DE ALUMINIU ŞI STUDIUL TRANSFERULUI TERMIC AL
ACESTUIA, FOLOSIND STAŢIA REACTOR
8.1 Oxidul de Aluminiu (Al2O3)

Oxidul de aluminiu – Al2O3, este un oxid al aluminiului trivalent cu masa moleculară
101,94. Este o masă albă, foarte greu fuzibilă şi insolubilă în apă.
Alumina pură (>99.5%) a fost folosită încă de la începutul anilor ’70, ca material
pentru implanturi, în mod special pentru protezele articulare (în special a şoldului) şi dinţi,
datorită proprietăţilor mecanice bune şi a biocompatibilităţii cu ţesuturile [33].
8.1.3 Nanoparticule de oxid de aluminiu

Din specificaţiile furnizorului selectat, rezultă că nanoparticulele de Al2O3 au o
dimensiune medie de 10nm, suprafaţa specifică de 160 m2/g şi densitatea de 3.7 g/cm3 (Figura
nr. 8.1). Fiind de dimensiuni foarte mici, acestea se prezintă sub formă de aglomerate.
Nanoparticulele se prezintă sub formă de pudră albă foarte fină.
Figura nr. 8.1 – ImagineTEM a nanoparticulelor de Al2O3
8.2 Realizarea nanofluidului pe bază de oxid de aluminiu

În urma rezultatelor experimentale privind realizarea amestecului de apă cu glicerină
(subcap. 6.4.2), am concluzionat că amestecul cu conţinutul cel mai mic de glicerină, omogen
şi cât mai stabil în timp a fost cel cu 5.4% glicerină. Din punct de vedere al temperaturii şi al
turaţiei agitatorului, concluzia a fost că la 35°C şi 700, respectiv 2000 rpm, amestecul se
comportă cel mai bine din punct de vedere al omogenităţii şi stabilităţii în timp.
Din literatura de specialitate, am extras informaţii cu privire la aceşti parametri
(temperatură, viteză şi timp de amestecare), iar majoritatea cercetătorilor raportează că
dispersiile de nanoparticule în diferite fluide de bază, sunt realizate la turaţii maxime (în
funcţie de dispozitivele utilizate) [34] şi la temperatura camerei [35], deşi există câteva studii
33
care raportează analiza nanofluidelor la diferite temperaturi (20°C, 35°C şi 50°C) [36].
Referitor la timp, acesta variază foarte mult în funcţie de cantitatea de nanofluid ce se doreşte
a fi obţinută [37], [38], [39], [40].
8.2.1 Descrierea procedeului experimental

Pentru a realiza nanofluidul cu concentraţia de 0.1% nanoparticule, fluidul purtător
(amestec de apă cu glicerină) conţine 94.55% apă distilată şi 5.35% glicerină.
Tehnicile utilizate pentru realizarea unui nanofluid omogen si stabil în timp sunt
agitarea mecanică, vibraţiile mecanice şi agitarea mecanică cu acţionare magnetică, iar
procesul s-a realizat continuu aşa cum este descris în cele ce urmează.
Agitarea mecanică: apa distilată împreună cu glicerina şi nanopulberile au fost
amestecate cu ajutorul staţiei reactor (Figura nr. 8.2), mai întâi la temperatura camerei, 21°C
şi apoi la 50°C, la turaţia maximă de 3300 rpm, timp de 2 ore după care am extras o probă
(NA-C1) pentru analiza cu microbalanţa cu cristal de cuarţ – QCM.
Figura nr. 8.2 – Proces dispersare nanoparticule şi agitare mecanică
Vibraţii mecanice: din corpul reactor în care a avut loc agitarea mecanică, am extras
200ml nanofluid pe care l-am supus vibraţiilor mecanice timp de două ore cu ajutorul
dispozitivului din Figura nr. 8.3.
Am extras probă (NV-C1) pentru analiza QCM, iar cantitatea rămasă a fost supusă
agitării mecanice cu acţionare magnetică pentru două ore, după care am extras proba NM-C1.
Figura nr. 8.3 – Nanofluid suspus vibraţiilor mecanice
34
Dispozitivul pentru agitarea mecanică cu acţionare magnetică (Figura nr. 8.4) constă
dintr-un motor care roteşte un disc pe care sunt montaţi doi magneţi. Pe suprafaţa montată
deasupra discului cu magneţi am amplasat un recipient cu cantitatea de nanofluid rămasă în
care am introdus un alt magnet. La pornirea motorului, discul se roteşte cu cei doi magneţi, iar
aceştia, la rândul lor, prin atracţie/respingere, rotesc (agită) magnetul din nanofluid conducând
la spargerea eventualelor aglomerate rămase în urma agitării mecanice, a vibraţiilor şi la o mai
bună dispersie a nanoparticulelor în fluidul purtător. Magnetul utilizat este unul teflonat
pentru a nu degaja/elibera impurităţi în nanofluid.
Suprafaţă amplasare
recipient nanofluid
Magnet nr. 1
Magnet nr. 2
Disc rotativ
Motor
Figura nr. 8.4 – Dispozitiv pentru agitare mecanică cu acţionare magnetică, magnet teflonat
8.2.2 Rezultate experimentale

Primul nanofluid constă din 7.56 litri apă distilată, 0.43 litri glicerină şi 29.63 grame
nanopulberi Al2O3. Acestea au fost agitate mecanic cu ajutorul staţiei reactor la 21°C la
turaţia maximă de 3300 rpm, timp de 2 ore după care am extras proba NA-C1. Am extras 200
ml nanofluid pe care l-am supus vibraţiilor mecanice timp de ore, după care am extras proba
NV-C1. Cantitatea rămasă a fost transferată din dispozitivul cu vibraţii în recipientul şi a fost
supusă agitării mecanice cu acţionare magnetică pentru două ore.
S-a repetat procedura descrisă mai sus, dar la temperatura de 50°C, în urma căreia am
extras probele NAT-C1, NVT-C1 şi NMT-C1. Parametrii sunt prezentaţi în Tabelul nr. 8.1,
iar rezultatele analizelor QCM sunt prezentate grafic în Figurile nr. 8.5 şi 8.6.
Probele sunt denumite după cum urmează:
 NA-C1: probă extrasă din nanofluidul cu 0.1% Al2O3, după agitare mecanică la 21°C;
 NV-C1: probă extrasă din nanofluidul cu 0.1% Al2O3, după vibraţii mecanice la 21°C;
 NM-C1: probă extrasă din nanofluidul cu 0.1% Al2O3, după agitare mecanică cu
acţionare magnetică la 21°C;
 NAT-C1: probă extrasă din nanofluidul cu 0.1% Al2O3, după agitare mecanică la 50°C;
 NVT-C1: probă extrasă din nanofluidul cu 0.1% Al2O3, după vibraţii mecanice la 50°C;
35
 NMT-C1: probă extrasă din nanofluidul cu 0.1% Al2O3, după agitare mecanică cu
acţionare magnetică la 50°C.
Pentru nanofluidul cu 0.5% Al2O3, s-a notat concentraţia cu C2, iar pentru 1% Al2O3
s-a notat cu C3.
Tabelul nr. 8.1 – Probe extrase pe parcursul realizării nanofluidului

cu 0.1%, 0.5% şi 1% concentraţie de nanoparticule de Al2O3
Nr Probă Concentraţie Parametri
Apă Glice- Al2O3 Mechanic Vibraţii Magnetic
[%] rină [%] Turaţie Temp. Timp Putere Timp Putere Timp
[%] [rpm] [°C] [min] [W] [min] [W] [min]
1 NA-C1 94.55 5.35 0.1 3300 21 120 - - - -
2 NV-C1 94.55 5.35 0.1 - - - 3.12 120 - -
3 NM-C1 94.55 5.35 0.1 - - - - - 60 120
4 NAT-C1 94.55 5.35 0.1 3300 50 120 - - - -
5 NVT-C1 94.55 5.35 0.1 - - - 3.12 120 - -
6 NMT-C1 94.55 5.35 0.1 - - - - - 60 120
7 NA-C2 86.13 13.38 0.5 3300 21 120 - - - -
8 NV-C2 86.13 13.38 0.5 - - - 3.12 120 - -
9 NM-C2 86.13 13.38 0.5 - - - - - 60 120
10 NAT-C2 86.13 13.38 0.5 3300 50 120 - - - -
11 NVT-C2 86.13 13.38 0.5 - - - 3.12 120 - -
12 NMT-C2 86.13 13.38 0.5 - - - - - 60 120
13 NA-C3 85.88 13.13 1 3300 21 120 - - - -
14 NV-C3 85.88 13.13 1 - - - 3.12 120 - -
15 NM-C3 85.88 13.13 1 - - - - - 60 120
16 NAT-C3 85.88 13.13 1 3300 50 120 - - - -
17 NVT-C3 85.88 13.13 1 - - - 3.12 120 - -
18 NMT-C3 85.88 13.13 1 - - - - - 60 120
Variaţia frecvenţei [Hz] NA-C1

500000.00
0.00
0 22 42 62 82 102 122 142 162 182 202 222 242 262 282
-500000.00
-1000000.00
Δ F [Hz]
-1500000.00
-2000000.00
-2500000.00
-3000000.00
-3500000.00
Timp [s]
Figura nr. 8.5 – Variaţia frecvenţei în funcţie de timp pentru nanofluidul cu concentraţie de
0.1% Al2O3 agitat mecanic la temperatura de 21°C
Agitarea mecanică a 0.1% de nanopulberi de Al2O3 într-un fluid purtător cu 5.35%

glicerină nu a influenţat procesul de omogenizare, dimpotrivă, în urma analizelor s-a observat
apariţia fenomenului de atenuare a oscilaţiei QCM (Figura nr. 8.5), ceea se înseamnă că
nanoparticulele nu au fost complet dispersate, iar tendinţa lor este de sedimentare şi prin,
urmare, de formare a aglomeratelor. Deoarece rezultatul analizei pentru proba NA-C1 nu este
36
reprezentativ, acesta nu a fost luat în considerare în Figura nr. 8.6 unde sunt evidenţiate
celelalte curbe pentru probele extrase în urma realizării nanofluidului cu 0.1% Al2O3.
Ca şi în cazul amestecurilor de apă cu glicerină, se poate considera că după 180
secunde putem trage concluzii referitoare la comportamentul nanofluidului. Conţinutul de
glicerină şi de nanoparticule este estimat prin scăderea frecvenţei QCM. În cazul amestecului
de apă cu 5.4% glicerină, stabilitatea este observată în intervalul ΔF=-170 Hz, ΔF=-130 Hz,
iar prin adăugarea a 0.1% Al2O3, această stabilitate se observă în intervalul ΔF=-90 Hz, ΔF=-
40 Hz. Aceasta confimă selectarea tehnicilor utilizate, precum şi parametrii stabiliţi pentru
obţinerea nanofluidului.
Luând în considerare rezultatele obţinute în urma analizei QCM pentru nanofluidul cu
0.1% Al2O3 şi faptul că în literatura de specialitate se menţionează că cercetările din domeniu
sunt realizate cu un fluid purtător pe bază de apă distilată, sau cu amestec de apă distilată şi un
fluid mai vâscos (ex. etilenglicol) în proporţie de 50/50, am decis să măresc concentraţia de
glicerină pentru nanofluidul cu 0.5% nanoparticule de Al2O3. Pentru aceasta am avut în
vedere rezultatele experimentale obţinute în urma analizei QCM pentru amestecul nr. 7 de apă
cu 13.4% glicerină. Din Figura nr. 8.6 se poate observa, în primul rând, influenţa concentraţiei
de nanoparticule asupra nanofluidului. Dacă în cazul nanofluidului cu concentraţia de 0.1%
nanoparticule nu am luat în calcul curba probei NA-C1 (agitare mecanică la 21°C), fiind
instabilă, faţă de NAT-C1 (agitare mecanică la 50°C), în cazul celui cu 0.5% nanoparticule se
poate observa o ameliorare considerabilă a fenomenului de atenuare a oscilaţiei QCM pentru
probele agitate doar mecanic în staţia reactor. Dar, având valori pozitive ale variaţiei de
frecvenţă, aceste probe nu pot fi considerate nici omogene şi nici stabile în timp, deoarece
principiul de funcţionare al microbalanţei cu cristal de cuarţ se bazează pe faptul că o cantitate
de amestec aplicată pe suprafaţa rezonatorului este asociată cu curgerea (mişcarea) fluidului şi
astfel este observată o scădere a frecvenţei.
Pentru nanofluidul cu 1% nanoparticule, am diminuat concentraţia de apă distilată şi
glicerină cu 0.25% fiecare. Din rezultatele analizelor realizate cu microbalanţa cu cristal de
cuarţ se poate observa o evoluţie aproximativ similară a probelor extrase în urma agitării
mecanice la 21, respectiv la 50°C din nanofluidele cu 0.5, respectiv 1% nanoparticule de
Al2O3, dar de asemenea, se observă şi influenţa negativă a creşterii concentraţiei de
nanoparticule. Lipsa tendinţei de stabilizare este vizibilă pentru aproape toate probele.
Având în vedere tehnicile de dispersie utilizate pentru realizarea nanofluidelor,
precum şi analizele QCM, se poate spune că supunerea unui nanofluid la vibraţii are o
influenţă foarte bună asupra omogenităţii şi stabilităţii în timp a acestuia în comparaţie cu
37
agitarea mecanică sau mecanică cu acţionare magnetică. Doar agitarea mecanică nu este
suficientă pentru a obţine un nanofluid omogen, iar agitarea mecanică cu acţionare magnetică
(realizată prin procedeul descris la începutul prezentului subcapitol) nu distruge în totalitate
aglomeratele formate, acestea afectând stabilitatea în timp a nanofluidului.
Cu excepţia curbelor realizate pentru probele extrase după agitarea mecanică cu
acţionare magnetică la 21°C şi după vibraţii mecanice la 50°C, care au o uşoară tendinţă de
stabilizare după 180s, restul probelor prezintă salturi de frecvenţă ceea se înseamnă că
nanoparticulele se sedimentează, formează aglomerate cee ce înseamnă un nanofluid
neomogen.
400
NA-C2
NA-C3
300 NV-C1
NV-C2
NV-C3
200
NM-C1
NM-C2
Δ F [Hz]
NM-C3
100
NAT-C1
NAT-C2
NAT-C3
0
1 21 41 61 81 101 121 141 161 181 201 221 241 261 281 NVT-C1
NVT-C2
-100 NVT-C3
NMT-C1
NMT-C2
-200 NMT-C3
Timp [s]
Figura nr. 8.6 – Variaţia frecvenţei în funcţie de timp, pentru cele trei nanofluide (concentraţii
de 0.1%, 0.5% şi 1% nanoparticule, realizate prin agitare mecanică, supunere la vibraţii şi
agitare mecanică cu acţionare magnetică, la temperatura de 21°C, respectiv 50°C)

nanofluidului cu 0.1%, 0.5% şi 1% nanoparticule de Al2O3
Simularea transferului termic realizat de agentul termic (nanofluid) dintr-un colector
solar către apa menajeră a fost realizată cu ajutorul staţiei reactor, în trei etape:
 etapa 1 – nanofluid cu concentraţie de 0.1% nanoparticule de Al2O3 dispersate
în fluidul purtător de apă distilată (94.6%) şi glicerină (5.4%);
 etapa 2 – nanofluid cu concentraţie de 0.5% nanoparticule de Al2O3 dispersate
în fluidul purtător de apă distilată (86.13%) şi glicerină (13.38%);
 etapa 3 – nanofluid cu concentraţie de 1% nanoparticule de Al2O3 dispersate în
fluidul purtător de apă distilată (85.88%) şi glicerină (13.13%);
38
Se urmăreşte efectuarea analizei comparative a transferului termic realizat între agent
termic şi apă, în cele trei variante mai sus menţionate, iar apoi o evaluare a performanţelor
nanofluidelor cu diferite concentraţii de nanoparticule prin comparaţie cu rezultatele
experimentale obţinute în aceleaşi condiţii pentru amestecul de 94.6% apă distilată şi 5.4%
glicerină şi pentru antigelul utilizat în instalaţiile cu panouri solare, rezultate prezentate în
capitolul 7.
8.3.1 Descrierea procedeului. Rezultate experimentale

În cadrul experimentelor am utilizat staţia reactor pentru determinarea transferului
termic al nanofluidelor cu diferite concentraţii de nanoparticule. Recipientul interior al staţiei
reactor a fost umplut cu 8 litri de apă, cantitatea maximă până la nivelul flotorului. Sistemul
auxiliar a fost alimentat cu 8 litri nanofluid cu concentraţie de 0.1% nanoparticule.
Nanofluidul a fost încălzit cu ajutorul unităţii de încălzire de la temperatura de 19°C până la
50°C. S-a urmărit temperatura afişată de termometrul montat pe peretele din faţă al sistemului
auxiliar. Acesta a ajuns la 50°C în aproximativ 10 minute si 44 secunde. Când nanofluidul a
atins temperatura de 50°C, am pornit pompa de recirculare. Nanofluidul este introdus pe la
partea inferioară şi evacuat pe la partea superioară, astfel încât mantaua să fie în permanenţă
plină. Procedeul prin care agentul termic este transportat de pompa centrifugă şi forţat să intre
în spaţiul de încălzire prin racordul inferior de la baza mantalei, să urmeze traseul impus prin
montarea serpentinei şi să iasă prin racordul superior mergând din nou la sistemul de încălzire
auxiliar este detaliat în cadrul capitolului 7.
În cadrul experimentului am încălzit agentul termic NANO_0.1% de la temperatura de
19°C până la 50°C. Temperatura apei din recipientul interior, afişată pe ecranul panoului de
comandă, indica 19°C. În momentul începerii recirculării (atunci când a început transferul
termic), temperatura amestecului a scăzut la 41°C deoarece cantitatea aflată în manta avea
19°C ca şi apa din recipientul interior. Pe parcursul recirculării am înregistrat informaţii cu
privire la evoluţia temperaturii nanofluidului şi a apei. Apa din recipientul interior a ajuns la
50°C în 2 ore şi 21 minute. Procesul de recirculare a fost oprit când apa din recipientul
interior a atins 50°C.
Testarea nanofluidului cu concentraţia de 0.5% şi 1% nanoparticule (NANO_0.5% şi
NANO_1%) s-a realizat în aceleaşi condiţii ca şi pentru cel cu 0.1%. Pentru aceasta,
nanofluidul NANO_0.1% a fost evacuat din sistemul auxiliar de încălzire prin orificiul de
evacuare. Agentul termic NANO_0.5% a fost încălzit cu ajutorul unităţii de încălzire de la
19°C până la 50°C. Procesul de încălzire a durat aproximativ 10 minunte şi 40 de secunde
39
(faţă de aprox. 10 minute şi 44 secunde în cazul încălzirii agentului termic NANO_0.1%).
După ce agentul termic NANO_0.5% a atins temperatura de 50°C, am pornit pompa de
recirculare. Temperatura acestuia a scăzut până la 36°C (spre deosebire de cea a agentului
NANO_0.1% care scăzuse până la 41°C, dar la fel ca în cazul antigelului testat la subcapitolul
7.3), deoarece cantitatea aflată în manta avea 19°C ca şi apa din recipientul interior. Pe
parcursul recirculării am înregistrat informaţii cu privire la evoluţia temperaturii agentului
termic NANO_0.5% şi a apei. Apa din recipientul interior a atins temperatura de 50°C în 2
ore şi 12 minute. Procesul de recirculare a fost oprit când apa din recipientul interior a atins
50°C. Ca şi în cazul agentului termic NANO_0.1%, s-a constatat că procesul de răcire al apei
din recipientul interior este mai lent decât cel al agentului NANO_0.5%. Datele au fost
înregistrate pe o durată de 2 ore şi aproximativ 20 minute, durată în care temperatura apei a
scăzut până la 44°C în cazul utilizării agentului termic NANO_0.1%, respectiv până la 45°C
pentru NANO_0.5%. Temperatura agentului termic NANO_0.1% a scăzut până la 36°C, iar
cea a agentului NANO_0.5% până la 37°C.
Pentru testarea transferului termic ultimului nanofluid, cel cu 0.5% a fost evacuat, iar
din sistemul auxiliar de încălzire a fost alimentat cu nanofluidul cu 1% concentraţie de
nanoparticule. S-a respectat procedeul experimental descris mai sus, nanofluidul fiind încălzit
cu ajutorul unităţii de încălzire de la 19°C până la 50°C într-un timp de aproximativ 9 minute
23 secunde. După ce agentul termic NANO_1% a atins temperatura de 50°C, am pornit
pompa de recirculare. Temperatura acestuia a scăzut la 40°C (spre deosebire de cea a
agentului NANO_0.1% care scăzuse până la 41°C, respectiv cea a agentului NANO_0.5%
care scăzuse până la 36°C, dar la fel ca în cazul amestecului de apă cu 5.4% glicerină care a
testat la subcapitolul 7.2), deoarece cantitatea aflată în manta avea 19°C ca şi apa din
recipientul interior. Temperatura apei din recipientul interior a ajuns la temperatura de 50°C
într-o oră şi 58 minute. Procesul de recirculare a fost oprit când apa din recipientul interior a
atins 50°C. Ca şi în cazul nanofluidelor precedente se poate observa că procesul de răcire al
apei din recipientul interior este mai lent decât cel al agentului termic NANO_1%. În primele
20 de minute de răcire liberă, temperatura apei se menţine la temperatura de 50°C, după care
creşte cu un grad, creştere care se menţine doar 10 minute. Datele au fost înregistrate pe o
durată de 2 ore şi aproximativ 20 minute, durată în care temperatura apei a scăzut până la
43°C, iar cea a agentului termic pana la 39°C.
40
8.3.2 Analiza comparativă a transferului termic realizat de amestecul cu 5.4%
glicerină, antigel şi nanofluide cu concentraţii de 0.1%, 0.5% şi 1% nanoparticule de
Al2O3
Obiectivul acestei analize este acela de a urmări timpul de încălzire şi de răcire a
agenţilor termici şi timpul de transfer termic de la agent termic la apă cu ajutorul staţiei
reactor şi de a stabili agentul termic optim pentru testarea transferului termic într-un colector
solar.
În prima etapă a testării transferului termic al acestor agenţi termici (amestec de 94.6%
apă distilată şi 5,4% glicerină, antigel utilizat în instalaţiile cu panouri solare şi trei nanofluide
cu concentraţii diferite de nanoparticule), aceştia au fost încălziţi în sistemul auxiliar al staţiei
reactor cu ajutorul unităţii de încălzire [41]. Timpii de încălzire întregistraţi pentru cei cinci
agenţi termici, sunt prezentaţi grafic în Figura nr. 8.7:
Aşa cum se poate observa din graficul de mai jos, antigelul se încălzeşte în
aproximativ 14 minute, în schimb amestecul se încălzeşte într-un timp aproape dublu. Nu se
poate preciza cu siguranţă diferenţa între timpii de încălzire ai nanofluidelor cu 0.1% şi 0.5%,
aceştia fiind foarte apropiaţi ca valoare. Nanofluidul cu concentraţia de 1% nanoparticule a
înregistrat cel mai mic timp de încălzire, ceea a însemnat un consum de energie foarte mic în
cadrul experimentului realizat pe staţia reactor. Prin urmare, dacă acest nanofluid ar fi folosit
ca agent termic într-un colector solar, atunci timpul de încălzire de la soare ar fi foarte mic.
00:34:34 TEMP. NANO_0.1% [ C] 00:10:44
TEMP. NANO_0.5% [ C] 00:10:40
00:31:41
TEMP. NANO_1% [ C] 00:09:23
00:28:48
(cu unitatea de încălzire) [min]
TEMP. AMESTEC [ C] 00:30:00

Timp încălzire agent termic
00:25:55 TEMP. ANTIGEL [ C] 00:14:14

00:23:02
00:20:10
00:17:17
00:14:24
00:11:31
00:08:38
00:05:46
00:02:53
00:00:00
19 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50
Temperatura [ C]
Figura nr. 8.7 – Timpul de încălzire al celor cinci agenţi termici (folosind unitatea de
încălzire)
Procesul de încălzire pentru cei cinci agenţi termici este reprezentat schematic în
Figura nr. 8.8:
41
Apă amestec Apă antigel
19°C 30 min 19°C 14m14s
Manta Manta

amestec antigel

Apă NANO_0.1% Apă NANO_0.5%
19°C 10m44s 19°C 10m40s
Manta Manta

NANO_0.1% NANO_0.5%
Agent termic
Apă NANO_1%
APĂ 50°C
19°C 9m23s
Manta
Unitate de
încălzire
Serpentină
Agent termic –
NANO_1%
Figura nr. 8.8 – Timpul de încălzire al celor cinci agenţi termici
Din punct de vedere al transferului termic al agenţilor către apa din staţia reactor, prin
pereţii mantalei (ambele confecţionate din Veralite – plăci transparente pe bază de poliester
termoplastic, produs prin extrudare), a fost înregistrat timpul în care apa atinge temperatura de
50°C (starea de echilibru termodinamic între apă şi agent termic). Aceştia sunt prezentaţi sub
formă grafică în Figura nr. 8.9:
03:50
NANO_0.1% 02:21
Transfer termic de la agent termic către apă
NANO_0.5% 02:12
(timpul în care apa ajunge la 50 C) [h]
03:21
NANO_1% 01:58
02:52 AMESTEC 02:48
ANTIGEL 03:21
02:24
01:55
01:26
00:57
00:28
00:00
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
Temperatura apei [ C]
Figura nr. 8.9 – Timpul de tranfer termic al celor cinci agenţi termici
Din Figura nr. 8.9 se poate observa că nanofluidul cu concentraţia cea mai mare de
nanoparticule realizează cel mai rapid transfer termic. Prin comparaţie cu amestecul de apă cu
5.4% glicerină şi cu antigelul, curbele de transfer termic au o tendinţă similară, dar se observă
îmbunătăţirea transferului termic cu ajutorul nanoparticulelor suspendate într-un fluid
purtător. Schematic, procesul de transfer termic este reprezentat în Figura nr. 8.10:
42
amestec antigel
Apă Apă
50°C 50°C
2h48min 3h21min
Manta Manta

amestec antigel

NANO_0.1% NANO_0.5%
Apă Apă
50°C 50°C
2h21min 2h12min
Manta Manta

NANO_0.1% NANO_0.5%
Agent termic –
NANO_1%
Apă
APĂ 50°C
50°C
1h58min
Manta
Unitate de
încălzire
Serpentină
Agent termic –
NANO_1%
Figura nr. 8.10 – Timpul de transfer termic al celor cinci agenţi termici
După atingerea echilibrului termic am oprit recircularea, iar apa şi agenţii termici au
fost lăsaţi să se răcească timp de 2 ore şi 20 de minute.
Menţinerea apei calde în timp, dar şi a temperaturii agentului termic s-a realizat cel
mai bine cu ajutorul nanofluidului cu cea mai mare concentraţie de nanoparticule, aşa cum
reiese din Figura nr. 8.11.
55 TEMP. APĂ (răcire cu NANO_0.1%) 44 C
TEMP. APĂ (răcire cu NANO_0.5%) 45 C
TEMP. APĂ (răcire cu NANO_1%) 43 C
TEMP. APĂ (răcire cu amestec) 44 C
50 TEMP. APĂ (răcire cu antigel) 44 C
Temperatură agenţi termici / apă
TEMP. NANO_0.1% [ C] 36 C
TEMP. NANO_0.5% [ C] 37 C
(răcire liberă) [ C]
TEMP. NANO_1% [ C] 39 C
45
TEMP. AMESTEC [ C] 34 C
TEMP. ANTIGEL [ C] 36 C
40
35
30
00:00 00:10 00:20 00:30 00:40 00:50 01:00 01:10 01:20 01:30 01:40 01:50 02:00 02:10 02:20
Timp [h]
Figura nr. 8.11 – Evoluţia în timp a temperaturii apei în funcţie de temperatura celor cinci
agenţi termici (pe parcursul răcirii libere)
Mai jos este prezentat schematic procesul de răcire liberă al celor cinci agenţi termici
utilizaţi în cadrul experimentelor.
43
amestec antigel
Apă Apă
2h20min 2h20min
Manta Manta

amestec antigel

NANO_0.1% NANO_0.5%
Apă Apă
2h20min 2h20min
Manta Manta

NANO_0.1% NANO_0.5%
Agent termic –
NANO_1%
Apă
APĂ 39°C
43°C 2h20min
2h20min
Manta
Unitate de
încălzire
Serpentină
Agent termic –
NANO_1%
În cazul utilizării nanofluidelor ca şi agenţi termici, în primele 20 de minute de răcire

liberă, apa a înregistrat o creştere a temperaturii cu un grad, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul
amestecului şi al antigelului. Concentraţia de 1% nanoparticule, are o influenţă pozitivă
asupra acestui proces de transfer termic. Deşi acesta a ajuns la o temperatură de 43°C (cea mai
scăzută dintre cele trei nanofluide), el a menţinut apa caldă la temperatura cea mai înaltă
(39°C).
CAPITOLUL 9. ANALIZA TRANSFERULUI TERMIC AL

NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE OXIZI DE ALUMINIU, PRIN
COMPARAŢIE CU ALŢI AGENŢI TERMICI, FOLOSIND
COLECTORII SOLARI
9.1 Energia solară. Colectori solari

Panourile solare termice (sau captatoare solare, colectoare solare) sunt instalaţii ce
colectează energia conţinută în razele solare şi o transformă în energie termică.
Agentul termic circulă prin serpentina din cupru, care este fixată nedemontabil, sub o
folie realizată tot dintr-un material bun conducător termic, acoperită cu un material absorbant.
Destinaţiile principale de utilizare a panourilor solare plane sunt producţia de apă
caldă menajeră, încălzirea sezonieră a piscinelor şi încălzirea integrată pe timp de iarnă a
locuinţelor.
44
nanofluidului cu 0.1%, 0.5% şi 1% nanoparticule de Al2O3
Obiectivul acestui subcapitol este a studia transferul termic realizat de agentul termic
dintr-un captator solar către apa menajeră din rezervor şi de determina timpul de menţinere a
apei calde.
Pe parcursul experimentelor au fost determinaţi:
- timpul de încălzire a agentului termic aflat în colector, sub acţiunea razelor soarelui
(studiu comparativ între 5 agenţi termici);
- timpul de transfer de căldură de la agentul termic către apa menajeră (studiu
comparativ între 5 agenţi termici);
- timpul de răcire liberă al întregului sistem: agent şi apă menajeră (studiu comparativ
între 5 agenţi termici).
Testarea transferului termic al celor cinci agenţi termici (nanofluide cu diferite
concentraţii de Al2O3, amestec de apă cu 5.4% glicerină şi antigel utilizat în instalaţii cu
panouri solare) către apa menajeră a fost realizată cu ajutorul captatorului solar plan LB-
WAGNER care este folosit, în general, în cazul instalaţiilor solare mari.
Pentru testarea agenţilor termici am utilizat acest sistem solar termic pentru locuinţe
care este echipat cu un rezervor cu capacitatea de 500 litri. Acesta are în componenţă un
schimbător de căldură al circuitului solar poziţionat în partea inferioară a rezervorului şi este
utilizat pentru încălzirea apei menajere. Procedeul experimental care a stat la baza testării
celor cinci agenţi termici este prezentat schematic în Figura nr. 9.1:
la ia
so diaţ
ră
Ra
Rezervor apă
caldă
Apă
caldă
Apă
rece
Figura nr. 9.1 – Procedeu experimental pentru testarea celor cinci agenţi termici
Determinările experimentale privind transferul de căldură al celor 5 agenţi termici au

fost realizate în Laboratorul de Energii Regenerabile, sala 102, Corp B2 din cadrul Institutului
de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică Multidisciplinară al Universităţii Valahia. Pentru
acestea am utilizat colectorii din Figura nr. 9.7. Capacitatea acestora este de 110 ml agent
45
termic şi reprezintă cantitatea necesară pentru a încălzi un rezervor de aproximativ 22 litri de
apă menajeră.
În prima etapă a testării transferului termic (amestec de 94.6% apă distilată cu 5,4%
glicerină, antigel utilizat în instalaţiile cu panouri solare şi trei nanofluide cu concentraţii de
0.1%, 0.5% şi 1% nanoparticule de Al2O3), am umplut, ţevile de cupru ale colectorilor, pe
rând, cu agenţii termici, şi i-am lăsat să se încălzească la soare (Figura nr. 9.2) în intervalul
orar 14:30 – 17:00. Temperaturile au fost măsurate cu ajutorul unui termometru digital cu tijă,
cu domeniul de măsurare: -50°C/+150°C, acurateţe ± 0.1°C.
Figura nr. 9.2 – Încălzire agenţi termici în colectori şi înregistrare temperaturi

Pe parcursul procesului de încălzire am înregistrat temperatura plăcii absorbante,
temperatura în aer şi temperaturile agenţilor termici, după cum se poate observa în Tabelul nr.
9.1. Evoluţia încălzirii acestora în funcţie de timp este prezentată grafic în Figura nr. 9.3.
Tabelul nr. 9.1 – Temperaturi înregistrate pe parcursul procesului de încălzire a agenţilor

termici
Nr. Timp Temp. placă Temp. Temp. Temp. Temp. Temp. Temp.
[h] absorbantă în aer amestec antigel NANO_0.1% NANO_0.5% NANO_1%
[°C] [°C] [°C] [°C] [°C] [°C] [°C]
1 00:00 20 35.4 24 24 24 24 24
2 00:10 28.5 36.8 32.6 28.1 33.1 36.8 39.2
3 00:20 32.9 37.4 40.1 33.9 41.8 45.8 49.7
4 00:30 39.5 35 44.4 43.5 47.6 55.7 58.4
5 00:40 47.4 39.3 47.2 45.3 49.8 56.1 59.3
6 00:50 48.5 36.4 46.8 46.2 50.7 56.5 60.4
7 01:00 49.4 37.2 48.7 49.7 52.8 58.9 60.8
8 00:10 54.2 32.6 52.6 52.3 54.7 56 61.3
9 01:20 52.9 33.9 53.7 55.6 54.8 532 61.7
10 01:30 54.6 36.3 54 44.5 56.2 56.9 62.4
11 01:40 51.8 38.2 56.7 47.8 60.8 57.3 66.2
12 01:50 53.5 39.6 59.1 48.2 58.9 57.5 66.9
13 02:00 57.4 37.6 59.4 49 60.5 62.5 67.9
14 02:10 57.9 36.3 59.2 49.7 60 62.4 68.2
15 02:20 58.2 33.3 58.9 50 59.4 62.1 68
16 02:30 58.9 30.9 59 49.6 58.8 62.5 67.6
Temp. max. 58.9 39.6 59.4 55.6 60.8 62.5 68.2
46
80
70
60
Temperatură [ C]
50
40
30
20
00:00
00:10
00:20
00:30
00:40
00:50
01:00
01:10
01:20
01:30
01:40
01:50
02:00
02:10
02:20
02:30
Timp [h]
Temp. supraf. colector Temp. aer Temp. amestec
Temp. antigel Temp. NANO_0.1% Temp. NANO_0.5%
Temp. NANO_1% Linear (Temp. NANO_0.1%) Linear (Temp. NANO_0.5%)
Linear (Temp. NANO_1%)
Figura nr. 9.3 – Evoluţia temperaturilor agenţilor termici în funcţie de timp
Nanofluidul cu cea mai mare concentraţie de nanoparticule de Al2O3 (1%) a atins cea
mai înaltă temperatură (68.2°C), aşa cum se poate observa din figura de mai sus. De
asemenea, tendinţa (marcată cu linie întreruptă neagră pentru NANO_1%) este de creştere
continuă de la începutul expunerii la soare, deşi au fost momente (în toate cele cinci cazuri)
când razele soarelui au fost „blocate” de apariţia norilor. Influenţa scurtelor perioade înnorate
se observa totuşi în evoluţia temperaturilor celorlalţi agenţi termici. Antigelul suferă cele mai
bruşte căderi de temperatură la apariţia norilor. Temperaturile nanofluidelor cu 0.1%,
respectiv 0.5% se stabilizează rapid după trecerea norilor.
Procesul de încălzire al agenţilor termici prin intermediul razelor solare, este prezentat
în Figura nr. 9.4:
ră
ră
la
la
so
so
ia
ia
aţ
aţ
di
Rezervor
di
Rezervor
Ra
Ra
apă caldă apă caldă
Agent termic Apă caldă Agent termic Apă caldă

AMESTEC ANTIGEL
Temp. max. Temp. iniţială Temp. iniţială
apă Temp. max.
59.4°C 55.6°C apă
20°C 20°C
Apă rece Apă rece

ră
ră
la
la
so
so
ia
ia
aţ
aţ
di
di
Rezervor
Ra
Rezervor
Ra

NANO_0.1% NANO_0.5%
Temp. max. Temp. iniţială Temp. iniţială
Temp. max.
60.8°C apă apă
62.5°C
20°C 20°C
Apă rece Apă rece

ră
la
so
ia
aţ
di
Rezervor
Ra
apă caldă
Agent termic Apă caldă

NANO_1%
Temp. max. Temp. iniţială
68.2°C apă
20°C
Apă rece
Simbolizare
culori Amestec Antigel NANO_0.1% NANO_0.5% NANO_1%
Figura nr. 9.4 – Proces de încălzire al celor cinci agenţi termici
47
Din punct de vedere al transferului termic al agenţilor către apa dintr-un rezervor de
aproximativ 22 litri (Figura nr. 9.5), prin ţeava din cupru, a fost înregistrat timpul în care apa
atinge temperatura de 50°C (la fel ca în cazul testării transferului termic prin pereţii mantalei
staţiei reactor). Agenţii termici au fost lăsaţi să se răcească până la temperatura de 50°C, după
care am început transferul termic de la agent către apa menajeră din rezervor. Temperatura
agentului termic a fost menţinută la 50°C şi a fost înregistrat timpul în care apa atinge
temperatura agentului (starea de echilibru termodinamic între apă şi agent termic). În Figura
nr. 9.6 este prezentat schematic procesul de transfer termic de la agentul termic din colectori
către apa din rezervor. În Figura nr. 9.7 este prezentată evoluţia temperaturii apei pe parcursul
transferului termic de la cei cinci agenţi.
Apă caldă
Termometru
Revenire agent termic Rezervor

după încălzirea în colectori
Evacuare agent termic cu Apă rece
temperatură scăzută
Figura nr. 9.5 – Proces transfer termic de la agent la apa menajeră

ă
ar
ă
ar
ol
ol
s
s
ia
ia
aţ
aţ
di
Rezervor
di
Rezervor
Ra
Ra
Agent termic Apă caldă Apă caldă

Agent termic
AMESTEC APĂ ANTIGEL
APĂ
50°C 50°C 50°C 50°C
1h31m 1h38m
Apă rece Apă rece

ă
ar
ă
ar
ol
ol
s
ia
s
ia
aţ
aţ
di
di
Rezervor
Ra
Rezervor
Ra
Agent termic Apă caldă Apă caldă

NANO_0.1% APĂ Agent termic APĂ
NANO_0.5%
50°C 50°C 50°C 50°C
1h27m 1h20m
Apă rece Apă rece

ă
ar
ols
ia
aţ
di
Rezervor
Ra
apă caldă

NANO_1%
APĂ
50°C 50°C
0h56m
Apă rece
Simbolizare
Figura nr. 9.6 – Transferul termic al celor cinci agenţi termici către apa menajeră
Transferul termic de la agent termic la apa menajeră se realizează cel mai repede cu
nanofluidul NANO_1%, cu cea mai mai mare concentraţie de nanoparticule şi mult mai
repede decât în cazul testării transferului în staţia reactor (56 minute faţă de o oră şi 58 de
minute).
48
01:55
Amestec 01:31
Transferul termic de la agentul termic către

apă (timpul în care apa ajunge la 50 C) [h]
01:40 Antigel 01:38
NANO_0.1% 01:27
01:26 NANO_0.5% 01:20
NANO_1% 00:56
01:12
00:57
00:43
00:28
00:14
00:00
20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50
Temperatura [ C]
Figura nr. 9.7 – Timp de transfer termic al celor cinci agenţi termici către apa menajeră
Evoluţia temperaturilor pe parcursul transferului termic este similară cu cea

înregistrată în cazul testării pe staţia reactor. Se observă transferul termic cu mult îmbunătăţit
datorită materialelor din care sunt confecţionate traseele prin care circulă agentul termic şi
anume, cupru în cazul testării în colectorii solari şi Veralite în cazul testării pe staţia reactor,
timpii înregistraţi fiind reduşi cu peste 50%.
După ce temperatura apei menajere din rezervor a ajuns la 50°C, am mutat colectorii
din calea razelor soarelui şi am lăsat agentul termic şi apa să se racească liber pentru a vedea
evoluţia temperaturilor pe parcursul a 2 ore şi 20 de minute de răcire liberă. Ca şi în cazul
testării în staţia reactor, menţinerea apei calde în timp, dar şi a temperaturii agentului termic s-
a realizat cel mai bine cu ajutorul nanofluidului cu cea mai mare concentraţie de
nanoparticule.
60.0
58.0
56.8 C
Temperatură agenţi termici
56.0
54.0 53.8 C
52.0 52.0 C
50.8 C
50.8 C
50.0 49.6 C
48.0 47.1 C
46.4 C
46.0 45.8 C
45.4 C
44.0
00:00
00:30
00:50
01:00
01:20
01:50
02:10
00:10
00:20
00:40
01:10
01:30
01:40
02:00
02:20
Timp [h]
Temp. Apă (răcire cu amestec) Temp. Apă (răcire cu antigel) Temp. Apă (răcire cu NANO_0.1%)
Temp. Apă (răcire cu nano_0.5%) Temp. Apă (răcire cu NANO_1%)
Figura nr. 9.8 – Evoluţia în timp a temperaturii agenţilor termici (pe parcursul răcirii libere)
În toate cele cinci cazuri, temperatura agenţilor termici a scăzut mai repede decât cea a
apei din rezervor. Evoluţia temperaturilor agenţilor termici este prezentată grafic în Figura nr.
49
9.8, unde se poate observa că, deşi razele soarelui nu mai acţionau asupra colectorilor,
temperatura agenţilor a continuat să crească în anumite cazuri, urmând apoi o descreştere. Din
nou, putem afirma că nanofluidul cu 1% nanoparticule de Al2O3 continuă să încălzească apa
menajeră din rezervor cu aproximativ 7 grade, peste 50°C, în condiţiile în care asupra
colectorilor nu mai acţiona nicio sursă de încălzire.
Mai jos este prezentat schematic procesul de răcire liberă al celor cinci agenţi termici
utilizaţi în cadrul experimentelor.
ă
ar
ă
ar
ol
ol
s
s
ia
ia
aţ
aţ
di
Rezervor
di
Rezervor
Ra
Ra

AMESTEC
APĂ ANTIGEL APĂ
37.2°C 38.8°C
2h20min 45.4°C 46.4°C
2h20min
2h20m 2h20m
Apă rece Apă rece

ă
ar
ă
ar
ol
ol
s
ia
s
ia
aţ
aţ
di
di
Rezervor
Ra
Rezervor
Ra

NANO_0.1% APĂ NANO_0.5% APĂ
38°C 41.5°C
45.8°C 47.1°C
2h20min 2h20min
2h20m 2h20m
Apă rece Apă rece

ă
ar
ols
ia
aţ
di
Rezervor
Ra
apă caldă

NANO_1% APĂ
45.7°C 49.6°C
2h20min
2h20m
Apă rece
Simbolizare
Antigelul şi amestecul cu 5.4% glicerină au o evoluţie similară pe parcursul răcirii

libere, diferenţa constă doar în faptul că după 2 ore şi 20 de minute apa a ajuns la temperatura
de 46.4°C (în cazul utilizării agentului termic antigel), respectiv 45.4°C (în cazul utilizării
agentului termic amestec). Deşi nanofluidul cu 0.1% Al2O3 a înregistrat o creştere a
temperaturii de până la 52°C în primele 30 de minute, apoi a temperatura a scăzut sub cea a
antigelului (Figura nr. 9.10). Acest fapt se poate datora concentraţiei scăzute de glicerină ce
poate conduce la formarea de aglomerate şi implicit, la creşterea vitezei de sedimentare a
nanoparticulelor.
50
60.0
Temperatură agenţi termici / apă

58.0
56.0
54.0
52.0
50.0
48.0
46.0
44.0
42.0
40.0
38.0
36.0
00:10
00:30
00:40
01:00
01:30
01:50
02:00
02:20
00:00
00:20
00:50
01:10
01:20
01:40
02:10
Timp [h]
Temp. Apă (răcire cu amestec) 45.4 C Temp. Apă (răcire cu antigel) 46.4 C
Temp. Apă (răcire cu NANO_0.1%) 45.8 C Temp. Apă (răcire cu nano_0.5%) 47.1 C
Temp. Apă (răcire cu NANO_1%) 49.6 C Temp. Amestec 37.2 C
Temp. Antigel 38.8 C Temp. NANO_0.1% 38.0 C
Temp. NANO_0.5% 41.5 C Temp. NANO_1% 45.7 C
După cele 2 ore şi 20 de minute de răcire liberă, agentul termic NANO_1% a

înregistrat cea mai înaltă temperatură (45.7°C), menţinând şi apa menajeră din rezervor la
aproape 50°C (temperatura înregistrată la începutul procesului de răcire liberă). Deşi asupra
colectorilor nu mai acţiona nicio sursă de încălzire, temperatura agentului NANO_1% a
continuat să crească cu pâna la 56.8°C în primele 50 de minute, după care a scăzut până la
45.7°C. Temperatura nanofluidului cu concentraţia de 0.5% Al2O3 a crescut în primele 40 de
minute până la 53.8°C după care a scăzut până la 41.5°C. După 2 ore şi 20 de minute de răcire
liberă, apa din rezervor avea 47.1°C.
În cazul agentului NANO_0.1%, antigelului şi amestecului de apă cu 5.4% glicerină,
temperaturile sunt aproximativ aceleaşi (38°C), dar se poate spune că antigelul a menţinut apa
caldă la o temperatură mai înaltă (46.4°C, fată de 45.4°C în cazul amestecului şi 45.8°C şi
cazul nanofluidului NANO_0.1%).
9.3 Îmbunătăţirea conductivităţii termice a fluidelor de bază prin

adăugarea de nanoparticule de Al2O3
Conductivitatea termică este influenţată de proprietăţile de transfer de căldură ale
fluidului de bază şi materialul nanoparticulei, de concentraţia volumică, de diametrul, precum
şi de panta nanoparticulelor suspendate în lichid şi este una din cele mai importante mărimi
pentru demonstrarea îmbunătăţirii transferului de căldură al nanofluidelor.
Vâscozitatea este o proprietate de transport şi reprezintă proprietatea fluidelor de a se
opune deformaţiilor atunci când sunt supuse la lunecare relativă a straturilor suprapuse (de a
51
opune rezistenţă la schimbarea formei). Această proprietate se manifestă numai la fluidele în
mişcare prin apariţia unor eforturi tangenţiale datorită frecării dintre straturile alăturate de
fluid are se deplasează unele faţă de altele [42].
Pe lângă influenţa nanoparticuelor, conductivitatea termică, temperatura şi
vâscozitatea fluidului purtător afectează de asemenea conductivitatea termică a nanofluidelor.
Cercetările cu privire la efectul fluidului purtător asupra nanofluidelor sunt puţine, iar
informaţiile se referă doar la relaţia directă dintre vâscozitatea şi conductivitatea termică a
nanofluidelor.
În cazul celor trei nanofluide cu 0.1, 05 şi 1% Al 2O3 testate în acest capitol din punct
de vedere al transferului termic, vâscozităţile sunt prezentate grafic în funcţie de concentraţia
de nanoparticule în Figura nr. 9.11. Adăugarea nanoparticulelor de Al2O3, în concentraţii de
0.1, 05 şi 1%, în fluidul purtător pe bază de glicerină influenţează vâscozitatea acestuia,
indiferent de termperatura la care este calculată.
1800.00
1600.00
μ [Pa·s]
1400.00
1200.00
1000.00
0.00% 0.20% 0.40% 0.60% 0.80% 1.00% 1.20%
Concentraţie volumică [%]

NANO_0.1% NANO_0.5% NANO_1%
Figura nr. 9.11 – Vâscozitatea nanofluidelor în funcţie de concentraţia de nanoparticule
Pentru conductivitatea termică a nanofluidelor, am considerat modelele Maxwell şi

Hamilton-Crosser deoarece nanofluidele realizate în cadrul tezei de doctorat au concentraţii
mici de nanoparticule de Al2O3 (0.1% – 1%).
Astfel, în Figura nr. 9.12 este prezentată conductivitatea termică a nanofluidelor în

functie de concentraţia de nanoparticule, iar în Figura nr. 9.13 raportul dintre conductivitatea
termică a nanofluidelor şi conductivitatea termică a fluidului purtător (creşterea
conductivităţii termice).
52
0.58
0.57
K NF [W/m·K]
0.56
0.55
0.54
0 0.5 1
Figura nr. 9.12 – Conductivitatea termică a nanofluidelor cu concentraţii diferite de Al2O3

110.00%
106.00%
K NF / K BF [%]
102.00%
98.00%
94.00%
90.00%
0 0.5 1
Figura nr. 9.13 – Creşterea conductivităţii termice a nanofluidelor pe bază de Al2O3 în funcţie
de concentraţia de nanoparticule
Luând în considerare înfluenţa temperaturii asupra conductivităţii termice a

nanofluidelor şi a fluidelor purtătoare (KBF5.4% - conductivitatea fluidului purtător cu 5.4%
glicerină, KBF13% - conductivitatea fluidului purtător cu aproximativ 13% glicerină), se poate
observa creşterea conductivităţii nanofluidelor faţă de conductivitatea fluidelor purtătoare în
raport cu temperatura. În Figura nr. 9.14 este prezentată variaţia raportului conductivităţilor
KNF/KBF şi îmbunătăţirea conductivităţii termice a nanofluidelor [%].
3.00% 1.1
conductivitate termică [%]
1.05
Îmbunătăţire
2.00%
K NF /K BF
1.00%
0.95
0.00% 0.9
0.5862
0.6029
0.6569
0.5568
0.5736
0.6155
0.6322
0.6448
Vâscozitate fluid purtător [Pa·s]

[%]K NANO_0.1% [%] K NANO_0.5% [%] K NANO_1%
K NANO_0.1% / K bf 5.4% NANO_0.5% / K bf 13% NANO_1% / K bf 13%
Figura nr. 9.14 – Îmbunătăţirea conductivităţii termice a nanofluidelor cu diferite concentraţii

de Al2O3 şi raportul dintre conductivităţile termice ale nanofluidelor şi conductivităţile
termice ale fluidelor purtătoare
53
În cadrul cercetărilor din domeniu, un alt parametru luat în considerare pentru
stabilitatea unui nanofluid este viteza de sedimentare a nanoparticulelor. Au fost realizate
estimări ale vitezei deoarece formarea de aglomerate care conduc la sedimentarea rapidă a
nanoparticulelor influenţează performanţa unui nanofluid de a realiza un transfer termic
optim. Cercetările au arătat faptul că raza nanoparticulelor este foarte importantă în calcului
vitezei de sedimentare. Cu cât aceasta este mai mică, viteza se reduce considerabil. Viteza de
sedimentare pentru particule mici, sferice poate fi scrisă dub forma [10], [40], [43]:
ρs – densitatea nanoparticulelor solide [kg/m3];

ρBF – densitatea fluidului purtător [kg/m3];
μ – vâscozitatea fluidului purtător [Pa·s];
r – raza nanoparticulelor [Pa·s];
g – acceleraţia gravitaţională [m/s2].
În Figura nr. 9.15 este reprezentată grafic viteza de sedimentare a nanoparticulelor cu

dimensiunea medie de 10nm. Acestea au fost folosite în cadrul cercetării pentru realizarea
celor trei nanofluide cu concentraţii de 0.1, 0.5 şi 1%. Aşa cum se observă şi din ecuaţia de
mai sus, concentraţia nu are nicio influenţă asupra vitezei de sedimentare. Parametrul
principal este dimensiunea nanoparticulelor, deoarece ecuaţia reprezintă un echilibru între
forţele de gravitaţie, de frecare şi de plutire care acţionează asupra nanoparticulelor.
1.8E-07
10nm_BF5.4%
1.6E-07
(30 C)
Viteză de sedimentare [nm/s]
1.4E-07
10nm_BF5.4%
10nm_BF13%
1.2E-07 (20 C)
(30 C)
0.0000001 10nm_BF13%
(20 C)
8E-08
6E-08
4E-08
2E-08
0
0 10 20 30 40 50
Temperatură [ C]
Figura nr. 9.15 – Viteza de sedimentare a nanoparticulelor de Al2O3 cu dimensiunea medie de

10nm
Din figura de mai sus, se observă faptul că nanoparticulele dispersate într-un fluid de
bază mai vâscos tind să se sedimenteze mai greu faţă de cele dispersate într-un fluid de bază
cu vâscozitate mică.
54
Având în vedere cele expuse mai sus, se poate concluziona că pentru a reduce viteza
de sedimentare a nanoparticulelor şi pentru a obţine un fluid stabil:
- dimensiunea nanoparticulelor trebuie să fie cât mai mică (5-20nm);
- nanoparticulele trebuie dispersate într-un fluid de bază cât mai vâscos;
- diferenţa dintre densitatea fluidului de bază şi cea a nanoparticulelor trebuie să fie
cât mai mică.
În cadrul studiilor cercetătorii au demostrat că adăugarea de nanoparticule metalice
sau nemetalice într-un fluid de bază (purtător), modifică proprietăţile termo-fizice ale
acestuia, dar şi alte proprietăţi precum vâscozitatea, densitatea şi căldura specifică.
Conductivitatea termică a nanofluidului este o proprietate de transport importantă în evaluarea
performanţelor termice ale sistemelor termice.
În urma cercetărilor prezentate în această lucrare s-a confirmat faptul că nanofluidele
pe bază de Al2O3 realizate cu concentraţii de 0.1, 0.5 şi 1% nanoparticule cu dimensiunea
medie de 10nm, îmbunătăţesc conductivitatea termică cu 0.29%, 1.45%, respectiv 2.91% faţă
de fluidul purtător constituit din apă distilată şi 5.4, respectiv 13% glicerină.
Folosind nanoparticule ultra-fine, nanofluidele curg prin microcanale fără a exista
pericolul înfundării acestora, iar dimensiunea sistemului pentru transfer termic poate fi redusă
pentru utilizarea nanofluidelor cu proprietăţi îmbunătăţite de transfer termic.
9.4 Domenii de utilizare. Analiză cost-beneficiu. Nomogramă

În cadrul tezei de doctorat am realizat 3 nanofluide cu concentraţii diferite de
nanoparticule de Al2O3, cu fluid purtător pe bază de apă si glicerină. S-a demostrat teoretic şi
practic, faptul că adăugarea unei cantităţi foarte mici de nanoparticule de Al2O3 într-un fluid
purtător îmbunătăţeşte transferul termic.
S-a observat că temperatura agenţilor termici pe bază de nanoparticule creşte rapid pe
parcursul expunerii colectorilor la soare. Aceasta înseamnă implicit, un timp redus de transfer
termic. Faţă de antigel, cele 3 nanofluide au încălzit apa din rezervor până la temperatura de
50°C într-un timp mai scurt cu 11.2% pentru NANO_0.1%, 18.4% pentru NANO_0.5%,
respectiv 42.9% pentru NANO_1%.
Astfel, consumul de energie cu recircularea agentului termic poate fi redus
considerabil, iar eficienţa colectorilor solari ar fi cu mult îmbunătăţită în cazul utilizării unui
agent termic cu o concentraţie de 1% nanoparticule de Al2O3 şi 13% glicerină.
55
Având în vedere cele expuse cu privire la îmbunătăţirea transferului termic al
nanofluidelor pe bază de Al2O3, avantajele agenţilor termici comercializaţi în prezent, precum
şi modul de funcţionare al diferitelor tipuri de instalaţii cu panouri solare, în orice anotimp,
am realizat un calcul estimativ al costului cu agenţii termici (amestec de apă cu 5.4%
glicerină, antigel şi nanofluide cu 0.1%, 0.5% şi 1% Al2O3) pentru utilizarea în diferite
sisteme precum, colectorul solar plan LB-WAGNER, care a fost folosit şi în cadrul
experimentelor. Acesta are o suprafaţă de colectare de 5.0m2, volum circuit închis 2.6 litri şi
este conectat la un rezervor de 500 litri.
Conform calculului pentru volumul necesar de apă pentru o familie cu 3-4 membri,
care deţine un grup sanitar, maşină de spălat rufe şi bucătărie normală, totalul este de 300 litri,
pentru 1-2 persoane este estimat un volum necesar de apă cuprins între 120-200 litri, în
funcţie de utilităţile gospodăriei. În funcţie de numărul de persoane care consumă zilnic apă
menajeră sunt sisteme pentru 125, 140, 180, 200, 270, 300 litri. Pentru cantităţi mai mari,
aceste sisteme se pot înseria. Astfel, conform datelor tehnice din ofertele firmelor de
specialitate, am ales cele mai utilizate tipuri de sisteme pentru gospodării compuse din 1-4
persoane, dar şi un sistem pentru 7-9, respectiv 12-14 persoane (pensiune/cabană/vilă)
(Tabelul nr. 9.8).
În funcţie de concentraţiile agenţilor termici, am calculat cantităţile necesare pentru
sistemele selectate mai sus. Calculul costului agenţilor termici a fost realizat ţinându-se cont
de preţurile de achiziţie ale părţilor componente, şi anume:
- apă distilată: sticlă 1.5 litri = 2.5 lei
- glicerină vegetală, puritate 99.5%: 1 litru = 39 lei
- nanoparticule de Al2O3, dimensiune medie 10nm: 500 grame = 250 EUR ≈ 1121.75 lei
(1 EUR ≈ 4.48 lei)
În Tabelul nr. 9.8 sunt prezentate cantităţile necesare pentru alimentarea cu agent
termic a circuitului închis al sistemelor cu panouri solare, iar în Tabelul nr. 9.9 este prezentat
costul pe părţi compomente şi costul total al agenţilor. Analiza cost-beneficiu a fiecărui agent
termic a fost realizată ţinând cont de sistemul cu colectori solari LB-WAGNER şi este
prezentată în Tabelul 9.10.
56
Tabelul nr. 9.8 – Cantităţi agent termic pentru alimentare circuit închis al sistemelor cu panouri solare
Nr. Tip sistem solar Agenţi termici
(suprafaţă utilă [m2]/ Amestec (apă cu Antigel NANO_0.1% NANO_0.5% NANO_1%
volum circuit închis 5.4% glicerină)
[l]/ rezervor [l]/ nr. Apă Glicerină [l] Apă Glicerină Al2O3 Apă Glicerină Al2O3 Apă Glicerină Al2O3
pers.) [l] [l] [l] [l] [g] [l] [l] [g] [l] [l] [g]
1 LB-WAGNER: 2.46 0.14 2.60 2.46 0.14 9.62 2.24 0.35 48.10 2.23 0.34 96.2
5/2.6/500/4-6
2 Tuburi vidate: 1.4 0.1 1.50 1.42 0.08 5.55 1.29 0.20 27.75 1.29 0.20 55.55
2.21/1.5/200/1-2
3 Panouri solare plane: 2.15 0.12 2.27 2.15 0.12 8.39 1.96 0.30 41.99 1.95 0.30 83.99
2.36/2.27/200/1-2
2.14/1.6/120/1-2
3.48/4.2/300/3-4
5x2.25/8/800/7-9
5x2.35/11.5/800 sau
1000/12-14
57
Tabelul nr. 9.9 – Cost pe părţi compomente şi cost total al agenţilor termici
Nr Tip sistem solar Agenţi termici
2
(suprafata utilă [m ]/ Amestec (apă cu Antigel NANO_0.1% NANO_0.5% NANO_1%
volum circuit închis 5.4% glicerină)
[l]/ rezervor [l]/ nr. Apă Glicerină [lei] Apă Glicerină Al2O3 Apă Glicerină Al2O3 Apă Glicerină Al2O3
pers.) [lei] [lei] [lei] [lei] [lei] [lei] [lei] [lei] [lei] [lei] [lei]
1 LB-WAGNER: 4.10 5.48 TOTAL = 4.10 5.42 21.58 3.73 13.56 107.91 3.72 13.31 215.82
5/2.6/500/4-6 TOTAL = 9.57 47.67 TOTAL = 31.10 TOTAL = 125.21 TOTAL = 232.85
2 Tuburi vidate: 2.4 3.2 TOTAL = 2.36 3.13 12.45 2.15 7.82 62.26 2.15 7.68 124.51
2.21/1.5/200/1-2 TOTAL = 5.5 27.5 TOTAL = 17.94 TOTAL = 72.23 TOTAL = 134.34
3 Panouri solare plane: 3.58 4.78 TOTAL = 3.58 4.74 18.84 3.26 11.84 94.22 3.25 11.62 188.43
5x2.25/8/800/7-9 TOTAL = 29.46 146.67 TOTAL = 95.71 TOTAL = 385.25 TOTAL = 716.48
5x2.35/11.5/1000/12- TOTAL = 42.35 210.83 TOTAL = 137.58 TOTAL = 553.80 TOTAL = 1029.93
14
58
Tabelul nr. 9.10 – Analiză cost – bebeficiu agenţi termici
Nr. Agent termic [litri/grame] Cost total Temp. max. (agent Timp transfer termic Temp. apă Temp. agent termic Temp. max. agent
Crt. [lei] termic, 2h30min de de la agent la apa (după 2h20min (după 2h20min termic pe parcursul
*)
încălzire la soare) menajeră din rezervor răcire liberă) răcire liberă) răcirii libere**)
[°C] [h] [°C] [°C] [°C]
1 Amestec 9.57 59.4 1h31m 45.4 37.2 50.8 (după ~5min)
(2.46 apă + 0.14 glicerină)
2 Antigel 47.67 55.6 1h38m 46.4 38.8 50.8 (după 20min)
(2.6)
3 NANO_0.1% 31.10 60.8 1h27m 45.8 38.0 52.0 (după 30min)
(2.46 apă + 0.14 glicerină +
9.62 Al2O3)
4 NANO_0.5% 125.21 62.5 1h20m 47.1 41.5 53.8 (după 40min)
48.10 Al2O3)
5 NANO_1% 232.85 68.2 0h56m 49.6 45.7 56.8 (după 50min)
96.2 Al2O3)
*)
timpul în care apa din rezervor ajunge la aceeaşi temperatura ca cea a agentului termic (50°C)
**)
temperatura maximă atinsă de agentul termic, după un anumit timp, pe parcusul răcirii libere (de la 50°C), după care a început să scadă
59
Aşa cum era de aşteptat, un amestec de apă cu 5.4% glicerină ar fi cel mai ieftin, dar
poate şi cel mai ineficient, mai ales în anotimpurile reci, unde există riscul de îngheţ.
Antigelul se comportă aproximativ la fel ca amestecul pe parcursul transferului termic către
apa menajeră, dar şi în ceea ce priveşte menţinerea apei calde în rezervor, diferenţele (timp,
temperatură) fiind foarte mici.
Nanofluidul cu 1% concentraţie de nanoparticule este de aproximativ 5 ori mai scump
ca şi preţ faţă de antigel, dar prezintă următoarele avantaje:
- în 2 ore şi 30 de minute NANO_0.1% se va încălzi cu aproximativ 13 grade
mai mult faţă de antigel (68°C faţă de 55°C);
- timpul de transfer termic al căldurii către apa menajeră este cu 40 de minute
mai rapid decât cel al antigelului;
- lăsând apa menajeră să se răcească liber timp de 2 ore şi 20 de minute,
NANO_1% menţine temperatura acesteia cu 3 grade mai mult faţă de antigel
(46.4°C faţă de 49.6°C );
- agentul termic pe bază de nanoparticule de Al2O3 îşi păstrează temperatura
caldă, ceea ce înseamnă că are o inerţie termică mare; în 2 ore şi 20 de
minute de răcire liberă rămâne la o temperatură cu 6°C mai mult decât
antigelul (45.7°C faţă de 38.8°C)
- la o viitoare utilizare a apei menajere, încălzirea agentului termic va pleca de la
o temperatura mai mare (cu aproximativ 7°C), ceea ce determină un consum
energetic redus şi un timp de aşteptare diminuat.
Din analiza costului agenţilor termici, reiese că NANO_0.1% (nanofluidul cu 0.1%
concentraţie de Al2O3) este mai ieftin, iar în urma testării proprietăţilor de transfer termic în
colectori, acesta s-a încălzit aproape la fel de repede ca antigelul, dar a fost mai stabil în ceea
ce priveşte căderile bruşte de temperatură. Trebuie precizat şi în cazul agentului termic
NANO_0.1% că ar fi eficient în anotimpurile calde, dar pe parcursul iernii, din cauza
conţinutului scăzut de glicerină, poate îngheţa, ceea ce ar bloca circuitul prin serpentină şi,
implicit, producerea de apă caldă.
În concluzie, putem spune ca nanofluidele cu 0.5%, respectiv 1% concentraţie de
Al2O3, deşi ar fi mai scumpe, beneficiul în producerea de apă caldă menajeră ar fi mult mai
mare, faţă de beneficiile aduse de un antigel. De asemenea, datorită concentraţiei crescute de
glicerină, acestea pot rezista în anotimpurile reci până la -5, -6°C. Din literatura de
specialitate se desprinde concluzia că pe măsură ce creşte concentraţia de nanoparticule, scade
60
temperatura de îngheţare a nanofluidelor ceea le-ar putea face utile până aproape de iarnă
[44], [45].
În continuare sunt prezentate capturi de imagine din nomograma elaborată pentru
alegerea agentului termic optim pentru instalaţiile cu panouri solare. În Figura nr. 9.16 este
prezentată metoda de selecţie a cantităţii de agent termic necesară umplerii instalaţiei. În urma
selectării cantităţii dorite şi pe baza concentraţiilor componentelor constitutive ale agenţilor,
se va afişa cantitatea per componente (în litri, grame), preţul per componente şi preţul total al
agentului termic.
În Figura nr. 9.17 sunt prezentate proprietăţile de transfer termic ale celor cinci agenţi.
În funcţie de agentul termic ales din lista predefinită, programul va afişa proprietăţile de
transfer termic de la agent la apa menajeră din rezervor şi temperaturile apei şi agentului după
2 ore şi 20 de minute de răcire liberă (pornind de la 50°C).
Figurile nr. 9.18 şi 9.19 prezintă informaţii referitoare la proprietăţile termo-fizice ale
nanofluidelor:
a. densitatea nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură;
b. vâscozitatea dinamică a nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură;
c. conductivitatea termică a nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de
temperatură;
d. conductivitatea termică a a fluidelor purtătoare în funcţie de concentraţie şi de
temperatură;
e. îmbunătăţirea conductivităţii termice a nanofluidelor faţă de fluidele de bază.
Nomograma prezintă de asemenea calculul vitezei de sedimentare a nanoparticulelor

de Al2O3 dispersate în fluide de bază cu concentraţie de 5.4%, respectiv 13% glicerină. În
funcţie de selectarea dimensiunii nanoparticulelor, graficul alăturat prezintă viteza de
sedimentare a nanoparticulelor, la temperatura de 20, respectiv 30°C.
61
Figura nr. 9.16 – Selecţie cantitate necesară de agent termic pentru instalaţia cu panouri solare
Figura nr. 9.17 – Afişare proprietăţi transfer termic în funcţie de agentul termic selectat
62
3. Densitatea nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură
Concentraţie Densitate [kg/m ³]
NANOFLUID nanoparticule 15 [ °C] 20 [°C] 25 [°C] 30 [°C]
NANO_0.1% 0.10% 1014.69 1013.69 1012.69 1010.69
NANO_0.5% 0.50% 1048.33 1047.33 1046.34 1044.35
NANO_1% 1.00% 1061.65 1060.66 1059.67 1057.69
4. Vâscozitatea dinamică a nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură
Concentraţie Vâscozitate [Pa ·s]
NANOFLUID nanoparticule 0 [°C] 10 [°C] 20 [°C] 30 [°C] 40 [°C] 50 [°C] 60 [°C] 70 [°C]
NANO_0.1% 0.10% 2121.29 1527.81 1160.39 917.64 742.85 615.54 523.20 454.18
NANO_0.5% 0.50% 2976.75 2100.94 1554.19 1204.88 959.85 789.24 661.16 574.59
NANO_1% 1.00% 3013.50 2126.88 1573.38 1219.75 971.70 798.99 669.33 581.69
Figura nr. 9.18 – Densitatea şi vâscozitatea nanofluidelor cu concentraţii de 0.1, 0.5 şi 1% Al2O3
63
5. Conductivitatea termică a nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură
Concentraţie Conductivitate termică [W/m·K]
NANOFLUID nanoparticule 10 [°C] 20 [°C] 30 [°C] 40 [°C] 50 [°C] 60 [°C] 70 [°C] 80 [°C]
NANO_0.1% 0.10% 0.55840 0.57525 0.58789 0.60463 0.61727 0.63401 0.64665 0.65878
NANO_0.5% 0.50% 0.53099 0.54366 0.55644 0.56911 0.58188 0.59466 0.60682 0.62010
NANO_1% 1.00% 0.53865 0.55150 0.56445 0.57730 0.59025 0.60320 0.61553 0.62899
6. Conductivitatea termică a fluidelor purtătoare în funcţie de concentraţie şi de temperatură
Concentraţie Conductivitate termică [W/m·K]
FLUID BAZA glicerină 10 [°C] 20 [°C] 30 [°C] 40 [°C] 50 [°C] 60 [°C] 70 [°C] 80 [°C]
K bf 5.4% 5.4% 0.5568 0.5736 0.5862 0.6029 0.6155 0.6322 0.6448 0.6569
K bf 13% 13% 0.5234 0.5359 0.5485 0.561 0.5736 0.5862 0.5982 0.6113
7. Îmbunătăţirea conductivităţii termice a nanofluidelor faţă de fluidele de bază
Conductivitate termică nanofluid / Conductivitate termică fluid de bază [%]
NANOFLUID 10 [°C] 20 [°C] 30 [°C] 40 [°C] 50 [°C] 60 [°C] 70 [°C] 80 [°C]
K NANO_0.1% / K bf 5.4% 0.288% 0.288% 0.287% 0.287% 0.287% 0.286% 0.286% 0.286%
K NANO_0.5% / K bf 13% 1.450% 1.448% 1.447% 1.446% 1.444% 1.443% 1.442% 1.440%
K NANO_1% / K bf 13% 2.913% 2.911% 2.908% 2.905% 2.902% 2.900% 2.897% 2.894%
Le ge nda:
N A N O_0.1% - nano fluid c u 0.1% c o nc e ntra ţie de nano particule de A l2O3
K bf 5.4% - c o nduc tiv itate a te rm ic ă a fluidului purtăto r cu 5.4% co ncentraţie de glicerină
K bf 13% - c o nduc tiv itate a te rm ic ă a fluidului purtăto r cu 13% co ncentraţie de glicerină
K N A N O_0.1% - c o nduc tiv itate a te rm ic ă a nano fluidului cu 0.1% co ncentraţie de nano particule
K N A N O_0.5% - c o nduc tiv itate a te rm ic ă a nano fluidului cu 0.5% co ncentraţie de nano particule
K N A N O_1% - c o nduc tiv itate a te rm ic ă a nano fluidului cu 1% co ncentraţie de nano particule
Figura nr. 9.19 – Conductivitatea termică a nanofluidelor şi a fluidelor de bază.

Îmbunătăţirea conductivităţii prin adăugare de nanoparticule de Al2O3
64
1.8E-07
Fluid purtător cu
5.4% glicerină
1.6E-07
Fluid purtător cu
1.4E-07 5.4% glicerină
Fluid purtător cu
Viteză de sedimentare [nm/s]

1.2E-07 13% glicerină
Fluid purtător cu
0.0000001 13% glicerină
8E-08
6E-08
4E-08
2E-08
0
15 20 25 30 35
Temperatură [ C]
Figura nr. 9.20 – Viteza de sedimentare a nanoparticulelor de Al2O3
65
CAPITOLUL 10. CONCLUZII. CONTRIBUŢII PROPRII. NOI
DIRECŢII DE CERCETARE
10.1 Concluzii
Lucrarea elaborată are ca obiectiv principal studiul transferului termic al nanofluidelor
pe bază de oxizi de Al2O3 pentru îmbunătăţirea randamentului instalaţiilor cu panouri solare.
Pentru a afla care este stadiul actual al cercetărilor din domeniu s-a efectuat un studiu
bibliografic detaliat pe trei direcţii:
- echipamente de agitare mecanică utilizate pentru dispersia optimă a
nanoparticulelor;
- tipuri de fluide purtătoare;
- metode pentru analizarea fluidelor purtătoare şi a nanofluidelor din punct de
vedere al omogenizării şi al comportamentului în timp al acestora (stabilitatea).
În cadrul lucrării am realizat un nou tip de reactor pentru agitarea mecanică cu
următoarele avantaje:
- formă fund: „mâner de coş” cu orificiu pentru evacuarea amestecului;
- încălzire uniformă prin pereţii mantalei prin traseul impus de serpentina elicoidală;
- monitorizare şi control turaţie agitator;
- monitorizare temperatură amestec şi agent termic.
Modelul de corp reactor propus pleacă de la premisa că pentru a realiza un
amestec/nanofluid omogen trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:
- trebuie evitată sedimentarea nanoparticulelor pe un fund plat, semisferic sau cu
formă tronconică, în colţurile unui corp reactor paralelipipedic; faţă de o formă
semisferică, în care particulele au tendinţa de a se sedimenta, forma tip ,,mâner de
coş” are avantajul unei bombări care ridică particulele aproape de agitator,
favorizând agitarea şi antrenarea acestora.
- poziţia şi forma agitatorului trebuie alese în funcţie de operaţia ce urmează a se
realiza;
- realizarea unei încălziri uniforme prin pereţii reactorului şi nu local printr-o sursă
de căldură care poate acţiona şi ca spărgător de vârtej;
- optimizarea traseului serpentinei din manta, astfel încât să nu fie nici foarte rapid
(diminuează transferul termic), dar nici prea lent pentru evitarea staţionării
agentului termic care circulă prin manta.
66
Corpul reactor proiectat şi realizat în cadrul tezei, încorporează toate aspectele
menţionate mai sus, iar prin implementarea acestuia în cadrul staţiei reactor a fost optimizat
procesul tehnologic de amestecare şi a fost posibilă realizarea amestecurilor necesare pentru
stabilirea unui fluid purtător.
Pornind de la studiile din domeniu, am concluzionat că literatura de specialitate nu
raportează informaţii cu privire la fluidele purtătoare cu conţinut de glicerină. Având în
vedere acest aspect şi luând în considerare beneficiile glicerinei, am realizat opt amestecuri cu
concentraţii diferite de glicerină, începând cu 80% şi până la 5.4%. Pe parcursul realizării
acestora am monitorizat turaţia agitatorului, temperatura şi timpul de amestecare, iar probele
extrase conform procedeului experimental au fost analizate cu microbalanţa cu cristal de cuarţ
în vederea determinării gradului de omogenizare şi a stabilităţii în timp. Aceasta reprezintă o
tehnică modernă în măsurarea schimbărilor foarte mici de masă (în spectrul nanogram/cm2)
pe un cristal rezonator în timp real, astfel că la creşterea masei se va observa o scădere a
frecvenţei de rezonanţă. În urma analizelor grafice realizate pe baza datelor obţinute de la
microbalanţa cu cristal de cuarţ, am concluzionat că:
- temperaturile de peste 35°C influenţează negativ procesul de amestecare şi prin
urmare, stabilitatea amestecului;
- la concentraţii mici de glicerină, temperaturile scăzute nu au o influenţă
semnificativă asupra amestecurilor;
- temperaturile de peste 35°C influenţează pozitiv un amestec cu conţinut scăzut de
glicerină, iar creşterea turaţiei agitatorului de la 700 la 2000 rpm nu produce
modificări majore asupra variaţiei de frecvenţă şi implicit, asupra stabilităţii
amestecului;
- pe parcursul analizelor QCM s-a observat faptul că un amestec cu conţinut scăzut
de glicerină, realizat la turaţia de 2000 rpm, timp de 30 de minute, tinde să se
stabilizeze după momentul 300s, iar cel agitat timp de 60 de minute tinde să se
stabilizeze după momentul 180s.
Pe baza acestor rezultate am ales amestecul cu concentraţia de 5.4% glicerină fiind
omogen şi stabil în timp şi mai ales datorită faptului că, având o concentraţie foarte scăzută de
glicerină, ar presupune un cost scăzut.
Cercetarea a continuat cu analiza proprietăţilor antigelurilor comercializate pe piaţa
românească, conform fişelor tehnice de securitate, luând în considerare compoziţia, variaţia
punctului de îngheţ, cantitatea, precum şi preţul. Astfel, am ales un antigel pe bază de
67
propilenglicol pentru a-i testa proprietăţile de transfer termic în staţia reactor, prin comparaţie
cu amestecul cu 5.4% glicerină.
Procedeul experimental a constat în alimentarea recipientului interior al staţiei cu 8
litri de apă (până la nivelul flotorului), alimentarea sistemului auxiliar cu 8 litri de agent
termic (amestec, antigel) şi determinarea timpului de încălzire a agentului cu ajutorul unităţii
de încălzire, timpul de transfer termic de la agent la apă prin pereţii mantalei şi temperaturile
apei şi ale agenţilor după 2 ore şi 20 de minute de răcire liberă. S-a constatat faptul că
antigelul se încălzeşte mai repede decât amestecul (prin intermediul unităţii de încălzire), dar
transferul termic este mai rapid de la amestec la apă menajeră decât de la antigel (83%).
Selectarea nanoparticulelor de Al2O3 cu dimensiunea medie de 10nm, s-a făcut pe
baza studiului bibliografic. Am stabilit două direcţii de realizare a nanofluidelor, am
evidenţiat avantajele şi dezavantajele acestora, am optat pentru realizarea a trei nanofluide cu
trei concentraţii diferite de nanoparticule de Al2O3 şi am elaborat procedeul experimental
pentru realizarea a trei nanofluide cu trei concentraţii diferite. Am stabilit parametrii, precum
şi tehnicile de dispersie astfel încât să fie diminuate eventualele aglomerate.
Procedeul experimental a constat în agitarea mecanică în staţia reactor, suspunere la
vibraţii mecanice pentru îmbunătăţirea omogenizării şi agitare mecanică cu acţionare
magnetică pentru spargerea eventualelor aglomerate. Acestea s-au realizat mai întâi la
temperatura de 21° şi apoi la 50°C.
Pentru primul nanofluid cu 0.1% concentraţie de Al2O3, nanoparticulele au fost
dispersate în fluidul purtător cu 5.4% glicerină.
Probele extrase pe parcursul derulării experimentului au fost analizate cu microbalanţa
cu cristal de cuarţ (QCM) pentru a determina gradul de omogenizare şi comportamentul
acestora în timp. Probele au fost depozitate pentru analize vizuale (într-un spaţiu cu
luminozitate redusă, deoarece favorizează sedimentarea nanoparticulelor) în urma cărora s-a
observat formarea unui strat sedimentat pe fundul recipientelor în care au fost extrase.
Pentru nanofluidele cu 0.5%, respectiv 1% concentraţie de Al2O3, am mărit
concentraţia de glicerină în fluidul purtător.
După ce am testat nanofluidele din punct de vedere al transferului termic (cu ajutorul
staţiei reactor şi în aceleaşi condiţii în care au fost testaţi amestecul şi antigelul), am comparat
rezultatele cu cele obţinute pentru fluidul purtător cu 5.4% glicerină şi pentru antigel şi am
constatat faptul că adăugarea unei cantităţi de nanoparticule într-un fluid purtător cu o
vâscozitate mai mare decât cea a apei, înfluenţează semnificativ transferul termic prin pereţii
mantalei corpului reactor.
68
Agenţii termici au fost testaţi după acelaşi procedeu experimental în colectorul solar
LB-WAGNER. Circuitul închis al colectorului a fost alimentat pe rând cu cei cinci agenţi
termici şi au fost înregistrate temperatura plăcii absorbante, temperatura în aer şi temperaturile
agenţilor termici. Am constatat ca nanofluidul NANO_1% a atins cea mai înaltă temperatură,
tendinţa de creştere a temperaturii a fost continuă (fără căderi de temperatură la apariţia
norilor), asa cum s-a întâmplat în cazul antigelului.
Din punct de vedere al transferului termic al agenţilor către apa din rezervor prin ţeava
din cupru, a fost înregistrat timpul în care apa atinge temperatura de 50°C (la fel ca în cazul
testării transferului termic prin pereţii mantalei staţiei reactor). Temperatura agentului termic
a fost menţinută la 50°C şi a fost înregistrat timpul în care apa atinge temperatura agentului
(starea de echilibru termodinamic între apă şi agent termic). Transferul termic de la agent
termic la apa menajeră se realizează cel mai repede cu nanofluidul NANO_1%, cu cea mai
mai mare concentraţie de nanoparticule şi mult mai repede decât în cazul testării transferului
în staţia reactor (56 minute faţă de o oră şi 58 de minute). Evoluţia temperaturilor pe parcursul
transferului termic este similară cu cea înregistrată în cazul testării pe staţia reactor, dar s-a
observat transferul termic cu mult îmbunătăţit datorită materialelor din care sunt confecţionate
traseele prin care circulă agentul termic şi anume, cupru în cazul testării în colectorii solari şi
Veralite în cazul testării pe staţia reactor, timpii înregistraţi fiind reduşi cu peste 50%.
Lucrarea prezintă de asemenea calculul conductivităţii termice a nanofluidelor,
realizat pe baza modelelor oferite de literatura de specialitate. Pentru aceasta am avut în
vedere calculul densităţilor, căldurilor specifice şi vâscozităţilor nanofluidelor. Am constatat
diferenţe minore în ceea ce priveşte vâscozitatea nanofluidelor calculată cu ajutorul celor
două modele, Einstein şi Brinkman.
Aşa cum au observat şi alţi cercetători, vâscozitatea nanofluidelor creşte pe măsură ce
este crescută concentraţia de nanoparticule. S-a demonstrat că pe măsură ce este mărită
concentraţia de nanoparticule, creşte conductivitatea termică, astfel cele trei nanofluide cu
concentraţii de 0.1, 0.5 şi 1% nanoparticule cu dimensiunea medie de 10nm au îmbunătăţit
conductivitatea termică cu 0.29%, 1.45%, respectiv 2.91%.
În funcţie de aplicaţia unde se doreşte a fi folosit nanofluidul respectiv, dezavantajele
ar putea fi:
 viteza mare de sedimentare în cazul nanoparticulelor mai mari, în cazul
concentraţiilor crescute şi fluidelor purtătoare pe bază de apă sau fluide cu
vâscozitate mică;
 tendinţa de a forma aglomerate ce conduc la creşterea vitezei de sedimentare;
69
 înfundarea şi corodarea canalelor, conductelor ceea ce conduce la căderi de
presiune.
Folosind nanoparticule ultra-fine, nanofluidele curg prin microcanale fără a exista
pericolul înfundării acestora, iar dimensiunea sistemului pentru transfer termic poate fi redusă
pentru utilizarea nanofluidelor cu proprietăţi îmbunătăţite de transfer termic.
În cadrul cercetării am luat în considerare de asemenea, viteza de sedimentare a
nanoparticulelor şi, având în vedere că cele pe care le-am folosit pe parcursul experimentelor
sunt de dimensiuni foarte mici, putem afirma că sedimentarea nu constituie un impediment în
utilizarea unei concentraţii de 1% într-un fluid purtător cu 13% glicerină şi 86% apă distilată,
ca şi agent termic într-un colector solar. Prin comparaţie cu simularea realizată pentru
nanoparticule de 20, respectiv 30 nm, s-a constatat o creştere a vitezei de sedimentare
proporţională cu creşterea dimensiunii nanoparticulelor.
Pe baza rezultatelor teoretice şi experimentale am realizat o analiză cost-beneficiu cu
privire la utilizarea nanofluidelor pe bază de nanoparticule de Al2O3 în sistemele cu panouri
solare în urma căreia putem afirma ca deşi nanofluidele cu 0.5%, respectiv 1% concentraţie de
Al2O3 ar fi mai scumpe, beneficiul în producerea de apă caldă menajeră ar fi mult mai mare,
faţă de beneficiile aduse de un antigel. De asemenea, datorită concentraţiei crescute de
glicerină, acestea pot rezista în anotimpurile reci până la -5, -6°C.
Lucrarea prezintă de asemenea o nomogramă elaborată pentru alegerea agentului
termic optim pentru instalaţiile cu panouri solare. Este prezentată o metodă de selecţie a
cantităţii de agent termic necesară umplerii instalaţiei. În urma selectării cantităţii dorite şi pe
baza concentraţiilor componentelor constitutive ale agenţilor, aceasta afişează cantitatea
necesară per componente (în litri, grame), preţul per componente şi preţul total al agentului
termic. Sunt prezentate proprietăţile de transfer termic ale celor cinci agenţi. În funcţie de
agentul termic ales din lista predefinită, programul afişează proprietăţile de transfer termic de
la agent la apa menajeră din rezervor şi temperaturile apei şi agentului după 2 ore şi 20 de
minute de răcire liberă (pornind de la 50°C).
Pe baza informaţiilor referitoare la fluidele de bază au fost calculate şi sunt prezentate
proprietăţile termo-fizice ale nanofluidelor:
a. densitatea nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură;
b. vâscozitatea dinamică a nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură;
c. conductivitatea termică a nanofluidelor în funcţie de concentraţie şi de temperatură;
d. conductivitatea termică a a fluidelor purtătoare în funcţie de concentraţie şi de temperatură;
e. îmbunătăţirea conductivităţii termice a nanofluidelor faţă de fluidele de bază.
70
Nomograma prezintă de asemenea calculul vitezei de sedimentare a nanoparticulelor
de Al2O3 dispersate în fluide de bază cu concentraţie de 5.4%, respectiv 13% glicerină. În
funcţie de selectarea dimensiunii nanoparticulelor, se actualizează sub formă grafică viteza de
sedimentare a nanoparticulelor, la temperatura de 20, respectiv 30°C.
10.2 Contribuţii proprii

Contribuţiile proprii ale autoarei pot fi sintetizate astfel:
 obţinerea unui nanofluid pe bază de oxizi de aluminiu, cu proprietăţi de transfer
termic îmbunătăţite, în vederea utilizării lui ca şi agent termic în instalaţiile cu panouri
solare;
 testarea transferului termic al nanofluidului cu 0.1% Al2O3 şi cu fluid purtător
pe bază de 5.4% glicerină şi apă distilată într-un colector solar;
 testarea transferului termic al nanofluidelor cu 0.5%, respectiv 1% Al2O3 şi cu
fluid purtător pe bază de 13% glicerină şi apă distilată într-un colector solar;
o nanofluidul cu cea mai mare concentraţie de nanoparticule (1%) transferă
căldura către apa menajeră într-un timp cu aproximativ 40 de minute mai
scurt decât timpul în care transferă antigelul;
o prin urmare, consumul de energie cu recircularea agentului termic poate
fi redus considerabil, iar eficienţa colectorilor solari ar fi cu mult
îmbunătăţită în cazul utilizării unui agent termic cu o concentraţie de 1%
nanoparticule de Al2O3 şi 13% glicerină;
 nanofluidele obţinute (cu concentraţii de 0.1, 0.5 şi 1% nanoparticule cu dimensiunea
medie de 10nm) au îmbunătăţit conductivitatea termică cu 0.29%, 1.45%, respectiv 2.91%
faţă de conductivitatea fluidului purtător;
 realizarea corpului reactor cu fundul cu secţiunea în formă de “mâner de coş” şi cu
manta încălzitoare;
 optimizarea procesului tehnologic de amestecare cu ajutorul staţiei reactor:
 proiectarea şi realizarea sistemului auxiliar de încălzire;
 vas suplimentar pentru micşorarea traseului de alimentare a corpului reactor şi
funcţionarea în condiţii bune a pompei de alimentare;
 implementarea microcontrollerului EASYPIC5 pentru varierea turaţiei agitatorului.
71
 realizarea amestecurilor reactive (glicerină şi apă distilată) şi selectarea amestecului
optim (pe baza determinărilor experimentale) din punct de vedere al gradului de omogenizare
şi al stabilităţii acestuia în timp, pentru testarea transferului termic cu ajutorul staţiei reactor;
 selectarea unui agent termic (antigel) utilizat în instalaţiile de încălzire cu panouri
solare şi testarea transferului termic în aceleaşi condiţii ca şi în cazul amestecului;
 selectarea variantei optime de lucru pentru realizarea nanofluidelor;
 selectarea a două tehnici suplimentare în vederea realizării unui nanofluid omogen şi
stabil în timp (vibraţii mecanice şi agitare mecanică cu acţionare magnetică);
 realizarea analizei comparative a transferului termic realizat de amestecul cu 5.4%
glicerină, antigel şi nanofluide cu concentraţii de 0.1%, 0.5% şi 1% nanoparticule de Al2O3;
 îmbunătăţirea conductivităţii termice a nanofluidelor pe bază de Al2O3 faţă de fluidele
purtătoare;
 elaborarea nomogramei pentru alegerea agentului termic optim pentru instalaţiile cu
panouri solare;
 evidenţierea avantajelor utilizării nanofluidelor;
 avantajele şi dezavantajele utilizării recipientelor rectangulare şi cilindrice pe staţia
reactor;
 avantajele şi dezavantajele utilizării glicerinei în fluidele purtătoare de nanoparticule;
 selectarea tipului de nanoparticule de oxizi de aluminiu pentru realizarea nanofluidului
pe baza de amestec de apă cu glicerină, elaborarea a două variante de lucru pentru obţinerea
nanofluidelor;
 stabilirea metodei de dispersie a nanopulberilor în fluidul purtător şi determinarea
parametrilor necesari pentru agitarea mecanică în staţia reactor, pe baza studiului bibliografic
şi pe baza rezultatelor obţinute în urma realizării fluidului purtător.
10.3 Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute

1. S-a proiectat, realizat şi implementat un corp reactor cu formă constructivă originală
pentru evitarea sedimentării nanoparticulelor pe fundul recipientului şi pentru evitarea
formării de curenţi reziduali în colţuri, echipat cu manta încălzitoare şi cu serpentină
elicoidală.
2. S-a aplicat un model original de abordare a procesului de agitare termo-mecanică
fără intervenţia directă a unei surse de căldură asupra realizării amestecului/nanofluidului.
3. A fost cercetată şi demostrată perspectiva utilizării glicerinei în fluidele purtătoare.
72
4. Prin tehnica originală de analiză a gradului de omogenizare şi a stabilităţii în timp a
unui amestec sau nanofluid, s-au putut confirma parametrii care influenţează semnificativ
realizarea acestora.
5. Studiu experimental în vederea utilizării nanofluidelor în sistemele cu panouri
solare.
10.4 Noi direcţii de cercetare

Rezultatele obţinute în urma analizelor din prezenta lucrare permit extinderea
activităţilor de cercetare experimentală în cadrul unor tematici, cum ar fi:
 Mărirea concentraţiei de glicerină în fluidele purtătoare;
 Dispersarea de nanoparticule ultra-fine într-un antigel utilizat în instalaţiile cu
panouri solare;
 Aprofundarea studiilor privind punctul de îngheţare al nanofluidelor;
 Studiul procesului de corodare a ţevilor prin care circulă nanofluide cu
particule ultra-fine.
 Dezvoltare soft care să înglobeze datele/parametrii/preţurile nanofluidelor şi
condiţii de utilizare pentru diferite tipuri de panouri solare.
73
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[1] H. A. Jakobsen, M. Mork and A. Grislingas. [Online]. Available:
http://www.nt.ntnu.no/users/jakobsen/TKP4145/stirred_tank_reactors.pdf. [Accessed 05
Martie 2012].
[2] F. Bondy, "http://www.carmagen.com," [Online]. Available:
ww.carmagen.com/news/newsletters/Carmagen_7_10.pdf. [Accessed 05 Martie 2012].
[3] J. Ramsden, Nanotechnology, Jeremy Ramsden & Ventus Publishing APS, ISBN: 978-
87-7681-418-2, 2009.
[4] Y. Arakawa and H. Sakaki, "Multidimensional Quantum Well Laser and Temperature
Dependence of its Threshold Current," Applied Physics Letters, ISSN: 0003-6951, vol.
40, no. 11, pp. 939-941, 1982.
[5] D. L. Huffaker, O. Shchekin, G. Park, Z. Z. Zou and D. G. Deppe, "1.3 μm Room-
Temperature GaAs-Based Quantum-Dot Laser," Applied Physics Letters, ISSN: 0003-
6951, vol. 73, no. 18, pp. 2564-2566, 1998.
[6] D. Weller and A. Moser, "Thermal Effect Limits in Ultrahigh-Density Magnetic
Recording," IEEE Transactions on Magnetics, ISSN: 0018-9464, vol. 35, no. 6, pp.
4423-4439, 1999.
[7] H. Grabert and M. H. K. M. Devoret, "Single Charge Tunneling: Coulomb Blockade
Phenomena in Nanostructures," Physics Today, ISSN: 0031-9228, vol. 46, no. 4, p. 62,
1992.
[8] D. M. Eigler and E. K. Schweizer, "Positioning Single Atoms with a Scanning Tunneling
Microscope," Nature, no. 344, pp. 524-526, 1990.
[9] Y. Ding, H. Chen, L. Wang, C. Y. Yang, Y. He, W. Yang, W. P. Lee, L. Zhang and R.
Huo, "Heat Transfer Intensification Using Nanofluids," Kona - Powder and Particle,
ISSN: 0288-4534, vol. 25, pp. 23-38, 2007.
[10] E. V. Timofeeva, W. Yu, D. M. France, D. Singh and J. L. Routbort, "Nanofluids for
Heat Transfer: an engineering approach," Nanoscale Research Letters, ISSN: 1556-276X,
vol. 6, p. 182, 2011.
[11] H. Xie, J. Wang, T. Xi, Y. Liu, F. Ai and Q. Wu, "Thermal Conductivity Enhancement of
Suspensions Containing Nanosized Alumina Particles," Journal of Applied Physics,
ISSN: 0021-8979, vol. 97, no. 7, pp. 4568 - 4572, 2002.
[12] H. Q. Xie, J. C. Wang, T. G. Xi, Y. Liu and F. Ai, "Dependence of the Thermal
Conductivity of Nanoparticle-Fluid Mixture on the Base Fluid," Journal of Materials
Science Letters, ISSN: 0261-8028, vol. 21, no. 19, pp. 1469-1471, 2002.
[13] Y. Jaluria, O. Manca, D. Poulikakos, K. Vafai and L. Wang, "Heat Transfer in
Nanofluids 2012," Advances in Mechanical Engineering, vol. 2012, 2012.
[14] O. Manna, S. K. Singh and G. Paul, "Enhanced Thermal Conductivity of Nano-SiC
Dispersed Water Based Nanofluid," Bulletin of materials science (Online), ISSN: 0973-
7669, vol. 35, no. 5, p. 707–712, 2012.
[15] J. Hong and D. Kim, "Effects of Aggregation on the Thermal Conductivity of
Alumina/Water Nanofluids," Thermochimica Acta, vol. 542, pp. 28-32, 2012.
[16] D. Han, Z. Meng, D. Wu, C. Zhang and H. Zhu, "Thermal Properties of Carbon Black
Aqueous Nanofluids for Solar Absorption," Nanoscale Research Letters, vol. 6, p. 457,
2011.
[17] M. S. Liu, M. C. Lin and C. Wang, "Enhancements of Thermal Conductivities with Cu,
CuO, and Carbon Nanotube Nanofluids and Application of MWNT/Water Nanofluid on
74
a Water Chiller System," Nanoscale Research Letters, vol. 6, p. 697, 2011.
[18] M. Pastoriza-Gallego, L. Lugo, J. L. Legido and M. M. Piñeiro, "Thermal Conductivity
and Viscosity Measurements of Ethylene Glycol-Based Al2O3 Nanofluids," Nanoscale
Research Letters, vol. 6, p. 221, 2011.
[19] C. J. Chen and D. H. Chen, "Preparation and Near-Infrared Photothermal Conversion
Property of Cesium Tungsten Oxide Nanoparticles," Nanoscale Research Letters, vol. 8,
p. 57, 2013.
[20] D. Li, W. Xie and W. Fang, "Preparation and Properties of Copper-Oil-Based
Nanofluids," Nanoscale Research Letters, vol. 6, p. 373, 2011.
[21] H. Zhu, D. Han, Z. Meng, D. Wu and C. Zhang, "Preparation and Thermal Conductivity
of CuO Nanofluid Via a Wet Chemical Method," Nanoscale Research Letters, vol. 6, p.
181, 2011.
[22] R. Saidur, K. Y. Leong and H. A. Mohammad, "A Review on Applications and
Challenges of Nanofluids," Renewable & Sustainable Energy Review, ISSN: 1364-0321,
vol. 15, no. 3, pp. 1646-1668, 2011.
[23] D. Wen, G. Lin, S. Vafaei and K. Zhang, "Review of Nanofluids for Heat Transfer
Applications," Particuology, ISSN: 1674-2001, vol. 7, no. 2, pp. 141-50, 2009.
[24] A. Kufner, M. Vlădescu and A. Negrea, "Optimizarea din punct de vedere Funcţional a
Standului Experimental pentru Obţinerea pe Cale Reactivă a Amestecurilor," in Volum
Simpozion Mecatronică şi Inginerie Mecanică, Microtehnologii şi Materiale Noi” –
MIMMMN 2011, Târgovişte, 2011.
[25] ASME Shale Shaker Committee, Drilling Fluids Processing Handbook, Oxford: Elsevier,
ISBN: 0-7506-7775-9, 2004.
[26] A. Kufner, "New Reactor Body Development And Functional Optimization Of The
Station In Order To Obtain Reactive Mixtures," in International Conference Proceedings
of PSRC, ISBN: 978-93-82242-15-4, Phuket, 2012.
[27] A. Kufner, V. Filip, I. D. Dulamă and V. Cimpoca, "Research on the Influence of
Temperature and Rotative Speed on the Homogenization and Behavior in Time of the
Glycerin in Water Dilution," The Romanian Review Precision Mechanics, Optics &
Mechatronics, ISSN: 1584-5982, no. 41, pp. 43-50, 2012.
[28] J. A. Eastman, U. S. Choi, S. Li, L. J. Thompson and S. Lee, "Enhanced Thermal
Conductivity Through the Development of Nanofluids," Materials Research Society
Symposium - Proceedings, ISSN: 0272-9172, vol. 457, pp. 3-11, 1997.
[29] S. Lee, U. S. Choi-Stephen, S. Li and J. A. Eastman, "Measuring Thermal Conductivity
of Fluids Containing Oxide Nanoparticles," Journal of heat transfer, ISSN: 0022-1481,
vol. 121, no. 2, pp. 280-289, 1999.
[30] S.-C. Tzeng, C.-W. Lin and K. D. Huang, "Heat Transfer Enhancement of Nanofluids in
Rotary Blade Coupling of Four-wheel-drive Vehicles," Acta mechanica, ISSN: 0001-
5970, vol. 179, no. 1-2, pp. 11-23, 2005.
[31] U. S. Choi Stephen, "Enhancing Thermal Conductivity of Fluids with Nanoparticles,"
American Society of Mechanical Engineers, Fluids Engineering Division (Publication)
FED, vol. 231, pp. 99-105, 1995.
[32] S.C. Laborex România, Manual de utilizare SOLAR PROTECT S45, Soluţie pe bază de
propilenglicol, dedicat utilizării directe în instalaţiile solare, Ploieşti: S.C. Laborex
România, 2009.
[33] "Scribd," [Online]. Available: http://www.scribd.com/doc/48813859/Alumina. [Accessed
05 Aprilie 2013].
75
[34] X. Wang, X. Xu and U. S. Choi Stephen, "Thermal Conductivity of Nanoparticle-Fluid
Mixture," Journal of thermophysics and heat transfer, ISSN: 0887-8722, vol. 13, no. 4,
pp. 474-480, 1999.
[35] M. P. Beck, Y. H. Yuan, P. Warrier and A. S. Teja, "The effect of particle size on the
thermal conductivity of alumina nanofluids," Journal of Nanoparticle Research, ISSN:
1388-0764, vol. 11, no. 5, pp. 1129-1136, 2009.
[36] I. Tavman, A. Turgut, M. Chirtoc, H. P. Schuchmann and S. Tavman, "Experimental
Investigation of Viscosity and Thermal Conductivity of Suspensions Containing
Nanosized Ceramic Particles," Archives of Materials Science and Engineering, ISSN:
1897-2764, vol. 34, no. 2, pp. 99-104, 2008.
[37] P. C. Mukeshkumar, J. Kumar, S. Suresh and K. Praveen babu, "Experimental Study on
Parallel and Counter Flow Configuration of a Shell and Helically Coiled Tube Heat
Exchanger Using Al2O3 / Water Nanofluid," Journal of Materials and Environmental
Science, ISSN: 2028-2508, vol. 3, no. 4, pp. 766-775, 2012.
[38] A. Jomphoak, T. Maturos, T. Pogfay, C. Karuwan, A. Tuantranont and T. Onjun,
"Enhancement of Thermal Conductivity with Al2O3 for Nanofluids," Journal of
Research and Applications in Mechanical Engineering, ISSN: 2229-2152, vol. 1, no. 1,
pp. 3-5, 2011.
[39] O. Zeitoun and M. Ali, "Nanofluid impingement jet heat transfer," Nanoscale Research
Letters, ISSN: 1556-276X, vol. 7, no. 139, pp. 1-13, 2012.
[40] D. W. Oh, A. Jain, J. K. Eaton, K. E. Goodson and J. S. Lee, "Thermal Conductivity
Measurement and Sedimentation Detection of Aluminum Oxide Nanofluids by Using the
3ω Method," International Journal of Heat and Fluid Flow, ISSN: 0142-727X, vol. 29,
no. 5, pp. 1456-1461, 2008.
[41] A. Kufner, V. Filip and I. Dulamă, "Cercetări Experimentale privind Transferul Termic
al Nanofluidelor pe Bază de Oxizi de Aluminiu," in AL XI-LEA SIMPOZION NAŢIONAL
DE „MECATRONICĂ ŞI INGINERIE MECANICĂ, MICROTEHNOLOGII ŞI
MATERIALE NOI”, Târgovişte, 2013.
[42] G. Huminic, "CONTRACT PN II – IDEI ID 141, nr. 216/1.10.2007, Raport fază finală
2009, Optimizarea transferului de căldură prin dispozitive bazate pe schimbarea de fază a
lichidelor magnetice," Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Inginerie
Mecanică, Braşov, 2009.
[43] A. Wu, H. Zhu, L. Wang and L. Liu, "Critical Issues in Nanofluids Preparation,
Characterization and Thermal Conductivity," Current Nanoscience, ISSN: 1573-4137,
vol. 5, no. 1, pp. 103-112, 2009.
[44] V. Sridhara and L. N. Satapathy, "Al2O3-Based Nanofluids: a review," Nanoscale
Research Letters, ISSN: 1556-276X, vol. 6, p. 456, 2011.
[45] L. Cheng, "Nanofluid Heat Transfer Technologies," Recent Patents on Engineering,
ISSN: 1872-2121, vol. 3, pp. 1-7, 2009.
76
Curriculum Vitae (RO)
Informaţii personale
Nume/Prenume KUFNER ANDREEA GEORGIANA
Adresă Str. Avram Iancu, bl. 24, sc. A, ap. 14
Telefon 0721 471 417
E-mail kufner_georgiana@yahoo.com
Data naşterii 30.01.1985
Sex F
Experienţa profesională 20.09.2012 – PREZENT

Perioada Inginer - Specialist Resurse Umane, Responsabil Asigurarea Calităţii şi S.S.M.
Funcţia sau postul ocupat Întreţinere bază de date angajati, organizare instruiri, organizarea şi derularea
Activităţi şi responsabilităţi activităţii de asigurarea calităţii, monitorizare indicatori performanţă, acţiuni
principale corective/preventive, activităţi securitate şi sănătate în muncă
Numele şi adresa S.C. ERDEMIR ROMANIA S.R.L.

angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul Metalurgie
de activitate
Perioada 01.03.2010 - 20.09.2012

Funcţia sau postul ocupat Inginer Asigurarea Calităţii
Activităţi şi responsabilităţi - elaborarea, difuzarea şi actualizarea documentelor generale din "Sistemul de
principale Management Integrat";
- elaborarea planului de audit, a rapoartelor de audit, coordonarea activităţii de
audit intern pe calitate, mediu, S.S.M.
- întocmirea rapoarte de neconformitate, actiuni corective/preventive pentru
produsele neconforme, verificarea măsurilor dispuse în rapoartele de
necoformitate, întocmirea procedurilor şi a instrucţiunilor de lucru
- evaluarea riscurilor privind securitatea şi sănătatea angajaţilor
- elaborarea planului şi a instrucţiunilor de prevenire şi protecţie
- verificarea respectării normelor de Protecţia Muncii
- monitorizarea instructajului specific SSM şi situaţii de urgenţă la locul de
muncă, monitorizarea eficacităţii instruirilor

angajatorului
de activitate
Perioada 26.11.2006 – 28.02.2010

Funcţia sau postul ocupat Asistent Manager
Activităţi şi responsabilităţi - înregistrare documente, facturi.
principale - evidenţa şi pregătirea corespondenţei, rezervări, activităţi de protocol.
- traduceri documente din diverse domenii.
- tehnoredactare documente, trimitere faxuri.
77
- organizare agenda, pregătire rapoarte
- participarea la diverse proiecte implementate în companie, în calitate de
asistent
angajatorului
de activitate
Educaţie şi formare 2010 – PREZENT

Perioada Doctorand
Calificarea / diploma obţinută Inginerie Mecanică
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite Universitatea Valahia din Târgovişte, IOSUD – Şcoala Doctorală de Ştiinţe
Numele şi tipul instituţiei de Inginereşti – Domeniul: Inginerie Mecanică
învăţământ / furnizorului de
formare
Perioada 2008-2009
Calificarea / diploma obţinută Master, Specializarea: Echipamente si Instalatii Industriale
Disciplinele principale Echipamente de încălzire, Managementul calităţii produselor siderurgice,
studiate / competenţe Managementul mediului, Tehnologii de fabricaţie asistate de calculator,
profesionale dobândite Proiectarea şi modelarea structurilor mecanice
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Ingineria Materialelor şi
învăţământ / furnizorului de Mecanică
formare
Perioada 2003 – 2008

Calificarea / diploma obţinută Licentă, Specializarea: Inginerie Economică
Disciplinele principale Ştiinţa Materialelor, Desen Tehnic, Mecanică, Echipamente şi instalaţii de
studiate / competenţe depoluare, Economie, Finanţele întreprinderii, Economie, Echipamente de
profesionale dobândite prelucrare la cald şi la rece
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Ingineria Materialelor şi
învăţământ / furnizorului de Mecanică
formare
Abilităţi şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) Română
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
C1 C1 C1 C1 C1
Limba engleză experimentat experimentat experimentat experimentat experimentat

Limba franceză B2 B2 A2 A1 A2
independent independent elementar elementar elementar

Limba spaniolă B2
independent
B1
independent
B2
independent
B2
independent
B1
elementar
Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de echipă, abilităţi de comunicare, fire dinamică, sociabilă
Competenţe şi aptitudini În subordinea directorului general am coordonat activitatea din secretariat, iar
organizatorice din 2010 sunt responsabila echipei de audit intern a societăţii.
Competenţe şi aptitudini de - cunoştinţe avansate de operare PC (word, excel, power point)
utilizare a calculatorului - cunoştinţe minime Autocad, SolidWorks
- operare Outlook
- cunoştinţe medii operare Minitab şi SAP
78
Alte competenţe şi aptitudini Hobby: schi, volei, lectură, muzică, filme
Permis(e) de conducere Nu deţin permis de conducere
Activitate ştiinţifică - 1 articol în revistă internaţională în afara ţării, indexată Google Scholar,
EBSCO şi alte BDI, International Journal of Research in Engineering &
Technology (IJRET), 2013
- 1 articol la conferință internaţională desfăşurată în afara ţării, cu volum
indexat Google Scholar, International Conference on Architecture, Civil &
Mechanical Engineering (ICACME'2012), 2012
- 2 articole în reviste indexate EBSCO şi SCOPUS, din ţară (2012, 2013)
- 2 articole la conferinţe internaţionale desfăşurate în ţară, indexate BDI (2012,
2013)
- 3 articole în reviste naţionale (2011-2013)
- 6 articole la simpozioane naţionale desfăşurate în ţară naţionale (2011-2013)
- 1 articol acceptat spre publicare la conferinţă internaţională în afara ţării,
indexată BDI (2013)
79
Curriculum Vitae (EN)
Personal Information
Name/Surname ANDREEA GEORGIANA KUFNER
Address Avram Iancu Street, flat no. 24, A, ap. 14
Phone number 0721 471 417
E-mail address kufner_georgiana@yahoo.com
Birth date 30.01.1985
Gender F
Work experience
Dates 20.09.2012 – PRESENT
Occupation Engineer - Human Resources Responsible, Quality Assurance and O.H.S.
Main activities and Employees data base updates and registrations, trainings, organizing the
responsibilities activity of quality assurance, monitoring of key performance indicators,
participation and reports for second-party audits, preventive/corrective actions,
activities of occupational heatlh and safety
Employer S.C. ERDEMIR ROMANIA S.R.L.

Business sector Metallurgy
Dates 01.03.2010 - 20.09.2012

Occupation Quality Assurance Engineer
Main activities and - preparing, distribution and updating general documentation of “Integrated
responsibilities Management System”
- preparing the audit plan, audit reports, coordination of internal audit activity
on quality, environment and OHS
- preparing the nonconformity reports, preventive and corrective actions for the
nonconform products
- checking the measures disposed in the nonconformity reports
- preparing the procedures and work instructions
- risk evaluation for health and safety of the employees
- preparing the plan and instructions for prevention ans protection
- monitoring the fulfillment of Labor Protection norms
- monitoring the specific instructions on OHS and emergency situations at the
working place
- training matrix for monitoring the training performace
Employer S.C. ERDEMIR ROMANIA S.R.L.

Business sector Metallurgy
Dates 26.11.2006 – 28.02.2010

Occupation Assistant Manager
Main activities and - registration of incoming documents and invoices
80
responsibilities - evidence and preparing of correspondence, bookings, protocol activities
- translations, fax messages, preparing different documentation required by the
General Manager, agenda organization, reports
- participation at different internal projects implemented in the company, as
assistant
S.C. ERDEMIR ROMANIA S.R.L.

Employer Metallurgy
Business sector
Education and training 2010 – PRESENT

Dates PhD Student
Title of qualification awarded Mechanical Engineering
Principal subjects/
occupational skills covered University Valahia Targoviste, IOSUD, Doctoral School of Engineering
Name and type of Sciences - Domain of Mechanical Engineering
organization providing
education and training
2008-2009
Dates Master, Domain: Industrial devices and equipment
Title of qualification awarded Heating equipement, quality management of siderurgical products, computer
Principal subjects/ aided fabrication techniques, environment management, design and modeling
occupational skills covered of mechanical structures
Name and type of University Valahia Targoviste, Faculty of Material Engineering and Mechanics
2003 – 2008
Dates Licence, Domain: Economic Engineering
Title of qualification awarded Material science, technical drawing, pollution installations and equipment,
Principal subjects/ finance management, economy, hot and cold processing equipment
occupational skills covered University Valahia Targoviste, Faculty of Material Engineering and
Name and type of Mechanics
Personal skills and

competences Romanian
Native language (s)
Other language(s)
Self-assessment Understanding Speaking Writing
European Level Listening Reading Spoken Spoken Writing
interaction production
C1 Experienced C1 Experienced C1 Experienced C1 Experienced C1 Experienced
English
B2 Independent B2 Independent A2 Elementary A1 Elementary A2 Elementary
French
B2 Independent B1 Independent B2 Independent B2 Independent B1 Elementary
Spanish
Team spirit, communication skills, dynamic, sociable

Social skills and competences
Under the general manager’s subordination I managed the secretary activity
Organisational skills and and starting with 2010 I have been the responsible of the internal audit team of
competences the company
- advanced user of PC (word, excel, power point)

Computer skills and - beginner level for Autocad, SolidWorks
competences - Outlook
- medium level on Minitab and SAP
81
Other skills and competences Hobbies: sky, voleyball, reading, music, movies
Driving licence Not applicable
Scietific activity - 1 article in international journal, from abroad, indexed in Google Scholar,
EBSCO and other international databases, International Journal of Research in
Engineering & Technology (IJRET), 2013
- 1 article at international conference from abroad, with proceeding indexed in
Google Scholar database, International Conference on Architecture, Civil &
Mechanical Engineering (ICACME'2012), 2012
- 2 articles in journals indexed in EBSCO and SCOPUS international databases
(2012, 2013)
- 2 articles at international conferences held in Romania, indexed in
international databases (2012, 2013)
- 3 articles in national journals (2011-2013)
- 6 articles at national symposiums held in Romania (2011-2013)
- 1 article accepted for publication at international country from abroad,
indexed in international databases (2013)
82
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE
In extenso
I. Lucrări în reviste internaţionale din afara ţării, indexate BDI
1. A. Kufner, “Design Parameters to Obtain Al2O3 Nanofluid to Enhance Heat Transfer”,
International Journal of Research in Engineering & Technology (IJRET), revistă indexată
Google Scholar şi EBSCO Publishing, e-ISSN: 2319-1163, (p-ISSN: 2321-7308), pag. 8-17
Acces: http://www.ijret.org/Volumes/V02/I09/IJRET_110209002.pdf
II. Lucrări la conferinţe internaţionale desfăşurate în afara ţării, indexate BDI

1. A. Kufner, “New Reactor Body Development and Functional Optimization of the Station
in Order to Obtain Reactive Mixtures”, International Conference on Architecture, Civil &
Mechanical Engineering (ICACME'2012) December 18-19, 2012 Phuket (Thailand), PSRC
Proceedings (Google Scholar Indexed), ISSN: 978-93-82242-15-4, pag. 127-131.
Acces: http://psrcentre.org/images/extraimages/1312087.pdf
III. Lucrări acceptate spre publicare la conferinţe internaţionale desfăşurate în afara ţării,
indexate BDI
1. A. Kufner, V. Filip, “Design parameters to obtain Al2O3 nanofluids”, 4th International
Conference On Emerging Trends In Engineering And Technology, October 25-27, 2013,
Kanipla, Kurukshetra, India, Proceeding cu posibilă indexare în ISI's SCI, DBLP, IETInspec,
Scopus, EI Compdex, Google Scholar, Proquest etc.
Access: http://ietet.gimt.edu.in/UserHome.jsp?usrid=4
IV. Lucrări în reviste indexate BDI

1. A. Kufner, V. Filip, I. Dulama, V. Cimpoca, “Research on the Influence of Temperature
and Rotative Speed on the Homogenization and Behavior in Time of the Glycerin in Water
Dilution”, The Romanian Review Precision Mechanics, Optics & Mechatronics, 2012, No.
41, ISSN: 1584-5982, pag. 43-50
Acces:
http://www.cefin.ro/editura/revista/index.php?pag=show_articol&id_articol=419&lang=ro
83
2. A. Kufner, V. Filip, “Enhanced Heat Transfer with Al2O3 Nanofluids for Solar Collectors
Purposes”, The Romanian Review Precision Mechanics, Optics & Mechatronics, 2013, nr.
43/2013, ISSN: 1584 – 5982, pag. 131-137
Acces:
http://www.incdmtm.ro/editura/revista/index.php?pag=show_articol&id_articol=503&lang=e
n
V. Lucrări prezentate la conferinţe internaţionale desfăşurate în ţară

1. A. Kufner, V. Filip, I. Dulama, V. Cimpoca, “Research on the Influence of Temperature
and Rotative Speed on the Homogenization and Behavior in Time of the Glycerin in Water
Dilution”, 4th International Conference on Innovations, Recent Trends and Challenges in
Mechatronics, Mechanical engineering and New High-Tech Products Development,
PROCEEDINGS of International Conference MECAHITECH’12, Vol. 4 / 2012, pag. 258-
267
Acces: http://www.cefin.ro/mecahitech2012/wp-content/uploads/2012/02/Research-on-the-
Influence-of-Temperature-and-Rotative-Speed-on-the-Homogenization-and-Behavior-
inTime-of-the-Glycerin-in-Water-Dilution.pdf
2. A. Kufner, V. Filip, “Experimental Research and QCM Analysis of Al2O3 Nanofluids to
enhance heat transfer”, 5th International Conference on Innovations, Recent Trends and
Challenges in Mechatronics, Mechanical engineering and New High-Tech Products
Development, PROCEEDINGS of International Conference MECAHITECH’13, pag. 50 - 56
VI. Lucrări prezentate la simpozioane naţionale

1. A. Kufner, M. Vlădescu, A. Negrea, “Optimizarea din Punct de Vedere Funcţional a
Standului Experimental pentru Obţinerea pe Cale Reactivă a Amestecurilor”, Al IX-lea
Simpozion Naţional „Mecatronică şi Inginerie Mecanică, Microtehnologii şi Materiale Noi” –
MIM-MMN 2011, pag. 196-200
Acces: http://fsim.valahia.ro/MIM-MMN/doc/abstracts/MIM-MMN_Abstracts_2011.pdf
2. A. Kufner, M. Vladescu, V. Filip, M. Ardeleanu, “Realizarea Unui Nou Corp Reactor şi
Optimizarea Funcţională a Staţiei pentru Cercetări Privind Obţinerea pe Cale Reactivă a
Amestecurilor”, Al X-Lea Simpozion Naţional de „Mecatronică şi Inginerie Mecanică,
Microtehnologii şi Materiale Noi”, MIMMMN-2012, pag. pp. 94-99
Acces: http://fsim.valahia.ro/MIM-MMN/doc/abstracts/MIM-MMN_Abstracts_2012.pdf
84
3. A. Kufner, V. Filip, I. Dulamă, “Cercetări Experimentale Privind Transferul Termic al
Nanofluidelor pe Bază de Oxizi de Aluminiu”, Al XI-Lea Simpozion Naţional de
„Mecatronică şi Inginerie Mecanică, Microtehnologii şi Materiale Noi” MIMMMN-2013,
Acces: http://fsim.valahia.ro/MIM-MMN/lista_inregistrari.html
4. A. Kufner, “Cercetări privind influenţa parametrilor de lucru în tehnologia de obţinere a
amestecurilor pe cale reactivă”, Simpozionul anual de comunicări ştiinţifice – 2011 ale
doctoranzilor bursieri POSDRU CPP107/DMI1.5/S/77497
5. A. Kufner, V. Filip, I. Dulamă, V. Cimpoca, “Cercetări privind influenţa temperaturii şi a
turaţiei agitatorului asupra gradului de omogenizare şi a comportamentului în timp a
glicerinei în diluţie cu apa”, Simpozionul anual de comunicări ştiinţifice – 2012 ale
doctoranzilor bursieri POSDRU CPP107/DMI1.5/S/77497
6. A. Kufner, V. Filip, I. Dulamă, “Obţinerea nanofluidului pe bază de oxizi de aluminiu şi
studiul transferului termic al acestuia”, Simpozionul anual de comunicări ştiinţifice – 2013
ale doctoranzilor bursieri POSDRU CPP107/DMI1.5/S/77497
VII. Lucrări publicate în reviste naţionale

1. A. Kufner, M. Vlădescu, A. Negrea, “Functional Optimization of the Experimental
Research Stand in Order to Obtain Reactive Mixtures”, The Scientific Bulletin of VALAHIA
University – Materials and Mechanics – Nr. 6 (year 9) 2011, ISSN: 1844-1076, Vol.
Simpozion, pag. 182-186
Acces: http://fsim.valahia.ro/sbmm.html/docs/2011/mechanics/10.%20Kufner_2011.pdf
2. A. Kufner, “Cercetări privind influenţa parametrilor de lucru în tehnologia de obţinere a
amestecurilor pe cale reactivă”, Revista de referate şi proiecte doctorale Vol. III, Nr. 1, 2011,
ISSN: 2067-371X, pag. 131-138
Acces:
https://docs.google.com/file/d/0B_mULp9UNISLMlVMR1k2eUtoNEU/edit?usp=drive_web
&pli=1
3. A. Kufner, V. Filip, I. Dulamă, V. Cimpoca, “Cercetări privind influenţa temperaturii şi a
turaţiei agitatorului asupra gradului de omogenizare şi a comportamentului în timp a
glicerinei în diluţie cu apa”, Revista de referate şi proiecte doctorale, Vol. IV, nr. 1, 2012,
ISSN: 2067-371X, pag. 133 – 143
Acces:
https://docs.google.com/file/d/0B_mULp9UNISLTkJEMjhBUGJCa00/edit?usp=sharing&pli
=1
85
VIII. Lucrări prezentate la conferinţe internaţionale desfăşurate în ţară şi publicate în
rezumat
1. A. Kufner, V. Filip, I. Dulamă, V. Cimpoca, “The Influence of Temperature, Time and
Rotative Speed on the Fluids Homogenization”, The 8th General Conference of Balkan
Physical Union (BPU), 2012, Volum rezumate, ISBN: 978-606-598-181 -2, pag. 149
Acces (program):
http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/Imagini/programBPU.pdf
86

REZUMAT TEZA - KUFNER Andreea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REZUMAT TEZA - KUFNER Andreea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente OIPOSDRU Universitatea

Ministerul Muncii, POSDRU Structurale Valahia

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

Ing. KUFNER Andreea Georgiana

STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND TRANSFERUL

STUDIES AND RESEARCH REGARDING THE HEAT

CUVINTE CHEIE .................................................................................................................................8

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT .............................................................................................8

BRIEF DESCRIPTION OF THESIS .................................................................................................11

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE. NANOFLUIDE. TRANSFER TERMIC ...............................14

1.3 NANOFLUIDE. ÎMBUNĂTĂŢIRI ALE TRANSFERULUI TERMIC PRIN INTERMEDIUL

CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND TRANSFERUL TERMIC

2.2 ECHIPAMENTE DE AMESTECARE. CERCETĂRI ŞI REZULTATE OBŢINUTE PÂNĂ ÎN PREZENT ....16

CAPITOLUL 3. STAŢIA REACTOR – STAND EXPERIMENTAL PENTRU OBŢINEREA

3.1 STAŢIA REACTOR ............................................................................................................................19

CAPITOLUL 4. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI NOU CORP REACTOR ÎN

4.1 PROIECTAREA CORPULUI REACTOR DE FORMĂ CILINDRICĂ .......................................................20

CAPITOLUL 5. OPTIMIZAREA STAŢIEI REACTOR ŞI A PROCESULUI TEHNOLOGIC

5.1 IMPLEMENTAREA ŞI TESTAREA NOULUI CORP REACTOR.............................................................22

CAPITOLUL 6. OBŢINEREA FLUIDULUI PURTĂTOR AL NANOPUDRELOR DE OXIZI

6.1 AMESTECURI REACTIVE .................................................................................................................24

CAPITOLUL 7. CERCETĂRI EXPERIMENTALE REALIZATE PE STAŢIA REACTOR

7.1 DESCRIEREA PROCEDEULUI EXPERIMENTAL................................................................................30

CAPITOLUL 8. OBŢINEREA NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE OXIZI DE ALUMINIU ŞI

8.1 OXIDUL DE ALUMINIU (AL2O3) ......................................................................................................33

CAPITOLUL 9. ANALIZA TRANSFERULUI TERMIC AL NANOFLUIDULUI PE BAZĂ DE

9.1 ENERGIA SOLARĂ. COLECTORI SOLARI ........................................................................................44

CAPITOLUL 10. CONCLUZII. CONTRIBUŢII PROPRII. NOI DIRECŢII DE CERCETARE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ..........................................................................................................74

CURRICULUM VITAE (RO) ............................................................................................................77

CURRICULUM VITAE (EN) .............................................................................................................80

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ......................................................................83

KEY WORDS .........................................................................................................................................8

BRIEF DESCRIPTION OF THESIS ...................................................................................................8

BRIEF DESCRIPTION OF THESIS .................................................................................................11

CHAPTER 1. INTRODUCTION. NANOFLUIDS. HEAT TRANSFER .......................................14

1.3 NANOFLUIDS. HEAT TRANSFER IMPROVEMENT WITH NANOFLUIDS ...........................................14

CHAPTER 2. CURRENT STATUS OF KNOWLEDGE ON HEAT TRANSFER ACHIEVED

2.2 MIXING EQUIPMENTS. RESEARCH AND OBTAINED RESULTS .......................................................16

CHAPTER 3. REACTOR STATION – EXPERIMENTAL STAND TO OBTAIN THE

3.1 THE REACTOR STATION ..................................................................................................................19

CHAPTER 4. DESIGN AND ACHIEVEMENT OF A NEW REACTOR BODY FOR THE

4.1 DESIGN OF CYLINDRICAL REACTOR BODY ....................................................................................20

CHAPTER 5. OPTIMIZATION OF REACTOR STATION AND TECHNOLOGICAL

5.1 IMPLEMENTATION AND TESTING OF THE NEW REACTOR BODY ................................................. 22

CHAPTER 6. OBTAINING THE BASE FLUID FOR ALUMINIUM OXIDES

6.1 REACTIVE MIXTURES ......................................................................................................................24

CHAPTER 7. EXPERIMENTAL RESEARCH ON HEAT TRANSFER OF BASE FLUI

7.1 DESCRIPTION OF EXPERIMENTAL PROCEDURE ............................................................................30

CHAPTER 8. OBTAINING THE ALUMINIUM OXIDES BASED NANOFLUID AND

8.1 ALUMINIUMN OXIDE (AL2O3) .........................................................................................................33

CHAPTER 9. EXPERIMENTAL ANALYSIS ON HEAT TRANSFER OF ALUMINIUM

9.1 SOLAR ENERGY. SOLAR COLLECTORS...........................................................................................44

CHAPTER 10. CONCLUSIONS. PERSONAL CONTRIBUTIONS. NEW RESEARCH

10.1 CONCLUSIONS ...............................................................................................................................66

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY ........................................................................................................74

CURRICULUM VITAE (RO) ............................................................................................................78

CURRICULUM VITAE (EN) .............................................................................................................81

LIST OF PUBLISHED PAPERS........................................................................................................84

Structura tezei de doctorat

Brief description of thesis

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE. NANOFLUIDE. TRANSFER

1.3 Nanofluide. Îmbunătăţiri ale transferului termic prin intermediul

1.5 Obiective generale şi obiective specifice ale tezei de doctorat