Amenajarea turistica a teritoriului!!!

1. Procesul de adaptare reciproca dintre teritoriu caracteristicile acestuia si nevoile

rezultate din desfasurarea diferitelor activitati economic – sociale defineste :
a)spatiul amenajat;
b)amenajarea teritoriului;
c)parcul national;
d) selectia teritoriului.
2. Printre activitatile ce nu fac obiectul procesului de amenajare turistica a teritoriului se
numara :
a) protejarea mediului urban;
b)organizarea stiintifica a teritoriului;
c) organizarea stiintifica a vietii in colectivitatile umane ;
d) conservarea resurselor naturale.
3. Tipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile dimensiunile si raspandirea
in teritoriu a resurselor este urmatoarea:
a) complexe plurivoce, polifunctionale;
b) punctiforme , izolate, complexe,
c) simple, complexe , multiple,
d) univoce, plurivoce ,echivoce.
4. “Localizarea turistica indepartata de piata cumparatorului” presupune:
a) integrarea amenajarilor turistice in contextul global al zonei;
b) amenajarea statiunilor la locul ,, materiei prime’’. Adica al resurselor turistice;
c) amplasarea amenajarilor in zonele cu un nivel de dezvoltare economico-sociala mai ridicate;
d) realizarea unor amenajari complexe.
5. Unitatea de baza a activitatii turistice este reprezentata de:
a) complexul turistic,
b) punctul turistic;
c) pavilionul turistic;
d) clubul turistic.
6. In scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor localizari turistice
rationale si eficiente este necesara dezvoltarea unor relatii de interconditionare intre
sistemul de organizare a vietii populatiei permanente sic el destinat satisfacerii nevoilor
turistilor. Aceste actiuni sunt specific principiului :
a) interdependentei retelelor;
b) corelarii activitatii principale cu receptia secundara;
c) structuriloe evolutive;
d) functionalitatii optime a intregului sistem de retele.
7. In cazul statiunilor balneare realizarea unor dotari complexe care sa asigure caracterul
permanent al statiunii poarta numele de :
a) formula“totul sub acelasi acoperis” ;
b) urbanizare;
c) microurbanizare;
d) localizare izolata.
8. Localizarile turistice specific amenajarilor montane si situate dincolo de limita asezarilor
umane se numesc :
a) liniare;
b) periferice;
c) terminale ;
d)circulare.
9. In “zona tampon” a unui parc national este permisa desfasurarea unor activitati :
a) de pescuit;
b)industriale;
c) economice.
d) pastorale ;
10. Procesul complex si dinamic de organizare stiintifica a spatiului touristic luand in
considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane precum si toti factorii care
influenteaza aceste relatii poarta numele de :
a) amenajarea teritoriului;
b) spatiu amenajat;
c) amenajare turistica a teritoriului ;
d) urbanism.
11. Clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de varsta :
a) adulti;
b) tineri ;
c) a III a;
d) 40-60 ani.
12. Din punct de vedere al originalitatii si / sau unicitatii resurselor turistice acestea se
clasifica in :
a) naturale si artificiale;
b) unice ;
c) concentrate si dispersate;
d) simple si complexe.
13. Printre elementele component ale zestrei turistice a unei statiuni nu se regasesc si cele :
a) functionale;
b) recreative;
c) de cazare;
d) umane ;
14. “Aria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii economice si sociale sunt
marcate de activitatea turistica” defineste :
a) regiunea turistica ;
b) arealul turistic;
c) zona turistica;
d) teritoriul turistic.
15. Elaborarea unor norme si standard referitoare la dimensiunile optime ale unei statiuni
si ale elementelor constitutive ale acesteia este o metoda care face parte din categoria :
a) tehnicilor standardizate;
b) standardelor de calitate ale statiunilor turistice;
d) tehnicilor special de dimensionare si amplasare in teritoriu a obiectivelor turistice ;
16. Functiile parcurilor nationale sunt urmatoarele :
a) stiintifica si educativa;
b) turistica si stiintifica ;
c)educativa si de instruire;
d) de cunoastere si de instruire.
17. Din punct de vedere al veniturilor clientele statiunilor montane detine resurse
financiare :
a) submedie;
b) peste medie ;
c) scazute;
d) foarte ridicate.
18. Elementul cel mai important pentru o zona turistica reprezentand in plan territorial
punctual fix in functie de care se orienteaza atat turistul cat si celelalte component ale
echipamentelor statiunii poarta numele de :
a) punct turistic ;
b) resedinta;
c) centru balnear;
d) parc de distractie.
19. Printre destinatiile litoralului cu o influenta majora asupra echilibrului ecologic al
acestei zone nu se regaseste :
a) dezvoltarea implantarilor nucleare;
b) dezvoltarea turismului in masa;
c) dezvoltarea intensa a agriculturii ;
d) afirmarea urbanismului.
20.In randul particularitatilor turismului de week-end nu se numara si :
a) calatoria de familie;
b) distantele medii de deplasare ;
c) padurile ca destinatie turistica preferata;
d) durata scurta a perioadei de deplasare.
21. In amenajarea turistica a zonelor pentru turismul de vanatoare se impune si crearea de
conditii pentru :
a) habitatul animalelor ;
b)transportul vanatului;
c) plata gonacilor;
d) pastrarea carnii vanatului.
22. Categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare numit configuratia oraselor
sunt urmatoarele :
a) cu forma circulara si rectilinie;
b) cu forma rectangulara neregulata si amfiteatru ;
c) satelit si univoce;
d) cu forma de amfiteatru si de cerc.
23. Contributii mai importante la teoria amenajarii turistice au adus reprezentantii scolii :
a) franceze ;
b) poloneze
c) germane;
d) americane.
24. Localizarile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de turism :
a)relativ izolate;
b) din interiorul ariilor protejate;
c) din preajma marilor aglomerari urbane ;
d) caracterizate printr-o expansiune a tertiarului.
25. Statiunea Eforie Sud se incadreaza in tipul de amenajare de litoral numit :
a) punctiform;
b) periferic;
c)amfiteatru;
d) integrarea intr-un centru locuit ;
26. Printre permisele care nu stau la baza principiului flexibilitatii se numara :
a) niciodata nu se construieste la capacitate maxima;
b) integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilor ;
c) aparitia unor modificari semnificative ale cererii turistice;
d) reducerea gradului de atractivitate al resursei principale.
27. In functie de configuratia zonelor si cerintele urbanizarii se pot delimita urmatoarele
solutii de amplasare a echipamentelor in cazul zonelor balneare :
a) radiala, circulara,amfiteatru
b) tabla de sah, panza de paianjen, radiocentrica;
c) liniare, terminale, urbanzari, localizari izolate, tabla de shah.
28. In cazul organizarii zonelor preorasenesti una dintre principalele probleme de care
trebuie sa se tina seama este :
a) structura bazei tehnico-materiale;
b) accesul in zona ;
c) delimitarea aroei teritoriale;
cunoasterea potentialului turistic al zonei.
29. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara si :
a) bogatia cultural- istorica;
b) infrastructura generala si echipamentele de cultura si odihna;
c) specificul unitatilor de alimentatie ;
d) protejarea mediului.
30. In randul zonelor componente ale unui parc national nu se regaseste cea :
a) salbatica;
b) tampon;
c) periferica;
d) liniara ;
31. Printre caracteristicile unui sistem socio – spatial nu se regaseste :
a) cuprinde un set de elemente de natura diferita;
b) presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune intre acesta si spatiul
amenajat;
c) are un comportament dinamic;
d) nu isi schimba structura elementelor componente ;
32. Notiunea de amenajare turistica a inceput sa fie utilizata incepand cu anii :
a) ’60;
b) ’80;
c) `70 ;
d) ’90.
33. Orasele cu functie comerciala erau amplasate :
a) la intersectia unor cai importante de circulatie;
b) in zone cu vizibilitate mare;
c) in aproprierea resurselor turistice;
d) in zonele cu resurse valoroase ale subsolului.
34. Elementul de referinta in dimensionarea si localizarea amenajarilo zonelor balneare il
constituie :
a) factorii naturali de cura ;
b) regimul eolian;
c) precipitatiile;
d) suprafata posibil amenajata.
35. In cazul principiului eficientei directe aceasta apartine :
a)efectului prezentei turismului asupra economiei locale;
b) fiecarui obiectiv turistic in parte ;
c) angajatilor in turism;
d) structurilor evolutive.
36. Una dintre particularitatile turismului de week-end este urmatoarea :
a) distantele de deplasare sunt lungi;
b) durata deplasarii este mare;
c) calatoria este efectuata numai de persoanele adulte;
d) calatoria se face impreuna cu familia ;
37. Tratamentul medical aplicat unui bolnav consta in bai regim alimentar odihna se
numeste :
a) talasoterapie;
b) calneoterapie;
c) cura balneara ;
d) relaxare.
38. Unitatea de baza a activitatii de amenajare turistica este reprezentata de :
a) regiunea turistica;
b) punctul turistic ;
c) pavilionul turistic;
d) clubul turistic
39. Punctul fix in plan teritorial in functie de care se orienteaza atat turistul cat si celelalte
componente ale echipamentelor statiunii poarta numele de :
a) punct turistic ;
b) resedinta;
c)centru balnear;
d) parc de distractie.
40. Una dintre caracteristicile clientelei statiunilor balneare este reprezentata de :
a) incadrarea in grupa de varsta,, adulti ‘’;
b) fidelitatea ;
c) durata scazuta a sejurului;
d) posibilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita perioada a anului.
41. Orasele cu functie militara erau amplasate :
a) in apropierea unei surse de apa ;
b) in zone cu vizibilitate redusa;
c) in imediata vecinatate a unui masiv montan;
d) deasupra localitatilor resedinta de judet.
42. Printre obiectivele principale ale politicii privind amenajarea turistica in Romania se
numara si:
a)pastrarea traditiilor specifice zonelor rurale;
b) conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturale ;
c) largirea ariei geografice de provenienta a turistilor straini;
d) sporirea eficientei indirecte.
43. Principiul flexibilitatii mai poarta denumirea si de cel al :
a)eficientei directe si indirecte;
b) interdependentei retelelor;
c) structurilor evolutive;
d) integrarii armonioase a resurselor economice in economia zonei.
44. Titlul de exceptie in amenajarea statiunilor balneare este reprezentat de :
a) formula „totul sub acelasi acoperis”;
b) urbanizari;
c) microurbanizari;
d) localizari izolate.
45. Modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare este reprezentat de amplasarea
echipamentelor sub forma de :
a) amfiteatru;
b) radiala;
c) rectilinie;
d) rombulara.
46. Pregatirea planului pentru amenajarea unei statiuni durabile cuprinde printre altele si
:
a) promovarea turismului urbanizat;
b) amenajarea unei gradini botanice;
c) existenta unor servicii industriale care sa satisfaca diferitele nevoi ale turistilor
d) asigurarea unui acces satisfacator pe plan local si regionale
47. Una dintre problemele prezente si urgente ale zonelor protejate se refera la :
a)protejarea monumentelor naturii;
b) crearea unor centre ale vizitatorului;
c) cunoasterea tipurilor de plante care sunt protejate;
d) a sti cum sa faci fata unui numar ridicat de vizitatori ce cauta sa se destinta intr-un
mediu natural ;
48. Printre factorii ce influenteaza negativ calitatea mediului din zonele protejate s
enumara si strangerea de lemne de foc, actiune ce are drept efect :
a)eroziunea potecilor;
b) moartea animalelor salbatice de talie mica ;
c) poluarea vizuala;
d) aparitia unor modificari in comportamentul animalelor.
49. In anul 1978 conform clasificarii Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii
(IUCN) existau anumite categorii de arii protejate in numar de :
a) 10 ;b) 5; c) 6; d) 7.
50. In conformitate cu clasificarile actuale ale IUCN privind ariile protejate categoria a II-a
este cea de :
a) monument natural;
b) parc national;
c) rezervatie naturala stricta;
d) peisaj.
51. In „zona tampon” a unui parc national este permisa desfasurarea unor activitati :
a) de pescuit;
b) industriale;
c) economice.
d) pastorale
52. Doar in cateva parcuri nationale din lume este autorizata vanatoarea in scopul :
a) satisfacerii nevoilor vizitatorilor;
b) reducerii efectivelor de specii care nu sunt ocrotite;
c) reducerii efectivelor de specii straine din zona ;
d) cunoasterii comportamentului animalelor vanate in asemenea conditii.
53. Serviciile de informare si interpretare a mediului sunt localizate fata de ariile protejate
:
a) in centrul acestora;
b) in zonele limitrofe ;
c) in parcul propriu- zis;
d) in interioriul sau dar la periferie.

FORMULE PROBLEME

1 . Determinarea capacitatii optime de primire a PARTIILOR DE SKI

Q=D*L supraZ/h
D=v/d(skior/h)
Q = capacitatea optima de primire a unei partii la un moment dat. D = debitul mediu orar ;
Z = diferenta medie de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi; H = diferenta de nivel a partiei
luata in calcul ;
v ( km/h ) = 5 – foarte usoara/ 11 – usoara/ 20 – medie/ 25– dificil d ( m )= 6 – ft usoara / 10 –
usoara / 15 – medie / 20 – dificila ;
2. Determinarea de VIZITE ZILNICE
Vza=Cs*Kr;
Kr= No/Tmv ;
Cs= S/Sm
Cs = capacitatea de suport ;
Kr = coeficientul de rotatie ;
No = Nr de ore/zi cat este deschisa zona ptr turisti ;
Tmv = timpul mediu de vizitare ;
S = suprafata utilizata de turisti ;
Sm = suprafata medie m2/pers ;
3. Determinarea nevoilor de cazare – CEREREA DE PATURI
Cp=Ntp * Sm/N *CUC
Cp = cererea de paturi ;
Ntp = numar de turisti pe perioada luata in discutie ( sapt / luna / an ) Sm = durata medie a
sejurului ( NOPTI )
N = numar de nopti pe perioada ( 7 zile/saptamana, 30 zile/luna, 365zile/an )
CUC = coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare ( % )
Cc= Cp/Gm
Cc = cererea de camere ; Cp = cererea de paturi ;
Gm = gradul de ocupare medie a camerelor ( pers/camera )
Subiecte sinteza :
1)Principiul amenajarii armonioase a conditiilor natural cu suprafete construite , cu structura
serviciilor si cu infrastructura :
Prin amplasament , dimensiune ,culoare,arhitectura si design dotarile turistice trebuie sa
armonizeze cu mediul natural,sa contribuie la sporirea atractivitatii zonei sis a mareasca valoarea
resurselor.Constructiile trebuie sa respecte specificul local sis a se integreze armonios.Arhitectura zonei
turistice este necesar sa se armonizeze cu resursele natural si vestigiile trecutului.Integrarea vizeaza si
zonele inconujuratoare,regiunea din care face parte si chiar teritoriul national.

2)Principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive

O statiune turistica in momentul in care a fost contruita nu este definitive ci trebuie sa se adapteze
permanent.Nu se contruieste la capacitate maxima,pot aparea modificari semnificative ale cererii turistice
care sa neciste restrangerea sau marirea statiunii ,resursa principal poate sa-si reduca gradul de
atractivitate.Structura unei zone turistice este necesar sa reprezinte un system multifunctional si
transformabil care sa permita o dezvoltare permanenta.

3)Principiul corelarii activitatii principale cu receptia secundara

Conceptia traditional in amenajarea statiunilor este orientate catre functiile de baza iar agrementul
avea o functie secundara.In present situatia s-a inversat in sensul ca functia de agreement este dominant
iar serviciile de cazare si masa au devenit secundare.Un obiectiv important al managementului unei
statiuni este acela de diversificare a serviciilor turistice astfel incat turistul sa-si petreaca cat mai placut
timpul liber.Activitatea principal trebuie sa se coreleze cu receptia secundara,fapt care decurge din
polivalenta statiunilor

4)Principiul retelelor interdependente intre constructiile si activitatile turistice si populatia

autohtona cu activitatile ei social-economice:

Zona turistica face parte dintr-un ansamblu regional mai larg,din structura urbana permanenta a
regiunii si este in continuu process de dezvoltare si de integrare cu asamblul relatiilor economic-
sociale.Intr-o zona turistica se intalneste un sistem de organiare a vietii populatiei permanente peste care
se suprapune unul destinat satisfacerii nevoilor turistilor.Prin respectarea acestui principiu se urmareste
integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilor.

5) Principiul functionalitatii optime a integrului sistem de retele

Stuctura corecta a unei zone turistice va asigura o buna functionare a ofertei turistice si se
realizeaza in conditiile in care componentele retelei turistice ale unei zone sau statiuni sunt accesibile
vizitatorilor.Intalnim mai multe tipuri de retele: ale rusurselor natural,antropice,serviciilor,echipamentelor
de cazare,infrastructurii.Statiunea va fi conceputa ca un system integrat in interiorul caruia sunt
repartizate rational zonele de locuit ,spatiile verzi,locurile de plimbare,restaurantele,centrele
comerciale,instalatiile de agreement.O conditi care trebuie respectata este cea referitoare la fluxurile
turistilor care trebuie sa fie separate de cele ale automobilistilor

6) Principiul eficientei(rentabilitatii) directe sau indirect

Are in vedere necesitatea functionarii eficientei a unei statiuni si a tuturor echipamentelor si

poarta numele de eficienta directa.Eficenta indirect se refera la efectul pozitiv pe care dezvoltarea unei
amenajari trebuie sa-l aibe asupra economiei locale.Eficienta este determinate si in functie de efectul
multiplicator pe care-l genereaza dezvoltarea sa asupra celorlalte ramuri ale economiei.

Toate tipurile de amenajari turistice sunt simple si complexe

Modele de amenajare turistica a litoralului:
Definiţia litoralului: reprezintă zona de contact dintre elementele terestre şi cele hidrologice (din
punct de vedere geografic, noţiunea de litoral este atribuită nu numai malului mării ci şi malului lacurilor
şi râurilor).

Conceptia de organizare a statiunilor se realizeaza in concordant cu asigurarea conditiilor pentru

practicarea curie helio-marine.Un rol important in dimensionarea si amplasarea echipamentelor revine
conditiilor natural exprimate prin: lungimea,latimea si orientarea plajei; regimul eolian; inaltimea
falezei;comoditatea la intrarea in apa;inaltimea valurilor;adancimea apei;accesul la plaja;prezentarea
mareelor etc.Procesul de amenajare vizeaza doua probleme: stabilirea dimensiunilor noilor localizari
(pentru plaja se folosesc 2mp nisip+8mp pentru un loc de cazare sau 4-8 mp plaja pentru un loc de cazare
sau 100 paturi/ha suprafata amenajata;pentru sporturile nautice:8 ambarcatiuni/ha apa,la o statiune de
50.000 loc.de cazare trebuie sa existe obligatoriu un port de agrement), alegerea modelului de amplasare-
destribuirea in teritoriu a noilor localizari.
In practica localizarii implanturilor in zonele de litoral se remarca doua solutii principale:
a)Amenajari de tipul urbanizarilor sau microurbanizarilor: amenajari integrate in centrul locuit si
amenajari independente,autonome,situate nu prea departe de un centru locuit.
b)Amenajari punctiforme,isolate cu structure exlusive turistice si amplasate la distante nu prea
mari de urbanizarile existente sau asezarile umane.
1)Modele de amanajare turistica a zonelor balneare
Formula urbanizarilor: caracterizata prin concentrarea echipamentelor turistice in imediata
invecinatate a resurselor.Amenajari isolate,punctiforme-sub forma unor complexe balneare
polifunctionale situate nu departe de centre urbane.O cerinta importanta este reprezentata de
materializarea formului ,,totul sub acelasi acoperis’’ care presupune realizarea unor dotari care sa asigure
caracterul permanent al statiunii.In functie de configuratia zonei si cerintele urbanizarii,se pot delimita
urmatoarele forme particulare de amanajare a zonelor balneare:

 Localizarea sub forma de ‘’table de sah’’ –este cea mai simpla forma de organizare in conditiile
terenurilor plate,fara denivelari sau in cazul litoralului.Are avantajul comoditatii in desfasurarea
activitatilor.
 Localizarea sub forma de,,panza de paianjen’’ – adecvata terenurilor accidentale,pe dealuri ,in
vai foarte largi marcate de inaltimi sau cursuri de rauri.Avantajul fiind ca ofera un punct de
concentrare al activitatilor.
 Localizare radiocentrica – este modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare,fiind prezent in
toate statiunile noi,are avantajul distantelor mai scurte catre centrul statiunii reprezentat de un
punct care polarireaza interesul

2)Modele de amanajare turistica a zonelor montane

In functie de apropierea fata de masivul montan,exista trei modele de amenajare:

 Localizarea periferica – considerate formula clasica realizata in jurul masivului,la distante nu prea
mari de masiv,pe caile de acces au in vecinatatea lor.Sunt statiuni mari cu activitate bisezoniera
sau permanenta.
 Localizarea periferica limita exterioara-situate mai departe de munte.
 Localizarea periferica de contact- constituita din statiuni de mai mici dimensiuni care sunt
amplasate la poalele muntelui in vecinatatea acestuia.
 Localizarea periferica limita inferioara –de releu- statiuni sau puncte isolate amplasate pe vaile de
acces in munte.
 Localizarea linear – dezvoltarea de statiuni de-a lungul cursurilor raurilor sau a vailor de
penetratie in munte
 Localizarea terminal- realizata sub forma unor puncte ozilate,de mici dimensiuni,caracterizandu-
se prin faptul ca de aici calatoria nu mai poate continua.

4)Amenajarea punctelor de intrare a turistilor in ariile protejate :

Centre didactice- constructii care reprezinta expozitii mai riguroase.Dispun de instalatii

,echipamente pt origanizarea de cursuri sau dezbateri si sunt echipate cu material audio-video.
Gradini botanice sau orfelinate pr animale: sunt locuri unde vizitatorii pot vedea aproape plante si
animale specific rezervatiei:Simple contacte intre administratorii parcului si turisti-toti membrii
personalului percului trebuie sa fie competent in a recunoaste animalele salbatice,sa fie mai bine informati
cu privire la istoria naturala a parcului si sa stie sa comunice cu turistii.Parere si reactii ale vizitatorilor-
comunicarea este un process cu dublu sens.Administratorii parcului vor sa stie daca mesajul lor a fost
bine inteles ,vor sa cunoasca parerile observatiile,reclamatiile turistilor.In acest sens,ei pun la dispozitia
turistilor o carte de aur a parcului.Pentru amenajarea unei expozitii in interiorul unei arii protejate trebuie
sa se tina cont de: alegerea unei teme,indentificarea publiclui si incercarea e ai satisface nevoile,definirea
obiectivelor,decizia cu privire la tipul de expozitie.Pentru amenajarea de itinerarii trebuie sa se tina cont
ca: intinerariul sa fie scurt,sa fie sub forma de circuit ,sa fie instructive,sa aiba aspect atragator ,sa fie
curat si bine intretinut.
Amenajarea zonelor periurbane:
Solutiile de amenajare a zonelor de week-end trebuie sa respecte unele cerinte:selectia zonelor si
stabilirea amplasamentelor viitoarelor amenajari-in zonele limitrofe oraselor se amplaseaza fie centrele
comerciale,fie dotari pentru practicarea turismului,fie industria sau ferme de crestere a animalelor sau
legumicole.Accesul spre zonele respective – zona trebuie ssa fie accesibila din cel putin doua directii
pentru a se evita aglomeratia ,atat pentru mijloacele de transport in comun cat si pt.autoturismele
personale.Dimensiunile mari se coreleaza cu suprafata posibil de amenajat si trebuie sa absoarba cel putin
20% din populatia orasului.Dotarile zonelor de week-end trebuie sa contina:echipamente de
cazare,unitati de alimentative,instalatii de agrement.

Amenajarea pesterilor:

In Romania sunt inventariate aprox.12.500 de pesteri,majoritatea de dimensiuni mici si

medii,situate de obicei in zone greu accesibile,in zonele montane intalte sau la periferia acestora , multe
cu amenajare in scop touristic.Zone precum Cheile Bicazului,Cazanele Dunarii,Podul Natural de la
Ponoarele,platourile carstice si persterile din Muntii Apuseni,Muntii Banatului sau Platoul Mehedinti sunt
cunoscute nu numai la nivel national cat si international

Definitia parcului national:

O arie protejata administrate in principal pentru protectia ecosistemului si pentru recreere
Functiile parcului national:
 stiintifica,de conservare a naturii
 turistica de satisfacere a nevoilor oamenilor pentru odihna ,recreere,cunoastere,instruire
Zonele component ale unui parc national:
 zona salbatica(rezervatia integrala)
 zona tampon (parcul propiu-zis)
 zona periferica (preparc)

Amenajarea turistica a zonelor pentru turismul de vanatoare:

1.Crearea de conditii pentru habitatul animalelor:
 Amenajarea de locuri pentru adapatul animalelor;
 Amenajarea de locuri pentru hrana animalelor
 Amenajarea de locuri pentru adapostul animalelor

Programul ,,Blue Flag’’

Beneficiile programului ,,Blue Flag’’
Concesionarii plajelor si porturilor de agrement care sunt inscrisi in programul ,,Blue Flag’’ si detin
,,Steagul Albastru’’ au beneficii esentiale pentru activitatea turistica:
 detinerea unui simbol ecologic(etichita ecologica),vizibil si recunoscut la nivel international
-prezenta pe harta mondiala a localitatiilor cu plaje Blue Flag (Steagul Albastru) plaje care prezinta
standard ridicate de mediu si siguranta
 posibilitatea utilizarii acestui simbol pentru promovare la nivel local,national si international
plajei
,,Steagul Albastru’’ este un simbol al protectiei mediului la cel mai inalt standard ,plajele porturile de
agrement care au aceasta distinctive fiind extreme de cautate de turisti cu precadere cei din
Suedia,Norvegia,Danemarca
 cresterea turistilor cu 7-10% pe sezon
 cresterea nr.de turisti in perioade mai putin prolifice:iunie de inceput si final de sezon si chiar in
extrasezon
  programul asigura si promoveaza curatenia si securitatea plajelor
 inscrierea acestor plaje si porturi de agrement in cerintele Uniunii Europene

Agenda locala 21:

Agenda locala 21 (Al21) s-a constitui in anul 1992 , ca o initiative a Conferintei Natiunilor Unite pentru
Mediu si Dezvoltare,denumita si Sumitul Pamantului de la Rio,reprezentand baza si planul de actiune ale
conceptului de dezvoltare durabila.Natiunile care si-au luat angajamentul de a lua parte la Agenda 21 sunt
monitorizare de Comisia Internationala de Dezvoltare Durabila si sunt incurajate sa promoveve Agenda21
la nivel local si regional in cadrul propilor tari.
Agenda 21 reprezinta modul de dezvoltare durabila din punct de vedere social,economic si de mediu
1) Care sunt destinatiile litoralului ce îi afecteaza intr-o mare masura echilibrul ecologic?
Echilibrul ecologic al zonelor de litoral este afectat de urmatoarele activităţi:
- Activitatea turistică
- Urbanizarea
- Sporirea numărului de locuitori
- Industria

2) Enumerati orasele din punct de vedere al functiei indeplinite (in ordine cronologica) si
dezvoltati-le
Din punct de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, se cunosc următoarele tipuri de oraşe privite
cronologic:
A. Oraşele cu funcţie militară numite şi oraşe-cetăţi sau oraşe-fort
Populaţia locuia în aceste oraşe doar în numite perioade (năvăliri, războaie), în rest, activitatea se
desfăşura în afara acestora.
Administrarea acestor oraşe era foarte dificilă deoarece ele adăposteau populaţii numeroase într-un spaţiu
restrâns şi pe perioade scurte de timp. Erau amplasate strategic, în locuri mai înalte sau mai ascunse, cu
vizibilitate mare şi în vecinătatea unor surse de apă.
Sighişoara – centrul istoric s-a păstrat nealterat în plan orizontal şi vertical
Cluj, Braşov, Sibiu – centrul istoric s-a păstrat nealterat în plan orizontal suferind modificări substanţiale
în plan vertical
Giurgiu, Brăila, Craiova, Bacău etc – centrul istoric a suferit modificări atât în plan vertical cât şi
orizontal

B .Oraşe cu funcţie comercială numite şi oraşe-port

Uneori, funcţia comercială a unui oraş este cea dominantă, motiv pentru care unii specialişti în domeniu
au inclus-o în definiţia acestui concept, numeroase oraşe născându-se din necesităţi comerciale.

B.1. Târgul local = prima formă a vieţii urbane. În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă,
aceştia erau nevoiţi să desfăşoare comrţ. Astfel au luat naştere oraşele-târguri (burguri) în care de obicei,
o dată pe lună se derulau diverse târguri. Târgurile şi-au extins apogeul în Europa Occidentală la mijlocul
sec XIX, ulterior suferind un declin, mai ales iarmaroacele.
B.2. Agenţiile comerciale (factoriile) = forma rudimentară a schimburilor îndepărtate. Au apărut
din necesitatea schimbului dintre popoarele indigene care deţineau produse din abundenţă şi popoarele
civilizate care ofereau, la schimb, instrumentele necesare obţinerii unor performanţe superioare. Agenţiile
comerciale s-au înmulţit, fiecare dintre ele câştigând importanţă pe măsura profitului obţinut de popoarele
aşa-zise civilizate. Agenţia reprezenta centrul de schimb între două popoare aflate pe trepte diferite de
civilizaţie, fiind o formă incipientă de viaţă urbană.
B.3. Centrele comerciale – au apărut şi s-au dezvoltat în momentul în care condiţiile au permis
deplasarea pe distanţe mari, fiind asigurate totodată şi condiţiile de securitate. Erau amplasate la
intersecţia marilor căi de circulaţie.
B.4. Marile centre comerciale s-au înmulţit în locurile care le permiteau dezvoltarea, mai ales condiţiile
geografice
B.5. Porturile maritime au jucat un rol important în dezvoltarea comerţului. Au fost concepute ca locuri
de popas sau de desfacere a produselor, fiind amplasate la intersecţia unor căi de circulaţie
B.6. Emporiile respectiv marile pieţe comerciale au apărut ca urmare a dezvoltării comerţului maritim şi a
celui continental, reprezentând locurile unde sunt concentrate şi negociate mărfuri din lumea întreagă.

C.Oraşele cu funcţie industrială

- C.1. Oraşe miniere. Mina, de cele mai multe ori, stă la originea unor astfel de oraşe iar
concentrarea urbană este, de la început, indispensabilă datorită, pe de o parte, necesităţii unei
numeroase forţe de muncă pentru a putea demara lucrul în mină, pe de altă parte, din
necesitatea de a exploata resursele subsolului, ceea ce dă naştere, de la început, unui mic oraş.
Sunt de mici dimensiuni şi nu aveau spaţii de extindere.
- C.2. Oraşele care asigurau prelucrarea minereurilor extrase. Uneori industria apare ca o
consecinţă a comerţului, însă ea se poate dezvolta şi în mod autonom.
- C.3. Oraşele industriale moderne. S-au dezvoltat până în anii '70 din punctul de vedere al
sporirii populaţiei ceea ce a condus la reducerea populaţiei din zonele învecinate şi la o
supradensitate în aceste oraşe. După anii'70 s-a produs procesul invers numit fenomenul de
exurbanizare care a fost determinat de imposibilitatea existenţei traiului în condiţii de
poluare, supraaglomerare etc.

D. Oraşele cu funcţie culturală

D.1. Oraşele universitare:
 Oraşe cu funcţie dominant universitară – întreaga viaţă a oraşului este subordonată vieţii
universitare. Sunt plasate ca localităţi satelit în vecinătatea unor centre urbane. Locuitorii nu
trebuie s părăsească oraşele pentru a-şi îndeplini alte nevoi, iar aici vacanţele constituie
sezonul mort.
 Oraşele mari care cumulează funcţia universitară cu alte funcţii
D.2. Centrele literare şi artistice. Funcţia culturală este dată şi de valorile intelectuale, artistice ale
unui oraş, ce se constituie în atracţii turistice
 Oraşe-muzeu – pot avea în acelaşi timp şi funcţie administrativă
 Oraşele fectivalurilor şi congreselor

E.Oraşele cun funcţie de reşedinţă temporară – oferă posibilităţi de tratament, odihnă şi

relaxare. O mare parte a populaţiei nu este permanentă.
 E.1. Oraşele sanatoriu – locuri în care persoanele care suferă de anumite afecţiuni beneficiază de
condiţi de tratare, îngrijire şi supraveghere medicală
 E.2. Oraşele staţiuni balneare - s-au născut în zonele în care au fost descoperite izvoare, mofete,
lacuri etc. cu proprietăţi curative.
 E.3. Oraşele (staţiunile) de odihnă (maritime, montane, deltaice) – au apărut din nevoia oamenilor
de evadare din cotidian, într-un loc care să ofere condiţii asemănătoare celor din oraşele de
reşedinţă.

F.Oraşele cu funcţia administrativă şi politică numite oraşe-capitală

Aceste oraşe reprezintă centrul suprem al unui stat, funcţia de capitală reprezentând unul dintre factorii
favorabili dezvoltării marilor oraşe. Aici se concentrează multe întreprinderi, respectiv locuri de munca,
principalele societăţi bancare şi financiare, teatre, muzee, edituri, posibilităţi de distracţie şi relaxare.

3)Prezentati localitatea turistica si centrul turistic in calitatea lor de unitati teritoriale

 Localitatea turistică (centrul turistic).În general există o diferenţă între aceste două tipuri de
unităţi teritoriale, chiar dacă în procesul de amenajare turistică ele sunt asociate prezentând caracteristici
similare:
Centrul turistic este asociat unei aşezări rurale
Localitatea turistică este asociată unei aşezări urbane
Deci, este vorba de o aşezare rurală sau urbană, cu funcţii economice şi sociale dezvoltate, care
concentrează în interiorul său sau în imediata sa vecinătate o varietatea de obiective turistice (naturale
şi/sau antropice) şi care, prin natura lor, pot favoriza o activitate turistică.
Localităţile turistice sunt de mărime,valoare şi profil diferite ceea ce a determinat constituirea
unor categorii distincte:
Din pct. de vedere al profilului şi funcţiilor îndeplinite:
a)Localităţi turistice cu funcţie exclusiv sau dominant turistică numite şi staţiuni
Staţiunea turistică = localitate sau parte a unei localităţi care dispune de patrimoniu turistic şi de
infrastructură turistică, în care activităţile economice susţin exclusiv realizarea produsului turistic şi care
este atestată prin hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului.
b)Localităţi turistice cu funcţii economico-sociale complexe. Adică, aşezări umane în care
activitatea turistică reprezintă o funcţie suplimentară sau complementară activităţilor economice şi
sociale. Prin urmare, turimsul deţine un loc mai mult sau mai puţin important în economia locală. În
această grupă sunt incluse oraşele şi satele care, prin poziţie, cadru natural, monumente, instituţii cultural-
artistice generează o activitate turistică propriu-zisă, complementară activităţilor economice şi sociale.