PRO G RAM E ANAL ITICE

(Lecto r d r. Ovi di u P OP -BRÂNCUŞ)

A nu l un i ver si t a r 2008- 200 9

1. Teologi e Pastora l ă , an I A (sem. I-II) - L i mb a gre a că – Teor i e (î n c ep ă tori )

2. Teologi e p astoral ă , an I C (sem. I-II) – L i mb a gre a că – Teo ri e (avansaţi )

3. Teologi e Mas te r, an I (sem.I- II) – L imb a grea c ă , c. p . (fa cu l t at iv)

4. Teologi e Mas te r, an II (sem. III-IV) – L i mb a gre a că , cu rs p rac ti c (fa cu l ta ti v)

UNIVER S ITATEA DIN BUCUR EŞ TI

FACULTAT EA DE TE OLOGIE ORTODOXĂ
C a t ed r a : T EOLOGI E – F ILOLOGI E
Speci al i z a r e a : T E O L O G IE PASTO RAL Ă
An ul u ni ve rs i t a r 2008 - 2009
Di sci p l i n a : LI M B A G RE ACĂ – T E O RIE
S t r uct u r a di sci p l i n ei : C ur s z i
Anu l I A [î n c ep ători ], 1 oră cu rs săpt ă m â n a l , (28 pe a n )
C ad r u l di dac t i c : Lect .d r. Ovi di u P OP -BRÂNCUŞ

1. O B I E CT IVE G E NE RAL E

C uno aşt e r ea şi î ns uşi r ea de căt re st uden ţ i a fonet i ci i , m orfologiei şi a uno r

elem e nt e de si n t ax ă şi i sto ri e (evoluţ i e) a l e l i m bi i ele ne, i n st r u m e n t u l pr i vi l egi at a l
propovădui r i i şi r ă sp â n d i r i i C r eşt i n i sm u l u i î n p ri m el e sal e secol e, î n vede rea dobân di r i i
accesul ui n em i j loci t l a t ext el e S ept u ag i n t e i , Noul ui Test a m e n t , cât şi a abor dă r i i î n
ori g i n a l a scr i e r i l o r Sfi nţ i l o r P ă ri n ţ i (de l i m b ă gr eac ă) ai B iser i ci i .

2. O B I E CT IVE SPECIFICE ( O PE RAŢ IO NAL E )

S t uden ţ i i vor dobân di cunoşt i n ţ e pr i vi n d :

- cont ext ul i sto ri c al ap a r i ţ i e i şi r ăs p â n d i r i i l i m bi i ele ne;
- fonet i c a şi g r af i a ( at â t cl asi ce cât şi bi za n t i n e : er as m i că – r euc h l i n i a n ă ) ;
- mo rfologi a , cu pr ecă de re a di al ect ul ui at i c, ce a se rvi t ca fun da m e n t pen t r u dezvol t a r e a
l i m bi i koi né şi , î n cont i n u a r e , a ele nei bi za n t i n e (p r ac t i ca t ă p â n ă ast ă z i î n cul t ul ori e n t a l
de exp res i e gr ea că );

3. MO DA L IT ĂŢ I DE RE ALIZ ARE (T IPURI DE ACT IVIT ĂŢ I)

P red a re a se va r ea l i z a p r i n :
- cu rs u r i , cup r i n z â n d p re l eger i i nfor m a t i v- form at i ve săpt ă m â n a l e (cât e un a oră ) î n
confor m i t a t e cu t em a t i ca p revă zu t ă ;
- sem i n a r i i săpt ă m â n a l e (câ t e 2 ore/ să pt ă m â n ă ) , ca re vor abord a l a modul pr a ct i c
cu noşt i n ţ e l e pr ed at e l a cu rs – expl i ci t a r e a , ap rofu nd a r e a şi fi xa re a lor, p re po nde r e n t ă
fi i nd acum act ivi t at ea p r ac t i că (exer ci ţ i i g r a m a t i c a l e, ap l i c aţ i i pe t ext et c.), car e vor avea
ca mod al i t a t e i m p l i c a r e a act i vă a t ut u ro r st uden ţ i l o r.

4. FO RM E DE E VAL UARE

Ev al uarea p ermane nt ă se va desfăşur a î n cad r u l sem i n a r i i l o r , p ri n act ivi t a t e a

pe r m a n e n t ă , cât şi p ri n a pl i ca r e a u nor t est e cu valoa r e p re di c t i vă şi form at i v ă, ca re vor
avea ca scop decl a r a t ver ifi ca r e a a t i n g e r i i obiect ivelor oper aţ i o n a l e al e fi ecă re i t em e
pr ed at e l a cu rs .
Ev al uarea sumat i v ă se face pr i n exa m e ne semest r i a l e fi na l e , i a r not a fi na l ă va ţ i n e
sea m a şi de pe rfo rm a n ţ e l e dovedi t e de st uden ţ i î n re zolva r e a t est elo r pa r ţ i a l e.

T E MAT ICA CURS URIL O R

(S EM ES TRUL I)

In troduce re î n st udi u l l i m bi i ele ne; pe ri o ade l e evoluţ i ei l i m bi i ; i n d o-e u r o p e a n a

gr a ca koi n h v é , gr eac a m edi e
c om u n ă ( I E ) , p r o t o g r e a c a , g r e a c a m i c e ni a n ă , d i a l e c t e le l i m b i i c l a s i c e ,
sau bi z a n t i n ă ; neogr eac a .
G r af i e : a l fabet ul gr ec, o r i g i ne a ş i e vo l u ţ i a l u i ; sem n e di ac r i t i ce specifice; pu nc t u aţ i a ;
p ronunţi e (e r as m i că / re uc h l i n i a n ă ) .
E l em en te d e fon eti c ă: vocal e, consoa ne , di fto ngi ; si l ab a, r eg ul i de si l aba ţ i e ;
acce nt e l e (t on i c/ di n a m i c ) , r eg ul a accen t u l u i .
- C uvâ n t u l g r a m a t i c a l : m orfem el e (r a d i ca l , afi xe , vocal ă t em at i c ă , desi ne n ţ e) ;
Morfologi a - P ăr ţ i l e de vorbi re: p ri v i re com pa r a t i v ă (i n t e r d i sc i p l i n a r ă : cu l at i n a
şi l i m bi l e m ode r ne ) ;
Art i co lu l , fl exi u n ea l u i .
Substan ti vul : mo rfem e, cat ego ri i gr a m a t i c a l e , cel e t re i gr up e de fl exi u n e:
- decl i n a r e a I (t em el e î n -a- ,-h- ), decl i n a r e a cont r as el o r;
- decl . a II- a (î n - o -) , cont r a se , d e c l . a t i c ă ;
- decl . a III - a (consoa n ă , a l t e vocale, dift on g) .
 Ve rb ul : mo rfem e (r a d i ca l , afi xe, t em ă verbal ă , t . t em por a l ă , desi n e n ţ e ); cat ego ri i
gr a m a t i c a l e (m od, di at ez ă , aspect / t i m p , pe rsoa n ă , nu m ă r ) ; a ug m e n t , re du pl i ca r e ; verbul
eimiv .
Con jugare a verbu lui temat i c (î n – w -):
- t em a pr ez e n t u l ui cu form el e de ri v at e (p r ez e n t , i m pe rfect );
- ao ri st ul (1si g m a t i c / as i g m a t i c , 2 t em at i c / a t em a t i c , capa t i c, aor i s t u l p asi v);
- vi i t or ul (1 si gm at i c, 2 asi gm a t i c , a t i c , d o r i c ) ;
- pe rfect ul (1 sl ab, 2 t a re , t i p oi \ d a );
- adj ect i vel e verba l e.

(S EMES TRUL AL II- LEA)

Ve rb el e con tr ase (î n - aw -, - ε w -, - οw -) .
Con jugare a verbu lui atemat i c (î n – mi v ):
- t em e r a di ca l e fh m i v ;
- t em e cu re dup l i c a r e de pr ez e n t d i v d w mi ;
- t em e cu r a di ca l l ă rg i t de i v kn u m i ;
Ad j ec ti vu l cu cel e t re i cl ase; adj ect i vel e cu fl exi u n e a nom a l ă ; g r a de l e de
com p a r a ţ i e .
Pronumel e : pe rso n a l , person a l r efl exi v, posesiv, demo nst r a t i v, r el a t i v, i n t e r oga t i v,
ne defi ni t , de reci p roci t at e.
Numera lu l : ca rd i n a l , ord i n a l , a d v e r b i a l , m u l t i p l i c a t i v, d i s t r i b u t i v, s u b s t a n t i v e d e r i v a t e ,
f r a c ţ i u n e a ; n o t a r e a c i f r e lo r ş i n u m e r e lo r.
Adve rbul : form a r e a ; t i p u r i de adve rbe: de l oc, t i m p , mod, n eg aţ i e , i nt e rog at i v;
gr a d el e de com p a r a ţ i e . P a r t i c ul e (i n t e r j ecţ i i ).
Par ti cu l e si nd e ti c e : p re po zi ţ i a şi conj unc ţ i a .

T E XT E PRO PUS E PE NT RU A FI S TUDIAT E

- Vec hi ul şi Noul Test a m e n t ,
- An t on i e Hozevi t ul - Mi n un i l e Preasf i nt e i N ăscă t o are d e
Dumn eze u l a Hozi v a

B I B L IO G R AFIE

AB EL P.F. des F ré r es P réche u rs , Grammai re du Gre c Bi bl i q ue , P a r i s , Libr a r i e Lecoffre,

1927.
ALLAR D J. - F EUILLATR E E. , Grammai re Grec qu e , P a r i s , Libr ai r i e Hachet t e, 1972.
BALMUŞ C . - GR AUR AL. , Gramat i c a l i mbi i gre c eş t i , Ed i t u r a Aut or i l o r
Asoci a ţ i , 1935 .
BLAIS E A., Ma nue l du L at i n C hr ét i e n , S t r a sbourg, Le Lat i n C h r é t i e n , 1955.
CHASS ANG A. , N ou ve l l e Grammai re Gre cq ue , P a ri s, Ga r n i e r, 1889 .
C OOK B .F., Gree k Ins cri p t i ons , London , B ri t i s h Museum P ress, 1990.
KOCH E. , Grammai re Grec qu e , P a r i s , Ar m a n d C ol i n , 1887.
KOENIG I ., Gramat i c a l i mb i i el i n e , B ucureşt i , l 935 .
MOUNC E D.Wi l l i a m , B asi c s of B i b l i c al Gre ek , Zonde rva n , Mic hi g a n , U.S .A.
POP O., L i mba grea că v e c h e , Ed . A nt et , Bucu reşt i , 2002.
RIEMANN O. - GOELZER H., Grammai re Gre cq ue , P a ri s, A r m a n d Col i n ,
1930.
ROERS CH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., El em e nt s d e Grammai re Grec qu e , Wet te re n ,
Ed i t i on s <C u l t u r a > , 1960.
SLUŞANS CHI D., Si nt ax a l i mb i i l at i n e , B ucureşt i , Ed . Univers i t ăţ i i , 1994.
Ş TEF A.F., Ma nua l d e l i mba greac ă ve c h e , B ucu reşt i , Hum a n i t a s, 1996.
Ş TEF ĂN ES CU N. I. , Si n t a xa grea că . . . u rm at ă d e morf o l og i e , B ucureşt i ,
Ti p a r u l Univers i t a r, 1937.
TER RAC INA F., Verbi Grec i , Ga r z a n t i E di t ore , 1994.

DICŢIO NARE

C ARR EZ Ma u r i ce şi MOR EL F r a n çoi s – Di cţ i o nar grec - român al N oul ui Test ame nt , ed.
Soci et a t ea B ibl i că In t e rco nfesi on al ă di n Rom ân i a , Bucu reşt i , 1999 , t r a d . Gheorg he
BADEA.

Or i ce a l t di cţ i on a r gr ec – l i m b ă cl asi că ori moder n ă accesi bi l ă .

UNIVER S ITATEA DIN BUCUR EŞ TI

FACULTAT EA DE TE OLOGIE ORTODOXĂ
C a t ed r a : T EOLOGI E – F ILOLOGI E
Speci al i z a r e a : T E O L O G IE PASTO RAL Ă
An ul u ni ve rs i t a r 2008 - 2009
Di sci p l i n a : LI M B A G RE ACĂ – T E O RIE
S t r uct u r a di sci p l i n ei : C ur s z i
Anu l I C [ av a ns a ţ i ] , 1 oră cu rs săp t ă m â n a l , 28, pe a n .
C ad r u l di dac t i c : Lect .d r. Ovi di u P OP -BRÂNCUŞ

1. O B I E CT IVE G E NE RAL E

C uno aşt e r ea şi î ns uşi r ea de căt re st uden ţ i a fonet i ci i , m orfologiei şi a uno r

elem e nt e de si n t ax ă şi i sto ri e (evoluţ i e) a l e l i m bi i ele ne, i n st r u m e n t u l pr i vi l egi at a l
propovădui r i i şi r ă sp â n d i r i i C r eşt i n i sm u l u i î n p ri m el e sal e secol e, î n vede rea dobân di r i i
accesul ui n em i j loci t l a t ext el e S ept u ag i n t e i , Noul ui Test a m e n t , cât şi a abor dă r i i î n
ori g i n a l a scr i e r i l o r Sfi nţ i l o r P ă ri n ţ i (de l i m b ă gr eac ă) ai B iser i ci i .
2. O B I E CT IVE SPECIFICE ( O PE RAŢ IO NAL E )

S t uden ţ i i vor dobân di cunoşt i n ţ e pr i vi n d :

- cont ext ul i sto ri c al ap a r i ţ i e i şi r ăs p â n d i r i i l i m bi i ele ne;
- fonet i c a şi g r af i a ( at â t cl asi ce cât şi bi za n t i n e : er as m i că – r euc h l i n i a n ă ) ;
- mo rfologi a , cu pr ecă de re a di al ect ul ui at i c, ce a se rvi t ca fun da m e n t pen t r u dezvol t a r e a
l i m bi i koi né şi , î n cont i n u a r e , a ele nei bi za n t i n e (p r ac t i ca t ă p â n ă ast ă z i î n cul t ul ori e n t a l
de exp res i e gr ea că );
- elem e nt el e defi ni t o ri i al e l i m bi i koi né a Noul ui Test am e n t şi l i m bi i c reşt i n e a scr i e r i l o r
Sfi nţ i l o r P ăr i n ţ i , cu di fe re n ţ e l e speci fi ce faţ ă de l i m b a pe ri o adei cl as i ce;
- abord a r e a şi î ns uşi r e a uno r problem e de si n t a x ă (a caz u r i l or, a fra z ei );
- dobâ nd i re a uno r cunoşt i n ţ e absol ut n ecesa re pr i vi n d evol uţ i a l i m bi i g receşt i î n epoca
creşt i n i s m u l u i p ri m a r şi , m a i cu seam ă , cea a ap a r i ţ i e i şi dezvol t ă r i i m a r i i l i t e r a t u r i
pa t r i s t i ce, pâ n ă î n epoca bi za n t i n ă ;

3. MO DA L IT ĂŢ I DE RE ALIZ ARE (T IPURI DE ACT IVIT ĂŢ I)

P red a re a se va r ea l i z a p r i n :
- cu rs u r i , cup r i n z â n d p re l eger i i nfor m a t i v- form at i ve săpt ă m â n a l e (cât e un a oră ) î n
confor m i t a t e cu t em a t i ca p revă zu t ă ;
- sem i n a r i i săpt ă m â n a l e (câ t e 2 ore/ să pt ă m â n ă ) , ca re vor abord a l a modul pr a ct i c
cu noşt i n ţ e l e pr ed at e l a cu rs – expl i ci t a r e a , ap rofu nd a r e a şi fi xa re a lor, p re po nde r e n t ă
fi i nd acum act ivi t at ea p r ac t i că (exer ci ţ i i g r a m a t i c a l e, ap l i c aţ i i pe t ext et c.), car e vor avea
ca mod al i t a t e i m p l i c a r e a act i vă a t ut u ro r st uden ţ i l o r.

4. FO RM E DE E VAL UARE

Ev al uarea p ermane nt ă se va desfăşur a î n cad r u l sem i n a r i i l o r , p ri n act ivi t a t e a

pe r m a n e n t ă , cât şi p ri n a pl i ca r e a u nor t est e cu valoa r e p re di c t i vă şi form at i v ă, ca re vor
avea ca scop decl a r a t ver ifi ca r e a a t i n g e r i i obiect ivelor oper aţ i o n a l e al e fi ecă re i t em e
pr ed at e l a cu rs .
Ev al uarea sumat i v ă se face pr i n exa m e ne semest r i a l e fi na l e , i a r not a fi na l ă va ţ i n e
sea m a şi de pe rfo rm a n ţ e l e dovedi t e de st uden ţ i î n re zolva r e a t est elo r pa r ţ i a l e.

T E MAT ICA CURS URIL O R

(S EM ES TRUL I)

In troduce re î n st udi u l l i m bi i ele ne; per i oa del e evoluţ i ei l i m bi i ; i ndo- eu ropea n a

com u n ă (IE ), p rot ogr eac a , gr ea ca m i ce ni a n ă , di al ect el e l i m bi i cl as i ce, gr a c a koi n h v é ,
gr ea ca m edi e sau bi za n t i n ă ; n eog re ac a .
G r af i e : al f abet ul gr ec, or i g i ne a şi evol uţ i a l ui ; sem ne di ac r i t i ce speci fice;
pun ct ua ţ i a ; p ronunţi e (e r as m i că / re uc h l i n i a n ă ) .
E l em en te d e fon eti c ă: vocal e, consoa ne , di fto ngi ; si l ab a, r eg ul i de si l aba ţ i e ;
acce nt e l e (t on i c/ di n a m i c ) , r eg ul a accen t u l u i .
- C uvâ n t u l g r a m a t i c a l : m orfem el e (r a d i ca l , afi xe , vocal ă t em at i c ă , desi ne n ţ e) ; cuvân t u l
fonet i c: i ni ţ i a l a şi fi na l a cuvâ nt ul ui , consoan el e mobi l e.
- F enom e ne fonet i ce: vocal i ce (el i z i u n e a , afere z a , hi a t u l , cr as a , si ne re z a , di er ez a ,
m et a t e z a ca n t i t ă ţ i i , l u ng i re a com pe ns at o r i e , scur t a r e a / l ege a l u i Ost hoff, cont r a ge r i l e) şi
conson a n t i c e (as i m i l a r e a , di si m i l a r e a , epen t ez a , m et at e z a , evol uţ i a spi r a n t e l o r) . Apofoni a
cal i t at i v ă şi can t i t a t i vă .
Morfologi a - P ăr ţ i l e de vorbi re: p ri v i re com pa r a t i v ă (i n t e r d i sc i p l i n a r ă : cu l at i n a
şi l i m bi l e m ode r ne ) ;
Art i co lu l , fl exi u n ea l u i .
Substan ti vul : mo rfem e, cat ego ri i gr a m a t i c a l e , cel e t re i gr up e de fl exi u n e:
- decl i n a r e a I (t em el e î n -a- ,-h- ), decl i n a r e a cont r as el o r;
- decl . a II- a (î n - o -) , cont r a se , decl . at i că ;
- decl . a III - a (consoa n ă , a l t e vocale, dift on g) .
 Ve rb ul : mo rfem e (r a d i ca l , afi xe, t em ă verbal ă , t . t em por a l ă , desi n e n ţ e ); cat ego ri i
gr a m a t i c a l e (m od, di at ez ă , aspect / t i m p , pe rsoa n ă , nu m ă r ) ; a ug m e n t , re du pl i ca r e ; verbul
eimiv
Con jugare a verbu lui temat i c (î n – w -):
- t em a pr ez e n t u l ui cu form el e de ri v at e (p r ez e n t , i m pe rfect );
- ao ri st ul (1si g m a t i c / as i g m a t i c , 2 t em at i c / a t em a t i c , capa t i c, aor i s t u l p asi v);
- vi i t or ul (1 si gm at i c, 2 asi gm a t i c , at i c, do ri c) ;
- pe rfect ul (1 sl ab, 2 t a re , t i p oi \ d a );
- m a i m ul t ca pe rfect ul ; vi i t or ul II;
- adj ect i vel e verba l e.

(S EMES TRUL AL II- LEA)

Ve rb el e con tr ase (î n - aw -, - ε w -, - οw -) .
Con jugare a verbu lui atemat i c (î n – mi v ):
- t em e r a di ca l e fh m i v
- t em e cu re dup l i c a r e de pr ez e n t d i v d w mi
- t em e cu r a di ca l l ă rg i t de i v kn u m i
Ad j ec ti vu l cu cel e t r ei cl ase; a dject ivele cu flexi u ne a nom a l ă (n e re gu l a t ă ); -
gr a d el e de com p a r a ţ i e .
Pronumel e : pe rso n a l , person a l r efl exi v, posesiv, demo nst r a t i v, r el a t i v, i n t e r oga t i v,
ne defi ni t , de reci p roci t at e.
Numera lu l : ca r di n a l , ord i n a l , adve rbi a l , m ul t i pl i c at i v, di st r i but i v, subst a n t i ve
de ri v at e , frac ţ i u ne a ; not a r e a cifrel or şi nu m e re l or.
Adve rbul : form a r e a ; t i p u r i de adve rbe: de l oc, t i m p , mod, n eg aţ i e , i nt e rog at i v;
gr a d el e de com p a r a ţ i e . P a r t i c ul e (i n t e r j ecţ i i ).
Par ti cu l e si nd e ti c e : p re po zi ţ i a şi conj unc ţ i a .

T E XT E PRO PUS E PE NT RU A FI S TUDIAT E

- Vec hi ul şi Noul Test a m e n t ,
- An t on i e Hozevi t ul - Mi n un i l e Preasf i nt e i N ăscă t o are d e
Dumn eze u l a Hozi v a
- Sf. Ioa n Hri sost om - Lauda Sf i nţ i l or mart i ri sau Past or Hermae

* * * - Poi m h v n (Păst orul l u i Herma )

- Sfân t u l S i m eo n Noul Teolog -Pe ri ; a j g a v p h " (C at eh e za a II - a )

B I B L IO G R AFIE

AB EL P.F. des F ré r es P réche u rs , Grammai re du Gre c Bi bl i q ue , P a r i s , Libr a r i e Lecoffre,

1927.
ALLAR D J. - F EUILLATR E E. , Grammai re Grec qu e , P a r i s , Libr ai r i e Hachet t e, 1972.
BALMUŞ C . - GR AUR AL. , Gramat i c a l i mbi i gre c eş t i , Ed i t u r a Aut or i l o r
Asoci a ţ i , 1935 .
BLAIS E A., Ma nue l du L at i n C hr ét i e n , S t r a sbourg, Le Lat i n C h r é t i e n , 1955.
CHASS ANG A. , N ou ve l l e Grammai re Gre cq ue , P a ri s, Ga r n i e r, 1889 .
C OOK B .F., Gree k Ins cri p t i ons , London , B ri t i s h Museum P ress, 1990.
KOCH E. , Grammai re Grec qu e , P a r i s , Ar m a n d C ol i n , 1887.
KOENIG I ., Gramat i c a l i mb i i el i n e , B ucureşt i , l 935 .
MOUNC E D.Wi l l i a m , B asi c s of B i b l i c al Gre ek , Zonde rva n , Mic hi g a n , U.S .A.
POP O., L i mba grea că v e c h e , Ed . A nt et , Bucu reşt i , 2002.
RIEMANN O. - GOELZER H., Grammai re Gre cq ue , P a ri s, A r m a n d Col i n ,
1930.
ROERS CH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., El em e nt s d e Grammai re Grec qu e , Wet te re n ,
Ed i t i on s <C u l t u r a > , 1960.
SLUŞANS CHI D., Si nt ax a l i mb i i l at i n e , B ucureşt i , Ed . Univers i t ăţ i i , 1994.
Ş TEF A.F., Ma nua l d e l i mba greac ă ve c h e , B ucu reşt i , Hum a n i t a s, 1996.
Ş TEF ĂN ES CU N. I. , Si n t a xa grea că . . . u rm at ă d e morf o l og i e , B ucureşt i ,
Ti p a r u l Univers i t a r, 1937.
TER RAC INA F., Verbi Grec i , Ga r z a n t i E di t ore , 1994.

DICŢIO NARE

C ARR EZ Ma u r i ce şi MOR EL F r a n çoi s – Di cţ i o nar grec - român al N oul ui Test ame nt , ed.
Soci et a t ea B ibl i că In t e rco nfesi on al ă di n Rom ân i a , Bucu reşt i , 1999 , t r a d . Gheorg he
BADEA.

Or i ce a l t di cţ i on a r gr ec – l i m b ă cl asi că ori moder n ă accesi bi l ă .

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂ
Catedra TEOLOGIE - FILOLOGIE
Specializare: TEOLOGIE PASTORALĂ
An universitar 2009-2010
DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ – C.P. (facultativ)
Structura disciplinei: Curs zi,
MASTER, anul I , semestrul I, 2 ore curs (56) / săptămână (28)
Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE)

- aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în
domeniul limbii elene (fonetică, morfologie, sintaxă şi elemente de istoria limbii, forme
dialectale ori târzii) a Sfintei Scripturi (Septuaginta şi Noul Testament) şi a Părinţilor Bisericii,
în vederea abordării acestor texte greceşti în original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE)

- fixarea şi aprofundarea cunoştinţelor de gramatică, morfologice şi sintactice anterior
dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe;
- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;
- prin activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor), ce vor alterna cu prelegerile,
cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi
de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal şi sub raportul conţinutului ideatic textele
abordate.
- dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative,
educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE:
Activitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs practic.
Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a unor
cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere, demonstraţie,
tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe metodele activ-
participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la traducerea textelor, se
va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori ideatic, la dezbateri
menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE
- evaluare parţială, continuă (predictivă, formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor
cursanţilor prin exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2)
docimologice şi
- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

(SEMESTRUL I)
Fonetică şi grafie: alfabetul, accentele, semnele diacritice, pronunţia.
Morfologie: părţile de vorbire
- articolul
- substantivul cu cele trei grupe flexionare
- declinarea I: teme în -a şi -h(inclusiv substantivele contrase)
- declinarea a II-a: teme în -o
- declinarea a III-a: teme în consoană, vocală şi diftong
 - verbul grec: verbul tematic (în -w)
- conjugarea verbelor tematice
- temele de prezent, viitor, aorist, perfect şi aorist pasiv, la cele trei diateze.

TEXTE PROPUSE A FI STUDIATE

- Noul Testament - Fptelele Apostolilor

- Sf. Ioan Hrisostom - Lauda Sfinţilor martiri

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre,
1927.
ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.
BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi,
1935.
BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura
Naţională>, Bucureşti, 20002.
BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.
CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.
COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.
KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.
KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.
MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.
POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.
RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin,
1930.
ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren,
Editions <Cultura>, 1960.
SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.
ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.
ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,
Tiparul Universitar, 1937.
TERRACINA F., Verbi Greci, Garzanti Editore, 1994.

DICŢIONARE
CARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţionar grec-român al Noului Testament, ed.
Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 1999, trad. Gheorghe
BADEA.

Orice alt dicţionar grec – limbă clasică ori modernă accesibilă.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂ
Catedra TEOLOGIE - FILOLOGIE
Specializare: TEOLOGIE PASTORALĂ
An universitar 2009-2010
DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ – C.P. (facultativ)
Structura disciplinei: Curs zi,
MASTER, anul I , semestrul II, 2 ore curs (56) / săptămână (28)
Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE)

- aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în
domeniul limbii elene (fonetică, morfologie, sintaxă şi elemente de istoria limbii, forme
dialectale ori târzii) a Sfintei Scripturi (Septuaginta şi Noul Testament) şi a Părinţilor Bisericii,
în vederea abordării acestor texte greceşti în original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE)

- fixarea şi aprofundarea cunoştinţelor de gramatică, morfologice şi sintactice anterior
dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe;
- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;
- prin activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor), ce vor alterna cu prelegerile,
cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi
de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal şi sub raportul conţinutului ideatic textele
abordate.
- dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative,
educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE:
Activitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs practic.
Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a unor
cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere, demonstraţie,
tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe metodele activ-
participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la traducerea textelor, se
va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori ideatic, la dezbateri
menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE
- evaluare parţială, continuă (predictivă, formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor
cursanţilor prin exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2)
docimologice şi
- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

SEMESTRUL II)
- adjectivul grec
- clasele de flexiune
- adjectivele neregulate
- gradele de comparaţie
- verbele contrase (în –aw,-ew,-ow)
- aoristul 2 tematic şi atematic
- verbele atematice (în –mi)
- teme radicale (eijmiv)
- teme cu reduplicare de prezent (divdwmi)
- teme cu radical lărgit (deivknumi)
- pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ etc.
- numeralul;
- adverbul;
- particulele sindetice: prepoziţia şi conjuncţia.

TEXTE PROPUSE A FI STUDIATE

- Noul Testament - Fptelele Apostolilor

- Sf. Ioan Hrisostom - Lauda Sfinţilor martiri

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre,
1927.
ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.
BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi,
1935.
BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura
Naţională>, Bucureşti, 20002.
BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.
CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.
COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.
KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.
KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.
MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.
POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.
RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin,
1930.
ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren,
Editions <Cultura>, 1960.
SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.
ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.
ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,
Tiparul Universitar, 1937.
TERRACINA F., Verbi Greci, Garzanti Editore, 1994.

DICŢIONARE
CARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţionar grec-român al Noului Testament, ed.
Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 1999, trad. Gheorghe
BADEA.

Orice alt dicţionar grec – limbă clasică ori modernă accesibilă.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂ
Catedra TEOLOGIE - FILOLOGIE
Specializare: TEOLOGIE PASTORALĂ
An universitar 2009-2010
DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ C.P. (facultativ)
Structura disciplinei: Curs zi,
MASTER, anul II, semestrul I, 2 ore curs (56)/ săptămână (28)
Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE)

- aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în
domeniul limbii elene a Părinţilor Bisericii, în vederea abordării acestor texte greceşti în
original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIOPNALE)

- fixarea şi aprofundarea în continuare a cunoştinţelor de gramatică, morfologice, dar mai cu
seamă sintactice anterior dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe în domeniul stilisticii;
- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;
- prelegerile vor alterna cu activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor) şi
cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi
de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal (stilistic) şi sub raportul conţinutului ideatic
textele abordate.
- dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative,
educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE
Activitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs
practic. Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a
unor cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere,
demonstraţie, tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe
metodele activ-participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la
traducerea textelor, se va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori
ideatic, la dezbateri menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de
muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE
- evaluare parţială, continuă (formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor cursanţilor prin
exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2) docimologice şi
- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

(SEMESTRUL I)
- succintă recapitulare;
- sintaxa cazurilor: în indo-europeana comună; sincretismul cazurilor în greacă (şi
latină); apariţia şi rolul prepoziţiilor;
- Nominativul:
- cazul dominant; acordul subiect-predicat (al numelui predicativ, acordul atic); atracţia
(prolepsa) subiectului subordonatei în regentă.
- Vocativul: caz relicvă, al interpelării.
- Locativul; forme adverbializate - cf. latina.
- Genitivul:
- genitivul propriu-zis (I.E.), apartenenţa, posesia, ca: partitiv, subiectiv/obiectiv, posesiv şi al
apartenenţei, al calităţii (materie, valoare, preţ, măsură, vârstă);
- genitivul ablativ (separativ I.E.) ca: separativ, privativ, al originii etc.
- genitivul locativ (I.E.), forme adverbializate, devenit neproductiv, la fel ca în latină.
- Dativul:
- dativul propriu-zis (I.E.) ca: al atribuirii, al destinaţiei, al interesului, posesiv, de agent,
etic/expletiv, iudicantis;
- dativul locativ, în spaţiu şi timp;
- dativul instrumental: sociativ/comitativ, instrumental, modal, al cauzei, măsurii ori diferenţei,
dativ după verbele prefixate;
- Acuzativul: obiectul, suprafaţa ori ţinta acţiunii; complement direct, intern, de relaţie
(şi dublul acuzativ), al extensiunii în timp şi spaţiu, adverbial.

- Complementul circumstanţial de loc ( unde, încotro, de unde, pe unde, până unde).

- Complementul circumstanţial de timp ( când, de când, până când, cât timp).

- Sintaxa participiului:
- Participiul cu valoare nominală ca: substantiv, adjectiv (atribut);
- Participiul cu valoare verbală: Sintagmele participiale - relativă şi absolută (Gen.
absolut, Ac. absolut); participiul predicativ.

- Sintaxa infinitivului:
- cu valoare nominală ca: substantiv;
- cu valoare verbală: infinitivul absolut; infinitivul predicativ.

TEXTE PROPUSE A FI STUDIATE

- Sf. Ioan Gură de Aur - Elogiul Sfinţilor martiri ( jEgkwvmion eij" tou'" aJgivou"
tou;"... marturhvsanta")
- Sf. Vasile cel Mare - Către tineri (Pro;" tou;" neouv")

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre,
1927.
ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.
BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi,
1935.
BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura
Naţională>, Bucureşti, 20002.
BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.
CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.
COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.
KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.
KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.
MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.
POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.
RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin,
1930.
ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren,
Editions <Cultura>, 1960.
SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.
ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.
ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,
Tiparul Universitar, 1937.
TERRACINA F., Verbi Greci, Garzanti Editore, 1994.

DICŢIONARE
CARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţionar grec-român al Noului Testament, ed.
Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 1999, trad. Gheorghe
BADEA.

Orice alt dicţionar grec – limbă clasică ori modernă accesibilă.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂ
Catedra TEOLOGIE - FILOLOGIE
Specializare: TEOLOGIE PASTORALĂ
An universitar 2009-2010
DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ C.P. (facultativ)
Structura disciplinei: Curs zi,
MASTER, anul II, semestrul II, 2 ore curs (56)/ săptămână (28)
Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE)

- aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în
domeniul limbii elene a Părinţilor Bisericii, în vederea abordării acestor texte greceşti în
original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIOPNALE)

- fixarea şi aprofundarea în continuare a cunoştinţelor de gramatică, morfologice, dar mai cu
seamă sintactice anterior dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe în domeniul stilisticii;
- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;
- prelegerile vor alterna cu activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor) şi
cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi
de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal (stilistic) şi sub raportul conţinutului ideatic
textele abordate.
- dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative,
educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE
Activitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs
practic. Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a
unor cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere,
demonstraţie, tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe
metodele activ-participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la
traducerea textelor, se va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori
ideatic, la dezbateri menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de
muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE
- evaluare parţială, continuă (formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor cursanţilor prin
exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2) docimologice şi
- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

(SEMESTRUL II)

- Sintaxa frazei
- coordonarea în frază;
- subordonarea în frază: stilul direct/ indirect; optativul oblic; atracţia modală; stilul indirect
liber.
- Propoziţiile subordonate:
- completive - infinitivală;
- cu o{ti, wJs, o{pws;
- interogativă indirectă.
- circumstanţiale - cauzală;
- finală;
- consecutivă;
- comparativă;
- condiţională;
- concesivă;
- temporală;
- relative - atributivă;
- circumstanţială.

TEXTE PROPUSE A FI STUDIATE

- Sf. Ioan Gură de Aur - Elogiul Sfinţilor martiri ( jEgkwvmion eij" tou'" aJgivou"
tou;"... marturhvsanta")
- Sf. Vasile cel Mare - Către tineri (Pro;" tou;" neouv")

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre,
1927.
ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.
BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi,
1935.
BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura
Naţională>, Bucureşti, 20002.
BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.
CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.
COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.
KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.
KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.
MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.
POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.
RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin,
1930.
ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren,
Editions <Cultura>, 1960.
SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.
ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.
ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,
Tiparul Universitar, 1937.
TERRACINA F., Verbi Greci, Garzanti Editore, 1994.
 DICŢIONARE
CARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţionar grec-român al Noului Testament, ed.
Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 1999, trad. Gheorghe
BADEA.

Orice alt dicţionar grec – limbă clasică ori modernă accesibilă.