în Musiques, vol. I Definiție: muzica De multe ori ea însoţeşte realizată pentru a amestecul senzorial şi al servi unui scop mediilor artistice. Funcţionalitatea unei muzici precis, altul decât cel poate fi estetică (artistică) pur muzical. sau ne-estetică Cu o funcţie artistică declarată (comercială). este muzica de film, uneori şi derivatele postmoderne ale sale, precum video-clipul, iar cu funcţie comercială găsim muzica ambientală (muzak) şi cea publicitară (reclamele, jingles şi videoclipurile). Specii • 1. Muzica ambientală
• 2. Muzica publicitară Muzica ambientală • Definiție: muzică ce se aude, fără a fi ascultată. Continuatoarea “muzicii de mobilier” a lui Erik Satie
• Termenul de muzak, inventat pentru toată gama de
muzici realizate pentru malluri, supermarketuri, lifturi, săli de așteptare, aeroporturi, gări etc (firma Muzak, 1954). Critica a considerat muzak ca „poluare a modurilor de audiţie”.
• Pachete muzicale bazate pe cercetări psihologice,
coroborate cu cantitatea vânzărilor și algoritmi de stimulus progression
• Caracteristici: minimalism repetitiv, diatonic,
sonoritate hedonistă.
• Exemplu: Music for Airports de Brian Eno
Exemple Muzica publicitară • Două tactici publicitare: mesaje cântate şi mesaje vorbite, ilustrate cu muzică.
• Figuri retorice predominante:
• antonomaza, adică un exemplu izolat ajunge să reprezinte totalitatea
genului sau speciei. (Mozart à muzica clasică)
• parodia – mijloc specific al publicităţii, cu funcţii mnemonice şi
identificatoare (modificarea cuvintelor unui cântec arhicunoscut, asocierea de idei stereotipe, etc)
• Cântecele publicitare au mare impact la public; jingle (echivalentul logo-
ului din vizual) este definit printr-un motiv ritmico-melodic scurt, cu durata redusă la minimum, asociat nu cu un produs, ci cu o marcă (brand), constituind astfel un mijloc de comunicare ce asigură recognoscibilitatea. Funcţiile muzicii publicitare
• I. spectacularizarea – mesajul apare destinatarului
nu ca informaţie raţională, ci ca spectacol estetic.
• II. Accesibilitatea - genul muzical trebuie să fie
apreciat de un public cât mai mare.
• III. Persuasiunea - strategii de persuasiune ocultă.
Videoclipul • Piese audiovizuale realizate pornind de la o piesă de muzică pop existentă. Poate fi înţeles ca spectacol sau ca publicitate. Reguli • 1) atenţia spectatorului să fie în mod egal distribuită între cântec şi imagine
• 2) imaginile folosite să fie apreciate de un public cu vârste între
12-34 de ani
• 3) imaginile să trimită la genuri audiovizuale existente
• 4) invită spectatorul să imite comportamente sinestezice, ludice,
empatice, fără să încurajeze conduita critică sau reflexivă
• 5) utilizarea un montaj alert, tehnici de manipulare a imaginii, ce
conduc la emoţii particulare, intense şi insolite (visul)