I.

Turismul cultural

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul
cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si obiective culturale
(muzee si teatre). Poate include, uneori, turismul în zonele rurale; este cazul festivalurilor în aer
liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în
literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc în
medie mai mult decât turistii "standard"1.

Acesti turisti pot fi interesati în probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,
antropologiei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute.
Evolutiile contemporane în diferite sfere de activitate umana si progresul în domeniile stiintifice,
tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru
multi turisti.
Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivatia accesului la
obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri culturale sau
eveniment, dar si trasee pentru studiu. Într-un sens mai larg orice forma de turism poate fi definita
drept turism cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de baza pentru diversitate, având
tendinta sa creasca constientizarea culturala a individului descoperind noi cunostinte, experiente
si întâlniri. Turismul cultural ofera oportunitatea dialogului intercultural prin posibilitatea
dialogului descoperirii si aprecierii diversitatii culturale.
Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate în Europa, aceasta fiind tot timpul o
destinatie importanta pentru cei atrasi de cultura sa bogata si de mostenirile istorice. Ba mai mult
mostenirea culturala a Europei reprezinta una din cele mai vechi si mai importante mosteniri
producatoare de turism.

Tendintele majore care au fost observate în ceea ce priveste turismul cultural sunt:

1 www.regielive.ro (Curs Turism cultural)

 - interactiunea între cultura si turism îsi are radacinile în perioada de început a turismului si în
prezent câstiga din ce în ce mai multa însemnatate;

- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile intreculturale;

- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei, traditiilor si

civilizatiei.

Turismul cultural atrage un numar din ce în ce mai mare de turisti. Potrivit unui studiu al
Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala, în timp ce 60% dintre
turistii europeni sunt într-adevar interesati în descoperirea culturala în timpul calatoriei lor.

În afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, atât interna cât si internationala,
care cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care explica acest trend:

- turistul modern este sofisticat, în cautarea de diferite experiente culturale;

- autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.

Turismul cultural reprezinta o piata în plina dezvoltare. OMT estimeaza o crestere anuala
de 10-15% a calatoriilor de interes cultural, în contextul unei cresteri medii totale de 4-5% a
industriei turistice în general. De vreme ce atractiile istorice se afla cu precadere în orase,
turismul cultural este în mod firesc asociat cu turismul urban. Investitiile competitive în dotarile
culturale si în infrastructura necesara gazduirii turistilor din regiunile urbane au un impact direct
asupra economiei si induc o îmbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban
reprezinta un factor care determina valoarea orasului care se adauga altor factori locali
(accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determina competitivitatea orasului în
economia globala.

Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura

(hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de
dezvoltare a turismului cultural.
Sectorul cultural al unui oras consta în:

- caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala;

- dotarile culturale în cel mai larg sens, incluzând aici evenimentele, expozitiile, institutiile
si infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile recreative si
comertul cu arta.
-
II. Turismul capitalelor culturale

Este o forma a turismului cultural specifica continentului european insa, ulterior, acest model de
turism cultural a fost adoptat si de catre tarile arabe si cele doua Americi.

Cand spunem capitala culturala ne referim la :

- Capitala culturala europeana

- Capitala culturala americana
- Capitala culturala araba
- Oras cultural britanic (UK City of Culture)- desemnare ce va avea loc insa, pentru prima
data in anul 2013 (sunt propuse pentru acest statut urmatoarele orase: Derry, Birmingham,
Scheffield)

La baza acestui tip de turism urban stau o multime de proiecte, cu multiple surse de
finantare, menite sa puna in valoare patrimoniul cultural al acestor orase si sa fie gazda unor
manifestari artistice de exceptie (dans, teatru, concerte, expozitii, folclor, conferinte, proiectii,
filme, seminarii multiculturale, targuri de produse artizanale, arta fotografica s.a.).

III. Cum si cand a aparut conceptul de „capitala culturala”?

Programul „Capitale culturale europene”

Ideea organizării proiectului "Capitală culturală europeană" s-a născut în 1985, într-un
aeroport din Atena, la sugestia făcută de fosta actriţă Melina Mercouri miniştrilor Culturii din
Grecia, respectiv Franţa, alături de care aştepta avionul. Ea a sustinut ca si cultura ar trebui sa
beneficieze de aceeasi atentie precum economia sau politica. Oraşul în care a apărut ideea, Atena,
a devenit prima capitală culturală europeană, proiect care a ajuns anul acesta la cea de-a 27-a
2
ediţie.

Nu doar Europa beneficiază de acest gen de manifestare. În America se află în derulare un

program similar. Începând din 1997, an de an, organizaţia non-guvernamentală „Capitale
culturale americane” („American Capital of Culture”) selectează câte un oraş reprezentativ,
care pune în valoare, prin acţiuni culturale, trei obiective majore: integrarea culturii americane în
spaţiul spiritual al celorlalte culturi ale lumii, întărirea legăturilor între culturile existente pe
teritoriile americane – inclusiv America de Sud – şi promovarea internaţională a respectivelor
oraşe.3

De asemenea, si în ţările arabe este desemnat în fiecare an câte un oraş care să promoveze
şi să celebreze cultura arabă în toată lumea, cu accent pe încurajarea cooperării culturale în
regiune.4

De-a lungul anilor, acest eveniment a evoluat fără a pierde din vedere principalul său
obiectiv: acela de a pune în evidență bogăția și diversitatea culturilor europene și a
caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bună cunoaștere reciprocă între cetă țenii
europeni și de a încuraja un sentiment al apartenenței la aceeași comunitate „europeană”.

IV. Procesul de nominalizare a capitalelor culturale

Desemnarea capitalelor culturale este un proces laborios de selectie, bazat pe criterii

stricte. Orasele apartinand aceluiasi continent concureaza pentru a avea onoarea obtinerii acestui
titlui, deoarece aceste nominalizari reprezinta ocazia ideala pentru a scoate la suprafata bogatia si
diversitatea culturala a continentului din cadrul caruia fac parte, precum si toate legaturile care ii
unesc pe oameni (fie ca este vorba de europeni, americani, arabi s.a.).

2 www.touristica.ro

3 www.balcanii.ro (revista Balcanii Europa, 10 aprilie 2012)

4 www.balcanii.ro
 Calitatea programelor culturale, sprijinul comunităţii de afaceri şi cel al autorităţilor
locale, viziune şi dragoste, organizarea din timp a evenimentelor şi a activităţilor, stabilirea unei
strategii cu efect pe termen lung sunt câteva dintre sugestiile oferite de reprezentanţii UE şi ai
fostelor capitale culturale europene (CCE) candidatelor la statutul de „capitala culturala”.

"Există trei lucruri care sunt indispensabile unei capitale culturale: calitatea programelor
ei culturale, sprijinul comunităţii de afaceri şi sprijinul din partea autorităţilor politice. O
provocare-cheie pentru capitalele culturale este să se asigure că proiectul este parte a unui
angajament politic pe termen lung şi a unei strategii din partea oraşului de a deveni şi de a
rămâne, prin intermediul culturii, un oraş creativ", precizează reprezentanţii Comisiei Europene,
în broşura "Capitale Culturale Europene: drumul spre succes. Din 1985 pana in 2010.”5

"Cea mai de succes parte (a unei capitale culturale europene) este întotdeauna muzica (...)
un limbaj ce poate fi înţeles de fiecare", precizează Mary Michailidou, responsabilă a proiectului
"Atena 1985", primul oraş european care a obţinut acest statut. "Mai întâi, ai nevoie de o viziune
şi de dragoste. Abia apoi urmează cunoaşterea", subliniază Michailidou la întrebarea privind
sfatul pe care l-ar oferi oraşelor care se pregătesc să fie gazde ale unei capitale culturale.
Reprezentanţii proiectului "Florenţa 1986" avertizează: "Începeţi să organizaţi evenimentele şi
activităţile din timp şi gândiţi un program ce include caractaristicile şi particularităţile oraşului".
"Pregătiţi o strategie bună cu efect pe termen lung. Nu creaţi doar un festival sau un eveniment de
un an. Concentraţi-vă pe teme-cheie şi proiecte", atrag atenţia Georg Dolivo şi Jorma Bergholm,
directori de finanţe, respectiv comunicare ai proiectului Helsinki Capitală Culturală Europeană
2000.6

Pana in prezent, peste 40 de orase (44 mai exact) din 23 de tari au obtinut titlul de
„Capitala culturala europeana”. Printre ele amintim: Atena, Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris,
Glasgow, Dublin, Madrid, Luxembourg - care a obtinut acest titlu de doua ori, in 1995 si in 2007,
in acest din urma an a avut parte de acelasi statut si orasul Sibiu – s.a. Mii de expozitii,
spectacole, concerte, targuri, turniruri, demonstratii de street art, lansari de carte, tabere de
sculptura, proiecte majore peste granite, prin legaturi cu alte mari orase, sute de conferinte si
5 www.touristica.ro

6 www.ziuadecj.ro
simpozioane, alaturi de teatru, dans, arhitectura si concursuri au dat masura fabuloasei bogatii
spirituale a batranului continent. Rand pe rand – si vom aminti aici si alte capitale culturale
europene: Anvers, Lisabona, Weimar, Helsinki, Rotterdam sau Porto – si-au etalat specificul
national si l-au pus in context european.

Incepand cu anul 2005, Parlamentul European a adoptat o noua procedura de

nominalizare a oraselor. Astfel, in fiecare an, un oras dintr-un stat membru, pe rand, este
nominalizat de catre autoritatile locale, cu patru ani inainte. Dupa trei luni, dupa ce Comisia
formata a analizat propunerile si redacteaza un raport, Parlamentul inainteaza un raspuns,
nominalizarea devenind oficiala pentru anul rezpectiv.

Timp de un an, fiecare oras are sansa sa-si prezinte mostenirea culturala si sa-si
consolideze brandul turistic. Capitalele culturale beneficiaza de un ajutor economic in valoare de
1,5 milioane de euro pentru promovarea programelor, bani ce pot fi investiti in infrastructura,
restaurarea monumentelor istorice, manifestari culturale etc., aceste fonduri dorindu-se a fi si un
catalizator pentru dezvoltarea oraselor.

Trebuie precizat faptul că în anul 2000 au existat nu mai puţin de nouă capitale culturale
europene, în prezent acest statut fiind împărţit anual de două oraşe ale ţărilor membre UE. În
broşura de prezentare a capitalelor culturale europene apare şi municipiul Sibiu, capitală culturală
europeană în 2007. Un efect important al proiectului a fost "reconexiunea intimă a oraşului cu
valorile şi spiritualitatea europeană, cu care a fost în legătură timp de aproape 800 de ani, dar de
care a fost despărţită brutal şi artificial după 1945", susţin reprezentanţii Sibiului CCE. Warren
Bradley, lider al consiliului oraşului Liverpool, capitală culturală europeană, îndeamnă la
implicarea localnicilor în evenimente şi la a nu se uita că actul cultural nu se referă doar la artă
înaltă şi concerte clasice, ci şi la viaţa de fiecare zi.7

V. Beneficii si riscuri

Statutul de “capitala cultural” poate genera avantaje substanțiale pentru un ora ș în

domeniile cultural, social și economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât și ulterior. Este
vorba de o ocazie unică de a regenera orașele, de a le schimba imaginea și de a le face publicitate

7 www.touristica.ro
la nivel internațional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului. Un studiu efectuat de un birou
de experți independent privind capitalele culturale europene dintre 1995 și 2004 arată că 80% din
persoanele responsabile cu evenimentul și care au răspuns la chestionare cred că este vorba de
cea mai benefică manifestare culturală pentru orașe și că aceasta stimulează dezvoltarea lor.8
Anumite capitale din trecut care s-au bucurat de succes au estimat că fiecare euro investit
în eveniment poate genera între 8 și 10 euro suplimentari. În consecin ță, evenimentul poate
contribui la creștere și la crearea de locuri de muncă.
În acest context, este utilă menționarea faptului că sectorul cultural și al crea ției artistice
joacă un important rol economic și social în Europa: în 2003, sectorul a contribuit cu 2,6% la
PIB-ul UE.
De asemenea, Capitalele culturale pot contribui semnificativ la incluziunea sociala și la
dialogul intercultural. De exemplu, unele dintre capitalele care s-au bucurat de succes au inclus
programe imaginative de informare directă a comunității și au utilizat în mod eficient activită țile
de voluntariat.9
Cu toate acestea, avantajele nu sunt automate. După acordarea titlului, orașul trebuie să
pună în aplicare evenimentul în mod eficace pentru a garanta ob ținerea avantajelor maxime de
pe urma anului respectiv. Din aceste motive, este esențial ca angajamentele luate în etapa de
selecție de către toți actorii la nivel național să fie îndeplinite în etapa de pregătire și pe
parcursul evenimentului.
În pofida avantajelor potențiale, este importantă abordarea realistă a programului;
orașele se pot confrunta cu probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamăgiri, riscuri
politice și dificultăți financiare.
Deseori, eșecurile se datorează slăbiciunilor în gestionarea proiectului sau în finanțarea
evenimentului de către autoritățile publice. De exemplu, o situație instabilă a personalului
(directorii administrativi și artistici) din structura responsabilă cu implementarea programului
poate cauza probleme în punerea în aplicare în mod eficace a acestuia. Pot apărea probleme și
în cazul în care noi responsabilii politici sunt aleși în intervalul dintre desemnare și anul

8 Ec.europa.eu (Ghid pentru orasele candidate la titlul de Capitala culturala

europeana)

9 Ec.europa.eu
respectiv, iar noua configurație politică nu este de acord cu angajamentul anterior. Prin urmare,
este important să se încerce obținerea prealabilă a unui consens politic și protejarea împotriva
oricăror schimbări potențial destabilizatoare, legate de personal și de finanțare, care ar putea
apărea în urma schimbărilor politice fie la nivel național, fie la nivel local.10
Totalul finanțării publice destinate practic programului “capital culturala” reprezintă,
bineînțeles, un risc și necesită un angajament ferm care să fie transpus în realitate.

VI. Beneficiile Sibiu- capitala culturala europeana- 200711

 600.000 de turisti din care 250.000 turisti straini

 300.000.000 de euro venituri totale

 15.000.000 euro costurile manifestarilor, din care 8,5 asigurate din bugetele locale
(Primarie si CJ), 2,5 fonduri europene, 2,5 de la Guvern, 1,5 de la sponsori

 130 Euro/zi banii cheltuiti de un turist strain pe cazare si mancare

 50 de Euro/zi cheltuiti de un turist roman pe cazare si mancare

 60.000 spectatori in medie pe zi

 220 de evenimente culturale si artistice

 A fost restaurat patrimoniul cutural si istoric, cladirile, fatadele, pietele centrale, s-au
refacut drumurile si au fost reablitate toate utilitatile apa-canal din oras.

10 Ec.europa.eu

11 www.balcanii.ro
  Festivalurile George Enescu si TiFF si-au mutat o parte din evenimente in Sibiu in acel
an.

 dezvoltare impresionanta a spatiilor de cazare de toate categoriile.

VII. Caracteristici ale turismului in capitalele culturale

În ceea ce privește obiectivele sale, CEC „are un caracter durabil și face parte integrantă
din dezvoltarea culturală și socială pe termen lung a orașului". 12

Fluxurile turistice în cadrul turismului capitalelor culturale se caracterizeaza prin

alcatuirea dintr-o clientela proprie care poate fi fie specializata într-o anumita tematica (capabila
sa parcurga distante impresionante pentru a surprinde înca o fateta a pasiunii lor), fie atrasa de tot
ce este cultural, fie ocazionala, care este de obicei majoritara si se constituie din cei care, aflati în
concediu sau vacanta în scopul odihnei si recreerii, viziteaza si obiectivele turistice antropice din
spatiul în care se afla.

O alta caracteristica a fluxurilor care participa la realizarea turismului in capitalele

culturale o reprezinta apartenenta participantilor la categorii socio-profesionale superioare sau cu
un nivel de educate mediu si ridicat: elevi, studenti, intelectuali si de aceea caracterul sau de masa
este incert. Preponderenta în alcatuirea fluxurilor turistice este populatia urbana.

Practicile turistice in capitalele culturale sunt si ele destul de diferite, variind de la

vizitarea muzeelor si monumentelor în scopul cunoasterii efective a patrimoniului acestora, la
simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar
situat în apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Exista, se pare, si o diferentiere a
practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice si de arhitectura, dominând
net miscarile turistice culturale; barbatii prefera siturile tehnico-stiintifice, traditiile si artele
populare. În general exista o preferinta pentru evenimentele organizate in aer liber (concerte,
expozitii, targuri etc.).

12 http://eur-lex.europa.eu
 Îmbogatirea ofertei turismului in capitalele culturale se realizeaza sub presiunea a doi
factori: cererea publicului, tot mai curios si exigent si atitudinea comunitatilor locale care doresc
sa obtina beneficii de pe urma activitatilor culturale pe care le finanteaza.

VIII. Evenimentul (titlul)„Capitala culturală europeană”

Titlul este acordat unui oraș pentru un an specific. Orașele care candidează la titlu pot
alege să asocieze la programul lor un teritoriu al unei regiuni - sau chiar al unei euroregiuni, în
cazul orașelor frontaliere. De exemplu, Luxemburg a asociat Marea regiune la programul său din
2007, iar Essen a inclus regiunea Ruhr pentru 2010.
Un oraș nu este desemnat drept Capitală culturală europeană exclusiv pentru ceea ce
reprezintă sau ceea ce face. Acestuia i se acordă titlul în principal pe baza solidității programului
de evenimente culturale specifice pe care se propune să le organizeze pe parcursul anului în
cauză, an care trebuie să fie excepțional. În această privință, conceptul de Capitală culturală
europeană este complet diferit de cel al patrimoniului mondial UNESCO, de exemplu. Acest titlu
este mai mult decât o etichetă – el reprezintă încoronarea unui an prolific pentru ora ș în termeni
culturali. Prin urmare, orice candidaturi care ar avea forma unei broșuri turistice a orașului ar fi
inadecvate.13
Orașul este stimulat să se inspire din caracteristicile specifice și să demonstreze
creativitate. Drept consecință, chiar dacă patrimoniul și tradiția de lungă durată din domeniul
vieții culturale pot fi de mare ajutor, ele pot reprezenta doar o bază pentru organizarea
evenimentului.14
Programul pentru anul Capitalei culturale europene trebuie să fie excepțional: el va fi
special conceput pentru titlu.
Anumite orașe candidate au fost, poate, tentate să reunească sub egida Capitalei culturale
europene diferitele evenimente culturale pe care le propun în mod obișnuit sau să sublinieze
„exclusiv” patrimoniul lor arhitectonic. Aceste candidaturi nu au fost reținute.

13 http://ec.europa.eu/culture

14 http://ec.europa.eu
● Evenimentul oferă posibilitatea întăririi cooperării în domeniul cultural și promovării
dialogului permanent la nivel european. El trebuie să sublinieze caracteristicile comune și
diversitatea culturilor europene. Această diversitate se referă, de asemenea, la aportul cultural al
tuturor populațiilor conlocuitoare de migranți sau al noilor sosiți din țări europene sau țări ter țe.
Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului este încurajarea cunoașterii reciproce dintre
cetățenii europeni și, în același timp, crearea unui sentiment de apartenență la aceeași comunitate.
În acest sens, viziunea globală a evenimentului trebuie să fie europeană, iar programul trebuie să
creeze un interes la nivel european.15
● Legăturile stabilite între programele celor două orașe deținătoare ale titlului de Capitală
culturală europeană sunt binevenite.
● Experiența câștigată în urma selecțiilor anterioare arată că orașele care și-au pregătit în
mod conștiincios candidaturile pot profita de pe urma activității depuse, chiar dacă la selecția
finală candidatura lor nu a fost reținută. Implicarea părților interesate din domeniu, discuțiile
privind politica culturală și parteneriatele preconizate pot fi folosite pentru a stimula via ța
culturală a orașului.16

IX. Diversitatea culturala si etnicitatea

Diferentele culturale in ceea ce priveste etnia reprezinta o sursa potentiala pentru mai
multe orase, in special atunci cand autoritatile guvernamentale si politicienii recunosc cultura ca
instrument capabil de a stimula integrarea: „cultura ca o punte intre culturi”. In Europa de Nord si
de Vest, in orase precum Londra, Bruxelles si Rotterdam autoritatile au folosit si folosesc
diversitatea etnica pentru a dezvolta anumite peisaje etnografice sau cartiere culturale pentru a
atrage turisti, cum ar fi „Spitalfields” si „Banglatown” in Londra. Diversitatea culturala, in
termeni etnici, este insuficient utilizata in comercializarea oraselor. Aceasta ar putea oferi
oraselor, intr-un termen scurt, posibilitatea de a se distinge de alte orase.17

15 http://ec.europa.eu/culture

16 http://ec.europa.eu/culture

17 www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture
 Integrarea diveritatii culturale si a turismului cultural al orasului va fi un proces destul de
lent din cauza sensibilitatii politice a acestui subiect. Exista, totusi, semne clare ca acest proces a
inceput deja in diverse orase europene, de exemplu introducerea in orase a festivalurilor
alimentare multiculturale si interculturale, festivalurilor etnice, „safari urban” etc.

X. Lista capitalelor culturale europene

Anul nominalizarii Capitale culturale europene Statul de provenienta

1985 Atena Grecia
1986 Florenta Italia
1987 Amsterdam Olanda
1988 Berlin Germania
1989 Paris Franta
1990 Glasgow Marea Britanie
1991 Dublin Irlanda
1992 Madrid Spania
1993 Antwerp Belgia
1994 Lisabona Portugalia
1995 Luxembourg Luxembourg
1996 Copenhaga Danemarca
1997 Salonic Grecia
1998 Stockholm Suedia
1999 Weimar Germania
Avignon Franta
Bergen Norvegia
Bologna Italia
Bruxelles Belgia
Cracovia Polonia
2000 Helsinki Finlanda
Praga Cehia
Reykjavik Islanda
Santiago de Compostela Spania
2001 Porto Portugalia
Rotterdam Olanda
2002 Bruges Belgia
Salamanca Spania
2003 Graz Austria
2004 Genova Italia
Lille Franta
 2005 Cork Irlanda
2006 Patras Grecia
2007 Luxembourg Luxembourg
Sibiu Romania
2008 Liverpool Marea Britanie
Stavanger Norvegia
2009 Linz Austria
Vilnius Lituania
2010 Essen Germania
Istanbul Turcia
Pecs Ungaria
2011 Turku Finlanda
Tallin Estonia
2012 Guimaraes Portugalia
Maribor Slovenia
18

Glasgow, Scotia
Dupa ce a fost numit Capitala Culturala Europeana in anul 1990, in Glasgow s-au readus la viata
o multitudine de facilitati culturale, inclusiv Burrell Collection si s-a construit Muzeul de Arta
Moderna.

Noile atractii turistice au reprezentat un motor al cresterii economice in regiune, astfel ca,
pana in anul 2005, 30.000 de persoane au fost angajate in industria turismului din Glasgow.
Momentan, orasul se concentreaza pe o noua initiativa de rebranding "Glasgow: Scotland With
Style", care promoveaza zona ca fiind un loc ideal pentru oricine isi doreste sa locuiasca, sa
munceasca, sa investeasca sau sa studieze aici.

De asemenea, autoritatile orasului au investit o suma de 300 milioane dolari in

modernizarea cladirilor culturale si a altor proiecte din aceeasi arie de interes, in perioada 2006 –
2011. Orasul continua sa se pastreze ca un loc ideal pentru a lucra, trai, investi sau studia.
18 http://ec.europa.eu/romania/documents
 Luxemburg
Chiar daca Luxemburgul este o tara mica, cu o populatie ce nu depaseste 500.000 de
locuitori, a fost prima regiune non-oras numita Capitala Culturala Europeana in anul 2007.
Festivalurile au fost organizate pe durata intregului an, atragand 3,3 milioane de vizitatori
ceea ce a determinat cresterea gradului de ocupare al hotelurilor cu 6% fata de anul 2006.
Evenimentele din timpul anului cand a avut titlul de „capitala culturala europeana” au
adus 44 milioane de dolari economiei locale, cele mai cautate monumente turistice fiind Muzeul
de Arta Moderna, inaugurat in 2006 si Filarmonica Luxemburg, o sala de concerte amplasata in
mijlocul Luxemburgului.

Sibiu

In anul 2007 oraşul Sibiu a fost Capitală europeană a culturii, împreună cu Luxemburg.
La Sibiu au fost prezentate peste 300 de de proiecte, însumând mai bine de 2000 de evenimente –
un caleidoscop de genuri şi direcţii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru şi pictură,
muzică, film, dans, literatură şi arhitectură la artă contemporană şi gastronomie. Evenimentele
incluse în Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural şi multilingvistic al oraşului.
Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte
comune Sibiu – Luxemburg, redând caracterul european al Programului. Marele câştig al Sibiului
după acest an a fost vizibilitatea sporită de care a beneficiat. Oraşul a ajuns într-un timp foarte
scurt „celebru”, iar suita de manifestări culturale a reprezentat pentru Sibiu un prilej de relansare
a industriei turismului. Încă de la începutul anului s-a înregistrat o dezvoltare considerabilă. Un
singur exemplu – numărul turiştilor a depăşit cifra de 700.000, o dublare faţă de anul 2006 şi
triplu faţă de anul 2005.19

Lisabona
Lisabona este unul dintre cele mai frumoase orase europene datorita atmosferei placute pe
care o creaza amestecul de traditie, a obiectivelor turistice, vietii culturale, dar si datorita
preturilor accesibile. Cea mai interesanta parte este cartierul vechi, care este considerat un
adevarat muzeu in aer liber. Acest oras captivant, ce abunda in obiective turistice, este una dintre

19 www.balcanii.ro
cele mai mici capitale din Europa, dar care la orice pas isi uimeste vizitatorii prin maiestria sa
culturala dar si prin minunatele plaje ale Oceanului Atlantic.
In anul 1994 a fost desemnat capitala europeana a culturii. Ulterior a fost gazda multor
evenimente internationala de prestigiu, printre care „Expo 98”, „Tenis World Master 2001”,
„Euro 2004”.

Guimaraes (Portualia) si Maribor (Slovenia) - capitale culturale

europene în anul 2012

Pentru iubitorii de evenimente culturale, cel putin doua sunt destinatiile care nu trebuie
scapate din vedere acest an: Guimaraes (Portugalia) si Maribor (Slovenia) care, de la 1 ianuarie
2012, au preluat oficial titlui de “Capitale culturale ale Europei”.

Ambele orase au un calendar extreme de incarcat in evenimente culturale ce se deruleaza

pe parcursul intregului an – concerte pentru toate gusturile, spectacole de teatru, dans, cinema si
multimedia, carnavaluri, evenimente de strada si workshop-uri de creatie. Un mix cultural
traditional si modern va incanta in egala masura vizitatorii celor doua orase, dar si localnicii, iar
oferta turistica va fi una de exceptie. Startul manifestarilor s-a dat pe data de 13 ianuarie in
Maribor si pe data de 21 ianuarie in Guimaraes, cand reprezentantii capitalelor culturale din 2011
(Tallin- Estonia si Turku- Finlanda) au predate titlul noilor detinatoare. Scopul programului este
atragerea de investiții și dezvoltarea turismului în Capitale.20

Urmatoarele capitale culturale europene vor fi Marseille (Franta) si Kosice (Slovacia) in

2013, Umea (Suedia) si Riga (Letonia) in 2014, Mons (Belgia) si Plzen (Cehia) in 2015. Pana in
prezent, singurul oras din Romania care a detinut acest titlu a fost Sibiul.

XI. Lista capitalelor culturale americane

Anul nominalizarii Capitale culturale americane Statul de provenienta

2000 Merida Mexic
2001 Iquique Chile

20 http://www.europarl.europa.eu
 2002 Maceio Brazilia
2003 Panama City Panama
Curitiba Brazilia
2004 Santiago Chile
2005 Guadalajara Mexic
2006 Cordoba Argentina
2007 Cuzco Peru
2008 Brasilia Brazilia
2009 Asuncion Paraguay
2010 Santo Domingo Republica Dominicana
2011 Quito Ecuador
Sao Luis Brazilia
21

Asuncion – capitala culturala americana in 2009

Asunción este cel mai important centru cultural din Paraguay. În 2009, a fost ales pentru
titlul de Capitala Culturala Americana de către Biroul Internaţional al capitalelor
culturale. Unele dintre cele mai importante repere culturale din oras sunt Palatul familiei López,
Panteonul Naţional al Eroilor, oraşul istoric al Consiliului, Catedrala Metropolitana,
Hotelul Guaraní, Teatrul Municipal Ignacio A. Pane, şi Biserica a Preasfintei Treimi s.a.

Santo Domingo – Republica Dominicana – 2010

Santo Domingo, capitala statului Republica Dominicana, a fost numit Capitala Culturala
Americana pentru anul 2010 de catre organizatia American Capital of Culture.

Santo Domingo este un centru al inovatiei, creatiei, educatiei si istoriei. A fost primul oras
care a ajutat Americile sa-si deschida portile catre Lumea Noua.

XII. Lista capitalelor culturale arabe

21 Ro.wikipedia.org
 Anul nominalizarii Capitale culturale arabe Statul de provenienta
1996 Cairo Egipt
1997 Tunis Tunisia
1998 Sharjah Emiratele Arabe Unite
1999 Beirut Lebanon
2000 Riyadh Arabia Saudita
2001 Kuwait City Kuwait
2002 Amman Iordania
2003 Rabat Morocco
2004 Sanaʾa Yemen
2005 Khartoum Sudan
2006 Muscat Oman
2007 Alger Algeria
2008 Damasc Siria
2009 Ierusalim Palestina
2010 Doha Qatar
2011 Sirte Libia
2012 Manama Bahrein
2013 Bagdad Iraq

22

Cairo - Capitala culturala araba- 1996

Cairo este cel mai mare oras din Africa si este considerat a fi unul dintre cele mai
frumoase orase din lume. Cairo este cunoscut drept “capitala culturala a Africii”. Acesta este
umplut atat cu modernism cat si cu antichitate. Dispune de o mostenire si o traditie proprie, fiind
locul de intalnire al culturilor a trei continente, Africa, Europa si Asia.
Bazarurile egiptene sunt o priveliste minunata. Zgomotul de muzica si bazar, alaturi de
mirosul de mirodenii creaza o senzatie unica.

22 Ro.wikipedia.org
 Principalele atractii turistice sunt: Muzeul Egiptean al Antichitatilor, Piramida lui Keops,
Sinagoga Chaar-Hachamaim, Citadela din Cairo, Muzeul Coptic, Sfinxul, Biserica Suspendata,
Muzeul de Arta Islamica etc.
Piramida lui Keops a fost construita undeva intre anii 2700-2500 I.Hr. langa Cairo, pe
platoul de la Gizeh. “Marea Piramida” a fost cea mai inalta constructive din lume mai mult de
43 de secole, pana in secolul al XIX-lea, in 1889, cand a fost construit Turnul Eiffel. Desi pe
platoul lui Gizeh sunt 10 piramide, cea a lui Keops (al doilea rege din a patra dinastie) este cea
mai mare dintre ele si se crede ca numai ea a fost inclusa intre “Minunile Lumii”.

Alger - capitala culturii arabe in 2007

Alger a devenit 'Capitala culturii arabe 2007' in cadrul unei manifestari anuale organizate
de Liga Araba.
Acest eveniment a fost prefatat de o parada pe strazile capitalei algeriene. Manifestarile ce
s-au derulat la Alger si in alte orase ale Algeriei au dorit sa ofere o imagine a bogatiei
patrimoniului cultural arab in ansamblul disciplinelor artistice si literare.
Cu acest prilej au fost prezentate mai multe mii de titluri de carti - noi editari, reeditari
sau traduceri - din diferite genuri literare si au fost lansate cateva albume de arta despre orasele
algeriene, conform organizatorilor.
De asemenea in cadrul acestui eveniment au fost prezentate 45 de piese de teatru de
autori arabi si straini si au fost organizate colocvii pe tema dramaturgiei arabe.
Din programul evenimentului nu au lipsit proiectiile cinematografice, spectacolele
muzicale si o serie de expozitii consacrate in principal centrelor istorice magrebiene si sahariene.
Aceasta manifestatie culturala a fost finantata printr-un fond special constituit de 5,5 miliarde de
dinari (55 milioane de euro), conform Ministerului Algerian al Culturii.
Decizia de a organiza in fiecare an aceasta manifestare intr-o alta capitala araba a fost
luata de Organizatia Araba pentru Educatie, Cultura si Stiinta (ALESCO, echivalentul arab al
UNESCO) in 1996.

Orasul Damasc a fost desemnat de UNESCO, capitala culturii arabe in 2008

Capitala Siriei, Damasc este cea mai veche capitala din lume avand o continuitate de peste 4.000
de ani. Inaltat in depresiunea Ghutah, Damascul a fost cucerit de-a lungul istoriei de romani,
bizantini si otomani, prezentandu-ni-se astazi drept un important centru economic, cultural,
comercial si politic. In acest sens, autoritatile locale planuiesc sa profite la maximum de aceasta
oportunitate pentru a dezvolta turismul, organizand numeroase activitati culturale ce vor dezvalui
turistilor aspecte interesante ale culturii arabe, traditii si obiceiuri vechi de sute de ani. In ceea ce
priveste cazarea, in Damasc exista deja un Four Seasons, situat in inima capitalei, langa o superba
gradina publica si o straveche moschee.

XIII. Concluzii

Multe orase sunt interesate sa devina „Capitale Culturale”, cele mai importante motive
pentru aceasta fiind:

 publicitatea de care beneficiaza orasele pe parcursul anului in care a fost declarat capitala
culturala;
 numarul mare de turisti suplimentari care viziteaza orasul in aceasta perioada;
 impulsul pe care acest program il da infrastructurii si produselor turistice ale orasului
 efectele pozitive pe termen lung asupra imaginii de ansamblu a orasului si numarul mare
de vizitatori in orasul – capitala culturala23

Cu toate acestea, se presupune ca faptul de a fi capitala culturala contribuie cu mai multi

vizitatori in orasul respective in perioada de dupa anul cand a fost Capitala Culturala.

Principalele motive ale vizitatorilor in capitalele culturale sunt de ordin educativ

(invatarea istoriei si culturii orasului respectiv) dar si distractiv (pentru a se bucura de atmosfera
si de concertele si evenimentele organizate). Turistii mai in varsta tind sa fie mai motivati de
istoricul si cultura oraselor capitale culturale in timp ce persoanele de 25-49 de ani sunt motivate
de distractie.
In 2007, 898 milioane de oameni au fost numiti turisti in cautarea obiectivelor culturale,
in comparatie cu anul 1995, cand numarul acestora era de 538 milioane, potrivit unui raport

23 www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture
OECD. Raportul se numeste ”Impactul Culturii asupra Turismului” si analizeaza importanta
economica si sociala a culturii asupra turismului in diferite parti ale lumii.24

XIV. Bibliografie

- www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture_LR.pdf
- http://www.balcanii.ro/2011/05/capitale-culturale-europene/
- http://www.forbes.com/2009/01/15/culture-travel-destinations-forbeslife-
cx_ls_0115travel.html
- http://repeatingislands.com/2010/03/10/santo-domingo-is-2010-cultural-capital-of-the-
americas/
- www.fordham.edu/halsall/med/wiet.html
- http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009011621503/TURISM/Periplu-prin-capitalele-
culturale-europene-in-2009.html

- http://www.greatnews.ro/index.php/turism/capitalele-culturale-europene-in-2012-cine-
sunt-si-ce-frumuseti-ascund-guimaraes-si-maribor.html

- http://yourmoney.wall-street.ro/articol/Stiri/25966/Damasc-Capitala-culturii-arabe-in-
2008.html
- http://www.sana.sy/eng/22/2008/01/13/156234.htm

24 www.forbes.com/2009/01/15/culture-travel-destinations