PROIECT DIDACTIC

CLASA: a XII-a
ARIA CURRICULARĂ: Limba și comunicare
DOMENIUL: Literatura română
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE INVATARE: Romanul postbelic
SUBIECTUL LECTIEI: „Moromeții” de Marin Preda
TIPUL LECŢIEI: lecţie de dobândire de cunoştinţe
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente/ literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
VALORI SI ATITUDINI
· Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
· Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate
· Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii române
· Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii în propriile abilități de
comunicare
· Abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți
· Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba maternă și recunoașterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural
· Dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu explicarea rolului
acestora în reliefarea mesajului
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi
personalizate;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii și
interpretării personalizate
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele studiate;
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi
istorici literari;
3.1. Analiza relațiilor dintre o operă studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupra culturii
româneşti.
4.1. Adecvarea tehnicilor si strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse (scrise sau orale)
4.2. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unor judecăți proprii
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- COGNITIVE:
O1 - să prezinte succint coordonatele esenţiale ale romanului Moromeţii de Marin Preda;
O2 - să comenteze fragmentele date;
 O3 – să surprindă reperele esenţiale ale evoluţiei familiei, aşa cum apar în volumul I al
romanului Moromeţii de Marin Preda;
O4 – să-și exprime părerea referitor la cerințele date
- PSIHO-MOTORII:
- Să demonstreze originalitatea actului narativ;
- Să-și mențină poziția corectă în timpul orei.
- AFECTIVE:
- Să manifeste interes față de receptarea textelor narative
- Să participe activ pe parcursul întregii lecţii.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. METODE ŞI PROCEDEE:
 conversaţia catehetică
 conversaţia euristică
 analiza structurală
 activitatea pe grupe
 învăţarea prin descoperire
 problematizarea
 schema
2. MIJLOACE DIDACTICE:
 textul literar
 fişe de lucru (întocmite de profesor)
 tabla
 P.C., videoproiector, ecran;
3. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII
 activitate individuală
 activitate pe grupe
 activitate frontală
4. RESURSE
 capacităţile normale ale elevilor
 sala de clasă
 timp de lucru: o oră didactică (50 de minute)
5. BIBLIOGRAFIE
 Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a XII-a, Autori: A. Costache, F. Ioniţă,
M. N. Lascăr, A. Săvoiu, Ed. Art, Bucureşti, 2007
 Marin Preda, Moromeţii, Editura Cartea Serv, Bucureşti, 2006;
 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti, 2002;
 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Proza. Teatrul, vol. II, Editura Aula,
Braşov, 2001.
 Cornel Ungureanu, Proză şi reflexivitate, cap. Moromeţii, moromeţienii şi ceilalţi, Ed.
Eminescu, Bucureşti, 1977.
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. MOMENT ORGANIZATORIC (2 minute)

- asigurarea cu cele necesare orei: fişele de lucru, textul, tabla
- notarea absenţelor
2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR (15 minute)
- actualizarea cunoştinţelor privind încadrarea romanului în contextul epocii, temă, problematică,
structură şi compoziţie etc.;
3. CAPTAREA ATENŢIEI (3 minute)
- Elevii au avut ca temă extragerea unor fragmente din roman ce vor fi folosite ca suport în
evidențierea unor trăsături ale romanului. Se anunță obiectivele urmărite și se scrie titlul lecției pe
tablă.
4. CONDUCEREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE (25 minute)
- Elevii sunt împărțiți în 5 grupe, au ca timp de lucru 15 minute, după care, reprezentantul fiecărei
grupe prezintă ideile formulate care vor fi discutate cu întreaga clasă, idei ce vor fi notate pe tablă
și în caietele elevilor. (Anexa 1)
5. ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI
– se face pe parcursul întregii ore („Da!”, „Bine!”, „Mai departe!”, „Sigur!”, „Continuă!” etc.)
- eseu de 5 minute: exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea
despre lume sunt reflectate în roman.
6. OBŢINEREA PERFORMANŢELOR:
- Se concluzionează, enunţându-se ideile ce se desprind din argumentările elevilor și se scriu pe
tablă.
7. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI (5 minute)
- se notează elevii care au avut o contribuţie considerabilă la desfăşurarea orei;
- se dă tema pentru acasăla alegere un eseu din cele 4 (Anexa 2), aplicând Fișa-tip pentru
caracterizarea unui personaj literar (Anexa 3)
 Anexa 1

Grupa 1 – Scena cinei

 1. Ce poziţie ocupă Moromete în familia sa hibridă şi ce reprezintă cina pentru voi?

 2. Precizaţi modul de gândire al unui şef de familie şi cum sunt aşezaţi la masă membrii familiei
Moromete utilizând citate.
 3. Autoritatea lui Ilie Moromete duce la destramarea familiei?
 4. Revolta băieților reprezintă un caz izolat în roman, sau este doar expresia conflictului dintre
generații?
 5. Atitudinea autoritară vine cumva dintr-o tradiție îndelungată și care închide în ea un adevăr
esențial al vieții: dacă autoritatea paternă decade, societatea se destramă? Argumentați.

Grupa 2 – Scena tăierii salcămului

 1. Cu ce pom se poate asemăna salcâmul?

Geneza 2 „ Şi a făcut Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere şi cu roade
bune de mâncat; iar în mijlocul Raiului era pomul vieţii și pomul cunoştinţei binelui si răului. […]
Iar femeia a zis către şarpe <<roade din pomii raiului putem sa mâncăm, numai din rodul pomului
celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: Să nu mâncţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu
muriţi!>> Atunci şarpele a zis : hotărât că nu veţi muri” (…)
 2. Ce reprezintă salcâmul în mentalitatea satului şi cine dorea să-l cumpere?
 3. Extrageţi din fraza de mai jos alte semnificaţii ale salcâmului: Acesta pare o fiinţă magică,
martor şi păstrător al atâtor tainice manifestări ale vieţii ţărăneşti nescrise. El face parte din viaţa
familiei Moromete şi viaţa satului „Toată lumea cunoştea acest salcâm”. Salcâmul este pentru
Moromete un veritabil axis mundi, un simbol al independenţei lui, personajul identificându-se
cu acest arbore. Salcâmul lui Moromete este un semn de hotar, este un simbol sacru.
 4. Justificați că prăbușirea salcâmului are ca efect imediat instaurarea haosului, referindu-vă la
metamorfoza întregii lumi (grădina, caii, satul, omul însuși).
 5. Tăierea salcâmului poate fi interpretată ca execuție sau ca jertfă? Argumentați.

Grupa 3– Scena plătirii „fonciirei”

 1. Cum se comportă Moromete la vederea agenților fiscali?

 2. Credeţi că Jupuitu procedează corect atunci când insistă?Argumentați.
 3. Ce modalităţi de caracterizare identificați? Argumenteți!
 4. Precizaţi trei trăsături ale personajului principal Ilie Moromete ce se regăsesc și în alte scene
din roman.
 5. Ce este „fonciirea”?
Grupa 4 – Scena discuțiilor din poiana lui Iocan

 1. Precizați rolul întâlnirilor de la fierăria lui Iocan;

 2. Cum sunt grupaţi ţăranii la fierăria lui Iocan?
 3. Identificaţi metafora care există în articolul citit de ţărani, apoi urmărind comentariile ţăranilor
arătaţi dacă ei înţeleg metafora.
 4. Ce rol aveau Moromete şi Cocoşilă în aceste întâlniri?
 5. Cum se încheie adunarea de la fierăria lui Iocan?

Grupa 5 – Scena de la „Piatra albă de hotar”

 1.Motivează hotărârea personajului de a-și alege „lotul său de pământ” pentru a sta de vorbă cu
sine însuși.
 2. Comentează întrebarea fundamentală pe care și-o pune personajul „Cum să trăiești dacă nu
ești liniștit?”
 3. Stabilește diferența dintre cele două lumi (așa cum apar în finalul scenei): lumea „lor” (a
copiilor din prima căsătorie ce vor să se răzlețească de familie și de sat) și „lumea lui” (a lui Ilie
Moromete, cea a unei economii autarhice, care – cu alte cuvinte – trăiește doar din ce produce).
 4. Deși a stat câteva momente în cumpănă, Moromete prin concluzia pe care o trage, dovedește
că refuză realitatea, refuză să accepte prăbușirea lumii în care el rămâne „cel din urmă țăran”.
Explică de ce personajul continuă să rămână pe o asemenea poziție.
 5. Cine credeți că se face vinovat de ruptura fiilor de tată: Moromete, fii sau „timpul
nerăbdător”?
 Anexa 2

1. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un

text narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă,
modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/
conflictele textului narativ studiat;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/
situaţii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului
narativ în construcţia personajului pentru care ai optat.
2. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un
roman studiat, aparţinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă,
modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/
conflictele romanului studiat;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/
situaţii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema
romanului în construcţia personajului pentru care ai optat.
3. Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţiile dintre două personaje ale unui roman studiat,
aparţinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese
(de exemplu: temă, perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a
statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la
două episoade/ secvenţe narative ale romanului ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva situaţiei
finale/ a deznodământului.
4. Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţiile dintre două personaje ale unui text narativ
studiat, aparţinând lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese
(de exemplu: temă, perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a
statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la
două episoade/ secvenţe narative ale textului narativ ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva situaţiei
finale/ a deznodământului.
 Anexa 3

FIŞĂ-TIP PENTRU CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ LITERAR

I. INTRODUCERE

Date despre autor şi operă

Locul personajului în operă
Stabilirea tipologiei personajului
 erou/ figură/ actor/ actant;
 principal (central)/ secundar/ episodic/ figurant (criteriu: locul ocupat în acţiune);
 protagonist/ antagonist/ spectator/ comentator (criteriu: rolul avut în acţiune);
 erou/ antierou;
 plat (unilateral, liniar, simplu, ale cărui acţiuni sunt previzibile)/ rotund (complex);
 realist/ romantic/ simbolic;
 istoric/ fictiv/ legendar/ fabulos/ mitic/ alegoric (criteriu: raportul cu realitatea);
 excepţional/ contradictoriu în romantism;
 titular (eponim)/ sugerat prin titlu;
 individual/ colectiv;
 pozitiv/ negativ (criteriu: etic);
 uman (adult; copil)/ animalier;
 prezent/ absent;
 feminin/ masculin;
 suprapersonaj (ex. pădurea spânzuraţilor);
 personaj-reflector (cel care participă sau numai asistă la evenimente, în ipostaza unui observator care
exprimă punctul de vedere al naratorului şi comentează, de pe o poziţie relativ obiectivă, actele altor
personaje);
 personaj-martor;
 personaj-narator;
 răufăcător/ donator (furnizor)/ ajutor/ fata de împărat (personajul căutat) şi tatăl ei/trimiţătorul/ falsul
erou/ eroul în basm.
Statutul social (apartenenţa la o anumită clasă socială, meserie etc.; ex: intelectual, ţăran, aristocrat,
sclav etc.)
Semnificaţia numelui

II. CUPRINS

Evidenţierea portretului fizic (fizionomie, vestimentaţie, vârstă, mimică, gestică etc.) prin:
 Caracterizare directă făcută de către narator, de către alte personaje (în genul epic), de către
dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
 Caracterizare indirectă;
 Autocaracterizare.
Evidenţierea portretului moral prin:
 Caracterizare directă de către narator sau de către alte personaje (în genul epic), de către
dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
  Caracterizare indirectă care reiese din: meditaţii interioare, gânduri, acţiuni, fapte, gesturi,
mediul în care personajul trăieşte, locuinţă, relaţia cu celelalte personaje, comportament,
limbaj, vestimentaţie, nume etc.
 Autocaracterizare;
Evidenţierea trăsăturii dominante a caracterului şi natura personajului, tipul uman pe care îl reprezintă
(personaj tip în realism; caractere în clasicism, construite în jurul unei singure idei sau trăsături de
caracter: avarul, arivistul etc.)
Constanţa atitudinii personajului: dacă păstrează aceleaşi trăsături pe tot parcursul operei literare,
dacă suferă anumite modificări sau transformări evolutive, uneori spectaculoase şi ce anume le
determină (personaj static sau dinamic)

III. CONCLUZIE

Locul personajului în umanitatea operei scriitorului, în contextul literaturii naţionale şi universale (dacă
a mai apărut la alţi scriitori, în alte opere)
Caracterul de noutate adus de personaj
Notă: Aprecierile critice pot apărea la începutul sau la sfârşitul unei caracterizări