MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI

CERCETĂRII

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ”ION

CREANGĂ”
DIN CHIȘINĂU

FACULTATEA FORMARE CONTINUĂ

Catedra: Management educațional

Agenda pentru practica profesională

de master

Masterand: Bahnaru Lidia, gr.I, anul I

Chișinau 2019
 Practica Pedagogică de master

Masterand: Bahnaru Lidia

Facultatea: Formare Continuă

Specialitatea: Management educațional

Anul de studii: I

Durata practicii: 5 săptămâni

Perioada de desfăşurare: aprilie – mai 2019

Unitatea de învățământ: Școala de limbi străine „Oratorica”

Directorul școlii: Moscalu Victor

Responsabil de practică
din instituție: Gherasim Ana

Coordonatorul practicii din

UPS „Ion Creangă” Țap Elena

2
 Cuprins

Agenda practicii profesionale..............................................................................4-8

Prezentarea instituției......................................................................................................9-12

Analiza Swot ..................................................................................................................13-15

Fișa de evaluare a unei activități educaționale .............................................................14-16

Actele normative a instituției............................................................................................19-22

Descrierea unui act normativ...........................................................................................23-26

Funcționalul directorului, directorului-adjunct, cadrului didactic.....................................27-36

Organizarea unei activități metodice ...................................................................................37-40

Organizarea unei activități manageriale...............................................................................41-44

Reflecție asupra practicii profesionale ...................................................................................45-46

Sarcini adiționale ..................................................................................................................47-54

3
 AGENDA PRACTICII PROFESIONALE DE MASTER
SARCINI PENTRU PRACTICA DE MASTER
Sarcina 1. În decursul practicii profesionale am realizat un plan individual săptămânal,
care a facilitat organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice de master prin orientarea
concretă în îndeplinirea sarcinilor propuse
Săptămâna, Obiectivele
perioada
Cunoașterea instituție
Analiza fișei postului a
personalului didactic
și administrativ
Familiarizarea în raport cu actele
normative a școlii
Elaborarea unui plan managerial
propriu de lucru
Săptămîna
I-a
Analiza școlii în raport cu
organizarea, dirijarea, elaborarea,
generalizarea, promovarea și
implementarea politicilor bugetar-
fiscale, descentralizarea financiară
și a planificării bugetare.
Activităţile preconizate
Analiza organigramei
Elucidarea funcționalului
managerului,cadrelor didactice și
personalului administrativ
Studierea şi analiza documentaţiei
managerului instituției propriu-zise
Analiza bazei materiale a școlii
Promovarea imaginii instituției prin
formularea unei oferte educaționale
conform cerințelor europene
Elaborarea unui set de reguli de
asigurare a calității educației conform
normelor în vigoare
Propunerea unor modalități de atragere a
fondurilor întru a extinde baza tehnico-
materială
Prin prisma limbilor studiate și artei
oratorice, voi înteprinde măsuri de
asigurare a procesului instructiv în
spiritul formării unor absolvenți de
valoare, a căror pregătire lingvistică să
corespundă exigențelor pieței muncii,
pentru cariere de succes și care să
reprezinte Instituția cu demnitate și în
străinătate printr-un limbaj fluent și
coerent.
Analiza cheltuielor efectuate în decurs
de 3 ani
Analiza concursurilor, cercurilor și
activităților extracurriculare
Reflecție asupra atribuţiilor
și îndatoririlor șefului direcției de
coordonare și generalizare
a politicilor bugetar-fiscale
cît și a tuturor membrilor din direcția dat
a
Propunerea unui plan strategic de
achiziție a materialele didactice eficace
4

Analiza activității cadrelor
didactice
Propunerea unor solutii de
dezvoltare a bazei didactico-
materială
Analiza activităţii didactice a
cadrelor şi analiza activităţii
managerilor în instituţiei
Dezvoltarea activității de tutoriat și
îmbunătățirea relației profesor-
profesor, profesor-elev, profesor-
părinți.
Dezvoltarea personalității elevilor,
cultivarea aptitudinilor și a
capacităților creative
Participarea la dezvoltarea
profesională atât la nivel individual
și de echipă
Săptămîna Analiza acțiunilor concrete în
II-a raport cu interacțiunea instituției și
familia/ comunitatea
Analiza fișei postului
Asistarea la ore
Organizarea unui proiect didactic
Prezentarea unei activități didactice
pentru toate cadrele în care sunt
interprinse măsuri și tehnici inovative de
predare
Analiza posibilităților privind
procurarea de mijloace tehnice pentru
optimizarea procesului de predare-
învățare
Efectuarea unei analize complexe a
spațiilor tehnice.
Elaborarea unui plan sub formă de
regulament special pentru activitatea și
dezvoltarea bazei științifice.
Vizualizarea proiectelor didactice
Realizarea unui proiect didactic personal
pentru profesori
Participarea la asistările activităţilor
cadrelor didactice şi analiza
psihopedagogică a acestora, conform
planului de activitate a instituției
Participarea la seminar ““efectele
atitudinei profesorilor asupra
performanțelor și motivației studenților”
Analiza planului şi acţiunilor concrete
ale parteneriatului instituţiei cu familia,
comunitatea
Lecție deschisă la aer liber
Propunerea unor tehnici de predare care
vizează axarea pe competențele elevului
Participarea la seminare “Cambridge
Reading Books”
“Cinema Club”
“Strategii de a menține studenții
interesați la ore”
Participarea la realizarea unei ședințe cu
părinții
Propunerea unor teme de discuții cu
profesorii
Prezentarea la o ședință de părinți a
claselor primare, gimnaziale și liceale
5
 Analiza activității cadrelor
didactice
Realizarea experimentului
pedagogic de constatare la practica
de master
Analiza activităţii manageriale a
școlii de limbi europene
„Oratorica”
Implicarea în ameliorarea
activității manageriale în cadrul
școlii
Dezvoltarea activității de tutoriat și
îmbunătățirea relației profesor-
profesor, profesor-elev, profesor-
Săptămîna părinți.
a III-a
Analiza psiho-pegagogică a
activităţii cadrelor didactice din
instituţiile de educație
Elaborarea unui plan de
implementare a tehnologiilor
educaționale avansate
Aplicarea tehnologiilor noi de
instruire
Studierea activităţii manageriale
din instituţiile de educație
Analiza fișei postului
Asistarea la ore
Realizarea unui proiect didactic
Consultaţii individuale şi de grup
privind exigenţele actuale în organizarea
activităţii instituţiilor
Asistarea la o lectie deschisa
Propunerea soluțiilor de atragere a
fondurilor externe
Prezentarea unui plan strategic (baza
materială, resurse materiale, resurse
umane)
Organizarea unui consiliu
pedagogic axat pe problemele
actuale ale psihopedagogiei
Organizarea unei şedinţe cu părinţii,
meselor rotunde cu părinţi sau cadrele
didactice etc.
Analiza activităţii Direcţiei Generale în
Educație
Participarea la seminar “efectele
atitudinei profesorilor asupra
performanțelor și motivației studenților”
Implicarea elevilor și părinților
la evenimentul organizat pentru
ameliorarea aspectului școlii
„Green Day”
Propunerea de proiecte şi programe de
dezvoltare pentru participarea la
competițiile de proiecte.
Planificarea tuturor resurselor necesare
pentru asigurarea accesului echitabil la
educaţie de calitate pentru toţi elevii
Abordarea tehnicilor noi de predare
Familiarizarea cu prevederile Strategiei
“2020”
Organizarea concursurilor de evaluare a
cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor elevilor la discipline și în
activități extracurriculare
Asistarea la o ședința metodică
Schițarea unui șir de responsabilități ai
acestora
6
 Familiarizarea cu obiectivele
generale
Săptămâna
a IV-a
Cercetarea asupra asupra
procesului educativ-instructiv al
cadrelor didactice;
Analiza parteneriatului cu
familia
Dezvoltarea capacităţilor
manageriale
Ameliorarea aspectului instituției
Studierea parteneriatului dintre
instituţia de educație şi alte
instituţii sociale
Afișarea rezultatelor în raport cu
experimentul pedagogic
Analiza:
obiectivelor generale ale învăţământului,
obiectivelor generale transdisciplinare,
obiectivelor pe trepte şi nivele,
obiectivelor ale ariilor curriculare,
obiectivelor generale ale disciplinei
şcolare, planul-cadru de învăţământ,
standardelor curriculare
Realizarea unei reforme curricular
interne
Propunerea unor inovații (gadgeturi) de
predare
Crearea unei noi paradigm educaționale
- Participarea la adunare cu părinții
-Organizarea unui seminar de
interacțiune atât a cadrelor didactice cu
elevii, cât și participarea părinților
-Implicarea elevilor și părinților la
evenimentul organizat pentru
ameliorarea aspectului școlii „Green
Day”
Relaționarea cu mediul profesional,
precum și întocmirea documentelor
specifice derulării procesului
educațional
Analiza, interpretare şi descriere a
rezultatelor cercetării ştiinţifice
Proiectarea unui demers investigativ
Propunerea unor solutii pentru atragerea
de fonduri pentru ameliorarea aspectului
cabinetele
Optimizarea și eficientizarea procesului
didactic și flexibilitatea acestuia
Prezentare unei strategii operaționale de
gestionare eficientă a resurselor
materiale
Stabilirea unor parteneriate, în scopul
derulării proiectelor comune
Formarea competenţelor de realizare a
parteneriatului dintre instituţia de
educație şi alte instituţii;
Realizarea unui tabel prin analiza,
eșecuri, reușite etc.
7
 Formarea abilităţilor şi
competenţelor de validare a
Săptămâna rezultatelor cercetării ştiinţifice
a V-a
Realizarea raportului de practică
Documentarea în raport cu teza de
master
Dezvoltarea capacităților
organizatorice
personală în incinta școlii atât a cadrului
Elucidarea problemelor principale,
scoase în evidenţă de cadre
didactice, elevi și părinţi
Analiza și reflecție asupra practicii în
raport cu obiectivele propuse
Realizarea unei reflecții
Oformarea practicii pedagogice și
rezultatele acesteia
Oformarea dării de seamă şi a
rezultatelor cercetării
Analiza, prelucrarea şi interperetarea
datelor obţinute în cadrul
experimentului pedagogic
Cercetarea bazei teoretice
Abordarea tezei la practica de master,
astfel ca lucrarea să fie realizată din
punct de vedere practic
Prezentarea unui experiment formativ
Studierea literaturii, consultarea
opiniei coordonatorului privind
elaborarea structurii tezei de master
în baza planului.
Elucidarea actelor normative interne și
externe
Organizarea unui activități
extracurriculare
Propunerea unor cursuri de dezvoltare
cât și a elevilor
Oformarea unui proiect de achiziție a
tablelor de ultimă generație
(implicând și resursele materiale)
Implicarea în activități extra-
curriculare
Aprecierea performanței bazei
tehnico-materiale, calității procesului
de predare-învățare, sistemului de
consiliere
Proiectarea unui sistem de
învățământ de calitate
Căi de stimulare a profesorilor pentru
a eficietiza procesul de predare
Devoltarea abilităților de comunicare
dintre profesor-elev
8
2.Prezentarea instituţiei de educație, în care am executat practica profesională de master.

Am ales să efectuez practica profesională de master la instituția la care activez, astfel

perfecționându-mi capacitățile atât în procesul de instruire, cât și în acel managerial. La moment,
activez la un centru de Limbi Europene “ORATORICA” care, din propria viziune, este locul
unde scapi de barierele de comunicare. Noi,cadrele didactice suntem cei care ajută copiii,
adolescenții și maturii să învețe rapid și calitativ orice limbă europeană, astfel încât să obțină
succes în carieră, studii și să comunice ușor atunci când călătorește, grație materialului didactic
inovativ, conform standardelor europene.

CURSURILE GENERALE

“Oratorica’’ pune la dispoziția clienților, cursuri utile atât pentru elevi și studenți, cât și pentru
specialiștii în formare din diferite domenii. Astfel, începând cu anul 2010, doritorii de a păși în
lumea cunoștințelor internaționale, se înscriu la următoarele cursuri de limbi străine: engleză,
italiană, germană, franceză, spaniolă, rusă și română.

CURSURILE BUSINESS

Tinerii antreprenori și oamenii de afaceri pot însuși cursul în funcție de specialitatea în care
activează. Astfel, pe lângă cursurile de bază, elevul poate studia limba de specialitate în
următoarele domenii: business și administrare, management, medicină, arte, etc. La fel, Centrul
de Limbi Europene “Oratorica” propune companiilor cursul de Engleză pentru angajaţi și oferă
posibilitatea de studiere Corporativă a Limbii Engleze, cu prezenţa profesorului la sediul
companiei.
CURSURILE DE PREGĂTIRE

Oratorica vine cu un program de pregătire specială și pentru cei care își doresc să dea examenul
de BACALAUREAT sau TOEFL. Simularea exercițiilor din cadrul examenelor și profesorii
calificați fac tot posibilul ca procesul de predare-învățare să treacă cu brio. Reușitele bune la
aceste examene permit viitorilor studenți să aplice la schimburile internaționale de experiență,
admiterea în universități sau angajarea în câmpul muncii peste hotare.

9
 CURSURILE PENTRU COPII

Una dintre oportunitățile este studierea limbilor europene la cel mai înalt nivel. Cunoașterea
limbilor străine oferă copilului posibilități avansate de comunicare, socializare și interacționare,
și-i va asigura un viitor de succes. Recent, școala de limbi străine a lansat un nou format de
cursuri, “ART Oratorica” bazat pe dezvoltarea personală a copilului. Scopul acestor cursuri este
să ajutăm copiii să capete încredere în sine, să-și dezvolte aptitudinile de comunicare, gândirea,
atenția, și nu în ultimul rând să-și dezvolte inteligența sa emoțională. De asemenea, în cadrul
acestui program, se pune accent pe cursurile de dezvoltare a talentelor: canto, teatru, coregrafie,
etc. Pe lângă arta comunicării și dezvoltarea talentelor, clienții au la dispoziție cursul de "Bunele
Maniere". Astfel, copilul va cunoaște regulile de conduită, comunicare și comportament.

PROFESORII

Succesul centrului de învățământ “Oratorica” se datoreză în cea mai mare parte cadrelor
didactice, care servesc drept agent motivator, lider, consilier, model etc. Pentru aceasta, se
efectuează diferite seminare de către profesori străini, pentru a prezenta cadrelor didactice
diferite modele de comportament și tehnici inovative de predare, în special centrarea pe elev.
În cadrul instituției noastre, profesorul, ca agent motivator, declanșează și întreține interesul,
curiozitatea și dorința elevilor pentru activitatea de învățare.
Profesorul, ca lider, își exercită puterea asupra principalelor fenomene ce se produc aici. Este un
prieten și confident al elevilor, un substitut al părinților, obiect de afecțiune, sprijin în
ameliorarea stărilor de anxietate.
Profesorul, în ipostază de consilier, este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un
îndrumător persuasiv și un sfătuitor al acestora.Deseori, instituția se ciocnește cu diferite
comportamente agresive din partea elevilor, astfel în cadrul școlii sunt desfășurate diferite
activități didactice de informare a profesorilor în raport cu reacția lor în urma comportamentului
inadecvat a elevului.
Profesorul, ca model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile, comportamentul său este un
exemplu pozitiv pentru elevi, astfel elevii nostri nu au frică de exprimare și preiau de la profesor
cele mai bune calități.
Profesorul, ca profesionist reflexiv, se străduiește tot timpul să înțeleagă și să reflecteze asupra
întâmplărilor inedite din clasă, să studieze și să analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se
confruntă.
În cadrul instituției se pune un accent sporit pe profesiunea didactică, care este asociată cu câteva
categorii fundamentale de roluri, acceptate de majoritatea sistemelor de formare a profesorilor:
proiectare, mangementul și organizarea activităților de învățare, consiliere psiho-educațională,
managementul clasei de elevi, comunicare cu elevii, părinții și colegii, dezvoltare profesională
de-a lungul vieții, participare la perfecționarea procesului educațional și a inovațiilor din școală,
oferirea de servicii educaționale pentru comunitate etc.
Astfel, datorită experienței profesorilor căpătate în cadrul programelor de schimb educațional și
experiență, dar și a burselor internaționale, s-au elaborat programe interactive pentru elevii și
studenții noștri. Competenţele lingvistice şi pedagogice ale cadrelor didactice și experiența vastă
din domeniul învățământului ne ajută să punem în aplicare practici noi de predare. Pe lângă
pedagogii instruiți la noi în țară, se oferă șansa de studiere a unei limbi străine prin comunicarea
continuă cu un profesor nativ. Punctul forte a școlii de limbi străine “Oratorica” , este
desfășurarea procesului de instruire în condiții inovative pentru învățământ, astfel încât toți
beneficiarii cursului să studieze într-un mediu plăcut și confortabil. Centrele noastre au săli

10
spațioase, dotate cu laptopuri, sisteme audio și video, pentru ca studenții și elevii să aibă parte de
lecții cât mai interactive. La moment, școala are la dispoziție 6 filiale situate la Botanica,
Râșcani, Buiucani, Ciocana, Centru și Bălți.

Seminar pentru profesori Team-Building

11
12
 Organigrama

Consiliul profesoral Consiliul de administrație

Director Comisia pentru asigurarea

și evaluarea calității
Director adjunct
Comisii metodice Consiliul pentru Compartimentul
curriculum secretariat
Compartimentul
administrativ
Coordonator de
Comisia claselor Comunicare și limbi proiecte și
primare moderne programe

Comisia claselor Matematică, știință și

gimnaziale tehnologie Personal
nedidactic
Consiliul Comisia
Comisia claselor elevilor dirigințilo
liceale r
Sarcina 3.Am realizat analiza SWOT a instituţiei de învăţămînt în care am efectuat stagiul de
practică

Analiza SWOT a
instituţiei de educație ”Oratorica”

Puncte tari Oportunităţi de dezvoltare

Curriculum
Oferta educațională este actualizată și
armonizată curriculumului modernizat, prin
abordarea celor mai noi concepte, teorii,
metode
Activitatea este organizată și se desfășoară în
baza unui plan de activitate pe o perioadă de
un an.În ele sunt stipulate prioritățile,
activitățile, termenii de realizare, responsabilii
și locul unde vor fi finalizate ele
Curriula disciplinare elaborate de cadrele
didactice
Utilizarea strategiei didactice de tip activ,
participativ, formativ
Diversificarea metodelor didactice de către
profesori prin jocuri, studiu de caz, audio,
video, ppt. Etc.
Asigurarea, interdisciplinaritatea și
interelaționarea programelor analitice
Respectarea planului cadru
Management școlar
Promovarea unui management în echipă,
respectiv cu distribuirea responsabilităților
conform potențialului
Reorganizarea serviciilor administrative,
asigurarea coordonării acestora și
eficientizarea comunicării
Atragerea sistemtică a proiectelor de investiție Cadre tinere cu spirit inovativ și de
Resurse umane
Preocuparea cadrelor didactice pentru
perfecționare, formare continuă, cercetare de
specialitate, metodică, pedagogică și de
creație
O bună cultură organizațională prin
concursuri, evenimente, manifestări
Curriculum
Oferta de formare și perfecționare
Deschiderea instituției către receptarea și
promovarea valorilor naționale
Management școlar
Creșterea eficienței exercitării funcțiilor
manageriale și orientarea acestora spre
obținerea de rezultate
Continuarea procesului de dezvoltarea a
unui management bazat pe competențe,
concomitent cu construcția unei motivații
de rang înalt pentru întregul personal
Asigurarea protecției și securității
personalului angajat
Promovarea unui sistrem de management
al calității
Resurse umane
Varietatea cursurilor de formare și
perfecționare organizate de instituțiile
abilitate
Întâlnirile frecvente de câte ori este cazul
între cadrele didactice și părinții elevilor
(ședințe, consultații etc.)
Axarea, alături de cunoștințe și capacități
pe formarea de competențe cu caracter de
integrare în comunitate a viitorului
absolvent
inițiativă
Motivarea și stimularea colectivelor și a
elevilor care manifestă un ethos școlar
pozitiv
Implicarea crescândă a cadrelor didactice
în crearea stimei față de sine și a încrederii
în forțele proprii la elevi
Relații interpersonale (profesor-elev,
profesori-părinți, profesori-profesori), ceea ce
favorizează crearea unui climat educațional
deschis și stimulativ
Resurse materiale
Materiale didactice moderne primite pentru
bibliotecă(cărți, albume)
Există un program de evidență și păstrare a
bunurilor materiale
Crearea condițiilor corespunzătoare pentru
asigurarea nevoilor procesului didactic
Relații cu publicul
Organizarea programelor educaționale interne
Bună colaborare dintre director și
coordonatorul de programe educative
Organizarea activităților extrașcolare
(excursii, serbări, spectacole )
Puncte slabe
Curriculum
Folosirea insificientă a echipamentelor
moderne
La elaborarea proiectelor de dezvoltare și a
planurilor de activitate pe o perioadă mai
scurtă participă un nr. mic de cadre didactice
Lipsește motivația profesorilor pentru
procesul de programare, planificare și
organizarea activităților extracurriculare
Unii profesorii implică metode învechite de
predare preponderant frontal, fără a introduce
unele tehnici de atracție a elevilor în procesul
de predare-învățare
Nu toți profesorii stabilesc priorități de
învățare individual în funcție de rezultatele
evaluărilor inițiale.
Management școlar
Lipsa planurilor realiste de dezvoltare a
resurselor umane pe termen mediu și lung
Lipsa de angajament și motivația scăzută din
partea cadrelor didactice
Resurse umane
Insuficiența de implicare, participare a unor
Resurse materiale
Modernizarea claselor va permite
utilizarea rațională a resurselor financiare
întru obținerea unui efect social și
economic maxim
Parteneriat cu comunitățile locale
Posibilitatea antrenării elevilor în activități
productive și de întreținere a instituției
Relații cu publicul
Disponibilitatea și responsabilitatea unor
instituții de a veni în sprijinul instituției
Interesul instituției de a-și prezenta oferta
educațională
Colaborarea cu părinții
Ameninţări, blocaje
Curriculum
Baza materială insuficientă nu permite
realizarea tuturor solicitărilor
Motivația scăzută a cadrelor didactice
pentru activitățile de proiectare și formare
continuă
Riscul dezvoltării la elevi a unui sentiment
de descurajare, de respingere a învățării,
de neîncredere față de propria lor
persoană, față de șansa afirmării personale
în domeniul artistic
Diminuarea capacităților elevilor și a
profesorilor de a fi competitivi
Management școlar
Necesități de formare în domeniul
managementului educațional
Accentuarea activităților administrative în
detrimentul celor manageriale
Eventualele incompatibilități la nivel
normativ în domeniul descentralizării
Resurse umane
Scăderea motivației și interesului pentru
activitățile profesionale a unor cadre
15
cadre didactice în activitățile educative
desfășurate în instituție
Lipsa abilităților de operare la calculator a
unor cadre didactice
Dificultăți în comunicare cu părinții elevilor
Conservatorismul și rezistența la schimbare a
unor profesori privind aspect, precum:
organizarea orelor, activităților, centrarea
activităților didactice pe nevoile elevului,
informatizarea învățământului etc.
Lipsa unui Consiliu Metodic unde sunt
elaborate și sistematizate materiale curriculare Resurse materiale
și extracurriculare
Resurse materiale
Dotarea minimă a cabinetelor
corespunzătoare standardelor speciale de
școlarizare
Lipsa unei biblioteci pentru studenți interesați
de informație adăugătoare
O bună parte a materialului didactic este
insuficientă iar procesul de predare se petrece
prea rapid, urmând o criză a elevilor în raport
cu volumul excesiv de informație
Relații cu publicul
Slabe legături de parteneriat cu alte instituții
private
Puține activități școlare cu implicarea
părinților
Fluxul informațional
didactice
Scăderea prestigiului cadrelor didactice
prin pensionarea unor profesori
recunoscuți
Indiferența unor părinți față de situația
școlară a copiilor lor
Conservatismul unor cadre didactice
Comportamentul inadecvat al unor elevi
Lipsa legăturii dintre profesor-elev,
profeor-profesor
Lucrările de construcție irezistente la
uzură
Gradul scăzut de implicare al cadrelor
didactice și elevilor în păstrarea resurselor
instituției
Relația cu publicul
Timpul limitat pentru participarea la
programe educative
Materiale insuficiente
Lipsa motivației cadrelor didactice și a
elevilor
Neîncrederea părinților în oferta școlară
Slaba informare privind specificul și
inadecvarea activităților propuse de către
instituțiile pertenere.
16
 Sarcina 4. Analiza si fișa de evaluare a unei activități educaționale

În cadrul practicii, am asistat la o lecție deschisă unde a fost abordată o temă interesantă, în
special pentru adolescenți “Kleidung machen Leute. Wie wichtig ist das Aussehen der Menschen
heuzutage ?”. (Haina îl face pe om. Cât de important este aspectul fizic al omului în zilele noastre).
Punctul forte al acestei lecții deschise a fost faptul, că fiecare elev își expunea propria opinie în raport
cu această tema, iar copiii fiind atât de sinceri, și-au expus părerile fără jenă.

De la bun început lecţia a început cu un bun ton. Toţi elevii erau prezenţi la lecţie şi așteptau cu
nerăbdare inițierea ore propriu-zise. Asistînd la această oră, am rămas foarte impresionată atât de
modul predării cât și tehnicile noi abordate. Înainte de a preda tema nouă profesoara a început cu
adresarea câtorva întrebări elevilor la tema de acasă, la care ei răspundeau cu mare entuziasm, fiind
toţi pregătiţi. Apoi profesorul a anunţat tema propriu-zisă.

Pentru ca lecţia deschisă să decurgă interesant profesorul a folosit tehnici şi mijloace interactive,
astfel elevii au fost încadraţi în procesul de predare- învăţare atât fiind repartizaţi în grup cît şi lucrul
individual. În timpul lecţiei, elevii efectuau exerciţii, scheme, asociau imagini, reflectau gândurile pe
foaie , ceea ce le-a permis asimilarea mai pronunţată a temei noi. Pe parcursul acestei lecţii elevii au
fost foarte activi şi cu plăcere au îndeplinit toate cerinţele profesorului.Mi-a plăcut în cadrul lecţiei
următoarele : profesorul a folosit aşa procedee didactice, cum ar fi : problematizarea, analiza,
conversaţia,sinteza şi de asemenea o mulţime de tehnici activizante

În timpul realizării feed-back’ului, care reprezenta alcătuirea unui poster, s-a evidenţiat faptul că
elevii au însuşit lecţia predată.

În același timp, fiecare elev și-a expus părerea în raport cu tema propriu-zisă , iar cea mai interesantă
părere a fost expusă de un elev de 10 ani “ideea că nu neapărat ,, haina îl face pe om’’ , ci privirea sa
îl face, atitudinea sa. Să nu mai vorbim despre faptele sale, dar avem nevoie de alt spatiu, şi timp,
pentru asta.
Treci, aşadar, dincolo de haină. Observă privirea, observă atitudinea. Încearcă, măcar câteodată, să
faci abstracţie de ele, să afli cum este omul de dupa ele. Părerea mea rămâne că omul, totuşi, este
acela care face haina.

FIŞA DE EVALUARE A CALITĂŢII

(pentru lecția deschisă asistată)

Data:11.06.2019
Profesorul:Burlacu Cristina
Disciplina:Limba germană
Tema:“Kleidung machen Leute. Wie wichtig ist das Aussehen der Menschen heuzutage ?”.
ETAPELE LECŢIEI COMENTARII/APRECIERI
Captarea atenției are loc de regulă
printr-un limbaj cursiv și termeni
familiari, astfel elevii se vor integra
ușor în activitate.În urma acestei
etape, sunt abordate tehnici și
procedee de eficientizare a
1. Momentul organizatoric momentului organizator și a
procesului de predare- învățare
(jocuri, cântece, planșe, mijloace
didactice interactive).

17

2. Evaluarea şi reactualizarea cunoştinţelor
3. Comunicarea cunoştinţelor noi
4. Consolidarea cunoştinţelor
5. Tema pentru acasă
Concluzie de apreciere
Reactualizarea cunoștințelor are loc
prin diferite forme de evaluare
(scrise sau orale), astfel ca profesorul
să aprecieze nivelul de pregătire a
elevilor. Apoi, prin prisma unui lucru
individual, urmează să fie apreciată
capacitatea fiecărui elev în parte. De
regulă, în cadrul acestei evaluări sunt
implicați toți elevi, iar întrebările
oferite de către profesor au un rol
instructiv de evaluare a eficienții
mijloacelor de predare a temelor.
Materialul nou este predat parțial,
astfel ca să se evite plictiseala. Se
efectuează activități atât de grup cât
și individuale.Prin intermediul
manualului și mijloacelor didactice
urmează să se predea tema explicit,
conform gradului de percepere a
clasei de elevi. Actualizarea
cunoștințelor are loc prin diferite
mijloace interactive, iar activitățile
au loc diferențiat, în raport cu
abilitățile fiecărui elev.
La această etapă, parvine o
interlegătură dintre profesor, astfel ca
procesul de predare-învățare să fie
mai eficient. Formele de organizare
sunt de regulă, atât în grup cât și
individual ca ulterior să fie percepute
și corectate greșelile fiecărui elev, iar
elevii mai timizi, prin prisma
repartizării pe grupuri, să se
dezinhibeze.
Tema pentru acasă are un rol de
anrenament a cunoștințelor noi
asimilate și este repartizată comun
întru a balansa cunoștințele diferite
tipuri de elevi.
Lecția urmează a fi apreciată
ulterior cu “foarte bine”.
18
 FIŞA DE OBSERVARE/EVALUARE A CALITĂŢII LECŢIEI
(pentru lecția deschisă asistată)
Criterii de evaluare metodologică a Apreciere
activităţii didactice
(f. bine) (suficient) (nereuşit)
1. Concordanţa subiectelor cu curriculumul
disciplinar
2. Calitatea definirii obiectivelor operaţionale
3. Respectarea etapelor lecţiei corelate cu tipul
lecţiei
4. Calitatea acţiunilor profesorului la fiecare
etapă a lecţiei
5. Capacitatea de a suscita şi menţine interesul
pe durata lecţiei
6. Concordanţa obiectivelor cu conţinutul
(informaţiile) propuse
7. Cantitatea informaţiei puse la dispoziţia
elevilor
8. Cunoaşterea informaţiei
9. Gradul de sistematizare a informaţiilor
10. Relevanţa practică a conţinutului
11. Accesibilitatea conţinuturilor şi asigurarea
abordării diferenţiate a elevilor
12. Gradul de actualitate a informaţiei
prezentate
13. Valoarea motivaţională a conţinuturilor
14. Nivelul de argumentare a teoriei prin
exemple şi aplicaţii
15. Dorinţa cadrului didactic de ase asigura că
este înţeles
16. Strategii de explicare a noţiunilor noi
17. Formularea concluziilor fundamentale la
fiecare etapă a lecţiei
18. Capacitatea de îndrumare în vederea
organizării muncii individuale
19. Capacitatea de stimulare a iniţiativei pentru
studiul suplimentar
20. Eficienţa strategiilor elaborate pentru
realizarea obiectivelor
21. Diversitatea materialelor elaborate pentru
necesităţile strategice
22. Calitatea mijloacelor didactice utilizate
23. Măsura în care metodologia de evaluare este
în concordanţă cu evaluarea iniţială
24. Condiţiile de desfăşurare a evaluării (durata,
seriozitatea supravegherii, liniştea)
25. Măsura în care cunoştinţele evaluate sunt în
concordanţă cu curriculumul disciplinar
26. Măsura în care evaluarea apreciază
capacitatea de a opera cu noţiunile predate
Totalul 15 11

19
 Sarcina 5 .În lista de mai jos, am enumerat actele normative interne și externe ce reflectă
procesul de dirijare şi control în unitatea şcolară.

N/o Denumirea documentului Termen de Responsabil

păstrare
1. Codul Educatiei al Republicii Moldova, 2014-2019 Parlamentul
Cod Nr. 152 din 17.07.2014, Publicat:
RM
24.10.2014 în Monitorul Oficial Nr. 319-
Modificat
324, art. Nr. 634,Data intrării în vigoare: Ministerul
23.11.2014
Educației,
Culturii și
Cercetării
2. Legea învăţământului, Lege Nr. 547 din
21.07.1995, Publicat: 09.11.1995 în Parlamentul
Monitorul Oficial Nr. 62-63, art. Nr. 692,
Data intrării în vigoare: 09.11.1995 RM

3. Direcția
învățământ
Regulamentul privind validarea educației general
nonformale și informale
Ministerul
Educației,
Culturii și
Cercetării
4. Hotărârea Guvernului RM Nr. 201 din 2018 Agenția
28.02.2018 cu privire la organizarea și Modificat Națională de
funcționarea Agenției Naționale de Asigurare 2019 (în Asigurare a
a Calității în Educație și Cercetare vigoare) Calității în
Educație și
Cercetare
5. Standarde și linii directoare europene pentru 2018-2019 Agenția
Asigurarea Calității în Spațiul European al Națională de
Învățămîntului Superior (2015) Asigurare a
Calității în
Educație și
Cercetare
6. Declarația de la Bologna (1999) 2018-2019 Ministerul
Comunicatul de la Praga (2001)
educației
Comunicatul de la Berlin (2003)
Comunicatul de la Bergen (2005) european
Comunicatul de la Londra (2007)
Comunicatul de la Leuven/Louvain-la-
Neuve (2009)

20
 Declarația de la Budapest - Viena (2010)
Comunicatul de la București (2012)
Comunicatul de la Erevan (2015)
7.  Ordinul nr.1095 din 30 decembrie Anual Consiliului de
2016 Cu privire la aprobarea
2017 Etică al
Regulamentului-tip de organizare și
funcționare a Consiliului de Etică instituției de
învățământ
general
8. Recomandarea Parlamentului European și a 2009 Parlamentul
Consiliului din 18 iunie 2009 privind
actual European
stabilirea unui cadru european de referință
pentru asigurarea calității în educație(2009/C
155/01)
9. RECOMANDARE A CONSILIULUI privind 2018 Consiliul
o abordare globală a predării și învățării
În vigoare European
limbilor de la Bruxelles 22.05.2018
Com 2018- 272 final/2
10. REPERE METODOLOGICE PRIVIND 2019-2020 Ministerul
ORGANIZAREA PROCESULUI
Educației
EDUCAȚIONAL LA LIMBILE STRĂINE
aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și
Culturii și Cercetării nr. 397
Cercetării
11. Regulamentul 2008 Centrul
Centrului Naţional pentru Protecţia
În vigoare Naţional pentru
Datelor cu Caracter Personal,
aprobat prin Legea nr. 182-XVI din 10 iulie Protecţia
2008
Datelor cu
Caracter
Personal
12. Comunicarea Comisiei privind consolidarea 2017 Comisiei
identității europene prin educație și cultură;
În vigoare privind
COM(2017) 673 final
consolidarea
identității
europene prin
educație și
cultură

Acte interne
1. Planul de dezvoltare strategică Director
instituțională 2016-2020 Manageri de filiale
2. Strategia școlii de limbi

21
 moderne “Oratorica” în
domeniul Cercetării- Director
Dezvoltării-Inovării pentru Vice-director
perioada 2019-2023
3. Regulament privind organizarea Manageri de filiale
și funcționarea Consiliului de
Administrație al școlii
4. Politica de securitate privind
protecția datelor cu caracter Manageri de filiale
personal la prelucrarea acestora
în cadrul sistemelor
informaționale
5. Regulamentul privind
prelucrarea informațiilor ce Contabil
conțin date cu caracter personal Manageri de filiale
în sistemul de evidență
contabilă
6. Regulamentul privind Director
supravegherea prin mijloace Vice-director
video
7. Regulament privind prelucrarea
informaţiilor ce conţin date cu Manageri de filiale/ director
carater personal (evidența
elevilor/ cadrelor didactice)
8. Metodologia de planificare și de
alocare a fondurilor destinate Manageri de filiale
procesului educațională
9. Regulament cu privire la
normativele de cheltuieli pentru
desfăşurarea diverselor Contabil-șef
manifestări şi pentru primirea şi
deservirea delegațiilor
10. Regulament privind sistemul de
salarizare Vice-director
11. Metodologie de acordare a
sporului pentru înaltă eficiență Manageri de filiale
în muncă salariaților
12. Ghid: Criterii, indicatorii și Manageri
proceduri de evaluare a Asistenți ai managerilor
programelor de studii
13. Regulament privind Sistemul de Director
Management al Calității Manageri de filiale
14. Regulament cu privire la
eliberarea a diplomelor de Director
susținere a examenelor Vice-director
15. Regulament privind modul de
angajare a cadrelor didactice Manageri de echipă
16. Regulament privind organizarea
evaluării activităţii de învăţare a Manageri de filiale și asistenții
elevilor
17. Mostre de cereri adresate
administrației :

22
 De transfer de la altă instituţie
de învăţământ
De repetare a nivelului Vice-director
De eliberare a duplicatului
diplomei de finisare a cursurilor
Cerere generală
Cerere de revenire la serviciu Manageri
Cerere de deplasare în interes de
serviciu
Demers de prelungire a Asistenți
contractului individual de
muncă
Cerere de angajare de bază
personal didactic
18. Statutul școlii Directorul

19. Planul strategic al școlii Directorul

20. Codul de identitate fiscală al Director
furnizorului de educație
21. Regulamentul intern de Director/ Manageri de filiale
activitate al școlii
22. Planul anual de activitate al Managerii de filiale
școlii
23. Regulamentul cu privire la Director, contabil
evidența contabilă a școlii
24. Pagina WEB a școlii Manageri de filiale
25. Mapa de corespondență Asistenți ai managerilor
26. Registru de intrări- ieșiri Asistenți ai managerilor
27. Baza de date electronice Manageri de filiale
28. Contracte cu părinții/tutorii Managerii

Sarcina 6. Am selectat un act din lista documentelor ce ţin de activitatea financiar-gospodărească și

am prezentat, succint, o descriere a acestuia.
Denumirea documentului - Domeniul Învăţământului superior european
Declaraţie comună a Miniştrilor Educaţiei din Europa
Convenită la Bologna, 19 iunie 1999

23
 (Declaraţia de la Bologna a fost semnată de către miniştrii educaţiei din 29 de ţări
europene cu ocazia CRE/ Conferinţa Confederaţiei Rectorilor din Uniunea Europeană,
care a avut loc la Bologna, 18-19 iunie 1999)

Descrierea- Vectorul european

Procesul european, mulţumită extraordinarelor realizări din ultimii câţiva ani, a devenit o realitate
concretă şi relevantă în creştere pentru Uniune şi cetăţenii săi. Lărgind aceste prospecte împreună, prin
adâncirea relaţiilor cu celelalte ţări europene, oferă o şi mai mare dimensiune acestei realităţi.
Între timp, asistăm la o dezvoltare şi o creştere a conştientizării în mare parte a lumii politice şi
academice şi se manifestă nevoia publică de a stabili o Europă mai completă şi în continuă căutare,
care se axează în special pe construirea şi consolidarea dimensiunilor sale intelectuale, culturale,
sociale, ştiinţifice şi tehnologice.
O Europă a cunoaşterii este acum unanim recunoscută drept un factor de neînlocuit pentru dezvoltarea
socială şi umană şi drept o componentă indispensabilă pentru consolidarea şi îmbogăţirea calităţii de a
fi cetăţean al Europei, capabilă de a oferi cetăţenilor săi competenţele necesare pentru a face faţă
provocărilor noului mileniu, împreună cu conştientizarea ideii de a împărţi valorile şi de a aparţine
unui spaţiu social şi cultural comun. Importanţa educaţiei şi a cooperării educaţionale în dezvoltarea şi
consolidarea societăţilor stabile, democratice şi pacifiste este universal recunoscută, cu atât mai mult
din punct de vedere al situaţiei din sud-estul Europei.
Declaraţia de la Sorbona, din 25 mai 1998, care a fost dominată de aceste consideraţii, pune în prim
plan rolul central al universităţilor în dezvoltarea dimensiunilor culturale europene. Se pune accent pe
crearea unei arii, a unui spaţiu european pentru învăţământul superior, ca un mod cheie de a promova
mobilitatea cetăţenilor şi posibilitatea lor de a se angaja şi de a lucra oriunde pe continent, asigurându-i
astfel şi dezvoltarea.
Mai multe ţări europene au acceptat invitaţia de a se implica ele însele în atingerea obiectivelor
stabilite în declaraţie, prin semnarea acesteia sau prin exprimarea acordului lor de principiu. Direcţiile
luate de către diverse reforme în ceea ce priveşte învăţământul superior, lansate în acelaşi timp în
Europa, au dovedit hotărârea multor guverne de a acţiona. Instituţiile europene de învăţăm‚nt superior,
din perspectiva lor, au acceptat provocarea de a juca un rol important în construirea spaţiului european
de învăţământ superior, ca şi în aplicarea principiilor stipulate în Bologna Magna Charta
Universitatum, din 1988. Acest lucru este de maximă importanţă, dat fiind faptul că independenţa şi
autonomia universităţilor asigură adaptarea continuă a învăţământului superior şi a sistemelor de
cercetare la nevoile în schimbare, la cerinţele societăţii şi la progresele ştiinţifice. Cursul a fost pus în
direcţia corectă şi cu scopuri importante. Asigurarea unei mai bune compatibilităţi şi a unei

24
comparabilităţi a sistemelor de învăţământ superior este foarte clar că necesită o preocupare continuă
pentru a fi realizate în totalitate.
Trebuie să sprijinim acest lucru prin promovarea de măsuri concrete, prin realizarea unor paşi concreţi,
tangibili, înainte. Întâlnirea din 18 iunie a necesitat participarea experţilor din partea autorităţilor, cât şi
a celor din şcoli, din toate ţările, care ne vor oferi sugestii foarte folositoare pentru iniţiativele care
trebuie luate. Trebuie să avem în vedere mai ales obiectivul de a creşte competitivitatea internaţională
a sistemelor europene de învăţământ superior. Vitalitatea şi eficienţa oricărei civilizaţii poate fi
măsurată prin modul în care cultura sa atrage alte ţări.
Trebuie să ne asigurăm că sistemul european de învăţământ superior acumulează un grad de atracţie pe
plan mondial egal cu tradiţiile noastre extraordinare, culturale şi ştiinţifice. Între timp ce ne afirmăm
suportul în ceea ce priveşte principiile generale stipulate în declaraţia de la Sorbona, ne angajăm şi în
coordonarea politicilor noastre pentru a atinge în cel mai scurt timp, sau în orice caz în prima decadă a
noului mileniu, următoarele obiective, pe care le considerăm a fi de importanţă primară şi capitală, în
vederea stabilirii spaţiului european de învăţăm‚nt superior şi în vederea promovării sistemului
european de învăţământ superior peste tot în lume:
Adoptarea unui sistem de diplome uşor de comparat şi de, de asemenea, de recunoscut, prin
implementarea ideii de completare a diplomei, în vederea promovării puterii de angajare a cetăţenilor
Europei şi competitivităţii internaţionale a sistemului educaţional superior european.

Adoptarea unui sistem bazat în mod esenţial pe două cicluri, de subabsolvire şi de absolvire. Accesul
la al doilea ciclu va necesita completarea cu succes a studiilor din primul ciclu, care ar putea dura cel
puţin trei ani. Diploma primită după absolvirea primului ciclu va fi, de asemenea, relevantă pentru
piaţa de muncă europeană ca un nivel anume de calificare. Al doilea ciclu ar trebui să ducă spre
diploma de master şi/sau de doctor, aşa cum se întâmplă în multe ţări ale Europei.
Stabilirea unui sistem de credite ñ la fel ca sistemul ECTS ca o manieră oportună de a promova ideea
de mobilitate a studenţilor peste tot în lume. Creditele ar putea fi obţinute şi în contexte care nu
implică învăţământ superior, care include învăţarea pe tot parcursul vieţii, ceea duce la recunoaşterea
lor de către universităţile în cauză.

Promovarea mobilităţii prin depăşirea obstacolelor către exerciţiul efectiv al circulaţiei libere,
pun‚ndu-se în special accent pe:
Pentru studenţii, accesul la studii şi la oportunităţi de formare şi serviciile legate de acestea;
Pentru profesori, cercetători şi personalul administrativ, recunoaşterea şi valorificarea perioadelor
petrecute în concursul european, prin cercetare, predare şi formare, fără a fi prejudiciate drepturile lor
statutare.

25
Promovarea cooperării europene în asigurarea calităţii unei viziuni legate de ideea de a dezvolta
criterii şi metodologii comparabile
Promovarea dimensiunilor necesare europene legate de învăţământul superior, mai ales în ceea ce
priveşte dezvoltarea curriculară, cooperarea inter-instituţională, schemele de mobilitate şi programele
integrate de studiu, formare şi cercetare.
“Prin prezenta declaraţie, ne angajăm să îndeplinim aceste obiective în printr-un cadru adecvat
competenţelor noastre instituţionale şi respectând în mod cert diversitatea culturală, lingvistică, a
sistemelor naţionale de educaţie şi a autonomiei universitare în pentru a consolida un spaţiu european
al învăţământului superior. Până la acel punct, la final, vom aplica diverse moduri de cooperare inter-
guvernamentală, împreună cu acele organizaţii europene non-guvernamentale care au competenţă în
învăţământul superior. Ne aşteptăm ca universităţile să răspundă din nou prompt şi în mod pozitiv şi să
contribuie în mod activ la succesul iniţiativei noastre. Având convingerea că stabilirea unei arii, a unui
spaţiu european de învăţământ superior necesită sprijin şi suport constant, supraveghere şi adaptare
continuă la nevoile în permanentă schimbare, noi ne decidem să ne întâlnim din nou după doi ani, în
vederea evaluării progreselor făcute şi pentru a stabili următorii paşi care trebuie făcuţi.

Lista Miniștrilor și vice-miniștrilor care au dat acordul de colaborare in raport cu standartele

europene și obiectivele propuse, astfel ca să asigure calitatea învățământului:
Caspar Einem, Ministrul Ştiinţei şi Transporturilor în Austria Gerard Schmit, Directorul General al
Comunităţii Franceze, Ministrul Educaţiei Superioare şi Cercetării din Belgia Jan Ade, Director
General, Ministrul Comunităţii Flamande, Departamentul Educaţiei în Belgia Anna Maria
Totomanova, Vice în Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei din Bulgaria Eduard Zeman, Ministrul Educaţiei,
Tineretului şi Sportului în Republica Cehă Margrethe Vestanger, Ministrul Educaţiei în Danemarca
Tonis Lukas, Ministrul Educaţiei în Estonia Maija Rask, Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei în Finlanda
Claude Allegre, Ministrul Educaţiei Naţionale, Cercetării şi Tehnologiei în Franţa Wolf- Michael
Catenhusen, Secretar de Stat Parlamentar, Ministrul Federal al Educaţiei şi Cercetării în Germania Ute
Erdsiek- Rave, Ministrul Educaţiei, Ştiinţei, Cercetării şi Culturii a districtului Schleswig-Holstein
Gherassimos Arsenis, Ministrul Educaţiei Publice şi al Problemelor Religioase în Grecia Adam Kiss,
Secretar de Stat Adjunct pentru Educaţie Superioară şi Ştiinţă în Ungaria Gudridur Siguardadottir,
Secretar General, Ministrul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii în Islanda Pat Dawling, Ofiţer Principal,
Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei în Irlanda Ortensio Zechino, Ministrul Universităţii şi Cercetării
Ştiinţifice şi Tehnologice în Italia Tatjana Koke, Ministru de Stat al Educaţiei Superioare şi al Ştiinţei
în Letonia Kornelijus Platelis, Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei în Lituania Erna Hennicot- Schoepges,
Ministrul Educaţiei Naţionale şi al Formării Vocaţionale în Luxembourg Louis Galea, Ministrul
Educaţiei în Malta Loek Hermans, Ministrul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei în Olanda Jon Lilletun,

26
Ministrul Educaţiei, Cercetării şi al Problemelor Religioase în Norvegia Wilibald Winkler, Subsecretar
de Stat al Educaţiei Naţionale în Polonia Eduardo Marcal Grilo, Ministrul Educaţiei ñ Portugalia
Andrei Marga, Ministrul Educaţiei Naţionale în Romania Milan Ftacnik, Ministrul Educaţiei în
Republica Slovacia Pavel Zgaga, Secretar de Stat pentru Educaţie Naţională în Slovenia D. Jorge
Fernandez Diaz, Secretar de Stat pentru Educaţie, Universităţi, Cercetare şi Dezvoltare în Spania
Agneta Bladh, Secretar de Stat pentru Educaţie şi Ştiinţă în Suedia Charles Kleiber, Secretar de Stat
pentru Educaţie şi Cercetare în Confederaţia Elveţiană Baroneasa Tessa Blackstone de Stoke
Newington, Ministru de Stat pentru Educaţie şi Angajare- Regatul Unit al Marii Britanii

Declaratia de la Bologna stabileste un set de obiective de prim rang menite sa conduca la realizarea
unui spatiu european al invatamantului superior si la promovarea sistemului european de invatamant
superior la nivel mondial:

1. adoptarea unui sistem de diplome "usor de citit si comparabil";

2. adoptarea unui sistem de invatamant cu doua cicluri principale (studii universitare de licenta si
post-licenta: master si/sau doctorat);
3. stabilirea unui sistem de credite (de exemplu, sistemul ECTS) ca mijloc potrivit pentru
extinderea mobilitatii studentilor;
4. promovarea mobilitatii studentilor, profesorilor, cercetatorilor si personalului administrativ prin
"depasirea obstacolelor" ce impiedica libera circulatie;
5. promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii;
6. promovarea dimensiunilor europene necesare pentru invatamantul superior (dezvoltarea
curriculara, cooperare inter-institutionala, programe de mobilitati, programe integrate de studiu,
pregatire si cercetare).

Sarcina 7.După parerea mea, această sarcină a fost una din cele mai importante de realizat,
deoarece, am reușit să înțeleg funcționalul atât a consiliului administrativ, manager, cât și a
cadrului didactic, iar prin prisma practicii, am reușit să abordez cunoștințele în viața reală.

Funcţionalul directorului

Proiectarea, coordonarea, organizarea, monitorizarea şi evaluarea activității educative constituie

27
principala sarcină a managerului educativ (directorul adjunct pentru educație, sau, în lipsa acestuia,
membrul echipei manageriale, căruia îi sînt atribuite funcțiile respective conform fișei postului).
Asigurarea bunei organizări și desfășurări a activităților educative porneşte de la calitatea proiectului
managerial și planurile operaționale ale OLSDÎ, instituției şi cea a compartimentului „Activităţi
educative”. Compartimentul respectiv va include inerent trei dimensiuni obligatorii
 programul activităţilor educative la nivel de raion/municipiu, instituţie;
 coordonarea şi sprijinirea activităţii Consiliului Elevilor;
 activitatea comisiei metodice a diriginţilor de clasă.
Activitatea directorilor de şcoli din Republica Moldova este determinată astăzi de:
– aplicarea Strategiei de Dezvoltare - 2020;
– atingerea standardelor de calitate pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general din
perspectiva şcolii prietenoase copilului;
– gestionarea bugetului şcolii şi bugetarea pe programe, de realizarea Curriculumului Naţional; –
aplicarea corectă a Planului-cadru de învăţămînt.
Directorul instituţiei de învăţămînt urmează să planifice, să organizeze, să coordoneze, să asigure
funcţionarea şi dezvoltarea instituţiei în parametrii solicitaţi. E de la sine înţeles că nivelul înalt de
complexitate a contextului solicită un management care va conduce la modificarea anumitor funcţii ale
unităţii şcolare, de la orientarea pe operaţii concrete spre o abordare multidimensională. Această nouă
abordare se bazează pe următoarele elemente esenţiale:
• reingineria structurii funcţionale a organizaţiei şcolare;
• dezvoltarea organizaţiei care învaţă;
• leadership-ul împărtăşit.
Toate acestea derivă din teoria descentralizării, una dintre axiomele căreia evidenţiază faptul că
abilitarea cu dreptul de a decide nu se poate opri la nivelul managerului, ci trebuie să coboare pînă la
elev. Astfel, directorul de şcoală identifică dimensiunile concrete pe care urmează să le delege
angajaţilor. care înseamnă oferirea dreptului/puterii de decizie pe anumite aspecte, în contexte
concrete, concomitent cu motivarea/ încurajarea angajaţilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru
consecinţele deciziilor luate.
Împuternicirea va fi eficientă doar dacă toţi angajaţii:
– împărtăşesc misiunea şi viziunea, valorile şi principiile organizaţiei;
– cunosc obiectivele şi rezultatele aşteptate;
– pot aplica instrumentele de monitorizare, autoevaluare şi evaluare validate de instituţia de
învăţămînt.
Paşii ce trebuie să fie întreprinși de un director pentru a transforma şcoala într-o instituţie de calitate
1. Evaluarea critică a culturii organizaționale

28
2. să prezinte o viziune pozitive
3. să ofere fiecăruia ocazia de a gîndi
4. să ofere fiecăruia ocazia de a deveni resursă de învăţare pentru alţii
5. să instituţionalizeze tradiţii, activităţi, proceduri care oferă oportunitatea şi solicită de la fiecare
angajat să prezinte propria experienţă şi să înveţe de la ceilalţi
Directorul urmează să furnizeze în mod continuu oportunităţi de învăţare; să folosească instruirea
pentru a atinge scopurile organizaţiei; să găsească legătura şi echilibrul între performanţa individuală
şi cea organizaţională; să încurajeze dialogul, exprimarea opiniilor şi asumarea riscurilor
Comentariile personale:
Funcția de director implică multe responsabilități, de la coordonarea activității de cercetare, până la
managementul calității actului educațional și managementului financiar al instituției, dar numai
persoana cu aptitudine, abilitate și cunoștințe profesionale corespunzătoare funcției va fi privită de
subașterni pozitiv și va prezenta autoritate.
Cultura managerială este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt:
egalitate, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, atașament față de copii, respectul pentru
profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorință de afirmare. Dupa
parerea mea, un manager trebuie:
Să asigure un cadrul legislative riguros și coerent. Astfel încât toți angajații procesului de învățământ
să-și cunoască drepturile și obligațiunile
Să depună eforturi susținute în vederea reabilitării culturii organizaționale
Să creeze o atmosferă degajantă în care colectivul și-ar da frâu liber imaginației și creativității
Să implice toate structurile administrative ale unității în stabilirea strategiei și politicii interne
În același timp, un manager trebuie să-și pună obiectivele de rigoare:
Să promoveze imaginea școlii, menținerea eticii și integrității profesionale în cadrul instituției
Să extindă baza tehnico-materială, astfel ca instituția să corespundă cerințelor strategiei internaționale
Să asigure procesul instructiv în spiritul formării unor elevi degajați, cu opinie proprie care urmează să
corespundă cerințelor pieței muncii.
Să asigure calitatea educației conform normelor în vigoare

Funcţionalul directorului - adjunct/ metodistului

Directorul adjunct, responsabil de orientarea și îndrumarea metodologică a procesului educaţional
acţionează ca un susţinător pedagogic al cadrelor didactice, ca un factor/agent reglatoriu, care asigură:
• realizarea conţinutului curricular, efectuarea analizei rezultatelor activităţii pedagogice și
prognozarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice;
• determinarea priorităţilor educaţionale și îndeplinirea sarcinilor colectivului profesoral în domeniul

29
perfecţionării procesului de învăţămînt;
• organizarea sistemului de lucru al profesorilor și identificarea activităţilor de rezolvare și prevenire a
problemelor;
• analiza nivelului de cunoștinţe, capacităţi și atitudini ale elevilor și stabilirea căilor de ameliorare a
situaţiilor;
• instituţionalizarea instrumentelor de evaluare (teste, anchete, fișe de observaţie, grilă de control etc.)
și aplicarea acestora în condiţii de rigoare specifice normelor de inspecţie școlară, elaborate conform
ultimelor cercetări din domeniu;
• circulaţia informaţiei psihopedagogice la nivelul unor competenţe așteptate;
• valorificarea rezultatelor formării continue a profesorilor;
• susţinerea cadrelor didactice pînă și, mai ales, după „vizita la clasă”, perfecţionarea comunicării
pedagogice (decizia managerială privind rezultatele acesteia va avea valoare de prognoză);
• evaluarea rezultatelor școlare ale elevilor prin administrarea unor probe de apreciere validate
pedagogic la sfîrșitul unui capitol, semestru, an, ciclu școlar;
• progresul profesorilor prin activităţi de inspecţie școlară de specialitate, realizată în colaborare cu
responsabilul de catedră sau comisia metodică, corespunzător unui anumit grafi c stabilit la nivel
managerial;
• calitatea raporturilor profesor-elevi, profesorpărinţi, profesor-comunitate necesare pentru stimularea
progresului școlar;
• reproiectarea activităţii în funcţie de rezultatele obţinute de fi ecare elev, clasă, profesor, catedră,
comisie metodică etc. la anumite intervale de timp.
Directorul adjunct stimulează inovaţia la nivelul organizaţiei școlare, urmărind realizarea
conţinuturilor curriculare în raport cu resursele existente. Strategia sa managerială se bazează pe
standarde care vizează:
• perfecţionarea proiectelor pedagogice în conformitate cu obiectivele preconizate;
• flexibilizarea mesajelor pedagogice, efectuarea prognozei evoluţiei procesului educaţional și analizei
factorilor de performanţă;
• perfecţionarea profesorilor în cadrul stagiilor, seminariilor, conferinţelor pedagogice etc. în raport cu
cerinţele curriculare, ale politicii educaţionale și știinţei moderne;
• organizarea și monitorizarea activităţii de implementare a noilor tehnologii educaţionale;
• organizarea și coordonarea experimentelor pedagogice și analiza rezultatelor;
• depistarea insucceselor în organizarea și desfășurarea procesului de învăţămînt și determinarea căilor
de prevenire/soluţionare a acestora:
– activitatea știinţifică și creativitatea elevilor (pregătirea și participarea lor în cadrul
concursurilor/olimpiadelor la disciplinele școlare, conferinţelor știinţifice etc.);

30
– organizarea și analiza rezultatelor practicii pedagogice a studenţilor în instituţiile de învăţămînt;
– completarea fondului bibliotecii școlare.
Directorul adjunct asigură:
planificarea conţinutului, direcţiilor prioritare și a formelor de organizare a lucrului extracurricular;
coordonarea lucrului diriginţilor cu colectivele de elevi și părinţi, propunerea sugestiilor de
îmbunătăţire a rezultatelor lor;
• coordonarea activităţii cluburilor, cercurilor, secţiilor și determinarea necesităţilor de funcţionare a
lor;
• organizarea și desfășurarea activităţilor cu caracter cultural-artistic.
Această funcţie poate fi exercitată și de specialiști ce nu fac parte din personalul didactic.
Ea urmărește:
• planificarea și organizarea eficientă a resurselor pedagogice existente (umane, materiale, financiare,
informaţionale), respectînd liniile de politică educaţională stabilite de directorul coordonator și de
celelalte niveluri ale structurii manageriale a instituţiei școlare;
• gestionarea economico-fi nanciară, care permite eficientizarea operaţiilor de planificare și executare
a bugetului școlar;
• transpunerea statistică a planurilor în termenii raportului ”cost-rezultate”;
• raţionalizarea politicilor de investiţii școlare și de control bugetar;
• stabilirea unor relaţii de colaborare cu autorităţile centrale, teritoriale, locale.
Directorul (managerul principal) coordonează activitatea directorilor adjuncţi, care asigură la nivelul
organizaţiei de bază a sistemului educaţional realizarea funcţiilor generale ale managementului școlar.
FUNCŢIILE MANAGERIALE DE BAZĂ:
1. Funcţia de planificare-organizare
2. Funcţia de orientare-îndrumare metodologică
3. Funcţia de reglare-autoreglare
Comentariile personale:
După părerea mea, directorul- adjunct are un rol mai imortant ca managerul, deoarece implică un șir
de obligațiuni, care urmează apoi să fie prezentate directorului. Pe lângă planificarea și organizarea
resurselor financiare, umane, materiale, acesta analizează toate aspectele de amelioare a procesului
educațional, astfel ca instituția să nu ajungă la un eșec. În același timp, acesta, împreună cu directorul
pun baza planului managerial propriu care mai apoi ar reprezenta planul strategic al școlii. Directorul
adjunct este cel care intocmește oferta școlară, iar apoi cu directorul și consiliul profesoral îl
perfecționează. Pe lângă toate, este acel care verifică, alături de directorul școlii, efectuarea serviciului
pe școală de către personalul didactic și de către elevi; răspunde de asigurarea desfășurării procesului
instructiv-educativ; răspunde de examenele de situații neîncheiate, corigențe și diferențe, la solicitarea

31
 directorului; colaborează la elaborarea și/sau modificarea fișei postului angajaților/fișei de evaluare
anuală a personalului. După părerea mea, cel mai important rol al acestuia, este desfășurarea și
monitorizarea activităților extracurriculare, adică, eficiența acestor ore și gradul de interes din partea
elevilor în raport cu activitățile propuse. În același timp, alături de director, realizează și eficientizează
procesul de pregătire pentru examenele de BAC și concursuri raionale/ municipale. Pe lângă toate, un
director-adjunct poate înlocui directorul în situații excepționale și poate lua decizii majore în cazul
lipsei acestuia. Directorul-adjunct:
mediază/negociază/rezolvă stările conflictuale sau accidentele de muncă la nivelul unității și
informează directorul de modul în care a soluționat fiecare problemă;
consemnează în condica de prezență absențele și întârzierile la ore ale personalului didactic de predare,
precum și ale personalului didactic auxiliar și nedidactic.
Un director-adjunct trebuie să fie unul din acei piloni pe care se ține imaginea școlii, deoarece, în mare
parte, acesta răspunde alaturi de director și profesor de corespunderea ofertei școlare cu ceea ce oferă
programul școlar.

Funcţionalul cadrului didactic

Profesorul este conducătorul activității didactice care se desfășoară în vederea atingerii obiectivelor și
competențelor, prevăzute în documentele școlare, dând sens și finalitate educativă tuturor
competentelor implicate în procesul de învățământ (informații, mijloace, variabile psihice etc.). Un
aspect esențial în ceea ce privește profesia de cadru didactic îl reprezintă competența profesională, care
include ansamblul de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale, care interacționează
cu trăsăturile de personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei
prestații didactice care să asigure realizarea competențelor de către toți elevii; iar performanțele
obținute să se situeze aproape de nivelul maxim al potențialului intelectual al fiecăruia.

Competența profesională a cadrului didactic din învățământ derivă din rolurile pe care acesta le
îndeplinește în cadrul școlii. Practica evidențiază diversitatea rolurilor unui cadru didactic:

 expert al actului predare-învățare-selecționează, prelucrează din punct de vedere didactic

informațiile pe care le va transmite, adaptându-le la sistemul de gândire al elevior, la nivelul lor de
înțelegere;
 agent motivator: declanșează și întreține interesul elevilor, curiozitatea și dorința lor pentru
activitatea de învățare;
 creator al situațiilor de învățare cât mai favorabile pentru atingerea obiectivelor pedagogice
proiectate și imaginează strategii de predare-învățare care să asigure succesul școlar la un număr cât
mai mare dintre elevii pe care îi instruiește;

32
 lider: conduce un grup de elevi, exercitându-și puterea asupra principalelor fenomene ce se
produc. Este un prieten și confident al elevului, sprijin în diverse situații;
 consilier: în această ipostază, este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un
îndrumător persuasiv și un sfătuitor al acestora;
 model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile și comportamentul său; este un exemplu
pozitiv pentru elevi;
 manager: supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu
părinții și cu ceilalți factori.
Din aceste roluri decurg dimensiunile competenței profesionale a cadrului didactic:

- Competența de specialitate care cuprinde trei capacități principale:

 cunoașterea materiei;
 capacitatea de a stabili legături între teorie și practică;
 capacitatea de înnoire a conținuturilor în consens cu noile achiziții ale științei domeniului (dar
și cu cele din domenii adiacente).
- Competența psihopedagogică este rezultanta următoarelor capacități:
– capacitatea de a cunoaște elevii și de a lua în considerare particularitățile lor de vârstă și individuale
la proiectarea și realizarea activităților instructiv-educative;

 capacitatea de a comunica ușor cu elevii, de a-i influența și motiva pentru activitatea de

învățare, în general, și pentru învățarea unei anumite discipline de studiu, în particular;
 capacitatea de a proiecta și a realiza optim activități instructiv-educative (precizarea
obiectivelor didactice, selecționarea conținuturilor esențiale, elaborarea strategiilor de instruire, crearea
unor situații de învățare adecvate, stabilirea corespunzătoare a formelor, metodelor și instrumentelor de
evaluare etc.
 capacitatea de a evalua obiectiv programe și activități de instruire, pregătirea elevilor, precum
și șansele lor de reușită;
 capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoinstruire și autoeducație.
- Competența psihosocială și managerială
Competența psihosocială și managerială presupune următoarele capacități ale profesorului
contemporan care-și desfășoară activitatea în învățământ:

– capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii, de a crea situații de învățare adecvate
și de a stabili responsabilități în grup;

– capacitatea de a stabili relații de cooperare, un climat adecvat în grupul de elevi și de a soluționa

conflictele;

33
– capacitatea de a-și asuma răspunderi;

– capacitatea de a orienta, organiza și coopera, îndruma și motive, de a lua decizii în funcție de situație.

Profesorul se implică în activitatea didactică cu întreaga personalitate: motivații, aptitudini, nivel de

competență, experiență personală.

Arta de a preda nu se reduce la transmiterea cunoștințelor, ci presupune și o anumită atitudine față de

elevi, ca expresie a concepției pedagogice asumate și a propriilor trăsături de personalitate. În cadrul
activităților didactice se creează multiple raporturi interpersonale între participanți, antrenați cu toții
într-un proces constant de influențare reciprocă. Reușita unui profesor depinde de multe ori de natura
relațiilor pe care le stabilește cu elevii săi în cadrul acestei interacțiuni, aspect deosebit de important,
deoarece multe dificultăți de învățare și educare se datorează unor relații deficitare. Natura relațiilor pe
care profesorul le stabilește cu elevii este determinată nu numai de stilul de abordare a activității și de
trăsăturile sale de personalitate, ci și de trăsăturile individuale și de grup ale elevilor. De aceea,
profesorul trebuie să aibă abilitatea de a-și cunoaște partenerii de activitate. Empatia profesorului nu
înseamnă o cunoaștere de tip analitic, ci capacitatea de a depune un efort imaginativ pentru a-l înțelege
pe celălalt, sub aspectul potențialului de care dispune, al atitudinilor și sentimentelor sale, al
semnificației conduitei manifestate. Profesorul trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin
relații deschise bazate pe încredere reciprocă și acceptare, reușind astfel să colaboreze cu elevii într-o
atmosferă armonioasă, lipsită de încordare. Calitatea procesului instructiv-educativ este dependentă și
de relația afectivă dintre profesor și elevi. De aceea este necesar ca fiecare cadru didactic să fie
preocupat de cultivarea unor relații bune cu elevii săi.
Normarea activităţii didactice
(1) Activitatea cadrelor didactice din învăţămîntul general se realizează într-un interval
zilnic de 7 ore, respectiv 35 de ore săptămînal, şi include:
a) activităţi de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică, conform planurilor-cadru de
învăţămînt;
b) activităţi de educaţie complementare procesului de învăţămînt;
c) activităţi de consiliere a copiilor, elevilor şi părinţilor în probleme de psihologie-
pedagogie;
d) activităţi de mentorat;
e) activităţi de dirigenţie;
f) activităţi de pregătire pentru realizarea procesului educaţional;
g) activităţi de elaborare a planurilor educaţionale individualizate şi de predare-învăţare-
evaluare, de instruire practică, conform planurilor de învăţămînt pentru copiii şi elevii cu

34
cerinţe educaţionale speciale.
(2) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi instruire practică în învăţămîntul primar,
gimnazial şi liceal constituie 18 ore săptămînal.
(3) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi instruire practică se reduce, în cazul
cadrelor didactice care au calitatea de mentor, în modul stabilit de Guvern.

Tipurile de rapoarte obligatorii pentru cadrul didactic la disciplina/ invatatorul de clasa:

Raportul semestrial/anual la disciplina de studiu predată (nr. De ore proiectate/realizate, nr. De
evaluari proiectate/realizate, indicatori statistici privind calitatea procesului educațional (media
semestrială/anuală, procentul reușitei, procentul calității la clasă)
Documentația școlară obligatorie pentru dirigintele la clasă:
Documentele curriculare la disciplina Dezvoltarea personală
Repere metodologice de organizare a activității dirigintelui (pentru anul curent de studii) aprobate de
MECC
Să elaboreze:
Proiectarea de lungă durată și a orelor de Dezvoltare personală
Proiecte ale activităților extrașcolare/ședințelor cu părinții desfășurate conform Proiectului managerial
anul al instituției
Documentele necesare pentru determinarea copiilor beneficiari de alimentație gratuită și îndemnizație
pentru școlarizare
Sa completeze:
Dosarele personale ale elevilor
Catalogul școlar (listele elevilor, evidența frecvenței, a conținuturilor educaționale)
Comentariile personale:
De scurt timp, am venit și eu în rândul celor care dețin un rol important în dezvoltarea capacităților
elevilor și am îndrăgit cu iscusință această profesie. Astfel, pentru a fi un manager de valoare, este
nevoie să trecem prin etapa de instruire pentru a înțelege procesul organizațional din toate punctele de
vedere. Profesorul este pilonul cunoașterii care asigură dezvoltarea si formarea elevilor ca
personalitate si pregatirea acestora pentru integrarea in societate. De fapt, un profesor are un rol destul
de important,deoarece este in mare parte un expert al actului de predare-invătare si poate lua decizii
privitoare la tot ceea ce se intâmplă în procesul de învăţământ.
Profesorul îşi asurnă deci o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de personalitatea
lui:

Trezeste interesul si curiozitatea elevilor pentru invatare prin deferite tehnici, activitati interactive,

Inglobeaza in elev dorinta de invatare

35
 Conduce oratoric un grup de elevi fiind atat in postura de dascal cat si de prieten

Apare in ipostaza de consilier si observator in cazul unui comportament iesit din comun a elevului

Substituie si atributiile unui parinte

Sa analizeze fenomenele psihopedagogice intr-o clasa de elevi si finalitatile acestora

Are rolul de manager si motivator pentru elevi, supravegheaza activitatea in clasa si asigura
consensul educatiei familiei elevului

Devide prin activitatea sa didactica un ideal/ exemplu pentru elevi

- Profesorul, ca lider: conduce un grup de elevi, exercitându-şi puterea asupra principalelor

fenomene ce se produc aici. Este un prieten şi confident al elevilor, un substitut al părinţilor, obiect
de afecţiune, sprijin în ameliorarea stărilor de anxietate.

I. Unui profesor postmodern trebuie sa-i fie atribuite urm. Competente:

Comunicare si relationare cu elevi – este in rol de consilier, parinte

Competente psiho-sociale- integrarea eficienta a elevilor in soecietate

Competente de gestionare a resurselor (repartizarea si gestionarea banilor din fondul clasei)

Competente de reorganizare a programului scolar- filtarea programului si eficientizarea acestura

pentru a fi inteles mai bine de elevi

Competente de organizare- activitatea didactica, tehnici si metode didactice in vederea organizarii

unui grup de copii

Competente de evaluare- capacitatea de evaluare a elevilor conform abilitatilor si evaluarea

curriculum-ului in vederea predarii

competenţe privitoare la subiectul şi conţinutul învăţării

Competenţe ştiinţifice, metodice şi psihopedagogice: Să conducă procesul de predare-învăţare-

evaluare; Să formeze elevilor competenţele cheie: aptitudini şi competenţe lingvistice, de
învăţare, civice, interpersonale, interculturale şi sociale, de exprimare culturală.

Competentele profesionale unui profesor sunt orientarea şi stimularea curiozitatii naturale şi

interesul spontan al elevilor pentru descoperire, este cel care indruma şi incurajează activitatea
de organizare şi integrare a datelor culese, a cunoştintelor reactualizate în vederea aplicării lor la
solutionarea problemelor date, iar stilul preferential este modul individual a profesorului de a
conduce o lectie, tehnici de trezire a interesului elevilor in vederea asimilarii informatiei .

Pentru aceasta este nevoie de un tact pedagogic solicitand inteligenta, ingeniozitate si afectivitate in
sensul de a actiona adecvat, suplu si creator in vederea reusitei depline a actului educational. Stilul de

36
 predare reuneste particularitatile individuale ale profesorului, ,,modalitatea sa proprie de lucru cu
elevii”, ,,stilul sau original de instruire a elevilor”. Pentru surprinderea specificului dependentei acestui
proces de personalitatea profesorului s-a introdus conceptul de „stil educational” sau „stil de predare”.
Exista o relatie stransa intre competente profesionale si stil preferential, deoarece un profesor nu poate
sa-si creeze un stil/mod aparte de predare fara niste abilitati si competente

II. Rolurile unui profesor postmodern:

Rol de consilier- psiholog in vederea analizei comportamentale e elevilor
Rol de indrumator/ motivator- trebuie sa trezeasca interesul elevilor pentru intreg proces
educational
revalorizeaza dimensiuni subiective a actului educaţional
implementeaza o metoda de predare centrată pe elev în calitate de persoană cu caracteristicile sale
specific- diferenţiatoare
se străduieşte tot timpul să inţeleaga, şi să reflecteze asupra întâmplărilor inedite din clasă
să studieze şi analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se confruntă
sa efiecientizeze procesul de invatare- predare ca sa fie asimilat mai usor de elevi

37
Sarcina 8. Organizarea unei activități metodice

Activitate metodică

Organigrama activității metodice

Consiliul profesoral

Consiliul metodic

Grupa de diagnoză

cu privire la efectuarea controlului activităţii metodice

 1. Ordin Cu privire la organizarea activităţii metodice

 2. Organigrama activităţii metodice
 3. Activitatea seminarului permanent psihologo-pedagogic sau a grupei de diagnosticare
 4. Activitatea reuniunilor metodice proiectarea, procese verbale, materiale concrete
 5. Activitatea colectivului asupra problemei generale / unice a şcolii.
 6. Perfecţionarea/formarea cadrelor didactice în cadrul şcolii prin:
lecturi pedagogice; • seminare didactice; • perfecţionarea individuală (auto-instruirea); •
lecţii demonstrative; • prelegeri; • participarea la concursuri; • frecventarea cursurilor; •
asistenţe reciproce;
 8. Atestarea cadrelor didactice:
 Planul de activitate al atestării cadrelor didactice.
 Profesorii posesori ai gradelor didactice (lista).
 9. Consiliul metodic: • Planul de activitate; • Procesele verbale şi îndeplinirea hotărârilor
Consiliului metodic;
 10. Consiliul profesoral: • Planul de activitate, procesele verbale, îndeplinirea hotărârilor;
 11. Caietul frecvenţei;
 13. Oformarea estetică a tuturor materialelor.

Planul activităţii colectivului şcolii asupra problemei unice

Tema: “Învățământul centrat pe elev. ”
Domeniul de competență: Limbă și comunicare
Pofesori ai catedrelor de limbă germană și engleză
 Comunicarea interpersonală (elev-profesor- elev)
 Comunicarea între cadrele didactice
 Interacțiunea treptată a elevilor în raport cu limbile propuse

Durata: 45 min.

38
• Scopul: familiarizarea cadrelor didactice cu tehnici noi de predare
• Sarcinile: 1. Studiul realizărilor ştiinţei în problema respectivă;
2. Elucidarea neajunsurilor cu ajutorul diagnosticării;
3. Determinarea nivelului de dezvoltare şi educare a elevilor
Obiective operaționale:
Familiarizarea cadrelor didactice cu tehnici noi de predare și documentele normative
bazate pe o metodologie centrată pe elev

Îmbunătățirea disciplinelor școlare

Interacțiunea prietenoasă dintre elev și profesor

Optimizarea procesului educațional

Adecvarea la nevoile elevilor și ale comunității

Promovarea culturii organizaționale bazate pe cooperare, colaborare și toleranță la nivel

profesor-profesor, profesor- elev, elev-elev, profesor părinte

Finalități
Studenți cu personalitate liberă, creativă, capabili să facă față nevoilor vieții și să
contribuie la dezvoltarea țării

Cadre didactice permormante, care activează în conformitate cu cerințele profesionale

curente

Materiale:
Proiector, tablă, planșe, markere

39
 Demers didactic
Etapele Conținutul activității Metode si procedee Forme Evaluarea activitatii
activității
In cadrul acestui proiect este
necesara pregatirea sălii in care
Momentul urmeaza sa aibă loc activitatea si Observarea reacției si a
organizatoric materialului specific acesteia. Se frontal comportamentului
aranjează in mod organizatoric Conversația
mesele in formă de cerc. Profesorii
se vor aranja în echipe conform
obiectului predat.
Prin intermediul proiectorului, va fi
prezentată tema în Ppt.Apoi,pe Observarea reacției,
masa fiecărui grup vor fi repartizate comportamentului
planșe și markere. Profesorii, în
Captarea mod organizatoric trebuie să Conversația
atenției realizeze o schemă în care să Explicația Frontal Analiza răspunsurilor
prezinte caracteristicile cadrului Observația
didactic și elevului perfect, care
urmează să se încadreze în
societate.
Se anunță tema activitații care
Apoi,
urmeazăpe fișe,
sa seprofesorii
desfasoare:vor
face o mică
“Portretul descriere
elevului perfecta în
tehnicilor pentru o predare
societatea de azi”. La această etapă Conversația
conform standartelor ca
directorul prezintă câteva aspecte Explicația Frontal Analiza răspunsurilor
ulterior
teoretice să le prezintă
ca ulterior câtesă-și
profesorii Frontal Analiza răspunsurilor
Anunțarea temei unul din fiecare echipă.
comunice opiniile în raport cu Spre tema Conversația Individual
Dirijarea finele activității,
propusă. fiecare Explicația exercitiul
profesor prezintă câte un Aprecieri verbale
obiectiv în raport cu tema
prezentată și căile de
soluționare.
Se fac aprecierile de rigoare Conversația
Incheierea asupra răspunsurilor, si frontal Aprecieri verbale si observarea
activității comportamentului acestora in reacției
cadrul activităților.
41
 Sarcina nr.9. Activitate managerială

Procesul verbal nr.__3___ 2019

al ședinței decizionale a conducerii și a responsabililor pe diferite domenii ale Școlii de limbi
străine “Oratorica”
10 mai 2019

Prezenți la ședință: Lista se anexează

Ședința a fost condusă de Lidia Bahnaru, manager general al Școalii de limbi străine “Oratorica”
Asistentul ședinței: Grosu Ana, Specialist principal serviciu clienți

Președintele ședinței: Ana Gherasim, manager pe calitate al Școalii de limbi străine “Oratorica”
Asistent: Victoria Ermurachi, Specialist serviciu clienți

2019

Dna Lidia Bahnaru: Cuvânt de salut ( solicită să fie realizată o comunicare eficientă între cadre
didactice, fiind înlăturate toate animozitățile existente, aduce mulțumiri tutoror pentru prezență și
pentru implicare în dezvoltarea școlii)
Dna Lidia Bahnaru: Solicită ca responsabilul pe repartizarea finanțelor să prezinte Raportul
financiar privind executarea bugetului pentru anul 2018.
Responsabil: Cristina Burlacu
Termen: 12 mai 2019
Dna Lidia Bahnaru: Cu privire la instruirea personalului financiar-administrativ din instituție.
Managerul general a menționat că de la începutul anului nu au fost organizate ședințe cu privire
la instruirea personalului financiar-administrativ din instituție, iar lipsa de instruiri a contabililor
instituțiilor cauzează formarea multor erori în elaborarea dărilor de seamă, respectiv existența
acestora a determinat nerespectarea termenului de prezentare a raportului financiar.
Dna Lidia Bahnaru: Solicită ca toate întrevederile conducerii să fie pregătite minuțios: să fie
prezentate CV-urile persoanelor care vin în audiență.
Responsabili: Daria Iamboglo
Dna Lidia Bahnaru: Referitor la elaborarea unui plan de acțiuni privind reanimarea
statutului/imaginii cadrului didactic.
Responsabili: Cristina Burlacu, Ana Grosu
Dna Lidia Bahnaru: Organizarea vizitelor cadrelor didactice la casele de copii din suburbii
În cadrul acestor vizite se vor efectua lecții introductive gratuite de limbi străine și se vor oferi
cadouri din partea instituției.
Responsabil: Grosu Ana
Dna Lidia Bahnaru: Referitor la acțiunile culturale și sportive care urmează a fi realizate:
- Ziua Oratoricii
 - Ziua curațeniei “Green Day at Oratorica”
- Sport day with Oratorica
- Be fit with Oratorica
Responsabil:Ana Grosu , Ecaterina Burlacova , Cristina Burlacu.
Dna Lidia Bahnaru: Solicită discuții privind Skills for Jobs, poziția instituției.
Responsabili: Burlacu Cristina, Daria Iamboglo
Dna Lidia Bahnaru: Privind parteneriatul public-privat de dezvoltare unui sistem calitativ de
predare dintre toate școlile private din Chișinău.
Responsabil: Cristina Burlacu, Ana Grosu

Anexă la
Procesul-verbal nr. _3_ din 10 mai 2019

Lista persoanelor prezente/absente

al ședinței decizionale a conducerii și a responsabililor pe diferite domenii ale Școlii de limbi
străine “Oratorica”
03 aprilie 2019
Nr. Numele, Prenumele Funcția prezenți/absenți Semnătura
1. Lidia Bahnaru Manager general prezent
2. Ana Grosu Asistent, Specialist serviciu prezent
clienți
3. Cristina Burlacu Manager operativ Prezent
4. Lidia Bahnaru Manager serviciu clienți, prezent
cadru didactic
5. Ana Carp Contabil prezent
6. Daria Iamboglo Manager resurse umane prezent
7. Ludmila Gâscă Consilier, cadru didactic absent
8. Lina Arișina Cadru didactic prezent
9. Natalia Blanari Manager servicii clienți Absent
10. Victoria Ermurachi Specialist serviciu clienți prezent

Organizarea unui eveniment de amelioare a aspectului școlii “green day”

Organizarea unei activități care ar familiariza relația dintre profesor-elevi-
parinții acestuia

43
Pentru implementarea strategiei financiare, școala de limbi străine “Oratorica” am
încercat să fixez câteva obiective specifice:

Obiective prioritare
asigurarea calității educației se va asigura mobilizând fiecare factor implicat în ceea ce privește
cadrele didactice, elevii, conducerea colegiului, astfel:
Cadre didactice: - formarea continuă
- Adecvarea la nevoile elevilor și ale comunității
-Activitatea didactică în conformitate cu documentele normative și bazate
pe o metodologie centrată pe elev
- Evaluarea și autoevaluarea
Elevii:- Pregătirea continuă
- Implicarea activă și responsabilă în propria educație
-Participarea la viața școlii
Conducerea instituției: -Asigurarea resurselor, a bazei logistice și a condițiilor pentru o
educației de calitate
- Asigurarea comunicării interne și extern a instituției școlare
- Conducerea proceselor de dezvoltarea instituțională
- Creșterea calității actului didactic, astfel încât elevii să devină
beneficiarii eforturilor tuturor cadrelor didactice implicate în procesul de instruire
- Asigurarea complementarităților educației informale- formale- nonformale

44
 -Promovarea și favorizarea relațiilor de parteneriat cu comunitatea locală
- Crearea condițiilor optime de siguranță a elevilor în unitatea de învățământ
- Creșterea rolului instituției în prevenirea și combaterea
violenței/agresivității școlare
- Monitorizarea și favorizarea relațiilor de parteneriat cu comunitatea locală
Obiectivul 1: sporirea acurateței și transparenței în estimările și executarea bugetului de venituri
și cheltuieli:
Acțiuni
-instituirea procedurilor detaliate de evaluare a veniturilor și de limitare a costurilor, de corelare
a salarizării cu veniturile
Obiectivul 2: identificarea de resurse financiare noi și amplificarea celor existente în scopul
majorării capacității instituționale Oratorica
Acțiuni
Darea în arendă a terenului și a edifiilor nefolosite
Efectuarea unor lucrări cu forțe proprii (de informatizare, curățenie)

45
 Sarcina 10.
Reflecție asupra practicii pedagogice de master, în care am realizat o autoanaliză a activităţii
profesionale,indicând dificultăţile întîlnite, soluţii de îmbunătăţire a practicii pedagogice de
master :

Practica pedagogică de inițiere a avut loc în perioada aprilie-mai , la Școala privată de limbi străine
“Oratorica”, unde am reușit, grație colaborării mele cu managerul școlii propriu-zise, Moscalu Victor
și motivarea acesteia să îmi fortific cunoștințele de realizare a procesului de predare-învățare în
raport cu cerințele propuse, astfel ca activitatea mea didactică și managerială să fie realizată pe
parcursul vieții cu mult spor și dăruire.

A fi un un manager înseamnă să-ți dedici tot restul vieții organizării și menținerii unui climat
favorabil, în care colectivul profesoral si-ar da frâu liber creativității, iar a fi un profesor bun
înseamnă să-ți lași o amprentă asupra dezvoltării armonioasă a discipolilor, printr-un șir de calități
esențiale.
În cadrul acestei practici, nu am depistat abateri de la program, ba chiar seriozitatea și atitudinea
procesului de predare au fost pește așteptările mele. Pe parcursul practicii pedagogice, am asistat la
câteva lecții de limba germană pe diferite vârste, astfel îmbogățindu-mi în mod evident cunoștințele
în vederea identificării și corelării adecvate a metodelor, mijloacelor și tehnicilor de lucru pentru ca
ulterior să-mi pliez corect demersul didactic pe caracteristicile clasei de elevi, să monitorizez și să
evaluez obiectiv performanțele elevilor. Sunt de părerea că lecțiile au fost destul de reușite și nu am
întâlnit elevi cu devieri în comportament. Poate cel mai greu lucru a fost acceptarea elevilor de a fi pe
tot parcursul lecției în vizorul meu, dar prin prisma metodelor interactive, atmosfera a fost destul de
debordantă, astfel am reușit să creeze o impresie bună atât asupra elevilor cât și asupra profesorului.

În același timp, am realizat că elevii preferă mai mult stilul democratic de predare, astfel
chestionarele prezentate la finele practicii fiecărui elev s-au sondat doar cu recenzii pozitive. Cea mai
reușită lecție pe care am realizat-o, a fost familiarizarea elevilor cu o temă destul de interesantă
“Kleider machen Leute” (hainele îl fac pe om),în cadrul căreia am observat percepția copiilor în
raport cu aspectul fizic a colegilor și a noilor tendințe pe piață. De regulă, pe parcursul unei lectii,
care dura 90min, se reușea parcurgerea prin tot materialul propriu-zis și realizarea a cel puțin 4
activități de actualizare a cunoștințelor, care în mod evident au avut un rol major în asimilarea
materiei noi.Rolul major a stagiului de practică a fost integrarea mea în activitatea practică.

46
Competențele dezvoltate în această perioadă au fost de acumulare a cunoștințelor cuprinse în
activitatea specifică profesiei prin plasarea în mod ilicit în viața reală, creșterea dragostei și
motivației în raport cu profesia aleasă prin perceperea acesteia în context real, formarea de
competențe privind relațiile interumane (spiritul de echipă, abilități de comunicare în limba predată,
conștientizarea importanței calității muncii).

Sarcinile și obligațiunile mele de bază pe parcursul practicii au fost:

Integrarea eficientă în procesul de dirijare și respectarea regulilor propuse de către

instituție.
Prezentarea unui interes viu pentru activitatea propriu-zisă
Să respect riguros orarul de lucru
Să abordez o atitudine academică
Să mă integrez în viața instituției în care am ales să realizez stagiul de practică
Să percep și să abordez în practică metode inovative de menținere a interesului atât a
profesorilor cât și a elevilor

De fapt, obiectivele de bază a practicii au fost în mod evident familiarizarea cu procesul de

predare-învățare,organizare, cu tehnici și mijloace interactive de captare a atenției și
integrarea mea temporară în rol de manager în context real.

De fapt, am întâmpinat chiar și câteva greutăți atunci când era vorba de relația interumană
(manager-profesori), deoarece obișnuiam să nu iau în calcul toate opiniile profesorilor. De aceea,
am pust un accent major pe ascultarea activă a tuturor opiniilor, care ar trebui să fie o deprindere
pe care eu trebuie s-o demonstrez constant, facilitând astfel dezvoltarea unei relații bazate pe
încredere și comunicare autentică.

În mod evident, am reușit să-mi aprofundez în mod sporit cunoștințele în vederea interactiunii
dintre manager și profesori.
Experiența acumulată m-a ajutat oarecum să percep cel mai eficient stil de conducere, să știu
cum să procedez pentru a fi apreciat la justa valoare de către elev și profesori, să-i motivez în
mod constant să vină cu placere la lecții, să stabilesc relații de comunicare armonioase, să ofer
sprijin și înțelegere și să realizez activități educative, conform standartelor.

47
În cadrul educativ, elevii trebuie să se simtă cât mai protejați, iar eu ca și pedagog și manager
trebuie să influențez pozitiv dezvoltarea personalității acestuia. Astfel, va crește în mod constant
prezența acestora la ore și rezultatele promițătoare nu se vor lăsa mult așteptate.

Por spune ferm, că pe parcursul stagiului de practică am realizat care sunt trăsăturile pozitive
care mă definește ca un manager bun și care ar trebui perfectate. Făcând cinste vocației
îmbrâțișate, trebuie să pun și o amprentă asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, iar
eu, în rol de manager pot spune ferm că abordez mai constructivist, deoarece pun accept pe
construirea competențelor cognitive, fizice, emoționale și sociale ale profesorilor și elevilor.
Astfel, încerc să implic înțelegerea profundă în raport cu tendințele propuse, pasiune pentru
organizare, gesionare, răbdare, simțul umorului și învățare motivantă.
Ceea ce ar trebui să mai schimb, este gestionarea emoțiilor, care se revarsă uneori asupra
profesorilor fără a conștientiza, astfel urmează să-mi generez emotivitatea și să fiu cât mai
relaxată, ca ulterior atmosfera să devină cât mai abordantă.
În același timp, trebuie să prezint o atenție sporită asupra nevoilor individuale ale profesorilor,
astfel să pot descoperi personalitatea și interesele fiecăruia.
După părerea mea, am reușit să fiu mai creativă, deoarece am preluat un concept și încercam să-l
conturez într-o activitate originală, interactivă și dinamică. Urmează să mă autoperfecționez în
continuare și să-mi găsesc undeva în interior resurse infinite de voință în a evolua. Iar aceasta nu
se referă doar la stăpânirea disciplinei, dar și abordare tehnicilor inovative, interactive în
procesul de organizare.
Pentru mine, faptul că mi s-a dat o responsabilitate practică, a reprezentat o experiență
extraordinară. Este unul dintre lucrurile care te ajută să te dezvolți, atât pe plan profesional, cât și
personal. Trebuie doar să te asiguri că ajungi într-o firmă în care ești considerat o valoare, nu
doar bun de plimbat hârtii.
Când șeful mi-a dat pentru prima oară responsabilitatea unui proiect, provocarea a fost
enormă și mă aflam sub presiune, dar am încercat să nu uit, că totuși că nu mă aflu în
acest post din întâmplare.
• Șeful nu mi-a oferit sarcinile propriu-zise din întâmplare și dacă el consideră că sunt aptă
pentru o sarcină importantă, probabil chiar sunt.
După părerea mea, am reușit să fiu mai creativă, deoarece am preluat un concept și încercam să-l
conturez într-o activitate originală, interactivă și dinamică. Urmează să mă autoperfecționez în
continuare și să-mi găsesc undeva în interior resurse infinite de voință în a evolua. Iar aceasta nu
se referă doar la stăpânirea disciplinei, dar și abordare tehnicilor inovative, interactive în
procesul de organizare.

48
 Sarcini adiționale
Misiunea, idealul şi principiile
fundamentale ale educaţiei
Articolul 5. Misiunea educaţiei
Educaţia are ca misiune:
a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale societăţii;
b) dezvoltarea potenţialului uman pentru a asigura calitatea vieţii, creşterea durabilă a
economiei şi bunăstarea poporului;
c) dezvoltarea culturii naţionale;
d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranţă, a nediscriminării şi
incluziunii sociale;
e) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;
f) facilitarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie pentru bărbaţi şi femei.
Articolul 6. Idealul educaţional
Idealul educaţional al şcolii din Republica Moldova constă în formarea personalităţii
cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de
cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de
opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale
şi universale asumate.
Articolul 7. Principiile fundamentale ale educaţiei
Educaţia se întemeiază pe următoarele principii fundamentale:
a) principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără
discriminare;
b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţămînt se raportează la
standardele naţionale de referinţă şi la bunele practici naţionale şi internaţionale;
c) principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare
personală şi social-economice;
d) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
e) principiul libertăţii de gîndire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase
şi doctrine politice;
f) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al
sistemului de învăţămînt;

49
 g) principiul incluziunii sociale;
h) principiul asigurării egalităţii;
i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor
naţionale, inclusiv a dreptului la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase;
j) principiul unităţii şi integralităţii spaţiului educaţional;
k) eficienţei manageriale şi financiare;
l) principiul descentralizării şi autonomiei instituţionale;
m) principiul răspunderii publice – în baza căruia instituţiile de învăţămînt răspund
public de performanţele lor;
n) principiul transparenţei;
o) principiul participării şi responsabilităţii comunităţii, a părinţilor şi a altor actori
sociali interesaţi;
p) principiul susţinerii şi promovării personalului din educaţie;
q) principiul învăţămîntului laic.
Articolul 8. Parteneriatul în sistemul de educaţie
(1) În sistemul educaţional este încurajat dialogul social şi parteneriatul instituţiilor de
învăţămînt cu instituţiile din sfera de cercetare, cu sindicatele, cu mediul de afaceri, cu
societatea civilă şi cu mass-media, realizate în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(2) Ministerul Educației, Culturii și Cercetării proiectează şi aplică strategiile naţionale
de dezvoltare a sistemului educaţional cu consultarea autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi a partenerilor sociali.

Sarcini de program în funcția de director:

Îmbunătățirea instituției cu utilaj modern
Asigurarea unui minim de material fiecărei discipline
Modernizarea bazei tehnico-materiale
Continuarea lucrărilor de construcții
Asigurarea elevilor cu materiale didactice gratuite
Preocuparea instalării bazei tehnico-materiale necesară activităților extrașcolare

50
 Plan strategic
„Table digitale interactive”

Pentru a calcula ulterior volumul alocațiilor dupa formulă pentru anul 2019, am descris mai jos
câteva cheltuieli care sunt recepționate în cadrul instituției, astfel ca să corespundem cerințelor
standardizării.

Trăim în secolul culturii digitale, iar una dintre preocupările sistemului de învățământ din
Moldova, este adaptarea continuă la noile tendințe în ceea ce privește metodele de predare
moderne. Integrarea sistemelor digitale moderne, precum computerul sau tabla interactivă, în
procesul educațional a devenit o necesitate și nu mai este privită ca un fenomen modern.
Pentru a corespunde cerințelor standardizării, în funcție de manager, am solicitat cheltuieli
adiționale pentru procuparea tablelor interactive în fiecare clasă. Astfel, mai jos sunt
elaborate afișate toate cheltuielile în raport cu achiziția propriu-zisă.

Scopul elaborării şi implementării tablelor digitale

Elaborarea şi implementarea tablelor digitale reprezintă începutul unui proces revoluţionar
în educaţie – trecerea de la suportul informaţional tradiţional (pe hârtie) şi a instrumentarul
aferent destinat creării şi editării acestuia către purtătorii digitali de informaţie, către
resursele şi instrumentele destinate utilizării eficiente şi editării conţinuturilor digitale. Este
o tranziţie cel puţin la fel de importantă cum a fost trecerea de la producerea cărţilor prin
copierea manuscriselor la procesul de tipar, utilizat până în prezent.

Rezultate scontate ale implementării Concepţiei

Introducerea în procesul educaţional a tablelor digitale va consolida principiile de instruire

modernă, adăugând veriga lipsă între componentele hardware, software şi de comunicaţii,
utilizate în sistemul de învăţământ preuniversitar.
Multitudinea de formate ale resurselor ce pot fi incluse în manualele digitale va diversifică
esenţial nu doar conţinuturile educaţionale, dar şi modul de percepere al acestora, inclusiv şi
pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale.

51
Funcţionalităţile complementare
Aceste funcţionalităţi includ:
a. Marcaje  instrumente care permit evidenţierea unor fragmente de text în pagină.
b. Semne de carte  instrumente pentru stabilirea unor locaţii fixe, care pot fi accesate
direct.
c. Cuprins hipertext.

Table interactive
Respectiv (10.000 lei (suma per/tablă interactivă * 40 (nr.cabinete)) = 400.000 lei, dintre care
350.000 revin din propriu buget, iar 150.000 sunt alocate de către bugetul raional.
Opinii privind necesitatea utilizării manualului digital

Prin prisma chestionării, deducem faptul că mai mult de jumătate din respondenţi optează pentru
înlocuirea treptată a manualelor tradiţionale prin manuale digitale şi utilizarea în viitor doar a
acestora
Elevii – 80% ; cadrele didactice- 65%

Planificarea operațională.Analiza costurilor. Surse de finanțare

Consider necesar a activa sursele de finanțare
Interne: participarea în activități culturale, artistice, proiecte de caritate, participări la proiecte
comune cu agenți economici și asociația de părinți
Externe: participarea în proiecte cu agenți economici, sponsorizări și surse parvenite din buget
Estimarea cheltuielilor și a surselor de finanțare trebuie să die preocuparea principală a
administrației

52
 Planuri operaționale

Dezvoltarea managementului educațional

Obiective Resurse finaciare Responsabili Indicatori de performanță
Asigurarea Buget Director general Diagnosticarea calității
coerenței Director-adjunct proiectului managerial și
manageriale Manageri de filiale implementarea programelor
prin: educaționale
Analiză,
diagnoză,
proiectare
managerială,
derularea
proiectelor,
eficiența
lucrului în
echipă
Perfecționarea Buget Director general Crearea unei politici comune
sistemului de a organelor de conducere și
autoconducere autoconducere în colegiu
în școală
Evaluarea Buget Director Întocmirea unei liste de
competențelor Director-adjunct norme și competențe a
cadrelor Manageri de filiale cadrelor didactice
didactice Cadre didactice
Dezvoltarea curriculară
Aplicarea Buget Echipa managerială Intruirea în raport cu
corectă a Manageri de filiale exigențele atingerii
curriculumului competențelor generale și
modernizat specifice
Instruirea în Buget Echipa managerială Implementarea
raport cu interdisciplinarității și
exigențele informatizării în abordarea
atingerii conținuturilor de discipline
competențelor
generale și
specifice
Crearea Buget Echipa managerială Motivarea interesului
condițiilor Sponsorizări elevului în dezvoltarea
pentru capacității creative
manifestarea
creativității,
imaginației,
gândirii
originale
Diversificarea Buget Director general Creșterea nr. De elevi
concursurilor și Cadre didactice premianți la concursuri
metodelor de
evaluarea a
cadrelor
didactice/

53
 elevilor
Dezvoltarea resurselor umane
Realizarea unei Buget Conducerea școlii Dezbateri în consiliul
analize de profesoral privind nevoile și
identificare a posibilitățile acestora de
nevoilor și a dezvoltare
posibilităților de
formare a
cadrelor
didactice și
administrative
Formarea Buget Administrația școlii Realizarea de către cadrele
continuă și Consiliul metodic didactice a cursurilor de
perfecționarea formare continuă
personalului
didactic
Perfecționarea Buget Director Perfecționarea sistemului de
cadrelor activitate a cadrelor didactice
didactice pentru Organizarea concursurilor
elaborarea și intelectuale și artistice
câștigarea
proiectelor
Motivarea Buget Consiliul de Atestarea cadrelor didactice
adecvată a administrație Propagarea experienței
cadrelor avansate
didactice
Crearea Buget Director Sporirea participanților la
condițiilot de Sponsorizări Manageri de filiale diverse concursuri
activități Asociații părintenști Cadre didactice Dezvoltarea sistemului de
extracurriculare educație culturală
Atragerea de resurse financiare și dezvoltarea bazei materiale
Elaborarea Proiecte Administracția școlii Informarea parinților privind
planului de situația economică a școlii
atragere de prin interm. ședințelor
fonduri
Amenajarea Fonduri proprii Administrația Renovarea bazei materiale
claselor în Fonduri externe instituției Aprovizioarea școlii cu
raport cu profesori materiale didactice inovative
cerințele
propuse
(calculatoare
performante,
acces la internet
etc.)
Promovarea și Buget local Administrația Stimularea și motivarea
susținerea Finanțe externe instituției cadrelor didactice pentru
performanțelor performanțe
înalte ale
cadrelor
didactice
Stimularea la Buget local Echipa managerială Stimularea elevilor în scopul
dezvoltare a dezvoltării acestora

54
 elevilor prin
diverse
concursuri
Domeniul Buget local Echipa managerială Crearea sistemului de
informatizării studiere a nivelului de
procesului dezvoltare a competențelor
educațional informaționale ale elevilor și
cadrelor didactice
Gestiunea Echipa managerială Atingerea obiectivelor
resurselor Director general propuse în raport cu planul
financiare în Managerii de filiale strategic
conformitate cu
planul de
dezvoltare a
instituției

55
56
57
58
 Referință
Dată studentului stagiar Bahnaru Lidia de către managerul școlii de
limbi străine “Oratorica”
Moscalu Victor

Prin prezenta aducem la cunoștință, că Bahnaru Lidia, studenta a Universității de Stat “Ion
Creangă”, Facultatea Formare Continuă, Specialitatea Management educațional, a efectuat
stagiului de practică la școala de limbi străine “Oratorica”, pentru perioada aprilie-mai 2019.

Cu o deosebită placere, țin să vă comunic, ca Lidia Bahnaru este un adevarat profesionist, o

colegă de excepție și întrunește atât calități umane de valoare, cât și capacități manageriale.
Vreau să menționez, ca Lidia Bahnaru însumează competențe organizaționale și pedagogice, este
o persoană inteligentă, modestă, responsabilă, cu o capacitate uluitoare de a eficientiza
colaborarea. În decursul practicii, studenta a respectat planul de realizare a sarcinilor propuse și
s-a familiarizat în raport cu actele normative interne și activitățile școlii propriu-zise,
în special cu organizarea, dirijarea, elaborarea, generalizarea, promovarea și implementarea
politicilor bugetare.

În același timp, a reușit să studieze aprofundat atribuțiile unui manager, manager de filială și a
cadrului didactic elocvând funcționalul acestora în practică. Stundenta a reușit să demonstreze
cunoștințele sale vaste în domeniul organizațional, demonstrând aptitudini de aplicare în practică
a acestora.

În perioada vizată, studenta a manifestat o atitudine conștientă faţă de prezenţa sa la practica de

masterat cât și de sarcinile puse de conducătorul practicii în termen și calitativ,prezentând un
interesul major de a se perfecţiona în domeniul dat.
Disciplina de care a dat dovadă este un exemplu demn de urmat, și dacă ar fi s-o caracterizez, aș
scoate in prim plan capacitatea dumneaei de menținere a echilibrului comportamental, deoarece
gestionează cu calm și iscusință situațiile dificile.

59
Punctele ei forte sunt imparțialitatea în relații cu subalternii/colegii de breaslă, ceea ce-i face sa
colaboreze, să acționeze în grup și să mențină o atmosferă armonioasă in colectiv și capacitate de
evoluare rapidă în urma schimbarilor parvenite.
În acest context, țin să menționez, ca Lidia Bahnaru s-a manifestat considerabil în perioada de
practica în rol de director și coordonator de proiecte ceea ce scoate in veleag capacitățile sale de
cooperare si organizare.
Consider că odată cu accederea în funcție în acest domeniu, d-ei cu siguranță va aduce
contribuții considerabile în cadrul instituției.

Aspectele menționate anterior semnifică pista de valorificare și reprezintă gama de implicații atât
didactice cât și organizatorice a Lidiei Bahnaru devenite mijloace eficiente de ameliorare
întregului proces educativ.

Pe lângă toate, activând ca si cadrul didactic, a prezentat niște proiecte didactice conform
standardizării, iar sintetizând constatările efectuate pe parcursul analizei tuturor demersurilor
didactice, conchid că lecțiile și seminarele au avut un caracter structurat, integrativ, orientat spre
atingerea obiectivelor prospuse, prin apelul la metode didactice tradiționale, interactiv-
participative, de dezvoltare a creativității și a gîndirii critice.

O recomand cu încredere pe Lidia Bahnaru, deoarece este înzestrată cu un stil aparte și un tact
firesc, posedând competențele necesare pentru funcția de director.

În acest context, aș vrea să menționez că, Bahnaru Lidia, și-a desfășurat pragrumul de practică
eficace și a data dovadă de responsabilitate și organizare. Ulterior, apreciez activitatea acesteia
cu nota 10 (zece).

Director Moscalu Victor

Coordonator Gherasim Ana

60
Nota generală____________________ Semnătura_________________

L.Ş.

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT

„ION CREANGĂ”
Practica Pedagogică de master
Fișă de evaluare

Facultatea: Formare Continuă

Catedra: Management Educațional

Anul de studii - I

Program de studii- Management educațional, leadership și instruire

Numele, prenumele masterandului- Bahnaru Lidia

N /o Denumirea activităţii Nota, Nota, semănătura Nota

semanătura Metodicianul medie
Directorul sau responsabil din
metodistul cadrul universităţii
1. Sarcina 1. Planul individual
2. Sarcina 2. Prezentarea instituţiei
3. Sarcina 3. Analiza SWOT a
instituţiei de învățământ
4. Sarcina 4. Fişa de evaluare a
activităţii asistate
5. Sarcina 5-7. Nomenclatorul de
documente
6. Sarcina 8. Activitatea metodică
7. Sarcina 9. Activitate managerială
1. Sarcina 10. Reflecții personale
9. Sarcina 11. Referință din
instituție
10. Prezența portofoliului

11. Prezența masterandului la

conferința de totalizare

61
 Conținutul prezentării POWER POINT
Pentru conferința de totalizare

1. Prezentarea succintă a instituției

2. Prezentarea Planului individual de activitate în perioada practicii
3. Descrierea succintă a activității asistate, evaluarea ei succintă (Puncte forte; Puncte slabe,
recomanările executate)
4. Descrierea succintă a activității metodice executate cu cadrele didactice (tema, obiective,
metode utilizate, forme de organizare a activității, proces-verbal, poze )
5. Descrierea succintă a activității manageriale executate (tema, ordinea de zi, obiective,
metode utilizate, forme de organizare a activității, proces-verbal, poze )
6. Comunicare despre cercetările efectuate la tema tezei de master (tema, rezultatele
experimentului de constatare, experementul formativ, etc.).
7. Descrierea altor activități interesante desfășurate în cadrul practicii (vizită la Direcția raională
de învățămînt, asistarea la un seminar metodologic, etc.)
8. Reflecție despre practica de master

62