POVESTEA LITEREI S

DESEORI, SEARA, PRINȚESEI ÎI PLĂCEA SĂ IASĂ ÎN GRĂDINA

CASTELULUI, SĂ-ȘI ÎNTINDĂ O PĂTURĂ GROASĂ ȘI SĂ PRIVEASCĂ STELELE.

PRINȚESA PETRECEA AȘA ORE ÎNTREGI. UNEORI ÎȘI LUA UN STILOU ȘI

ÎNCERCA SĂ DESENEZE PE FOI SUBȚIRI DE HÂRTIE, CONSTELAȚII ȘI STELE
STRĂLUCITOARE. ALTEORI DOAR PRIVEA LINIȘTITĂ.

UNEORI VENEA ȘI ASTRONOMUL REGATULUI, UN BĂTRÂN ÎNȚELEPT

CARE ÎI SPUNEA NUMELE FIECĂREI CONSTELAȚII ȘI CARE NUMEA STELELE
ȘI PLANETELE CARE SE PUTEAU OBSERVA CU OCHIUL LIBER.

DE ZIUA EI, PRINȚESA A PRIMIT UN TELESCOP. CU AJUTORUL LUI

PUTEA OBSERVA MAI BINE CERUL ȘI MINUNATUL DESEN AL STELELOR.

ÎNTR-O NOAPTE, PRINȚESA PRIVEA PRIN TELESCOP ȘI ÎNCERCA SĂ

DESENEZE PE HÂRTIE O CONSTELAȚIE. LA FINAL, ȘI-A PRIVIT SCHIȚA DE PE
FOAIE. LINIA CARE UNEA STELELE AVEA O FORMĂ ROTUNJITĂ. PRINȚESA
S-A GÂNDIT CĂ AR PUTEA FOARTE BINE SĂ FIE O NOUĂ LITERĂ. I-A SPUS
LITERA „S” ȘI A ADĂUGAT-O LA COLECȚIE.

visit twinkl.ro
S