Contabilitatea Bancara PDF

ŢÎRLEA MARIANA RODICA
-Manual de studiu individual-
CONTABILITATE
BANCARĂ
ŢÎRLEA MARIANA RODICA
-Manual de studiu individual-
CONTABILITATE
BANCARĂ
COPYRIGHT C 2017
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorilor
Reproducerea oricărei părţi din această lucrare fără acceptul autorilor este ilegală
şi se sancţionează conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe
2
CUPRINS
INTRODUCERE 7
MODULUI I 12
Unitatea de învăţare 1
CADRUL CONCEPTUAL SPECIFIC CONTABILITĂŢII BNCARE 12
Cuprins:
1.1. Introducere 12
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 12
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare 13
1.3.1. Scopul contabilităţii bancare şi principalele operaţiuni 13
1.3.2. Specificul conturilor bancare 15
1.3.2.1. Conturile de împrumut 15
1.3.2.2. Conturile de depozit 15
1.3.3. Operaţiunea speifică de deschidere de cont 16
1.3.4. Mecanismul codificării conturilor – Internaţional Banking Acount Number 17
1.3.5. Specificul operaţiunilor de transfer de cont 18
1.3.6 Operaţiunea de închidere de cont 18
1.4. Îndrumar pentru autoverificare 19
BAZELE ORGANIZĂRII CONTABILITĂTII BANCARE. PRINCIPIILE
CONTABILITĂTII BANCARE 23
Cuprins:
2.1. Introducere 23
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 23
2.3. Conţinutul unităţii de învăţare: 24
2.3.1. Cadrul legal de reglementare al contabilitătii bancare 24
2.3.2. Principiile contabilităţii bancare 26
2.3.3. Operaţiuni bancare de activ şi de pasiv 28
2.3.4. Registrele contabile bncare obligatorii 29
2.4. Îndrumar pentru autoverificare
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU CLIENTELA 32
3
Cuprins:
3.1. Introducere 32
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat 32
3.3.1. Contabilitatea operaţiunilor privind conturile curente ale clientelei 33
3.3.2. Calculul dobânzii pentru conturile curente 35
3.3.3. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă 26
3.3.4. Contabilitatea creditelor acordate de bancă clientelei 39
Unitatea de învăţare 4 47
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR INTERBANCARE ŞI DE TREZORERIE
Cuprins:
4.1. Introducere 48
4.3.1. Operaţiunile de casa 49
4.3.2. Operaţiuni în devize 49
4.3.3. Operaţiuni cu CEC-ri de călătorie 49
4.3.4. Operaţiuni cu carduri 49
Temă de control – Modulul I 54
MODULUL II 55
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI 55
Cuprins:
5.1. Introducere 55
5.3.1. Operaţiuni cu titluri 56
5.3.2. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie 56
5.3.3. Contabilitatea titlurilor de plasament 61
5.3.4. Contabilitatea titlurilor de investiţii 64
CONTABILITATEA STOCURILOR 70
Cuprins:
6.1. Introducere 70
4
6.3.1. Aspecte privind contabilitatea stocurilor 71
6.3.2. Înregistrări în contabilitatea bancară a stocurilor 72
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU SALARIILE 76
Cuprins:
7.1 Introducere 77
7.2 Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat 77
7.3 Conţinutul unităţii de învăţare 78
7.3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul 78
7.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială 79
7.3.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale 80
MODULUI III
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR ŞI PROVIZIOANELOR 87
Cuprins:
87
8.1. Introducere 87
8.3.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare 88
8.3.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale 90
8.3.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale 96
8.3.4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate 98
15
CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
104
Cuprins:
9.1. Introducere 104

9.3.1. Contabilitate capitalului social şi a primelor legate de capital 105
9.3.2. Contabilitate rezervelor 106
9.3.3. Contabilitatea datoriilor subordonate 109
5
CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 115
Cuprins:
10.1. Introducere 115

10.3.1. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 116
10.3.2. Exemplificare practică 118
Tema de control Modul III 120
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR 121
Cuprins:
11.1 Introducere 121

11.3.1. Conceptul de cheltuială 122
11.3.2. Contabilitatea cheltuielilor 123
11.3.2.1. Exemplificare practică 123
11.4. Îndrumar de autoverificare 125
Temă de control Modul IV. 128
CONTABILITATEA VENITURILOR 129
Cuprins:
11.1 Introducere
129
11.3.1. Conceptul de venit 130
11.3.2. Contabilitatea veniturilorlor 130
11.3.2.1. Exemplificare practică 130
11.4. Îndrumar de autoverificare 132
Temă de control Modul IV. 134
Răspunsuri la testele de evaluare 135
Plan de conturi bancar 136
6
1
INTRODUCERE
Disciplina „CONTABILITATE BANCARĂ”, se înscrie în rândul disciplinelor de

specialitate în vederea formǎrii profesionale a viitorilor economişti în domeniul de specialitate: finanţe
şi contabilitate.
Potrivit regimului şi categoriei formative a disciplinei, disciplina de „Contabilitate
bancară” este încadrată în planul universitar de învăţământ ca fiind o disciplină fundamentală (DF),
iar după categoria de opţionalitate a disciplinei, este o disciplină opţională.
Prezentăm disciplina într-o structură logică, pe douăsprezece unităţi de învăţare, pentru a
ilustra principalele probleme teoretice şi practice ale contabilităţii bancare din ţara noastră.
Lucrarea prezintă noţiuni şi concepte teoretice specifice contabilităţii bancare din Romania
cât şi aspecte tehnico-aplicative reglementate de legislaţia şi normele bancare în vigoare.
Structural, succesiunea unităţilor de învăţare se prezintă după cum urmează: Unitatea de
învăţare 1: Cadrul conceptual specific disciplinei de contabilitate bancarǎ. Unitatea de învăţare 2:
Bazele organizării contabilităţii bancare. Principiile bancare. Unitatea de învăţare 3. Contabilitatea
operaţiunilor cu clientela. Unitatea de învăţare 4. Contabilitatea operaţiunilor interbancare şi de
trezorerie. Unitatea de învăţare 5. Contabilitate operaţiunilor cu titluri. Unitatea de învăţare 6.
Contabilitatea stocurilor. Unitatea de învăţare 7. Contabilitate operaţiunilor cu salariile. Unitatea de
învăţare 8. Contabilitatea imobilizărilor şi provizioanelor. Unitatea de învăţare 9. Contabilitatea
capitalurilor proprii. Unitatea de învăţare 10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.
Unitatea de învăţare 11. Contabilitatea cheltuielilor. Unitatea de învăţare 12. Contabilitatea veniturilor.
Conceptele teoretice utilizate sunt specifice contabilităţii bancare care sunt concretizate
înconcepte şi noţiuni teoretice care ajută studenţii în asimilarea şi înţelegerea terminologei bancare.
Am încercat să surprindem elementele tehnice esenţiale, fundamental - teoretice şi
practice, pornind de la importanţa, necesitatea, principiile şi scopul contabilităţii bancare, a modului
de înregistrare a operaţiunilor bancare ancorate în cadrul legal actual armonizat cu legislaţia
europeană în vigoare.
În opinia noastră, importanţa disciplinei de contabilitate bancară este evidenţiată prin
faptul că înţelegerea şi cunoaşterea contabilităţii bancare vine în sprijinul viitorilor economişti care
vor lucra în mediul bancar şi în lărgirea sferei de cunoaştere a viitorilor economişti prin:
1. Definirea conceptelor, procedeelor şi metodelor folosite în contabilitatea entităţii/organizaţiei
bancare, precum şi a factorilor economici, sociali şi legislativi care influenţează operaţiunile
economico-financiare bancare;
2. Explicarea conceptelor, procedeelor şi metodelor folosite în contabilitatea entităţii/organizaţiei
bancare;
3. Aplicarea conceptelor, procedeelor şi metodelor folosite în contabilitatea entităţii/organizaţiei
bancare pentru înregistrarea operaţiunilor economice.
4. Evaluarea procedeelor și tehnicilor aplicabile înregistrării operaţiunilor economice în
contabilitatea bancară.
5. Elaborarea unei proceduri de analiză, evaluare şi înregistrare a operaţiunilor economice în
contabilitate bancară.
Prin structura sa, manualul se adresează studenţilor din cadrul învăţământului universitar
economic, contabilitate şi informatică de gestiune, forma de învăţământ zi şi cu frecvenţă redusă,
tuturor persoanelor interesate în materie de contabilitate bancară.
Obiectivele cursului
Prezentul curs îşi propune să prezinte studenţilor aspecte teoretice şi practice privind
contabilitatea bancară, pornind de la noţiunile şi conceptele cu care operează această disciplină,
identificarea, evaluarea şi gestionarea principalelor categorii de concepte din domeniul contabilitătii
bancare.
7
Parcurgând această disciplină studenţii îşi vor putea însuşi concepte specifice domeniului
contabilitătii bancare, vor înţelege principiile care guvernează contabilitatea bancară, legislaţia,
politicile contabile şi reglementările contabile naţionale şi europene în vigoare.
La acestea se adaugă cunoaşterea detaliată a tipurilor de operaţiuni bancare, cunoaşterea
detaliată a modului de înregistrare a operaţiunilor bancare,
Obiectivul general al disciplinei se concretizează în: transmiterea cǎtre studenţi a principiilor,
metodelor, tehnicilor, şi instrumentele de lucru, modul de culegere de date şi informaţii cantitative şi
calitative referitoare la o problemă specificatǎ care sǎ îi pregǎteascǎ pentru profesia viitoare în
contabilitatea bancarǎ.
Obiectivele specifice se concreizează în:
Competenţe conferite:
După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competenţe generale şi
specifice:
1. Competenţe generale:
- Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei de Contabilitate bancară:
 cont curent bancar;
 casa;
 clienţi;
 cheltuieli bancare;
 venituri bancare;
 profit bancar;
 pierdere bancară;
 provizione;
 patrimoniul entitǎţilor bancare;
 clientela bancarǎ;
 împrumut;
 credit;
 acţiuni;
 titluri;
 trezorerie;
 stocuri;
 dividende;
 provizioane.
2. Competenţe specifice:
Explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinutului teoretic şi
practic ale disciplinei de contabilitate bancară.
 operaţiuni interbacare;
 operaţiuni intrabancare;
a. Cognitive concretizate în cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de

Contabilitate bancară:
 cont curent;
 trezorerie;
 creanţă bancară;
 împrumut;
 credite bancare;
 obligaţii bancare;
 provizioane bancare.
b. Tehnice şi profesionale concretizate în proiectarea şi evaluarea activităţilor practice specifice

disciplinei de Contabilitate bancară, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi
aplicare privind:
8
- cunoaşterea detaliată a tuturor tipurilor de operaţiuni contabile bancare;
- cunoaşterea detaliată a modului de calcul şi înregistrare contabilă bancară a impozitelor şi a taxelor;
- cunoaşterea modului de stabilire şi înregistrare contabilă al rezultatului financiar bancar;
- practica tehnico-aplicativă pentru fiecare tip de operaţiune contabilă în parte, concretizată în:
 cunoaşterea registrelor obligatorii;
 stabilirea tipului operaţiunii contabile;
 modul de inregistrare contabilă;
 aplicarea corectă a cotelor de imozit şi taxe şi înregistrarea acestora în contabilitate;
c. Atitudinal-valorice:
- participarea la propria dezvoltare profesională.
-valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile domeniului;
- angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane din instituţii bancare;
- promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice;
- dezvoltarea aptitudinilor studenţilor pentru a lua decizii corecte privind contabilizarea operaţiunilor
bancare;
- instrumental aplicative :
-studii de caz;
-referate;
-caiete de seminar.
1. Cunoaştere şi înţelegere:
 identificarea de termeni, concepte, relaţii, procese, perceperea şi utilizarea corectă a
termenilor de specialitate din domeniul din domeniul contabilitătii bancare;
 definirea şi nominalizarea conceptelor ce apar în din domeniul contabilitătii bancare;
 conexiuni în cadrul interdisciplinar economic;
 recunoaşterea operaţiuninilor din domeniul intra şi interbancare care fac obiectul disciplinei
contabilităţii bancare;
 capacitatea de adaptare la noi situaţii în domeniul contabilităţii bancare;
 capacitatea de asimilarea uşoră a modificărilor ce apar în contabilităţii bancare;
2. Explicare şi interpretare (concepte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale

disciplinei):
 - generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii în sfera contabilităţii bancare;
- explicarea şi interpretarea unor idei;
- explicarea şi interpretarea unor concepte şi procese;
- realizarea de conexiuni teoretice şi practice pe fiecare tip de operaţiune bancară cu:
- argumentarea unor enunţuri;
 - capacitatea de organizare şi planificare a activitaţii de contabilitate bancară;
 - capactitatea de analiză şi sinteză a activitaţii de contabilitate bancară;
3. Instrumental-aplicative:
 relaţionări între elementele ce caracterizează activitatea de contabilitate bancară;
 descrierea activităţilor din domeniul bancar;
 utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de contabilitate bancară;;
 utilizarea unor tehnici de investigare şi de aplicare practică în domeniul de contabilitate
bancară;
 capacitatea de a transpune în practică cunoştiinţele dobândite în materie de de contabilitate
bancară în cadrul cursului;
 abilităţi de cercetare, creativitate în domeniul de contabilitate bancară.
4. Atitudinale :
 reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice;
 satisfacţia de a răspunde la întrebările cu privire la aspectele de contabilitate bancară;
9
 implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina de contabilitate bancară;
 acceptarea unei valori atribuite cunoaşterii în domeniul de contabilitate bancară;
 capacitatea de a avea un comportament etic fiscal;
 abilitatea de a colabora cu specialiştii din domeniu şi din alte domenii, cum ar fi: experţi
contabili, contabili, evaluatori, consultanţi fiscali, analişti.
Resurse şi mijloace de lucru

Disciplina de Contabilitate bancară dispune de manual scris, supus studiului individual al
studenţilor, precum şi de material sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz, aplicaţii,
necesare întregirii cunoştinţelor practice şi teoretice în domeniul studiat.
În timpul convocărilor, în prezentarea cursului sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode
interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru conceptualizarea şi vizualizarea practică a
noţiunilor fiscale predate.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de „Contabilitate
bancară”” prin:
Explicarea şi interpretarea:
- conceptelor teoretice;
- modul de înregistrare contabilǎ;
- principiile contabilitǎţii;
- tehnica operaţiunilor bancare.
Instrumental-aplicative:
 completarea caietului de seminar;
 aplicaţii practice:
 înregistararea operaţiunilor economice în contabilitate pentru cunoaşterea practică şi stăpânirea
conceptelor utilizate de contabilitatea bancarǎ;
 Cunoaşterea bazelor tehnologiei informaţiei şi utilizarea sistemelor informaţionale contabile în
contabilitatea bancarǎ;
 Capacitatea de a identifica şi structura tranzacţiile şi evenimentele care sunt cercetate de
contabilitatea bancarǎ;
 Capacitatea de a organiza şi conduce contabilitatea analitică şi contabilitatea sintetică specifică
contabilitǎţii bancare;
 Capacitatea de a înţelege şi elabora rapoarte financiar-contabile pe baza informaţiilor din
contabilitatea bancarǎ.
 Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile domeniului contabilitǎţii
bancare;
 Angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane de la bǎnci;
 Promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice;
 Dezvoltarea aptitudinilor studenţilor pentru a lua decizii corecte in condiţii de certitudine si
incertitudine;
 Relizarea prin metode instrumental aplicative:
- studii de caz;
- referate;
- caiete de seminar.
Resurse şi mijloace de lucru

Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de volum
auxiliar privind studii de caz, şi legislaţie în domeniu necesar întregirii cunoştinţelor practice şi
teoretice în domeniul contabilităţii bancare. În timpul convocărilor, în prezentarea temelor cursului
sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode interactive şi participative de antrenare a studenţilor
pentru conceptualizarea şi vizualizarea practică a noţiunilor predate.
Activităţi tutoriale se pot desfăşura după următorul plan tematic, conform programului fiecărei
grupe:
10
1. Rolul contabilităţii bancare în sistemul economiei naţionale şi europene. Principii şi proceduri
contabile(1 oră);
2. Contabilitatea trezoreiei (1 oră);
3. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor 1 oră);
4. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri (1 oră).
Structura cursului
Cursul este compus din 12 unităţi de învăţare:

Unitatea de învăţare
Cadrul conceptual specific disciplinei de contabilitate bancarǎ.
1.
Bazele organizării contabilităţii bancare. Principiile
Unitatea de învăţare 2.
contabilităţii bancare
Unitatea de învăţare 3. Contabilitatea operaţiunilor cu clientela
Unitatea de învăţare 4. Contabilitatea operaţiunilor interbancare şi de trezorerie.
Unitatea de învăţare 5. Contabilitate operaţiunilor cu titluri
Unitatea de învăţare 6. Contabilitatea stocurilor.
Unitatea de învăţare 7. Contabilitate operaţiunilor cu salariile
Unitatea de învăţare 8. Contabilitatea imobilizărilor şi provizioanelor.
Unitatea de învăţare 9. Contabilitatea capitalurilor proprii
Unitatea de învăţare 10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
Unitatea de învăţare 11. Contabilitatea cheltuielilor
Unitatea de învățare 12. Contabilitatea veniturilor
Teme de control (TC)
Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea vor avea
următoarele subiecte:
1. Manualul de proceduri contabile (1 ore).
2. Contabilitatea stocurilor şi contabilitatea operaţiunilor ierbancare şi de trezorerie
(2 ore).
3. Contabilitatea cheltuielilor şi contabilitatea veniturilor(2 ore).
4. Contabilitatea provizioanelor (2 ore)
Bibliografie obligatorie:
1. Ţîrlea, M.,R., (2017), „Contabilitate bancarǎ” - de studiu individual, Cluj-Napoca;

2. Dedu, V., Enciu, A., (2009), „Contabilitate bancară” , ed. II, EdituraEconomică, Bucureşti,
2009
3. Temeş, I., Mureşan,M.,, P., (2000), „Contabilitate bancară” , Ed. Dacia
4. ****Reglementare contabilă conformă cu standardele internaţionale de raportare financiară,
aplicabile instituţiilor de credit, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 890 bis din
30.12.2010, cumodificările şi completările ulterioare privind planul de conturi bancar şi Normele
B.N.R. de aplicare bancare
5. Legea 82/1991 Legea contabilităţii
Metoda de evaluare:
Examenul final la această disciplină este un examen scris, sub formă de întrebări tip grilă şi
subiecte/întrebări deschise şi sub formă de aplicaţii (rezolvarea unor probleme), ţinându-se seama de
participarea la activităţile tutoriale şi rezultatul la temele de control ale studentului.
11
MODULUL I
CADRUL CONCEPTUAL SPECIFIC CONTABILITĂŢII BNCARE
Cuprins:
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.3.1. Scopul contabilităţii bancare şi principalele operaţiuni
1.3.2. Specificul conturilor bancare
1.3.2.1. Conturile de împrumut
1.3.2.2. Conturile de depozit
1.3.3. Operaţiunea de deschidere de cont
1.3.4. Mecanismul codificării conturilor – Internaţional Banking Acount Number
1.3.5. Structura codurilor IBAN
1.3.6. Specificul operaţiunilor de transfer
1.1. Introducere
Sistemul bancar, se constituie într-un domeniu complex, de mare

actualitate, motiv pentru care, am încercat să surprindem elementele
esenţiale şi fundamentale teoretice şi practice ale contabilitãtii bancare,
în contextul actual şi în cadrul legal, în care se desfăşoară piaţa bancarã,
pornind de la noţiunile şi conceptele cu care operează această disciplină,
identificarea, evaluarea şi gestionarea principalelor categorii de concepte,
din domeniul bancar, punând accent pe rolul şi relevanţa informaţiei
contabile.
Obiectivele unităţii de învăţare:

- Evaluarea locului şi rolului sistemului bancar în cadrul
economiei naţionale;
- Cunoaşterea scopului contablităţii bancare;
- Însuşirea unor definiţii, concepte, terminologii privind cadrul
conceptual specific disciplinei de contabilitate bancarǎ;
- Cunoaşterea câmpurilor de interferenţă a operaţiunilor
interbancare şi intrabancare;
- Cunoaşterea metodelor de înregistrare în contabilitatea bancară.
Competenţele unităţii de învăţare:
– studenţii vor putea să definească conceptele de tranzacţii

bancare, operaţiuni intrabancare; operaţiuni interbancare; titluri,
– studenţii vor cunoaşte importanţa economico-socială, a
societăţilor bancare;
12
– studenţii vor cunoaşte importanţa şi factorii de influenţă a
activităţii bancare asupra dezvoltării economiei;
– studenţii vor identifica tipurile de conturi specifice pentru
contabilitatea bancară;
– studenţii vor cunoaşte mecanismul codificării conturilor
Internaţional Banking Acount Number;
– studenţii vor cunoaşte structura codurilor IBAN.
– studenţii vor cunoaşte procedurile de deschidere de
cont,operţiuni de transfer şi închidere de conturi.
Timpul alocat unităţii de învăţare: 2 ore
1.3.1. Scopul contabilităţii bancare şi principalele operaţiuni

Scopul contabilităţii bancare se concretizează în:
- furnizarea de informaţii utilizând sistemul contabil dualist care
să prezinte un grad ridicat de standardizare pentru:
1. pentru utilizatorii interni;
2. utilizatorii externi.
Sistemul contabil dualist presupune organizarea contabilităţii
bancare pe două elemente componente obligatorii:
 elementul componentei contabilităţii financiare;
 elementul componentei contabilităţii de gestiune.
1. Elementul componentei contabilităţii financiare este cea care
oferă:
 informaţii pentru utilizatorii interni al băncii;
informaţii pentru utilizatorii externi: bănci, furnizori, clienţi, investitori
interni sau externi, acţionarii, alte bănci, creditorii, posesorii de
obligaţiuni, auditorii externi, autorităţi publice şi alte instituţii care
interesate.
 informaţii despre fluxurile de trezorerie ale băncii;
 informaţii ale performanţelor financiare ale băncii;
 informaţii despre poziţia financiară a băncii.
2. Elementul componentei contabilităţii de gestiune oferă informaţii
numai pentru utilizatorii interni: management şi guvernanţă:
 informaţii care privesc managementul bãncii în luarea
deciziilor;
 informaţii care privesc realizarea previziunilor bancare;
 informaţii care privesc realizarea performanţei bancare
pe centre de profit;
 informaţii care privesc realizarea bugetelor;
 informaţii care privesc realizarea fluxurilor de trezorerie
ale băncii;
Activitatea de contabilitate financiară, are la bază legea generală a
contabilităţii, Legea 82/1991 Legea contabilităţii şi norme bancare
specifice de organizare pentru instituţiile de credit, care constau în:
13
 înregistrarea zilnică şi cronologică a tuturor
operaţiiunilor economice bancare;
 întocmirea potrivit legislaţiei în vigoare şi prezentărea
comparativă a situaţiilor financiare bancare anuale;
 prezentărea poziţiei financiare a băncii;
 prezentărea contului de profit şi pierdere;
 prezentărea bilantului contabil comparativ cu anul
precedent.
„Contabilitatea financiară îndeplineşte următoarele funcţii:
 funcţia de înregistrare completă a tranzacţiilor unităţii în
scopul determinării periodice a situaţiei patrimoniale şi a
rezultatului global;
 funcţia de comunicare financiară externă (informarea
terţilor);
 funcţia de instrument de verificare şi de probă judiciară şi
fiscală;
 funcţia de instrument de gestiune a unităţii;
 funcţia de furnizare a informaţiilor necesare realizării
sintezelor macroeconomice;
 funcţia de informare pentru analize financiare.” 1
Marea majoritate a sistemelor informaţionale contabile au puse
foarte bine la punct partea de furnizare a informaţiilor externe, prin
emiterea documentelor de sinteză contabilă, documente oficiale,
obligatoriu de întocmit de către toate întreprinderile .
Spre deosebire de contabilitatea financiarã, contabilitatea de
gestiune asigurã evidenţa gestiunii interne a bãncii, care furnizeazã
informaţii de ineres intern al bãncii respectiv informaţii necesare
managementului în procesul decizional. Literatura de specialitate
precizeazã faptul cã: "informaţia contabilă este destinată conducătorului
unităţii care trebuie să fie principalul beneficiar de informaţii şi care să
poată utiliza aceste informaţii în vederea utilizării corespunzătoare a
resurselor şi în vederea ajungerii la scopul propus."2
Contabilităţii de gestiune îi sunt atribuite în general următoarele
funcţii:
 funcţia de determinarea a costurile pe produse, lucrări sau
sectoare de activitate;
 funcţia de determinare a diferitelor marje şi a rezultatelor
analitice pe produse şi activităţi;
 funcţia de generare şi furnizare a informaţiilor destinate
elaborării bugetelor şi conturilor previzionale, precum şi a
informaţiilor destinate actualizării indicatorilor de gestiune
din structura tabloului de bord al unităţii;
 funcţia de generare a informaţiilor destinate măsurării
performanţelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul
sectoarelor şi pe produse, servicii şi lucrări.”3
Sumele cuprinse în conturile din Contabilitatea de gestiune stã
la bazaînsumate trebuie să fie egale cu sumele înscrise în conturile
sintetice ale contabilităţii financiare a băncii, ocazie cu care se asigură
1
Pereş I., Mateş D., Pereş C., „Bazele contabilităţii”, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pag.93
2
Ristea M., coordonator, (2005), „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară Bucureşti,
pag.118
3
Oprean I şi colectiv, „Bazele contabilităţii”, Ed. Intelcredo, Deva, ediţia IV, 2001 pag.37
14
imaginea fidelă a activităţii bancare.
1.3.2. Specificul conturilor bancare

Contul de disponibilităţi este denumit şi cont curent. Contul
curent este un cont de pasiv, poate avea numai sold creditor care reflectă
la un moment dat disponibilităţile clientului şi dreptul clientului asupra
mijloacelor băneşti înregistrate la bancă. Concomitent este şi obligaţia
băncii de a pune la dispoziţia clientului la cerere sumele existente în sold
potrivit normelor bancare în vigoare. Contul curent se deschide pe
numele clientului dezvoltându-se analitic pe feluri de monedă, produse
bancare.
Excepţie de la regulă face contul de capital social. La înfinţarea
societătii comerciale bancare, contul de capital social care se deschide de
către bancă la solicitarea clientului, sau aspecte ale majorării capitalului
social al unui client bancar. Acest cont este un analitic ataşat contului
curent. Sumele consemnate în acest cont în contul curent în vederea
efectuării de operaţiuni numai după ce clientul persoană juridică va face
dovada prin prezentarea certificatului de menţiuni privind constituirea
firmei de la oficiul Registrului Comerţului sau a majorării capitalului
social printr-un certificat constatator.
1.3.2.1. Conturile de împrumut

Băncile pot acorda credite clienţilor săi. Aceste conturi prin
care se facilitează operaţiunile de creditare sunt conturi de activ. Aceste
conturi reflectă tehnica fie de de înfăptuire a unei creditări sau creditări
prin cont simplu de împrumut. Contul prezintă numai sold debitor.
Soldul contului reflectă sumele acordate de către bancă sub forma
creditelor nerambursate. Din perspectiva juridică soldul debitor al
contului de împrumut reflectă dreptul băncii asupra mijloacelor băneşti
puse la dispoziţia clientului în procesul de creditare şi obligaţia clientului
de a utiliza sumele respective conform destinaţiei aprobate, precum şi
rambursarea acestor sume conform graficul stabilit între client şi bancă.
Conturile acestea încep a se debita cu tragerile clientului de la
bancă a creditului acordat, şi se creditează cu sumele reprezentând
rambursări ale creditului conform graficului de rambursare
1.3.2.2. Conturile de depozit

Conturile de depozit reflectă economiile atât ale persoanelor
fizice, cât şi ale persoanelor juridice în lei şi în valută.
Deschiderea unui cont de depozit peresupune existenţa unei sume
minime.
Depozitul are la bază contractul de depozit în care sunt
prevăzute elementele tehnice ale contractului de depozit concretizate în:
- părţile contractului;
- obiectul contractului;
- preţul contractului;
- termenul contractului.
suma constituită, perioada pentru care s-a constituit depozitul, dobânzile
practicate de bancă, tipul dobânzii, tipul depozitului, modalitatea de
retragere a sumelor, dobânzile prevăzute în cazul depozitelor desfiinţate
înainte de data scadenţei, etc.
Printre avantajele conturilor de depozit este cel a obţinerii unei rate mai
mari a dobânzi comparativ cu depozitele la vedere, precum şi
15
posibilitatea garantării cu respectivul depozit în vederea obţinerii unui
împrumut bancar.
1.3.3. Operaţiuni specifice băncii de deschidere de cont

Este o operaţiune specifică băncilor comerciale la baza căreia
stau norme de drept şi anume:
- norme de drept administrativ – clienţii persoane juridice sunt
obligaţi prin lege să-şi deschidă cont la bancă şi să efectueze
operaţiuni generate de activitatea sa sumei prin aceste conturi
sub supravegherea băncii.
- norme de drept civil în sensul că banca deschide conturi numai la
cererea expresă a clienţilor şi numai pe baza unor documente ce
conţin condiţii contractuale.
Când se solicită deschiderea unui cont bancar este important ca banca
să obţină cât mai mult informaţii despre noul client. Practica arată că este
prudent ca banca să-şi formeze o imagine cât mai completă privind
clientul cu care intră în afaceri întrucât acesta poate fi un potenţial client
şi pentru alte produse pe care aceasta le oferă clienţilor săi.
Pentru deschiderea contului viitorul titular de cont întocmeşte şi
depune o documentaţie specifică în componenţa căreia găsim două
elemente fundamentale :
- cererea de deschidere de cont – care are caracter de comandă
precontract în care pe lângă elementele de identificare şi
cunoaştere a comportamentului clientului, banca ia măsuri de
prevedere. Se inserează în mod expre un text din care să rezulte
că clientul a luat la cunoştinţă despre normele şi instrucţiunile de
lucru ale băncii, referitoare la funcţionarea conturilor bancare pe
care le va respecta întocmai. La cerere se mai poate menţiona
tipul de conturi bancare pe care clientul doreşte să le deschidă.
- anexele la cerere de deschidere de cont – se compun printr-un set
de piese prin care se face dovada legalităţii desfăşurării activităţii
de către client. În principiu aceste piese sunt :
 actul de desemnare a persoanelor împuternicite să
reprezinte clientul în relaţia sa cu banca/terţ. Prin el se
comunică băncii numele persoanei abilitate să dispună
operaţiunile prin cont
 actul constitutiv şi actele adiţionale a acestuia,
certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului.
Acestea atestă calitatea de persoană juridică dobândită
de client şi face dovada legalităţii înfiinţării şi
funcţionării
 fişa cu specimenul de semnătură şi amprenta ştampilei
unităţii – un formular tipizat prin care se comunică
băncii numărul, numele, grafica semnăturilor
aparţinătoare persoanelor ce au drept să semneze
documentele de bancă, precum şi amprenta ştampilei ce
se va aplica pe acest document
 în cazul persoanelor fizice deschiderea conturilor se face
pe baza cererii de deschidere de cont şi a fişei
specimenelor de semnătură împreună cu o copie a
actului de identitate. Conturile persoanelor fizice se
deschide pe numele unei persoane numită titular de
cont.
16
Titularul contului poate împuternici şi alte persoane să aibă drept de
a opera în contul respectiv prin completarea unor cereri în acest sens, în
care se înscriu datele de identificare ale persoanei/persoanelor
împuternicite şi mandatul acordat acestora, o copie a actului de identitate.
Oricând pe parcursul funcţionării contului, titularul acestuia poate
solicita în scris băncii, modificarea sau anularea unui sau mai multor
împuterniciţi.
- persoanele juridice - cele mai întâlnite cazuri sunt cele ale
conturilor în care se operează cu două semnături de regulă
conjuncte. La deschiderea contului se precizează tipul de
semnătură pentru fiecare persoană autorizată să opereze în cont
şi limitele sale.
1.3.3. Mecanismul codificării conturilor – Internaţional Banking

Acount Number
Standardizarea numerotării conturilor curente în bănci, constă în
codificarea internaţională a conturilor bancare, asigurând identificarea, în
mod unic, la nivel internaţional a contului unui client al băncii.
Codificarea IBAN este obligatoriu pentru statele din Comunitatea
Europeană.
Contului IBAN se stabileşte la nivel de ţară, în limita a 34 de
caractere numerice şi alfa numerice.
Caracterele alfabetice continute în codul IBAN se înscriu in mod
obligatoriu cu majuscule. Ca urmare, codul de identificare al b este fix ca
poziţie şi ca număr de caractere pe fiecare ţară. Reprezentarea codului
IBAN se face intercalând câte un spaţiu pentru fiecare grup de patru
caractere.
Caracterele codului IBAN rprezintă:
- primele două caractere (alfabetice, majuscule) reprezintă codul
de ţară a instituţiei respective
- caracterele trei şi patru sunt caractere numerice de verificare şi
validare a codului IBAN
- următorul set de patru caractere, al căror număr şi tip se stabilesc
la nivel de ţară, definesc în mod unic instituţia financiară
- numărului fix de caractere care definesc instituţia îi urmează un
număr fix de caractere care definesc contul clientului. Aceste
caractere pot produce forma contului actual dacă acesta nu
depăşeşte numărul de caractere stabilit prin convenţie la nivel de
ţară şi conţine doar caractere alfanumerice
Structura IBAN este:
ROXX ABCD EFGA 1234 5678 1234
RO – cod de ţară, alfabetic cu majuscule
XX – caractere de verificare numerică calculate de sistem
ABCD – caractere de identificare a instituţiei financiare, alfabetic cu
majuscule, primele patru caractere la codului BIC al instituţie
EFGO – caractere de identificare a unităţii teritoriale, stabilite de
instituţie, alfanumerice, majuscule
1234 5678 1234 – caractere alfanumerice care identifică codul clientului,
stabilite de instituţie
Exemplu - codificarea IBAN pentru un cod de bancă la Transilvania
sucursala Cluj poate fi:
RO12 BTRL 1234 5678 1234
17
1.3.5. Specificul operaţiunilor de transfer de cont
Transferul de cont intervine în situaţia în care un client
doreşte să-şi mute contul la o unitate operativă a aceleaşi bănci în
raza teritorială de activitate a căreia clientul şi-a mutat sediul de
bază iar banca nu dispune de sistem informatic on-line.
Transferarea dispune următoarele:
- transmiterea unei copii a documentelor de deschidere a contului
la noul sediu bancar în vederea deschiderii noului cont
- comunicarea dobânzii înregistrate în fiecare cont al clientului de
la ultima dată când s–au calculat dobânzile
- transmiterea soldurilor conturilor precum şi a dobânzii
înregistrate în fiecare cont al clientului de la ultima dată când s-
au calculat dobânzile
În cazul în care transferarea contului se realizează între sedii
bancare ale unor societăţi bancare diferite, aceasta se poate realiza doar
prin închiderea contului la societatea bancară cu care a avut relaţie de
cont curent până în prezent şi solicitarea deschiderii contului curent la
noua societate bancară şi transferul soldului contului curent în noul cont
curent deschid la altă societate bancară.
1.3.6. Operaţiuni de închidere de de conturi

Operaţiunile de închidere de conturi au loc în una din următoarele
situaţii:
1. clientul a decis de bună voie să înceteze relaţia de cont curent cu
banca – în aceste condiţii iniţiativa închiderii contului îi aparţine
clientului care va da băncii dispoziţii cu privire la lichidarea
soldului în cont şi va completa o cerere în acest sens.
2. organe abilitate de lege dispun încetarea activităţii unui client al
băncii ca urmare a încălcării dispozitivelor legale – în aceste
situaţii organele de investigaţie vor înştiinţa în scris banca despre
începerea cercetărilor, motiv pentru care banca va bloca contul
clientului. Lichidarea soldului din cont se va face ulterior după
finalizarea cercetărilor şi în concordanţă cu dispoziţiile legale
date de aceste organe
3. banca constată că se încalcă sistematic de către client normele
referitoare la disciplina plăţilor şi încasărilor prin cont sau are
motive întemeiate privind suspiciuni în legătură cu modul de
funcţionare şi utilizare a contului respectiv – iniţiativa aparţine
băncii care comunică în scris clientului său intenţia de a închide
contul şi solicită aceste date referitoare la modul în care urmează
să se lichideze soldurile înscrise în cont
4. declararea stării de faliment – în acest caz instanţa
judecătorească emite hotărârea de declarare a falimentului şi de
începere a operaţiunilor de lichidare a activelor şi pasivelor
clientului. În acest scop se numeşte un lichidator în baza unei
sentinţe judecătoreşti în care sunt menţionare persoanele
abilitate, competenţele şi perioadele de timp în care îşi exercită
prerogaţii
5. un cont a devenit inactiv – periodic banca verifică starea
conturilor clienţilor săi constatându-se că o serie de conturi fie au
un rulaj nesemnificativ, datorat unor operaţiuni bancare
specifice, fie soldul acestuia este în mod constant foarte mic, iar
18
în acest caz mai convenabil pentru bancă este să închide
respectivul cont, în conformitate cu condiţiile generale de afaceri
ale băncii. În acest sens banca va transfera soldul respectivului
cont într-un cont intern, de conturi inactive sau solduri
nesolicitate. Acest lucru nu înseamnă că bancă îţi însumeşte
sumele respective, ci doar că respectivul cont este închis, dar
soldul va fi mereu disponibil clientului, în eventualitatea că
acesta doreşte să îl ridice
6. iresponsabilitatea psihică a titularului de cont (în cazul
persoanelor fizice) – în acest caz la momentul înştiinţării, banca
va proceda la blocarea contului, urmând a acţiona ulterior în
conformitate cu hotărârile organelor abilitate în acest sens.
7. decesul titularului de cont (în cazul persoanelor fizice) – din
momentul în care banca a luat la cunoştinţă în mod scris despre
acest eveniment, banca poate proceda conform instrucţiunilor
existente la documentaţia aferentă contului în cauză. În cazul în
care au fost prevăzute instrucţiuni de către titularul acestuia sau
contul în cauză este blocat până la obţinerea unei sentinţe
‚judecătoreşti prin care se va preciza modul de repartizare a
bunurilor mobiliare ale titularului contului.
Sinteza unităţii de învăţare 1
Scopul contabilităţii bancare, este să furnizeze informaţii pentru utilizatorii interni şi

utilizatorii externi care să prezinte un grad ridicat de standardizare.
Pentru a răspunde diferitelor categorii de utilizatori bãncile utilizeazã sistemul contabil dualist.
Sistemul contabil dualist presupune organizarea contabilităţii pe douã componente:
 componenta contabilităţii financiare;
 componenta contabilităţii de gestiune.
Componenta contabilităţii financiare este menitã sã asigure:
 informaţii cu caracter public, pentru utilizatorii externi;
 informaţii care privesc fluxurile de trezorerie ale bãncii;
 informaţii care privesc performanţele financiare ale bãncii;
 informaţii atât pentru interni ai bãncii.
 informaţii care privesc poziţia financiară a băncii.
Componenta contabilităţii de gestiune este menitã sã asigure:
 informaţii care privesc managementul bãncii įn luarea deciziilor;
 informaţii care privesc realizarea previziunilor bancare;
 informaţii care privesc realizarea performanţei bancare pe centre de profit;
 informaţii care privesc realizarea bugetelor;
 informaţii care privesc realizarea fluxurilor de trezorerie ale bãncii;
Contabilitatea financiară are la bază norme specifice de organizare pentru instituţiile de credit,
care constau în:
 înregistrarea cronologicã a tuturor operaţiilor care modificã patrimoniul bãncii;
 prezentărea comparativã a situaţiei financiare bancare anuale cu anul precedent a
unităţii respectiv
19
 prezentărea poziţiei financiare a bãncii;
 prezentărea modului de obţinere a rezultatelor financiare pe centre de profit;
 prezentărea modului de obţinere a rezultatelor financiare pe activitãţile care au generat
aceste rezultate.
Conturile de împrumut – sunt conturi de activ şi servesc pentru a reflecta procesul creditării
bancare.
Conturile de depozit – sunt conturi de pasiv, în evidenţele băncii fiind disponibile, atât persoanelor
fizice, cât şi celor juridic,e atât în lei cât şi în valută.
Operaţiunea de deschidere de cont. Este o operaţiune specifică băncilor comerciale la baza căreia
stau norme de drept şi anume:
- norme de drept administrativ – clienţii persoane juridice sunt obligaţi prin lege să-şi
deschidă cont la bancă şi să efectueze operaţiuni generate de activitatea sa sumei prin aceste
conturi sub supravegherea băncii.
- norme de drept civil în sensul că banca deschide conturi numai la cererea expresă a clienţilor
şi numai pe baza unor documente ce conţin condiţii contractuale.
Caracterele codului IBAN rprezintă:
- primele două caractere (alfabetice, majuscule) reprezintă codul de ţară a instituţiei respective
- caracterele trei şi patru sunt caractere numerice de verificare şi validare a codului IBAN
- următorul set de patru caractere, al căror număr şi tip se stabilesc la nivel de ţară, definesc în
mod unic instituţia financiară
- numărului fix de caractere care definesc instituţia îi urmează un număr fix de caractere care
definesc contul clientului.
- Aceste caractere pot produce forma contului actual dacă acesta nu depăşeşte numărul de
caractere stabilit prin convenţie la nivel de ţară şi conţine doar caractere alfanumerice
Sintetic, structura IBAN se prezintă astfel:
ROXX ABCD EFGA 1234 5678 1234
RO – cod de ţară, alfabetic cu majuscule
XX – caractere de verificare numerică calculate de sistem
ABCD – caractere de identificare a instituţiei financiare, alfabetic cu majuscule, primele patru
caractere la codului BIC al instituţie
EFGO – caractere de identificare a unităţii teritoriale, stabilite de instituţie, alfanumerice, majuscule
1234 5678 1234 – caractere alfanumerice care identifică codul clientului, stabilite de instituţie
Specificul operaţiunilor de transfer de cont, intervine în situaţia în care un client doreşte să-şi mute
contul la o unitate operativă a aceleaşi bănci în raza teritorială de activitate a căreia clientul şi-a mutat
sediul de bază iar banca nu dispune de sistem informatic on-line.
Transferarea presupune următoarele:
- transmiterea unei copii a documentelor de deschidere a contului la noul sediu bancar în
vederea deschiderii noului cont
- comunicarea dobânzii înregistrate în fiecare cont al clientului de la ultima dată când s–au
calculat dobânzile
- transmiterea soldurilor conturilor precum şi a dobânzii înregistrate în fiecare cont al clientului
de la ultima dată când s-au calculat dobânzile
În cazul în care transferarea contului se realizează între sedii bancare ale unor societăţi bancare
diferite, aceasta se poate realiza doar prin închiderea contului la societatea bancară cu care a avut
relaţie de cont curent până în prezent şi solicitarea deschiderii contului curent la noua societate bancară
şi transferul soldului contului curent în noul cont curent deschid la altă societate bancară.
Concepte şi termeni de reţinut

 cont bancar;
 cont curent;
 cont de împrumut;
 cont inactiv;
 depozit;
20
 cont curent bancar;
 titular de cont;
 împuternicit
 operaţiuni intrabancare;
 operaţiuni interbancare;
 transfer.
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Care este scopul, rolul şi locul contabilităţii bancare în economia unei ţări ?
2. Prezentaţi pe scurt specificul conturilor bancare.
3. Enumeraţi elementele mecanismului de formare ale codului IBAN.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Contabilitatea se ţine:
a) în limba română;
b) în moneda naţională;
c) euro;
d) a şi b.
2.Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine: atât în moneda naţională, cât şi în
valută.
a) în moneda naţională;
b) atât în moneda naţională, cât şi în valută.
c) în valută;
d) nici un răspuns corect.
3. Pentru a fi credibilă, informaţia trebuie în mod rezonabil, să reprezinte:
a) cu fidelitate tranzacţii;
b) fără fidelitate tranzacţii;
c) cu fidelitate alte evenimente;
d) a şi c.
4.Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu:
21
a) standardele europene;
b) principiile contabile proprii;
c) principiile contabile generale;
d) a, b şi c.
5. Pentru ca informaţia să fie relevantă şi credibilă, sunt necesare următoarele:
a) informaţia să fie oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;
b) beneficiile de pe urma informaţiei să depăşească costul acesteia;
c) să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei financiare;
d) a şi b.
6.Contabilitatea bancară se evidenţiază în:
a) partidă dublă;
b) partidă simplă;
c) mod universal;
d) mod unilateral.
1. Ţîrlea, M.,R., (2017), „Contabilitate bancarǎ”- Manual de studiu individual, UCDC, Cluj-
Napoca;
3. Temeş, I.&Mureşan,M.,(2000), „Contabilitate bancară” , ed. II, Editura Dacia
4. Pereş I., Mateş D., Pereş C., „Bazele contabilităţii”, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pag.93
5. Ristea M., coordonator, (2005), „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară
Bucureşti, pag.118
6. Oprean, I., şi colectiv, „Bazele contabilităţii”, Ed. Intelcredo, Deva, ediţia IV, 2001 pag.37
7. Planul de conturi bancar şi Normele de aplicare bancare
8. Legea 82/1991 Legea contabilităţii, modificată şi actualizată
9. Legea 142 din 30 aprilie 2004;
10. Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006,
11. Directiva 78/660/CEE;
10. Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 224 din 16 august
2006, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE;
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie 2009,referitoare la
modificarea Directivei 78/660/CEE.
22
BAZELE ORGANIZĂRII CONTABILITĂTII BANCARE. PRINCIPIILE
CONTABILITĂTII BANCARE
Cuprins:
2.1. Introducere
2.3. Conţinutul unităţii de învăţare:
2.3.1. Cadrul legal de reglementare al contabilitătii bancare
2.3.2. Principiile contabilităţii bancare
2.3.3. Operaţiuni bancare de activ şi de pasiv
2.3.4. Registrele contabile bncare obligatorii
2.1. Introducere
Contabilitatea bancară, este bazată pe tehnica dublei înregistrări

în concordanţă deplină cu principiile contabile care o guvernează în
vederea atingerii scopului său.
- Cadrul legal care reglementează ţinerea contabilităţii bancare;

- Registrele obligatorii;
- Principiile contabilitătii;
- Cunoaşterea modului de organizare al activităţii societăţilor
comerciale bancare şi ale subunităţilor bancare din România.
– Studenţii vor cunoaşte modul de organizare, funcţionare şi

atribuţiile societăţilor comerciale bancare şi ale subunităţilor
bancare din România.
– Studenţii vor identifica şi însuşi principiile contabilităţii bancare;
– Studenţii vor cunoaşte modul de organizare şi conducere a
societăţilor comerciale bancare şi ale subunităţilor bancare din România;
– Studenţii vor cunoaşte principalele atribuţii şi obligaţii
societăţilor comerciale bancare şi ale subunităţilor bancare din România
privind obligaţia ţinerii registrelor obligatorii.
23
2.3.1. Cadrul legal de reglementare al contabilitătii bancare
Reglementarea legală a activităţii contabilităţii bancare este

realizată de: Legea 31, Legea societăţilor comerciale, Legea 58, Legea
bancară, modificată şi actualizată, Legea Contabilităţii nr. 82/1991 şi
Reglementările Contabile conforme cu Directiva IV-a şi a VII-a a
Comunităţilor Economice Europene. Directivei 2009/49/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie 2009,
referitoare la modificarea Directivei 78/660/CE, prevederile Directivei
2009/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie
2009 referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE. şi de normele
specifice bancare.
Reglementările legale potrivit articolului 3 din legea bancară,
se aplică de către următoarele categorii de persoane (denumite în
continuare entităţi):
a) societăţile comerciale:
- societăţile în nume colectiv;
- societăţile în comandită simplă;
- societăţile pe acţiuni;
- societăţile în comandită pe acţiuni; şi
- societăţile cu răspundere limitată.
b) societăţile/companiile naţionale;
c) regiile autonome;
d) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza
legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor
comerciale;
f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care
aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, în
condiţiile prevăzute de prezentele
reglementări;
g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care
aparţin persoanelor prevăzute la lit. a) - e), cu sediul sau domiciliul în
România, în condiţiile prevăzute
de prezentele reglementări;
h) subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul
sau domiciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele
reglementări.
i) grupurile de interes economic, înfiinţate potrivit legii.
Societăţile comerciale, societăţile şi/sau companiile naţionale,
24
regiile autonome, institutele naţionale de cercetaredezvoltare, societăţile
cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să
conducă contabilitatea financiară, potrivit Legii 82/ 1991, Legea
contabilităţii pentru măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi
controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a
rezultatelor obţinute din activitatea realizată. Contabilitatea trebuie să
asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa
financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât
pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii
prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali,
clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Normele şi reglementările contabile specifice anumitor domenii de
activitate se elaborează şi se emit de instituţiile cu
atribuţii în acest sens, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, după
cum urmează:
a) de către Banca Naţională a României, pentru instituţiile de credit,
instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale,
înscrise în Registrul general, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de
monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de
serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii
de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii
de plată şi pentru Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
Registrele de contabilitate se utilizează în strică concordanţă cu
destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât
să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor
contabile efectuate.
Articolul 22, precizează că: Pentru verificarea înregistrării corecte
în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de
verificare,
cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, la termenele de întocmire a
situaţiilor financiare, a raportărilor contabile, precum şi
la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declaraţia
privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii.
Planul de conturi reprezintă “lista conturilor cu simbolurile
corespunzătoare, obligatorii pentru unitătile de referinţă, în cazul de faţă
pentru societăţile bancare. Cu tote că, În general, srtuctura şi
simbolizarea conturilor analitice rămâne la latitudinea unităţilor
economice, prin normele metodologice de utilizare a planului de conturi
de către societăţile bancare, s-au stabilit anumite structuri minimale ale
acestora. Potrivit acestor norme, conturilesintetice ale tuturor clienţilor
băncii au aceiaşi denumire şi symbol pe feluri de operaţiuni, însă la
simbolul contului sintetic se atribuie un anumit număr de cifre în vederea
detalierii informaţiilor în conturi analitice după diferite criteria din care
să rezulte printer altele: forma de proprietate a clientului, rezidenţa,
moneda în care este exprimat elemental patrimonial şi alte detalii, încât
întreaga serie de cifre reprezintă simbolul contului analytic.” 4
Planul de conturi specific pentru banci cuprinde urmatoarele clase
de conturi:
4
Temeş, I.&Mureşan,M.,(2000), „Contabilitate bancară” , ed. II, Editura Dacia, pag. 51
25
Clasa 1 „Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare”
cuprinde conturile care reflecta tranzactii efectuate în lei şi in devize,
prin trezoreria proprie a băncii şi în relatii cu alte banci partenere şi
Banca Naţională a României.
Clasa 2 „Operaţiuni cu clientela” cuprinde conturile care ţin
evidenţa clienţilor, persoane fizice şi juridice.
Clienţii sunt evidenţiaţi grupati după natura lor şi după tipul de
tranzacţii.
Clasa 3 „Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse”
cuprinde conturile care ţin evidenţa cu operatiunile cu titluri de valoare
efectuate în nume propriu si în numele clientilor.
Clasa 4 „Valori imobilizate” cuprinde conturile care
evidentiaza imobilizarile bancilor dar si conturile specifice operatiunilor
de leasing si de creditare subordonata.
Clasa 5 „Conturi cu capitaluri asimilate si provizioane”
curpinde conturile ce reflecta sursele proprii de finantare ale bancilor.
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” cuprinde conturile care ţin
evidenţa cheltuielile sunt grupate dupa natura lor.
Clasa 7 „Conturi de venituri” cuprinde conturile care ţin
evidenţa cu veniturile sunt grupate dupa sursa de provenienta.
Clasa 9 „Operatiuni in afara bilantului” cuprinde conturile
care inregistreaza angajamentele în afara bilanţului, respectiv al
patrimoniul bancii.
2.3.2. Principiile contabilităţii bancare

Legea Contabilităţii nr. 82/1991 şi de Reglementările Contabile
conforme cu Directiva IV-a şi a VII-a a Comunităţilor Economice
Europene.
Dintre principiile general acceptate menţionăm :
Tr Principiul independenţei exerciţiului.ebuie să se ţină cont de veniturile
şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării
veniturilor sau data plăţii
cheltuielilor.
Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu
a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"),
respectiv în conturile de
cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura
(contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea
în aceste conturi se efectuează pe
baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea
serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.
a. Principiul prudenţei, constă în aceea că pentru deprecierile,
riscurile şi pierderile probabile care pot surveni în activitatea
exerciţiului curent sau anterior nu este admisă, pe de o parte,
supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, iar pe de
altă parte, subevaluarea elementelor de pasiv şi a
cheltuielilor. Aceste cerinţe asigură evitarea transferării în
perioada viitoare a incertitudinilor din cursul exerciţiului
curent şi a celui anterior sau, altfel spus să nu influenţeze
patrimoniul şi rezultatele exerciţiilor viitoare cu ceea ce nu
se reflecta la acestea. De asemenea, prudenţa nu permite
constituirea de rezerve sau provizioane fără obiect sau
supradimensionate.
26
De aici, rezultă importanţa procesului de evaluare care este supus
unui regim prudenţial îndeosebi orientat în zona profitului realizat şi al
deprecierilor indiferent de rezultatul exerciţiului (pierdere sau profit).
b. Principiul permanenţei metodelor, constă în asigurarea
continuităţii aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea,
înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor în scopul creării premizelor
pentru compararea în timp a informaţiilor contabile.
Metodele care se utilizează trebuie să aibă caracter de
permanentă, în sensul folosirii lor în cadrul mai multor
exerciţii consecutive, ceea ce permite compararea datelor sau
informaţiilor din bilanţurile care se întocmesc, iar analiza
indicatorilor economico-financiari conduce la obţinerea unor
informaţii pertinente pentru cei interesaţi.
Schimbarea unor metode, presupune evidenţierea lor în Note la
situaţiile financiare, privind aspectul justificării modificărilor şi a
explicării consecinţelor pe care acestea le-au generat.
La întocmirea situaţiilor financiare anuale, evaluarea trebuie
făcută pe o bază prudenţă tinând seama de faptul că:
1) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la
data bilanţului;
2) se vor inregistra toate datoriile din cursul exerciţiului financiar curent
sau al unui exerciţiu precedent;
3) se vor înregistra provizioane potrivit legii, precum şi datoriile rezultate
din clauze contractuale;
4) se vor înregistra toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul
exerciţiului financiar este pierdere sau profit.
5) se vor înregistra toate ajustările pentru depreciere
c.Principiul continuităţii activităţii presupune că, entitatea îşi va
continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra
în stare de lichidare sau de reducere semnificativă a activităţii.
Dacă în anumite perioade apar elemente de nesiguranţă legate de
incapacitatea entităţii de a-şi continua activitatea, administratorii vor
prezenta această stare de fapt în notele explicative, iar în cazul în care
situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza acestui principiu,
motivul abaterii de la principiu va trebui explicat în note.
d.Principiul independenţei exerciţiului este important pentru
asigurarea unei imagini fidele asupra rezultatului fiecărui an financiar.
În condiţiile practicării unei contabilităţi de angajamente şi totodată în
spiritul Cadrului general, el “presupune delimitarea în timp a veniturilor
şi cheltuielilor aferente entităţii pe măsura angajării acestora şi trecerii
lor la rezultatul exerciţiului la care se referă.”
e.Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui
exerciţiu, constă în existenţa concordanţei depline a acestuia cu bilanţul
de închidere a exerciţiului anterior (precedent) ceea ce creează atât
posibilitatea verificării cu uşurinţă a integrităţii patrimoniului, cât şi
impunerii corecte a utilizatorilor externi de informaţii.
f.Principiul necompensării, impune înregistrarea distinctă a
elementelor de activ şi a celor de datorii, în contul de profit şi pierdere a
veniturilor şi cheltuielilor, nefiind admisă vreo compensare între ele. În
acest sens exemplificăm : necompensarea creanţelor cu datoriile faţă de
un terţ şi necompensarea plusurilor cu minusurile de valoare care pot
surveni cu prilejul aplicării principiului prudentei.
27
g.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de
datorii în vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii de
bilanţ.
h.Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, ceea
ce presupune că toate informaţiile prezentate în situaţiile financiare
trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiile, nu
numai forma lor juridică.
i.Principiul pragului de semnificaţie. Pragul de semnificaţie
arată valoarea semnificativă a oricărui element şi trebuie prezentat
separat în cadrul situaţiilor financiare. Toate elementele care au valori
nesemnificative şi sunt de aceeaşi natură sau au funcţii similare sunt
consemnate, fără să fie necesară prezentarea lor separată.
2.3.3. Operaţiuni bancare de activ şi de pasiv

Sintetic, operaţiuile de activ şi de pasiv ale băncilor se prezintă
astfel:
Tabel 1. Operaţiuni bancare de activ şi de pasiv
A) OPERAŢIUNI DE A) OPERAŢIUNI DE TREZORERIE ŞI

TREZORERIE
SI OPERAŢIUNI OPERAŢIUNI
INTERBANCARE
INTERBANCARE
- împrumuturi de la banca centrală
- casa şi alte valori - conturi de corespondent ale băncilor
(loro)
- cont curent la banca centrală - depozite primite de la bănci
- depozite la banca centrală - imprumuturi primite de la bănci
- conturi de corespondent la bănci - alte sume datorate
(nostro)
- credite acordate altor bănci - datorii ataşate
(plasamente)
- creanţe (îndoielnice, restanţe şi ataşate) B) OPERAŢIUNI CU CLIENTELA
aferente plasamentelor interbancare - conturi de depozit ale clienţilor
- certificate de depozit ale clienţilor
B) OPERAŢIUNI CU - carnete şi librete de economii ale
CLIENTELA
clienţilor
- credite acordate clientelei persoane - conturi curente creditoare

fizice
şi juridice, pentru producţie, investiţii, - conturi de factoring
export etc.
- credite acordate clientelei financiare - valori date în pensiune
- conturi curente debitoare - împrumuturi primite de la clientela
financiară
- valori primite în pensiune - alte sume datorate
- creanţe (restanţe, îndoielnice şi ataşate) - datorii ataşate
aferente
creditelor C) OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI
OPERAŢIUNI DIVERSE
C) OPERAŢIUNI CU TITLURI - titluri (de tranzacţie, de piaţă,
ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE interbancare,
de creanţe negociabile)
- titluri (de tranzacţie, de plasament, de - obligaţiuni

investiţii)
- decontări privind operaţiunile cu titluri - alte obligaţii din titluri
28
- decontări intrabancare - decontări privind titlurile
- diverse operaţiuni (personal, bugetul - decontări intrabancare
statului,
asigurări sociale) - personal, bugetul statului, asigurări
sociale
- creanţe (restanţe, îndoielnice, ataşate) - dividende de plată
privind
titlurile şi operaţiuni diverse
- creditori diverşi
- datorii ataşate
D) VALORI IMOBILIZATE D) CAPITALURI PROPRII,

ASIMILATE ŞI PROVIZIOANE
- credite subordonate, părţi de participare
- imobilizări, dotări - capital, prime, rezerva legată de capital

- leasing - rezerva generală pentru riscul de credit
2.3.4. Registrele contabile bncare obligatorii
Registrele contabile bncare obligatorii ale băncilor constau în:

1. Registrul unic de control
2. Registrul inventar
3. Registru TVA de cumpărări
4. Registru de vânzări
5. Jurnalul operaţiilor zilei
6. Registru jurnal general
7. Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor zilei
8. Cartea Mare.

Reglementarea legală a activităţii contabilităţii bancare este realizată de: Legea Contabilităţii
nr. 82/1991 şi Reglementările Contabile conforme cu Directiva IV-a şi a VII-a a Comunităţilor
Economice Europene. Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie
2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie 2009, referitoare la
modificarea Directivei 78/660/CE, prevederile Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 18 iunie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie
2009 referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE. şi de normele specifice bancare.
Planul de conturi specific pentru banci cuprinde urmatoarele clase de conturi:
Clasa 1 „Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare”
Clasa 2 „Operatiuni cu clientela”
Clasa 3 „Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse”
Clasa 5 „Conturi cu capitaluri asimilate si provizioane”
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
Clasa 7 „Conturi de venituri”
Clasa 9 „Operatiuni in afara bilantului”
Principiile contabilităţii bancare:
29
a.Principiul prudenţei
b.Principiul permanenţei metodelor
c.Principiul continuităţii activităţii
d.Principiul independentei exerciţiului
e.Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu
f.Principiul necompensării,
g.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii
h.Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
i.Principiul pragului de semnificaţie.
 Organizare/conducere/coordonare;
 Structură organizatorică (organism central, local, regional, sectorial);
 Strategie, program, obiective;
 Tipologie organisme naţionale/internaţionale;
 Principii contabile.
1. Care sunt principalele obiective ale contabilităţii bancare?

2. Care sunt operaţiunile de activ şi de pasiv ale băncilor?
3. Enumeraţi principiile contabilitătii bancare.
4. Prezentaţi structura planului de conturi bancar.
1. Principiul prudenţei, constă în aceea că nu este admisă:

a) supraevaluarea elementelor de activ;
30
b) subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor;
c) supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor;
d) b şi c.
2. Principiul permanenţei metodelor, constă în asigurarea continuităţii aplicării regulilor şi
normelor privind:
a) înregistrarea în contabilitate;
b) prezentarea elementelor patrimoniale;
c) prezentarea rezultatelor;
d) a,b şi c.
3. Principiul continuităţii activităţii presupune că:
a) entitatea îşi va continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil;
b entitatea îşi va continua în mod normal funcţionarea prin divzare;
c) entitatea îşi va continua în mod normal funcţionarea prin fuziune;
d) b şi c.
4. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu, constă în:
a) iexistenţa concordanţei acestuia cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior;
b) existenţa concordanţei acestuia cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior;
c) existenţa concordanţei activelor cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior;
d) existenţa concordanţei pasivelor cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior.
5. Principiul necompensării, impune:
a) înregistrarea distinctă a elementelor de activ, în contul de profit şi pierdere a veniturilor şi
cheltuielilor;
b) înregistrarea distinctă a elementelor de pasiv, în contul de profit şi pierdere a veniturilor şi
cheltuielilor;
c) a şi b;
6.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii în vederea stabilirii:
a) sumei totale corespunzătoare unei poziţii din balanţa de verificare analitică;
b) sumei totale corespunzătoare unei poziţii de bilanţ;
c) sumei parţiale corespunzătoare unei poziţii de bilanţ;
d) sumei totale corespunzătoare unei poziţii din balanţa de verificare sintetică.
1. Ţîrlea, M.,R., „Contabilitate bancarǎ”-Manual de studiu individual, Cluj-Napoca, 2017;

2. VasileDedu, Adrian Enciu, „Contabilitate bancară” , ed. II, EdituraEconomică, Bucureşti,
2009
3. **** Reglementare contabilă conformă cu standardele internaţionale de raportare
financiară, aplicabile instituţiilor de credit, publicată în MonitorulOficial al României,
Partea I, nr. 890bis din 30.12.2010, cumodificările şi completările ulterioare
31
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU CLIENTELA
Cuprins:
3.1. Introducere
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat
3.3.1. Contabilitatea operaţiunilor privind conturile curente ale clientelei
3.3.2. Calculul dobânzii pentru conturile curente
3.3.3. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă
3.3.4. Contabilitatea creditelor acordate de bancă clientelei
3.1. Introducere
Clasa 2 „Operaţiuni cu clientela” grupează conturile care ţin

evidenta relaţiilor cu clienţii. Clienţii sunt persoane fizice şi persoane
juridice, evidenţiate în contabilitatea bancară după natura şi după tipul de
tranzacţii solicitate de aceştia.
- Însuşirea unor definiţii, concepte şi probleme privind conţinutul

conceptului de client, clientela bancară;
- Cunoaşterea tipurilor de operaţiuni bancare cu clientela bancară;
- Cunoaşterea conturilor prin care se operază în contabilitatea
bancară;
– studenţii vor cunoaşte tipurile de peraţiuni cu clientela şi

modificările patrimoniale ale băncii;
– studenţii vor fi abilităţi să efectueze înregistrări contabile raportat
la problemele specificate;
– studenţii se vor familiariza cu problemele specifice de verificare
a înregistrărilor contabile efectuate
32
3.2.1. Contabilitatea operaţiunilor privind conturile curente

ale clientelei
Contul curent bancar se bazează pe o convenţie între bancă şi

clientul său persoană fizică sau persoană juridică. Pe baza convenţiei
cadru, banca se obligă să efectueze clientului servicii de încasări, plăţi în
numerar cât şi prin virament, acreditive, acordare de credite.
Contabilitatea disponibilităţilor la vedere în lei şi în devize ale
clienţilor precum şi creditele acordate de bancă prin contul curent este
ţinută de contul 251 “Conturi curente”. Acest cont se desfăşoară pe
conturi sintetice de gradul II şi III pentru a satisface necesităţile de
reflectare a creanţelor şi datoriilor din dobânzile calculate astfel:
2511 “Conturi curente”
2517 “Creanţe şi datorii ataşate”
25171 “Creanţe ataşate”
25172 “Datorii ataşate”
Contul 2511 “Conturi curente” este un cont bifuncţional.
Se creditează cu încasările de sume reprezentând depuneri de
numerar, încasări prin virament, credite obţinute, contravaloarea
devizelor vândute, dobânzi încasate.
Se debitează cu plăţile efectuate prin virament, rambursările de
credite, depozitele constituite, sumele ridicate in numerar, plata
dobânzilor şi comisioanelor bancare.
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilităţile băneşti ale
clientelei în contul curent.
Soldul debitor reflectă credite acordate în contul curent
(descoperiri de cont).
Codificarea contului 2511 “Conturi curente” se realizează
desfăşurat pe conturi analitice, pe fiecare client în parte. Codificarea
acestora reprezintă: primele cifre indică contul sintetic din planul de
conturi, următoarele două cifre codul sucursalei în cadrul societăţii
bancare, codul agenţiei, codul analitic al clientului, codul monedei (lei,
U.S.D.), codul pentru individualizarea operaţiilor (cont curent pentru
activitatea de bază, persoane fizice rezidente, nerezidente, salariaţii
băncii) şi o cifră de control.
Reflectarea în contabilitatea bancară a operaţiunilor

potrivit Normelor specifice bancare:
1. Depunerea de numerar de către client, în contul său curent:
101 = 2511
“Casa” “Conturi curente”
2. Încasarea prin virament în contul curent de la clienţi care au cont

deschis la aceeaşi bancă:
2511 = 2511
“Conturi curente” “Conturi curente”
analitic plătitor analitic beneficiar
33
3. Încasarea prin virament în contul curent de la clienţi care cont
deschis la alte unităţi bancare, din cadrul aceleiaşi bănci:
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic banca plătitorului analitic beneficiar
4. Încasarea prin virament în contul curent de la clienţi care au cont

deschis la alte bănci prin Casa de compensaţie din judeţul
beneficiarului:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Conturi curente”
analitic beneficiar
5 Încasarea prin virament în contul curent de la clienţi care au cont

deschis de la plătitor cum cont la alte societăţi bancare prin Casa de
compensaţie din judeţul plătitorului:
- înregistrarea în contabilitate la banca primitoare:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Decontări intrabancare”
analitic banca destinatară
- Înregistrare în contabilitate la unitatea bancară al clientului
beneficiar:
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic banca primitoare
6.Înregistrarea în contabilitate a încasării prin virament, în devize:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Conturi curente”
analitic devize analitic devize
7. Înregistrarea în contabilitate a comisionului bancar, în devize:

2511 = 3721
“Conturi curente” “Poziţie de schimb”
analitic devize analitic devize
3722 = 7069
“Contravaloare poziţie “Comisioane”
de schimb”
8. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de ridicări de numerar din
contul curent:
2511 = 101
“Conturi curente” “Casa”
analitic beneficiar
9. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de plăţi prin

virament din contul curent către beneficiari cu cont deschis la alte
unităţi aparţinând aceleiaşi societăţi bancare:
2511 = 341
“Conturi curente” “Decontări intrabancare”
analitic plătitor analitic banca beneficiarului
10. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de plăţi prin virament din

contul curent către beneficiari cu cont deschis la alte către beneficiari cu
cont deschis la alte societăţi bancare prin Casa de compensaţie din
34
judeţul plătitorului:
2511 = 1111
“Conturi curente” “Cont curent la B.N.R.”
analitic plătitor
11. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de plăţi prin virament din
contul curent către beneficiari cu cont deschis la unitatea bancară a
plătitorului:
2511 = 341
“Conturi curente” “Decontări intrabancare”
analitic plătitor analitic banca prezentatoare
12.Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de plăţi prin virament din

contul curent către beneficiari cu cont deschis la alte la unitatea bancară
prezentatoare:
341 = 1111
“Decontări intrabancare” “Cont curent la B.N.R.”
analitic banca plătitorului
13.Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cu dobânzi calculate
aferente soldului creditor al contului curent:
6024 = 25172
“Dobânzi la conturile curente” “Datorii ataşate”
14. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cu dobânzi calculate

aferente disponibilităţilor în devize:
3721 = 25172
“Poziţie de schimb” “Datorii ataşate”
6024 = 3722
“Dobânzi la conturile “Contravaloarea poziţiei”
curente” de schimb
15. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cu plata efectivă a

dobânzilor:
25172 = 2511
“Datorii ataşate” “Conturi curente”
analitic beneficiar

aferente soldului debitor al contului curent:
25171 = 7024
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la conturile curente debitoare”

aferente dobânzilor încasate, dobânzi devenite restante şi îndoielnice:
% = 25171
“Conturi curente” 2511 “Creanţe ataşate”
“Dobânzi restante” 2812
“Dobânzi îndoielnice” 2822
3.3.2. Calculul dobânzii pentru conturile curente
Calculul dobânzii pentru conturile curente se face utilizând două

metode:
- metoda directă;
35
- metoda indirectă.
I. Metoda directă presupune calculul dobânzii utilizând rate
reciproce indiferent dacă soldul contului este debitor sau creditor.
Aceasta metodă presupune parcurgerea mai multor etape pentru calculul
dobânzii şi anume:
1. Calculul numărului de zile (Nz) ca diferenţă între ziua
închiderii contului şi ziua efectuării operaţiunii. Data închiderii contului
reprezintă data determinării soldului său exigibil;
2. Calculul numerelor (N) ca produs între sumele debitoare sau
creditoare şi numărul de zile;
3. Calculul soldurilor;
Soldul debitor = Suma numerelor debitoare - Suma numerelor creditoare
Soldul creditor = Suma numerelor creditoare - Suma numerelor debitoare
4. Calculul dobânzii;
II. Metoda indirectă se bazează pe rate diferenţiate pentru soldul
creditor (disponibilităţile băneşti existente în cont) şi soldul debitor
(datoria, creditul).
Etapele de calcul a dobânzii utilizând metoda indirectă sunt:
1. Calculul numărului de zile (Nz) ca diferenţă între ziua
efectuării operaţiunii şi ziua operaţiunii următoare;
2. Calculul numerelor (N) ca produs între soldul zilei şi numărul
de zile;
3. Calculul dobânzii pentru fiecare parte a contului astfel:
Suma numerelor creditoare  rata dobânzii

Dobânda pentru credit =
360 100
Suma numerelor debitoare  rata dobânzii

Dobânda pentru debit =
360 100
3.3.3. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă
Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a economiilor

clientelei.
Depozitele clientelei pot fi:
- depozite la vedere;
- depozite la termen;
- depozite colaterale.
Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durată iniţială de
cel mult o zi lucrătoare şi sunt disponibile în orice moment, putând fi
retrase fără preaviz.
Depozitele pe termen sunt constituite pentru o durată de timp
determinată.
Depozitele colaterale sunt:
- acreditive;
- scrisori de confort;
- scrisori de garanţie;
- ordine de plată cu scadenţă;
- cecuri certificate;
- garanţii constituite pentru gestionari.
36
Evidenţa contabilă se realizează cu ajutorul contului 253
“Conturi de depozite” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II şi III pe
feluri de depozite sau destinaţii astfel:
2531 “Depozite la vedere”
2532 “Depozite la termen”
2533 “Depozite colaterale”
25331 “Depozite pentru deschideri de acreditive”
25332 “Depozite pentru emiterea de scrisori de
garanţie”
25333 “Depozite pentru cecuri certificate”
25334 “Depozite pentru ordine de plată cu
scadenţă”
25335 “Depozite garanţii gestionari”
25336 “Alte depozite colaterale”
Dobânda aferentă la depozitele constituite se reflectă în
contabilitate cu ajutorul contului 2537 “Datorii ataşate”.
Contul este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente depozitelor constituite prin debitul contului 6025
“Dobânzi la conturile de depozite”.
Se debitează cu dobânzile plătite la depozitele constituite de
clientelă prin creditul următoarelor conturi: 101 “Casa” , 2511 “Conturi
curente”, 2531 “Depozite la vedere”, 2532 “Depozite la termen”, 2533
“Depozite colaterale”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de clientelă.
Exemple de operaţiuni potrivit Normelor specifice bancare:
1. Constituirea de depozite la vedere sau la termen prin
depunerea de numerar;
101 = %
“Casa” 2531 “Depozite la vedere”
2. Constituirea de depozite la vedere sau la termen din
disponibilităţile băneşti existente în contul
curent;
2511 = %
“Conturi curente” 2531 “Depozite la vedere”
3. Dobânzi datorate calculate şi neajunse la scadenţă;
6025 = 2537
“Dobânzi la conturile de depozite” “Datorii ataşate”
4. Achitarea dobânzii în numerar sau în contul curent:
2537 = %
“Datorii ataşate” 101 “Casa”
5. Capitalizarea dobânzii datorate;
2537 = %
“Datorii ataşate” 2531 “Depozite la vedere”
6. Diminuări sau lichidări de depozite la vedere sau la
termen;
% = 101
“Depozite la vedere” 2531 “Casa”
37
“Depozite la termen” 2532
7. Dobânzi plătite anticipat;
“Cheltuieli înregistrate în avans”375 = 101,,Casa”
8. Eşalonarea lunară a dobânzii achitate în avans şi
includerea acesteia pe cheltuieli din dobânzi la conturile de
depozite;
6025 = 375
“Dobânzi la conturile de depozite” “Cheltuieli înregistrate în
avans”
9. Deschiderea unui acreditiv;
a) La banca cumpărătorului
Plata pentru deschiderea acreditivului la banca
furnizorului;
2511 = %
“Conturi curente” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
341 “Decontări intrabancare”
b) La banca furnizorului
b.1. Constituirea depozitului colateral pentru acreditive;
% = 25331
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Depozite pentru
“Decontări intrabancare” 341 deschiderea de acreditive”
b.2. Plăţi efectuate din acreditive pe baza documentelor
prezentate de furnizor care atestă livrarea mărfii, executarea
lucrărilor sau prestarea serviciilor;
25331 = 2511
“Depozite pentru deschiderea “Conturi curente”
de acreditive”
b.3. Sume neutilizate din acreditiv virate băncii
cumpărătorului;
25331 = %
“Depozite pentru deschiderea 1111 “Cont curent la B.N.R.”
de acreditive” 341 “Decontări intrabancare”
10. Depozite colaterale pentru emiterea de scrisori de
garanţie;
a) Constituirea depozitului;
% = 25332
“Conturi curente” 2511 “Depozite pentru emiterea
“Credite de trezorerie” 2021 de scrisori de garanţie
b) Plăţi din depozite pentru care s-au emis scrisori de
garanţie;
25332 = %
“Depozite pentru emiterea 1111 “Cont curent la B.N.R.”
de scrisori de garanţie” 121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
341 “Decontări intrabancare”
11. Depozite colaterale pentru cecuri certificate sau ordine de plată cu
scadenţă;
a) Constituirea depozitelor;
2511 = %
“Conturi curente” 25333 “Depozite pentru cecuri certificate”
25334 “Depozite pentru ordine de plată cu
scadenţă”
b) Plăţi din depozitele constituite;
38
% = 1111
“Depozite pentru cecuri certificate” 25333 “Cont curent la B.N.R.”
“Depozite pentru ordine de plată 25334
cu scadenţă”
12. Depozite colaterale pentru garanţii reţinute
gestionarilor;
a) Constituirea depozitelor;
101 = 25335
“Casa” “Depozite pentru garanţii gestionari”
b) Restituirea depozitelor;
25335 = 101
“Depozite pentru garanţii gestionari” “Casa”
13. Dobânzi calculate la depozitele colaterale;
6025 = 2537
“Dobânzi la conturile de depozite” “Datorii ataşate”
14. Achitarea dobânzilor în numerar, în contul curent sau
capitalizarea acestora;
2537 =%
“Datorii ataşate” 101 “Casa”
2533 “Depozite colaterale”
3.3.4. Contabilitatea creditelor acordate de bancă clientelei
3.3.4.1. Contabilitatea creditelor comerciale

Potrivit Normelor specifice bancare, creditele comerciale sunt
efectul cesiunii creanţelor la operaţiunile de scontare si factoring.
Scontarea reprezinta operatia prin care posesorul unui efect
comercial obtine de la banca in cesiune, inainte de termenul scadent,
contravaloarea efectului diminuata cu un agio ( agio = scont +comision ).
valoareacreantei * taxascontului * d (duratainzile )
Scont =
360 *100
Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul bancii
numit aderent cedeaza proprietatea asupra creantelor sale unei persoane
numita factor primind in schimb imediat sau la scadenta valoarea lor
nominala diminuata cu agio. Factorul se insarcineaza sa incaseze
contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata.
Contabilitatea operatiunilor privind creditele comerciale se tine
cu ajutorul contului 201 „Credite comerciale”, cont cu functiune de activ
care se dezvolta in conturi sintetice de gradul 2 si 3 pentru reflectarea
creantelor si dobanzilor aferente.
Contabilitatea creditelor de scont se tine cu ajutorul contului 211
„Scont si operatiuni asimilate” – A. Dobanzile pentru creditele acordate
retinute anticipat se inregistreaza cu ajutorul contului 376 „Venituri
inregistrate in avans” iar comisioanele se inregistreaza cu ajutorul
contului de venituri 7029 „Comisioane”. In cazul in care acest tip de
credite presupune si garantii acestea se inregistreaza cu ajutorul contului
253.36 „ Alte depozite colaterale”.
Reflectarea în contabilitate potrivit Normelor specifice bancare:
1) inregistrarea efectelor de comert la valoarea nominala înaintată spre

39
scontare
201.11 = 2511
2) inregistrarea agio perceput
2511 = %
376
7029
3) esalonarea lunara a dobanzilor la scont
376 = 70211
4) incasarea efectelor de comert la scadenta
% = 201.11
2511
111
121,122
5) daca la scadenta efectele de comert nu se incaseaa se trec la categoria
creante restante sau indoielnice
% = 201.11
2811
2821
6) atunci cand se retine o garantie pentru incasare se foloseste un depozit
colateral
2511 = 253.36
7) restituirea garantiei
253.36 = 2511
Contabilitatea operatiunilor de factoring se tine cu ajutorul

contului 201.12 care se debiteaza cu valoarea nominala a creantelor in
corespondenta cu conturile: 252.11 „Factoring disponibil” (finantare
imediata) si 252.12 „Factoring indisponibil”.
Contul 2521 este un cont cu functiune de pasiv si este un cont
deschis in numele clientului care se crediteaza cu valoarea nominala a
facturilor aprobate si neaprobate spre creditare. Se debiteaza la
finantarea factoringului iar soldul final creditor reflecta factoringul
nefinantat inca.

1) achizitia facturilor la valoarea nominala
201.12 = %
25211
25212
2) finantarea factoringului disponibil cu retinerea agio si garantii
252.11 = %
2511
376
253.36
3) esalonat se trec la venituri curente dobanda si comisioanele retinute in
avans
376 = %
7029
70212
4) incasarea facturilor
% = 201.12
2511
111
40
121, 122
5) restituirea garantiei
253.36 = 2511
6) in cazul in care facturile nu sunt incasate, factoringul se trece la
categoria creante restante sau indoielnice
% = 201.12
2811
2821
7) pentru facturile neaprobate dupa incasarea acestora se retine doar
comisionul (fara comision si dobanda)
252.12 = %
2511
7029
8) facturile neaprobate si neincasate la termen sau refuzate la plata se
restituie aderentului
252.12 = 201.12
3.2.3. Contabilitatea creditelor de trezorerie
Contabilitatea acestor credite pe termen scurt se ţine cu ajutorul

contului sintetic de gradul II 2021 “Credite de trezorerie” desfăşurat pe
conturi sintetice de gradul III pentru fiecare tip de credit în parte. Este un
cont de activ.
Se debitează în corespondenţă cu următoarele conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondenţă la
bănci”, 122“Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi
curente” - credite de trezorerie acordate clientelei;
367 “Alte stocuri şi asimilate” - credite de trezorerie acordate
clientelei aferente operaţiunilor cu cărţile de plată.
Se creditează în corespondenţă cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” - credite de trezorerie rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” - credite de
trezorerie nerambursate la scadenţă sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite de trezorerie acordate,
neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a dobânzii calculate şi neajunse la scadenţă
aferentă creditelor de trezorerie se ţine cu ajutorul contului 2027
“Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, în
corespondenţă cu contul 70213 “Dobânzi de la creditele de trezorerie”.
2511 “Conturi curente”, - dobânzi încasate aferente creditelor
de trezorerie;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi
restante sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi
neajunse la scadenţă aferente creditelor de trezorerie.

1. Înregistrarea angajamentelor de acordare a creditelor;
903 = 999
“Angajamente în favoarea clientelei” “Contrapartida”
41
2. Constituirea de garanţii pentru creditele de trezorerie;
999 = 914
“Contrapartida” “Garanţii primite de la clientelă”
3. Acordarea creditelor de trezorerie;
2021 = 2511
“Credite de trezorerie” “Conturi curente”
concomitent
999 = 903
“Contrapartida” “Angajamente în favoarea clientelei”
4. Comision perceput la acordarea creditului;
2511 = 7029
“Conturi curente” “Comisioane”
5. Dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă;
2027 = 70213
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la creditele de trezorerie”
6. Rambursarea creditelor şi încasarea dobânzilor;
2511 = %
“Conturi curente” 2021 “Credite de trezorerie”
concomitent
914 = 999
“Garanţii primite de la clientelă” “Contrapartida”
7. Credite şi dobânzi scadente devenite restante;
2811 = 2021
“Creanţe restante” “Credite de trezorerie”
2812 = 2027
“Dobânzi restante” “Creanţe ataşate”
3.3.3. Contabilitatea creditelor pentru export

Contabilitatea creditelor pentru export se ţine cu ajutorul
contului sintetic de gradul II 2031 “Credite pentru export” desfăşurat pe
conturi sintetice de gradul III în funcţie de felul creditelor acordate,
astfel:
20311 “Credite garantate cu creanţe asupra străinătăţii”
20312 “Credite furnizor”
20313 “Credite comerciale acordate nerezidenţilor”
20319 “Alte credite pentru export”
Contul 2031 “Credite pentru export” este un cont de activ.
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la
bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi
curente” - credite acordate clienţilor pentru activitatea de export;
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
2511 “Conturi curente” - credite pentru activitatea de export
rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” - credite
pentru activitatea de export nerambursate la scadenţă sau devenite
îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite pentru export acordate,
Evidenţa contabilă a creanţelor din dobânzi calculate şi neajunse
la scadenţă se ţine cu ajutorul contului 2037 “Creanţe ataşate”. Acesta
este un cont de activ.
42
Se debitează cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la
scadenţă, prin creditul contului 70214 "Dobânzi de la creditele pentru
export”.
2511 “Conturi curente” - dobânzi încasate aferente creditelor
pentru export;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi
restante sau devenite îndoielnice.

1. Scontarea cambiilor trase de exportatori şi acceptate
de bancă;
20311 = 2511
“Credite garantate cu creanţe “Conturi curente”
asupra străinătăţii”
2. Scontarea biletelor la ordin subscrise de exportator şi
avalizate de bancă;
20311 = 2511
“Credite garantate cu creanţe “Conturi curente”
asupra străinătăţii”
3. reţinerea scontului şi comisionului
2511 = %
“Conturi curente” 376 “Venituri înregistrate în avans”
7029 “Comisioane”
4. Scontarea cambiilor trase de exportatori asupra
importatorilor şi bilete la ordin subscrise de
importatori;
20312 = 2511
“Credite furnizori” “Conturi curente”
concomitent, se înregistrează reţinerea scontului şi comisionului
2511 = %
“Conturi curente” 376 “Venituri înregistrate în avans”
7029 “Comisioane”
5. Dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă aferentă
creditelor pentru export:
2037 = 70214
„Creanţe ataşate” „Dobânzi de la creditele pentru export”
6. Credite pentru export nerambursate la scadenţă sau
devenite îndoielnice;
% = 2031
“Creanţe restante” 2811 “Credite pentru export”
“Creanţe îndoielnice” 2821
7. Dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente
creditelor pentru export;
% = 2037
“Dobânzi restante” 2812 “Creanţe ataşate”
“Dobânzi îndoielnice” 2822
43
Contul curent bancar se bazează pe o convenţie între bancă şi clientul său persoană fizică sau
persoană juridică. Pe baza convenţiei cadru, banca se obligă să efectueze clientului servicii de încasări,
plăţi în numerar cât şi prin virament, acreditive, acordare de credite.
Contabilitatea disponibilităţilor la vedere în lei şi în devize ale clienţilor precum şi creditele
acordate de bancă prin contul curent este ţinută de contul 251 “Conturi curente”.
Calculul dobânzii pentru conturile curente se face utilizând două metode:
- metoda directă;
- metoda indirectă.
Pentru reflectarea în contabilitate a depozitelor constituite de clientelă se utilizează contul 253
“Conturi de depozite” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II şi III pe feluri de depozite sau
destinaţii.
Dobânda datorată de bancă pentru depozitele constituite se reflectă în contabilitate cu ajutorul
contului 2537 “Datorii ataşate”.
Acest cont este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor
constituite prin debitul contului 6025 “Dobânzi la conturile de depozite”.
Se debitează cu dobânzile plătite la depozitele constituite de clientelă prin creditul
următoarelor conturi: 101 “Casa” , 2511 “Conturi curente”, 2531 “Depozite la vedere”, 2532
“Depozite la termen”, 2533 “Depozite colaterale”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
depozitelor constituite de clientelă.
 client;
 clientela bancară;
 clienţi persoane fizice;
 clienţi persoane juridice;
 cont curent bancar;
 cont de împrumut;
 scoring;
 factoring;
44
 gaj;
 ipotecă;
 gaj cu deposedare;
 gaj fără deposedare
 dobândă;
 dobânda la vedere;
 doânda la credit;
 credit de trezorerie.
1. Definiţi, creditul bancar.

2. Prezentaţi tipurile de credite acordate de către bănci clientelei sale.
3. Prezentaţi particularităţile operaţiunilor de scontare si factoring.
4. Analizaţi conţinutul şi particularităţile operaţiunilor de creditare.
5. Prezentaţi particularităţile operaţiunilor cu depozite bancare la termen şi la vedere.
1. Contul curent bancar se bazează pe:

a) o întelegere verbală între bancă şi clientul său;
45
b) o negociere între bancă şi clientul său;
c) o convenţie între bancă şi clientul său;
d) a şi b.
2. Calculul dobânzii pentru conturile curente se face utilizând două metode:
a) metoda simplă şi metoda indirectă;
b) metoda directă şi metoda compusă;
c) a şi b;
d) metoda directă şi metoda indirectă.
3. Metoda directă presupune calculul dobânzii utilizând:
a) rate reciproce;
b) rate reciproce simple;
c) rate reciproce la cerere;
d) toate acestea.
4. Metoda indirectă presupune calculul dobânzii utilizând:
a) rate reciproce;
b) rate reciproce simple;
c) rate reciproce la cerere;
d) rate diferentiate.
5. Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea:
a) analiza financiar contabilă;
b) analiza furnizorilor;
c) de puncte in functie de mai multe criterii.;
d) analiza datoriilor clientului.
2. VasileDedu, Adrian Enciu, „Contabilitate bancară” , ed. II, EdituraEconomică, Bucureşti, 2009
3. **** Reglementare contabilă conformă cu standardele internaţionale de raportare financiară,
aplicabile instituţiilor de credit, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 890bis din
30.12.2010, cumodificările şi completările ulterioare
46
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR INTERBANCARE ŞI DE TREZORERIE
Cuprins:
4.1. Introducere
4.3.1. Operaţiunile de casa
4.3.2. Operaţiuni în devize
4.3.3. Operaţiuni cu CEC-ri de călătorie
4.3.4. Operaţiuni cu carduri
4.1. Introducere
La nivelul trezoreriei, in instituţiile de credit se disting:
- operaţiuni de casa in lei si in devize;
- operaţiuni cu CEC –uri;
- operaţiuni privind retragerile de numerar prin carţile de plata.
- Cunoaşterea conţinutului conceptului de trezorerie;

- Însuşirea cunoştinţelor privind plăţile în numerar;
- Cunoaşterea operaţiunilor de plăţi prin virament bancar;
- Cunoaşterea modului de înregistrare în contabilitate a
operaţiunilor interbancare de trezorerie.
- Studenţii vor cunoaşte conceptele de: trezorerie, instituţii de

credit, bănci;
- Studenţii vor cunoaşte operatiuni de casa in lei şi in devize;
- Studenţii vor cunoaşte operatiuni cu CEC –uri;
– Studenţii vor cunoaşte operatiuni privind retragerile de numerar
prin cartile de plata;
– Studenţii vor fi capabili să analizeze natura operaţiunilor
contabile;
– Studenţii vor putea înţelege legăturile dintre natura operaţiunilor
şi conturile cu ajutorul cărora se reflectă în contabilitatea băncii.
47
4.3.1. Operaţiunile de casa

Potrivit Normelor specifice bancare, în functie de necesităţile
institutiilor de credit, se pot organiza urmatoarele tipuri de case bancare:
a) case operative de incasari – executa operatiuni de primire a
numerarului ca urmare a incasarilor sau retragerilor de monede metalice
si bancnote. Documentele care stau la baza primirii numerarului sunt:
foaie de varsamant cu chitanta, ordin de incasare, borderou de incasari (
pentru numerarul din gentile sigilate depuse la agentie de agentii
economici ), documentele centralizatoare emise de sistemul informatic al
bancii.
b) case operative de plati – elibereaza numerar catre clienti la cererea
acestora in baza unor documente cum sunt: CEC –urile de numerar,
ordinul de plata, biletul la ordin, cambiile, cererea de rascumparare a
certificatelor de depozit.
c) case speciale –se regasesc in cadrul sucursalelor bancare si deruleaza
operatiuni cu numerar doar in cadrul retelei bancare. Pot vinde imprimate
bancare, pot efectua operatiuni de schimb valutar si operatiuni cu metale
pretioase.
Contabilitatea operatiunilor de casa se tine cu ajutorul contului
101 „Casa” – are functiune de activ, se debiteaza cu incasarile si se
crediteaza cu platile. Soldul final debitor reflecta numerarul existent in
casierie in lei si in devize.
Reflectarea în contbailitate a operaţiunilor contabile potrivit
Normelor specifice bancare:
:
1) Depunere de numerar in conturile curente sau de depozit ale clientilor.
101 = %
2511
253 „Depozite clienti”
2) Alimentarea cu numerar de la BNR sau de la alte unitati operative ale
societatii bancare.
101 = %
111
341
3) Depunererea de numerar de catre actionarii bancii.
101 = 508 „Actionari sau asociati”
4) Depunerea de catre clienti a unor sume pentru procurarea de certificate
de depozit.
101 = 2541 „Certificate de depozit”
5) Plata in numerar de catre clienti a unor sume provenite din retrageri de
numerar.
% = 101
48
2511
253
6) Plata unor dobanzi pentru contul de depozit.
2537 = 101
7) Plata salariilor catre angajati.
3511 = 101
8) Achizitionarea cu numerar a unor cecuri de calatorie si aur.
% = 101
109 „Alte valori”
361 „Valori din aur, metale pretioase si pietre pretioase”
9) Alimentarea distribuitorului de numerar.
367 „Alte stocuri si valori asimilate” = 101
4.3.2. Operatiunile de casa in devize
Evidenta contabila se tine cu ajutorul contului 101 „Casa” cu

analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de
schimb” –A/P si contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb” – A/P.
Aceste conturi fac legatura intre contabilitatea in lei si cea in
devize si sunt utilizate pentru restabilirea echilibrului dintre active si
pasive prin inregistrarea in contul de profit si pierdere a rezultatului
(cheltuieli sau vanituri ) evaluand operatiile in devize din bilant.
Contul 3721 inregistreaza sumele in devize achizitionate sau
vandute. Se crediteaza la intrarea devizelor in patrimoniu si se debiteaza
la iesirea acestora, in corespondenta cu contul de trezorerie
( 101, 2511).
Contul 3722 functioneaza in paralel cu contul 3721 reflectand in
lei sumele in devize intrate sau iesite din patrimoniu. El functioneaza
opus contului 3721 in sensul ca se debiteaza la cumpararea devizelor si
se crediteaza la vanzarea lor. Soldurile au sens opus iar in cursul lunii
trebuie sa fie egale
( SfC 3721 = SfD 3722).
Diferentele rezultate in urma evaluarii stocului de devize la
sfarsitul lunii se inregistreaza in contul 3722 in corespondenta cu contul
7061 „Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj” pentru diferente
favorabile sau contul 6061 „Cheltuieli din operatiuni de shimb si
arbitraj” pentru diferente nefavorabile.
4.3.3. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie
Cec-urile de calatorie sunt acele instrumente de plata emise de

institutii specializate pentru o suma fixa si intr-o moneda determinata.
Acestea au de regula o durata nelimitata in timp si pot fi acceptate ca
instrument de plata sau pot fi schimbate imediat in moneda locala.
Operatiunile specifice cu cec-uri de calatorie sunt: emiterea lor,
darea in consignatie pentru a fi vandute catre alte institutii bancare,
primirea in consignatie si vanzarea lor, remiterea spre incasare catre
emitentul acestora, incasarea contravalorii de la emitent, cumpararea cec-
urilor de la clientela.
Inregistrarea in contabilitate presupune utilizarea contului 109
„Alte valori” –A.
Observatie: Inregistrarea in conturile de bilant a cec-urilor de calatorie
49
are loc in momentul vanzarii sau cumpararii precum si in cadrul
operatiunilor de decontare cu emitentul.

1) emiterea cec-urilor de calatorie de catre o institutie bancara
999 = 9981 „Alte valori primite”
2) darea in consignatie a cec-urilor catre o alta societate bancara pentru a
fi vandute
Banca emitenta: 9981 = 999
Banca primitoare: 999 = 9981
3) vanzarea cec-urilor de calatorie
% = 1621
101
2511
- concomitent se inregistreaza extrabilantier
9981 = 999
4) achitarea datoriei pentru cec-urile primite in consignatie si vandute
Banca primitoare: 1621 = 111
Banca emitenta: 111 = 1621
5) cumpararea cec-urilor de catre unitatea bancara de la clientii sai
posesori ai cec-urilor si incasarea unui comision bancar
109 = 101
101 = 7085
4.3.4. Contabilitatea operatiunilor cu cărţi de plată (carduri)

Pentru utilizarea cardurilor de plata se creaza un analitic la
contul curent al clientului. Acest cont se crediteaza cu intrarile care
supplimenteaza disponibilul din cont si se debiteaza la iesirile din cont ca
urmare a efectuarii de plati sau retragerii de numerar.
Dobanzile aferente sunt atasate intr-un cont atasat iar
fluxurile de numerar din automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul
contului 367 „Alte stocuri si asimilate” –A.

1) alimentarea contului de card cu numerar depus la casieria bancii
101 = 2511. card
2) alimentarea contului de card cu disponibil din contul curent al
clientului
2511 = 2511 .card
3) incasarea pretului cardului sau comisionului de eliberare a cardului
2511 = 7085 „Venituri privind mijloacele de plata”
4) retragerea unei sume din ATM si diminuarea disponibilului din contul
curent al clientului
2511. card = 2611 „Valori de recuperat”
5) alimentarea cu numerar a ATM-ului bancii
367 = 101
6) retragerea de numerar din ATM de clientii altor banci
3712 = 367
7) inregistrarea decontarii prin compensare a retragerii unei sume de
catre clientul bancii de la ATM-ul altei banci
50
2611 = 111
8) inregistrarea si plata dobanzii pentru disponibilul din contul de card
al clientului
6024 = 251.72
251.72 = 2511

Înregistrarea în contabilitatea băncară a operatiunilor de casă se realizează cu ajutorul contului
101 „Casa”.
Contul îndeplineşte funcţia de cont de activ, care se debiteaza cu incasarile si se crediteaza cu
platile. Soldul final debitor reflecta numerarul existent in casierie in lei si in devize.
In functie de necesitatile institutiilor de credit, se pot organiza urmatoarele tipuri de
case bancare:
a) case operative de incasari;
b) case operative de plati;
c) case speciale.
Operatiunile de casa in devize constau in depuneri sau ridicari de numerar în devize.
Înregistrarea în contabilitatea băncară a operatiunilor de casă în devize se tine cu
ajutorul contului 101 „Casa” cu analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721
„Pozitia de schimb” –A/P si contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb” – A/P.
Contul 3721 inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. Se
crediteaza la intrarea devizelor in patrimoniu si se debiteaza la iesirea acestora, in
corespondenta cu contul de trezorerie
( 101, 2511).
Contul 3722 functioneaza in paralel cu contul 3721 reflectand in lei sumele in devize
intrate sau iesite din patrimoniu. El functioneaza opus contului 3721 in sensul ca se debiteaza
la cumpararea devizelor si se crediteaza la vanzarea lor. Soldurile au sens opus iar in cursul
lunii trebuie sa fie egale
( SfC 3721 = SfD 3722).
Diferentele rezultate in urma evaluarii stocului de devize la sfarsitul lunii se
inregistreaza in contul 3722 in corespondenta cu contul 7061 „Venituri din operatiuni de
schimb si arbitraj” pentru diferente favorabile sau contul 6061 „Cheltuieli din operatiuni de
shimb si arbitraj” pentru diferente nefavorabile.
Cec-urile de calatorie sunt acele instrumente de plata emise de institutii specializate
pentru o suma fixa si intr-o moneda determinata. Acestea au de regula o durata nelimitata in
timp si pot fi acceptate ca instrument de plata sau pot fi schimbate imediat in moneda locala.
Operatiunile specifice cu cec-uri de calatorie sunt: emiterea lor, darea in consignatie
pentru a fi vandute catre alte institutii bancare, primirea in consignatie si vanzarea lor,
remiterea spre incasare catre emitentul acestora, incasarea contravalorii de la emitent,
cumpararea cec-urilor de la clientela.
51
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cu cec-uri de calatorie presupune
utilizarea contului 109 „Alte valori” –A.
 trezorerie;
 plăţi cu numerar;
 plăţi fără numerar;
 CEC-ri de călătorie;
 acreditive.
1. Definiţi conceptul de trezorerie.

2. Enumeraţi dezavantajele plăţilor cu numerar.
3. Caracterizaţi avantajele plăţilor prin virament bancar.
1. Operaţiunile de creditare în valută urmăresc:

a) minimizarea riscului valutar pentru bănci şi companii;
b) minimizarea riscului valutar doar pentru bănci;
c) minimizarea riscului valutar doar pentru companii;
d) obţinerea de finanţări de către companii.
2. Casele operative de plǎţi:
a) elibereaza numerar catre clienti ;
b) încaseazǎ numerar;
c) încaseazǎ valute;
d) încaseazǎ cambia.
3. Casele speciale:
a) se regasesc in cadrul sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar doar in cadrul
retelei bancare;
52
b) se regasesc in cadrul centralelor si deruleaza operatiuni cu numerar doar in cadrul retelei
bancarec) se regasesc in cadrul agenţiilor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar doar in
cadrul retelei bancare;
d) se regasesc in cadrul filialelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar doar in cadrul
retelei bancare.
4. Operatiunile de casa in devize:
a) constau in depuneri sau ridicari de numerar sub forma de valori din conturile curente sau de
depozit precum si cumpararea de devize de catre persoane fizice sau juridice;
b) constau in depuneri de numerar sub forma de valori din conturile curente sau de depozit
precum si cumpararea de devize de catre persoane fizice sau juridice;
c) constau in ridicari de numerar sub forma de valori din conturile curente sau de depozit
precum si cumpararea de devize de catre persoane fizice sau juridice;
d) constau in compensǎri sub forma de valori din conturile curente sau de depozit precum si
cumpararea de devize de catre persoane fizice sau juridice.
5. Evidenta contabila operatiunilor în devize se tine cu ajutorul contului:
a) 101 „Casa” cu analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de schimb” –
A/P si contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb” – A/P.
b) 102 „Casa” cu analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de schimb” –
c) 103 „Casa” cu analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de schimb” –
d) 104 „Casa” cu analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de schimb” –
6. Contul 3721:
a) inregistreaza sumele in devize;
b) inregistreaza sumele în lei;
c) inregistreaza sumele în continuare;
d) inregistreaza sumele aferente creditelor.
53
Temă de control – Modulul I
1. Rolul contabilităţii bancare în sistemul economiei naţionale şi europene. Principii şi proceduri

contabile(1 oră);
2. Contabilitatea trezoreiei (1 oră);
Napoca;
Bucureşti, pag.118
54
MODULU II
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI
Cuprins:
5.1. Introducere
5.3.1. Operaţiuni cu titluri
5.3.2. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie
5.3.3. Contabilitatea titlurilor de plasament
5.3.4. Contabilitatea titlurilor de investiţii
5.1. Introducere
Titlurile care fac obiectul operaţiunilor bancare pot fi:
- valorile mobiliare;
- titlurile de stat;
- titlurile de piaţă interbancară;
- titlurile de creanţe negociabile.
- Cunoaşterea conceptului de titlu bancar;

- Cunoaşterea tipologiei de titluri;
- Însuşirea unor cunoştinţe despre operaţiunile bancare cu titluri
- Cunoaşterea particularităţilor titlurilor bancare;Inregistrarea în
contabilitate a operaţiunilor cu titluri bancare
– Studenţii vor cunoaşte tipurile de operaţiuni cu titluri;

– Studenţii vor cunoaşte specificul contabilizării operaţiunilor cu
titluri.

55
5.3.1. Operaţiuni cu titluri
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise, în formă
materială sau evidenţiate prin înscrieri în cont, care conferă deţinătorilor
lor drepturi patrimoniale asupra emitentului.
Valorile mobiliare pot fi: acţiunile, obligaţiunile, precum şi
instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit încadrate
de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie.
Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale
administraţiei publice centrale, de regulă sub formă dematerializată şi
îmbracă forma certificatelor de trezorerie şi bonurilor de tezaur.
Proprietatea asupra acestor titluri se înregistrează la B.N.R., iar orice
schimbare a titularului dreptului de proprietate se anunţă acesteia.
Titlurile pieţei interbancare se emit numai de către bănci şi sunt
negociabile pe piaţa interbancară. Din această categorie fac parte: biletul
la ordin negociabil, certificatele interbancare şi alte titluri emise şi
negociabile pe piaţa interbancară.
Titlurile de creanţe negociabile sunt emise de bănci şi se
prezintă sub forma certificatelor de depozit, biletelor de trezorerie şi alte
titluri emise în baza unor reglementări specifice.
În funcţie de veniturile pe care le generează, titlurile se împart în:
- titluri cu venit fix (titlurile cu rată fixă a dobânzii) cum sunt de regulă
obligaţiunile, certificatele de trezorerie şi alte titluri cu dobândă fixă;
- titluri cu venit variabil sunt în principal, acţiunile, care dau dreptul la
un dividend ce constituie un venit variabil.
Evidenţa contabilă a titlurilor se ţine în funcţie de intenţia băncii
cu privire la durata de deţinere, în momentul achiziţionării sau reclasării
acestora.
În acest scop titlurile se clasifică în următoarele categorii:
- titluri de tranzacţie;
- titluri de plasament;
- titluri de investiţii;
- părţi în societăţile comerciale legate;
- titluri de participare;
- titluri ale activităţii de portofoliu.
Titlurile de tranzacţie, de plasament şi de investiţii se
înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 3
“Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse”, iar părţile în societăţile
comerciale legate, titlurile de participare şi titlurile activităţii de
portofoliu sunt titluri cu venit variabil care se înregistrează în
contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4 “Valori imobilizate”.
5.3.2. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie

Titlurile de tranzacţie trebuie să îndeplinească simultan
următoarele condiţii:
- intenţia de tranzacţionare să se realizeze în cel mai scurt termen,
înainte de scadenţă, de regulă în mai puţin de 6 luni;
- titlurile să fie tranzacţionabile în orice moment pe o piaţă lichidă;
- preţul de piaţă al titlurilor să fie în mod sistematic accesibil terţilor.
În categoria titlurilor de tranzacţie se includ titlurile cu un venit
fix cum sunt obligaţiuni, efecte publice sau alte titluri cu un venit fix,
precum şi titluri cu un venit variabil exemplu acţiunile.
Periodic portofoliu de titluri de tranzacţie este analizat de bănci
56
care reclasează titlurile deţinute în titluri de plasament sau titluri de
investiţii. Reclasarea titlurilor de plasament sau de investiţii în titluri de
tranzacţie nu este posibilă.
La intrarea în patrimoniu titlurile de tranzacţie se evaluează la
valoarea de achiziţie care este formată din preţul de cumpărare inclusiv
cheltuielile de achiziţie şi dobânzile calculate pentru perioada scursă în
cazul titlurilor de tranzacţie cu venit fix.
Periodic titlurile de tranzacţie se evaluează la preţul pieţei, iar
diferenţele rezultate din evaluare se înregistrează în contabilitate în
conturile de venituri sau cheltuieli după caz.
Cesiunea titlurilor de tranzacţie se face la preţul de vânzare, iar
diferenţele între preţul de înregistrare şi preţul de vânzare (cesiune) al
acestora se înregistrează în conturile de cheltuieli sau venituri după caz.
La inventar titlurile de tranzacţie se evaluează la preţul pieţei din
ziua cea mai recentă datei inventarului.
Evidenţa contabilă a titlurilor de tranzacţie se ţine cu ajutorul
contului sintetic de gradul I 302 “Titluri de tranzacţie”, cont în care sunt
înregistrate titlurile cotate, achiziţionate sau vândute cu intenţia de la
început de a le revinde sau de a le răscumpăra înainte de scadenţă, dar nu
mai târziu de şase luni de la data tranzacţiei. Contul 302 “Titluri de
tranzacţie” se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
3021 “Titluri de tranzacţie”
3025 “Titluri date cu împrumut”
3026 “Titluri luate cu împrumut”
3027 “Datorii privind titlurile”
Toate aceste conturi sunt de activ.
Contul 3021 “Titluri de tranzacţie” se desfăşoară pe conturi
sintetice de gradul III în funcţie de natura titlurilor astfel: efecte publice
şi valori asimilate, obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix, acţiuni şi alte
titluri cu venit variabil, acţiuni proprii.
1. Valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate (preţul de
achiziţie, cheltuieli de achiziţie şi dobânda pentru perioada scursă) în
cazul în care nu există decalaj între data cumpărării şi data livrării;
3021 = %
“Titluri de tranzacţie” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
333 “Conturile societăţilor de bursă”
2. Corectarea valorii titlurilor de tranzacţie cu diferenţele rezultate din
reevaluarea titlurilor de tranzacţie în funcţie de cursul pe piaţă şi
valoarea de achiziţie a acestora ;
a) diferenţe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” „Venituri din titlurile de tranzacţie”
b) diferenţe nefavorabile
6032 = 3021
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Titluri de tranzacţie”
3. Valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate, în cazul în
care există un decalaj între data cumpărării şi data primirii efective a
titlurilor de tranzacţie;
a) înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de
57
tranzacţie
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
b) reevaluarea titlurilor de tranzacţie cumpărate şi încă
neprimite (diferenţa între cursul pe piaţă şi valoarea de
achiziţie a titlurilor de tranzacţie);
b.1. diferenţe favorabile
3729 = 7032
“Conturi de ajustare privind alte “Venituri din titlurile de
tranzacţie”
elemente din afara bilanţului”
b.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte
elemente
din afara bilanţului”
c) valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate;
3021 = %
“Titluri de tranzacţie” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale
băncilor”
333 “Conturile societăţilor de bursă”
d) corectarea valorii de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cu
diferenţele rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacţie
cumpărate şi neprimite, la primirea acestora;
d.1. diferenţe favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte
elemente
d.2. diferenţe nefavorabile
3729 = 3021
“Conturi de ajustare privind “Titluri de tranzacţie”
alte elemente din afara bilanţului
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
e) reevaluarea titlurilor de tranzacţie cumpărate şi primite în
funcţie de cursul acestora pe piaţă
e.1. diferenţe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” “Venituri din titlurile de tranzacţie”
e.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3021
4. Titluri de tranzacţie vândute în cazul în care nu există decalaj între
data vânzării şi data livrării efective;
a) dacă preţul de vânzare este mai mare decât cel de înregistrare
333 = %
“Conturile societăţilor 3021 “Titluri de tranzacţie”
de bursă” 7032 “Venituri din titlurile de tranzacţie”
b) dacă preţul de vânzare este mai mic decât preţul de înregistrare
58
% = 3021
“Conturile societăţilor de bursă” 333 “Titluri de
tranzacţie”
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” 6032
5. Titluri de tranzacţie vândute, în cazul în care există un decalaj între
data vânzării şi data livrării efective a titlurilor;
a) înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de tranzacţie
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
b) reevaluarea titlurilor de tranzacţie vândute şi nelivrate în funcţie
de preţul pe piaţă al acestora
b.1. diferenţe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” “Venituri din titlurile de
tranzacţie”
b.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3021
c) reevaluarea titlurilor de tranzacţie vândute şi încă nelivrate
(diferenţa dintre preţul de vânzare şi cursul acestora pe piaţă)
c.1. diferenţe favorabile
3729 = 7032
“Conturi de ajustare privind alte “Venituri din titlurile de
elemente din afara bilanţului” tranzacţie”
c.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind
alte
d) valoarea titlurilor de tranzacţie vândute la preţul de vânzare
% = 3021
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Titluri de
tranzacţie”
“Conturi de corespondent la bănci” 121
“Conturi de corespondent ale băncilor” 122
“Conturile societăţilor de bursă” 333
e) închiderea diferenţelor rezultate din reevaluarea titlurilor de
tranzacţie vândute şi nelivrate, la livrarea efectivă a acestora
e.1. diferenţe favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte
elemente
e.2. diferenţe nefavorabile
3729 = 3021
“Conturi de ajustare privind alte “Titluri de tranzacţie”
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
6. Reclasarea titlurilor de tranzacţie în titluri de plasament şi titluri de
investiţii;
% = 3021
59
“Titluri de plasament” 3031 “Titluri de tranzacţie”
“Titluri de investiţii” 3041
7. Titluri de tranzacţie date cu împrumut;
3025 = 3021
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de
tranzacţie”
8. Restituirea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
3021 = 3025
“Titluri de tranzacţie” “Titluri date cu
împrumut”
9. Titluri de tranzacţie primite cu împrumut şi date apoi cu împrumut;
3025 = 3026
“Titluri date cu împrumut” “Titluri luate cu
împrumut”
10. Reevaluarea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
3025 = 7032
“Titluri date cu împrumut” “Venituri din titlurile de
tranzacţie”
6032 = 3025
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Titluri date cu
împrumut”
11. Dobânzi de încasat aferente titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
30257 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din operaţiunile cu titluri”
12. Restituirea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
% = 3025
“Titluri de tranzacţie” 3021 “Titluri date cu împrumut”
“Titluri luate cu împrumut” 3026
13. Încasarea dobânzii aferente;
% = 30257
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Creanţe ataşate”
“Conturi de corespondent la bănci” 121
“Conturi de corespondent ale băncilor” 122
“Conturi curente” 2511
14. Titluri de tranzacţie luate cu împrumut
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu
împrumut”
15. Reevaluarea titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu
împrumut”
30271 = 3026
„Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu
împrumut”
16. Dobânzi calculate, datorate aferente titlurilor de tranzacţie luate cu
împrumut;
6037 = 30277
“Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu titluri” “Datorii
60
ataşate”
17. Restituirea titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
30271 = 3026
“Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu
împrumut”
18. Plata dobânzilor aferente titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
30277 = 1111
“Datorii ataşate” “Cont curent la B.N.R.”
5.3.3. Contabilitatea titlurilor de plasament

Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate cu intenţia de a le
deţine o perioadă mai mare de şase luni, dar fără ca această deţinere să
implice o conservare până la scadenţa lor. În categoria titlurilor de
plasament se includ titlurile cu un venit fix, precum şi titlurile cu un
venit variabil, de aceeaşi natură cu titlurile de tranzacţie.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de plasament se evaluează la
valoarea de achiziţie, exclusiv cheltuielile de achiziţie şi dobânzile
calculate pentru perioada scursă în cazul titlurilor cu un venit fix .
Cheltuielile de achiziţie a titlurilor de plasament se înregistrează
în conturi de cheltuieli corespunzătoare, iar dobânzile calculate pentru
perioada scursă se înregistrează în contul 3037 “Creanţe ataşate”.
Titlurile de plasament provenite din reclasarea titlurilor de
tranzacţie se înregistrează în contabilitate la cursul din ziua transferului
(preţul pieţei).
Periodic titlurile de plasament se evaluează la preţul pieţei,
diferenţele favorabile nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru
diferenţele nefavorabile se constituie provizioane.
Cesiunea titlurilor de plasament se face la preţul de vânzare, iar
diferenţele între preţul de vânzare şi cel de înregistrare al titlurilor cedate
se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli după caz.
Evidenţa contabilă a operaţiunilor cu titlurile de plasament se ţine
cu ajutorul contului sintetic de gradul I 303 “Titluri de plasament”
desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
3031 “Titluri de plasament”
3036 “Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”
Conturile 3031, 3035 şi 3037 la rândul lor se desfăşoară pe
conturi sintetice de gradul III în raport de natura titlurilor de plasament
şi anume: efecte publice şi valori asimilate, obligaţiuni şi alte titluri cu
venit fix, acţiuni şi alte titluri cu venit variabil, acţiuni proprii.

1. Înregistrarea angajamentelor de cumpărare a titlurilor de plasament
(acţiuni);
9219 = 999
2. Valoarea de achiziţie a acţiunilor cumpărate (valoarea acţiunilor şi
cheltuielile de achiziţie);
% = 1111
“Titluri de plasament” 3031 “Cont curent la B.N.R.”
“Cheltuieli de achiziţie” 60331
61
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de
primit”
3. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de plasament;
999 = 9229
livrat”
4. Valoarea titlurilor de plasament vândute (acţiuni) la preţ de vânzare
şi încasarea contravalorii acestora;
a) diferenţe favorabile (preţul de vânzare este mai mare decât preţul
de înregistrare)
333 = %
“Conturile societăţilor de bursă” 3031 “Titluri de plasament”
70336 “Venituri din cesiune”
b) diferenţe nefavorabile (preţul de vânzare este mai mic decât
preţul de înregistrare)
% = 3031
“Conturile societăţilor de bursă” 333 “Titluri de
plasament”
“Pierderi din cesiune” 60336
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
1111 = 333
“Cont curent la B.N.R.” “Conturile societăţilor de bursă”
5. Înregistrarea cheltuielilor de vânzare şi achitarea acestora;
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăţilor de bursă”
333 = 1111
“Conturile societăţilor de bursă” “Cont curent la B.N.R.”
6. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de plasament
(obligaţiuni);
9219 = 999
7. Valoarea de achiziţie a titlurilor de plasament cumpărate (obligaţiuni);
% = 1111 “Cont curent la B.N.R.”
“Titluri de plasament” 3031 - valoarea
obligaţiunilor
“Creanţe ataşate” 3037 - dobânzi
(cupon scurs)
“Cheltuieli de achiziţie” 60331 - cheltuieli de
achiziţie
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
8. Dobânzi (cupoane) calculate;
3037 = 70331
“Creanţe ataşate” “Dobânzi”
9. Încasarea dobânzilor;
1111 = 3037
“Cont curent la B.N.R.” “Creanţe
ataşate”
62
10. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de plasament
(obligaţiuni);
999 = 9229
livrat”
11. Valoarea titlurilor de plasament (obligaţiuni), vândute la preţ de
vânzare şi încasarea acestora;
a) diferenţe favorabile (preţul de vânzare este mai mare decât cel
de înregistrare)
“Conturile societăţilor de bursă” 333 = %
- preţ de înregistrare 3031 “Titluri de plasament”
- dobânzi(cupoane) încasate 3037 “Creanţe ataşate”
- diferenţe favorabile 70336 “Venituri din
cesiune”
b) diferenţe nefavorabile (preţul de vânzare este mai mic decât cel
de înregistrare)
% = 3031 “Titluri de plasament”
“Conturile societăţilor de bursă” 333 - preţul de vânzare
“Pierderi din cesiune” 60336 - diferenţe nefavorabile
333 = 3037
“Conturile societăţilor de bursă” “Creanţe ataşate” - dobânzi
(cupoane) încasate
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat”
“Contrapartida”
1111 = 333
“Cont curent la B.N.R.” “Conturile
societăţilor de bursă”
12. Înregistrarea cheltuielilor de vânzare;
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile
13. Titluri de plasament date cu împrumut;
3035 = 3031
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de plasament”
14. Dobânzi calculate aferente titlurilor date cu împrumut;
3037 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din
operaţiunile cu titluri”
15. Restituirea titlurilor de plasament date cu împrumut;
3031 = 3035
“Titluri de plasament” “Titluri date cu împrumut”
16. Încasarea dobânzilor aferente titlurilor date cu împrumut;
1111 = 3037
“Cont curent la B.N.R.” “Creanţe ataşate”
17. Dobânzi neîncasate devenite restante;
3812 = 3037
18. Reclasarea titlurilor de plasament în titluri de investiţii;
3041 = 3031
“Titluri de investiţii” “Titluri de plasament”
concomitent se înregistrează şi transferul creanţelor ataşate
63
3047 = 3037
“Creanţe ataşate” “Creanţe ataşate”
19. Vărsăminte de efectuat pentru titlurile de plasament cumpărate;
“Titluri de plasament” 3031 = %
- vărsăminte efectuate 1111 “Cont curent la
B.N.R.”
- vărsăminte de efectuat 3036 “Vărsăminte de efectuat
pentru titlurile de
plasament”
20. Efectuarea vărsămintelor;
3036 = 1111
“Vărsăminte de efectuat pentru “Cont curent la
B.N.R.”
titlurile de plasament”
5.3.4. Contabilitatea titlurilor de investiţii

Titlurile de investiţii sunt titluri cu un venit fix care au fost
achiziţionate cu intenţia de a le deţine până la scadenţă. În această
categorie se includ: obligaţiuni, efecte publice şi alte titluri cu venit fix.
La intrarea în patrimoniu titlurile de investiţii se evaluează la
valoarea de achiziţie formată din preţul de cumpărare exclusiv
cheltuielile de achiziţie şi dobânzile calculate pentru perioada scursă.
Cheltuielile de achiziţie a titlurilor se înregistrează în conturile
de cheltuieli corespunzătoare.
Dobânzile (cupoanele) calculate pentru perioada scursă aferente
titlurilor de investiţii se înregistrează în contul 3047 “Creanţe ataşate”.
Dobânzile curente pentru perioada reziduală (cupon nescurs) se
înregistrează în contul 3047 “Creanţe ataşate” prin contul de venituri
corespunzător. În situaţia în care preţul de achiziţie este superior preţului
de rambursare diferenţa trebuie amortizată pe seama cheltuielilor. În
situaţia inversă, preţul de achiziţie este mai mic decât preţul de
rambursare diferenţa se eşalonează pe perioada rămasă de parcurs pe
seama veniturilor.
Titlurile de investiţii provenite din portofoliul titlurilor de
tranzacţie se înregistrează în contabilitate la preţul pieţei din ziua
transferului.
Periodic titlurile de investiţii se evaluează la preţul pieţei,
diferenţa favorabilă nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru
diferenţele nefavorabile, de regulă, nu se constituie provizioane decât în
cazuri excepţionale exemplu: vânzări de titluri înainte de scadenţă sau în
caz de faliment al emitentului titlurilor.
Evidenţa contabilă a titlurilor de investiţii se ţine cu ajutorul
contului sintetic de gradul I 304 “Titluri de investiţii”, desfăşurat pe
următoarele conturi sintetice de gradul II:
3041 “Titluri de investiţii”
3045 “Titluri de investiţii date cu împrumut”
3046 “Diferenţe de conversie”
Toate aceste conturi la rândul lor se desfăşoară pe două conturi
sintetice de gradul III, unul pentru efecte publice şi alte valori asimilate,
altul pentru obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix.
64
1. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de investiţii;
9219 = 999
“Alte titluri de primit”
“Contrapartida”
2. Valoarea de achiziţie a titlurilor de investiţii cumpărate;
% = 1111 “Cont curent la
B.N.R.”
“Titluri de investiţii” 3041 - valoarea titlurilor de
investiţii
“Creanţe ataşate” 3047 - dobânzi (cupon scurs)
“Cheltuieli de achiziţie”60341 - cheltuieli de achiziţie
concomitent
999 = 9219
primit”
3. Dobânzi calculate cuvenite;
3047 = 70341
“Creanţe ataşate” “Dobânzi”
4. Amortizarea primelor reprezentând diferenţă nefavorabilă între preţul
de achiziţie şi preţul de rambursare, pe perioada reziduală a titlurilor;
60342 = 3041
“Cheltuieli cu amortizarea primelor” “Titluri de investiţii”
5. Venituri din prime reprezentând diferenţă favorabilă între preţul de
achiziţie şi preţul de rambursare, pe perioada reziduală a titlurilor de
investiţii;
3041 = 70342
“Titluri de investiţii” “Venituri din prime”
6. Încasarea dobânzilor (cupoanelor);
1111 = 3047
7. Înregistrarea angajamentului de vânzare a titlurilor de investiţii;
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
8. Valoarea titlurilor de investiţii, vândute la preţul de vânzare;
“Cont curent la B.N.R.” 1111 = %
- preţ de înregistrare 3041 “Titluri de
investiţii”
- dobânzi încasate (cupoane) 3047 “Creanţe ataşate”
- diferenţe favorabile 7462 “Venituri din
cesiunea
imobilizărilor financiare”
6462 = 3041
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare” “Titluri de
investiţii”
concomitent
9229 = 999
“Contrapartida”
9. Titluri de investiţii date cu împrumut;
3045 = 3041
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de investiţii”
65
10. Dobânzi calculate aferente titlurilor de investiţii date cu împrumut;
3047 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din operaţiunile cu
titluri”
11. Restituirea titlurilor de investiţii date cu împrumut;
3041 = 3045
“Titluri de investiţii” “Titluri date cu
împrumut”
12. Încasarea dobânzii aferente;
1111 = 3047
13. Rambursarea titlurilor de investiţii la valoarea de rambursare;
121 = 3041
“Conturi de corespondent la bănci” “Titluri de
investiţii”
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise, în formă materială sau evidenţiate
prin înscrieri în cont, care conferă deţinătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului.
Valorile mobiliare pot fi: acţiunile, obligaţiunile, precum şi instrumentele financiare derivate sau orice
alte titluri de credit încadrate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie.
Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, de
regulă sub formă dematerializată şi îmbracă forma certificatelor de trezorerie şi bonurilor de tezaur.
Proprietatea asupra acestor titluri se înregistrează la B.N.R., iar orice schimbare a titularului dreptului
de proprietate se anunţă acesteia.
Titlurile pieţei interbancare se emit numai de către bănci şi sunt negociabile pe piaţa
interbancară. Din această categorie fac parte: biletul la ordin negociabil, certificatele interbancare şi
alte titluri emise şi negociabile pe piaţa interbancară.
Titlurile de creanţe negociabile sunt emise de bănci şi se prezintă sub forma certificatelor
de depozit, biletelor de trezorerie şi alte titluri emise în baza unor reglementări specifice.
În funcţie de veniturile pe care le generează, titlurile se împart în:
- titluri cu venit fix (titlurile cu rată fixă a dobânzii) cum sunt de regulă obligaţiunile, certificatele de
trezorerie şi alte titluri cu dobândă fixă;
- titluri cu venit variabil sunt în principal, acţiunile, care dau dreptul la un dividend ce constituie un
venit variabil.
Evidenţa contabilă a titlurilor se ţine în funcţie de intenţia băncii cu privire la durata de
deţinere, în momentul achiziţionării sau reclasării acestora.
În acest scop titlurile se clasifică în următoarele categorii:
- titluri de tranzacţie;
- titluri de plasament;
- titluri de investiţii;
Titlurile de tranzacţie, de plasament şi de investiţii se înregistrează în contabilitate cu ajutorul
conturilor din clasa 3 “Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse”, iar părţile în societăţile comerciale
66
legate, titlurile de participare şi titlurile activităţii de portofoliu sunt titluri cu venit variabil care se
înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4 “Valori imobilizate”.
Evidenţa contabilă a titlurilor de tranzacţie se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 302
“Titluri de tranzacţie”, cont în care sunt înregistrate titlurile cotate, achiziţionate sau vândute cu
intenţia de la început de a le revinde sau de a le răscumpăra înainte de scadenţă, dar nu mai târziu de
şase luni de la data tranzacţiei. Contul 302 “Titluri de tranzacţie” se desfăşoară pe următoarele conturi
sintetice de gradul II :
3021 “Titluri de tranzacţie”
3026 “Titluri luate cu împrumut”
3027 “Datorii privind titlurile”
Evidenţa contabilă a operaţiunilor cu titlurile de plasament se ţine cu ajutorul contului sintetic
de gradul I 303 “Titluri de plasament” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
3031 “Titluri de plasament”
3036 “Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”
Evidenţa contabilă a titlurilor de investiţii se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 304
“Titluri de investiţii”, desfăşurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
3041 “Titluri de investiţii”
3045 “Titluri de investiţii date cu împrumut”
3046 “Diferenţe de conversie”
Toate aceste conturi la rândul lor se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul III, unul
pentru efecte publice şi alte valori asimilate, altul pentru obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix.
 valorile mobiliare;
 titlurile de stat;
 Titluri de investiţii;
 titlurile de piaţă interbancară;
 titlurile de creanţe negociabile.
67
1. Enumeraţi tipurile de operaţiuni cu titluri.
1. Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise, în formă materială sau evidenţiate
prin înscrieri în cont, care conferă deţinătorilor lor:
a) drepturi patrimoniale asupra emitentului;
b) drepturi patrimoniale asupra clientului;
c) drepturi patrimoniale asupra acţionarului;
d) drepturi patrimoniale asupra activului.
2. Valorile mobiliare pot fi:
a) acţiunile;
b) obligaţiunile;
c) instrumentele financiare;
d) a, b şi c.
3. Titlurile de stat îmbracă forma:
a) certificatelor de trezorerie şi bonurilor de valoare;
b) certificatelor de trezorerie şi bonurilor de tezaur;
c) certificatelor de trezorerie;
d) bonurilor de tezaur.
4. Titlurile pieţei interbancare se emit:
a) numai de către bănci;
b) de bănci şi societăti comerciale;
c) de persoane fizice;
5. Titlurile de creanţe negociabile sunt emise de bănci şi se prezintă sub forma:
a) certificatelor de depozit;
b) biletelor de trezorerie;
c) alte titluri emise în baza unor reglementări specifice.
d) a,b şi c.
68
69
CONTABILITATEA STOCURILOR
Cuprins:
6.1. Introducere
6.3.1. Aspecte privind contabilitatea stocurilor
6.3.2. Înregistrări în contabilitatea bancară a stocurilor
6.1. Introducere
Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării

următoarelor bunuri materiale: valori din aur, metale şi pietre preţioase,
materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terţi şi alte stocuri sau
bunuri.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul
acestora pe categorii de bunuri.
- Cunoaşterea rolului contabilităţii stocurilor;

- Cunoaşterea caracteristicilor şi a modului de evaluare şi de
înregistrare contabilă a stocurilor;
- Cunoaşterea metodelor de întrare şi de ieşire a stocurilor din
contabilitatea bancară.
– Studenţii vor cunoaşte mecanismul de înregistrare al activelor de

natura socurilor;
- Studenţii vor cunoaşte modului de evaluare şi de înregistrare
contabilă a stocurilor;
- Studenţii îşi vor însuşi metode de întrare şi de ieşire a stocurilor
din contabilitatea bancară.
70
6.3.1. Contabilitatea stocurilor
Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării

următoarelor bunuri materiale: valori din aur, metale şi pietre preţioase,
materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terţi şi alte stocuri sau
bunuri.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul
acestora pe categorii de bunuri.
Evidenţa contabilă a stocurilor se ţine cu ajutorul conturilor:
361“Valori din aur, metale şi pietre preţioase”
362 “Materiale”
363 “Materiile de natura obiectelor de inventar”
365 “Stocuri aflate la terţi”
367 “Alte stocuri şi asimilate”
368 “Alte bunuri diverse”
6.3.2. Înregistrări în contabilitatea bancară a stocurilor

1. Achiziţionarea de valori din aur, metale şi pietre preţioase,

361 = %
“Valori din aur, metale şi 101 “Casa”
pietre preţioase” 1111 “Cont curent la
B.N.R.”
3566 “Alţi creditori
diverşi”
2. Vânzarea valorilor din aur, metale şi pietre preţioase;
% = 7099
“Casa” 101 “Venituri diverse de exploatare
bancară”
“Cont curent la B.N.R.” 1111
“Alţi debitori diverşi” 3556
concomitent se înregistrează ieşirea din gestiune la valoarea contabilă a
valorilor din aur, metale şi pietre preţioase, vândute;
6099 = 361
“Cheltuieli diverse de exploatare “Valori din aur, metale şi pietre
preţioase”
bancară”
3. Materiale cumpărate;
362 = %
“Materiale” 101 “Casa”
1111 “Cont curent la
B.N.R.”
3566 “Alţi creditori
diverşi”
71
4. Consum de materiale;
631 = 362
“Cheltuieli cu materialele” “Materiale”
5. Materiale vândute reprezentând imprimate bancare
6497 = 362
“Alte cheltuieli diverse de exploatare” “Materiale”
6. Încasarea imprimatelor bancare vândute;
% = 74997
“Casa” 101 “Alte venituri diverse de
exploatare”
“Conturi curente” 2511
7. Bunuri mobile şi imobile provenite din executarea silită a creanţelor
băncii (pentru contractele de credit investite cu formulă executorie);
368 = %
“Alte bunuri diverse” 7028
- creanţe ataşate “Dobânzi din creanţe restante şi
îndoielnice”
- credite şi dobânzi 767
“Venituri din recuperări de creanţe
amortizate”
- partea care excede creanţele 3566
băncii, cuvenită debitorului “Alţi creditori diverşi”
8. Valorificarea bunurilor mobile şi imobile provenite din executarea
silită a creanţelor băncii;
a) ieşirea din gestiune a bunurilor
6497 = 368
“Alte cheltuieli diverse de exploatare” “Alte bunuri diverse”
b) vânzarea bunurilor
3556 = %
“Alţi debitori diverşi” 7495 ”Venituri privind
bunurile
mobile şi imobile din executarea creanţelor”
35327 “T.V.A. colectată”
c) încasarea valorii bunurilor vândute
1111 = 3556
“Cont curent la B.N.R.” “Alţi debitori diverşi”
9. Cumpărare timbre fiscale şi poştale, formulare cu regim special;
367 = 3566
“Alte stocuri şi asimilate” “Alţi creditori diverşi”
10. Consum timbre fiscale, poştale şi formulare cu regim special;
633 = 367
“Cheltuieli privind alte stocuri” “Alte stocuri şi
asimilate”
11. Materiale diverse trimise spre prelucrare la terţi;
365 = 362
“Stocuri aflate la terţi” “Materiale”
12. Cheltuieli de prelucrare;
365 = 3566
“Stocuri aflate la terţi” “Alţi creditori diverşi”
13. Recepţia materialelor prelucrate la terţi;
362 = 365
“Materiale” “Stocuri aflate la terţi”
72
14. Achitarea cheltuielilor de prelucrare;
3566 = 2511
“Alţi creditori diverşi” “Conturi curente”
Notă: Toate operaţiunile privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri de
natura stocurilor sau serviciilor prestate de terţi presupun pe lângă
înregistrările contabile prezentate mai sus şi înregistrarea T.V.A.
deductibilă sau colectată, după caz.
Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării următoarelor bunuri

materiale: valori din aur, metale şi pietre preţioase, materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terţi
şi alte stocuri sau bunuri.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe categorii de bunuri.
Evidenţa contabilă a stocurilor se ţine cu ajutorul conturilor:
361“Valori din aur, metale şi pietre preţioase”
362 “Materiale”
363 “Materiile de natura obiectelor de inventar”
365 “Stocuri aflate la terţi”
367 “Alte stocuri şi asimilate”
368 “Alte bunuri diverse”

- Stoc;
- Gestiune;
- Produse;
- Evaluarea stocurilor;
- Materii prime;
- Materiale;
- Obiecte de inventare;
- Stocuri aflate la terţi;
- Valori.
1. Prezentaţi in ce se concretizează stocurile bancare.

2. Analizaţi ce modificări patrimoniale determină creşterile de stocuri.
3. Prezentaţi modul de înregistrare în contabilitate a unor bunuri mobile şi imobile provenite din
executarea silită a creanţelor băncii (pentru contractele de credit investite cu formulă executorie);
73
1. Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării :

a) valori din aur, metale şi pietre preţioase;
b) materiale, obiecte de inventar; stocuri aflate la terţi şi alte stocuri sau bunuri. ;
c) stocuri aflate la terţi şi alte stocuri sau bunuri. ;
d) a,b şi c.
2. Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe:
a) magazine;
b) getiuni;
c) unităţi;
d) elemente.
3. Toate operaţiunile privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri de natura stocurilor sau
serviciilor prestate de terţi presupun:
a) evaluare;
b) măsurare;
c) înregistrarea TVA;
4. Darea în folosinţă a obiectelor de inventare se poate realiza:
a) regulat;
b) treptat;
c) toate;
d) b şic..
5. Amoortizarea obiectelor de inventar se poate înregistra în contabilitatea bancară:
a) la darea în folosinţă 100%;
b) 50% la darea în folosintă şi 50% se înregistrează liniar.
c) 20% la darea în folosinţă şi diferenţa se recuperează treptat.
d) a şi b.
74
75
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU SALARIILE
Cuprins:
7.1 Introducere
7.2 Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat
7.3 Conţinutul unităţii de învăţare
7.3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul
7.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială
7.3.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale
7.1. Introducere
Contabilitatea operaţiunilor cu personalul asigură

evidenţa :
 decontărilor cu prsonalul;
 debitorilor şi creditorilor care asigură reflectarea creanţelor şi
datoriilor băncii în relaţia acesteia cu personalul, asigurările
şi protecţia socială, bugetul statului şi fondurile speciale,
asociaţii sau acţionarii, precum şi cu debitorii şi creditorii
diverşi.
- Cunoaşterea conţinutului şi particularităţile operaţiunilor cu

personalul băncii;
asigurările sociale;
bugetul de stat.

– Studenţii vor cunoaşte modul de contabilizare a operaţiunilor cu
personalul;
– Studenţii vor cunoaşte modul de contabilzare al operaţiunilor cu
asigurările sociale;
– Studenţii vor cunoaşte modul de contabilizare al operaţiunilor cu
bugetul de stat.
76
7.3.1. Operaţiuni diverse
Contabilitatea operaţiunilor cu personalul asigură

reflectarea creanţelor şi datoriilor băncii în relaţia acesteia cu
personalul, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului şi
fondurile speciale, asociaţii sau acţionarii, precum şi cu debitorii şi
creditorii diverşi.
7.3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul
Potrivit Normelor bancare specifice, categoria operaţiunilor

de decontări cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă suportate din fondul de salarii,
indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi alte drepturi
în bani şi/sau în natură datorate de bancă personalului pentru
munca prestată şi care se suportă conform legii din fondul de
salarii.
Evidenţa contabilă a datoriilor şi creanţelor din relaţiile cu
personalul se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 351
“Personal şi conturi asimilate”, desfăşurat pe următoarele conturi
sintetice de gradul II :
3511 “Personal – salarii datorate”
3512 “Personal - ajutoare materiale datorate”
3513 “Participarea personalului la profit”
3514 “Avansuri acordate personalului”
3515 “Drepturi de personal neridicate”
3516 “Reţineri din salarii datorate terţilor”
3519 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”
35191 “Alte datorii în legătură cu personalul”
35192 “Alte creanţe în legătură cu personalul”

1. Salarii datorate personalului;
611 = 3511
“Cheltuieli cu salariile personalului” “Personal-salarii datorate”
2. Reţineri din salarii reprezentând,
“Personal - salarii datorate” 3511 = %
- avansuri 3514 ”Avansuri acordate
personalului”
- contrib. asig. soc.. 35212 “Contribuţia
personalului pentru
77
pensia suplimentară”
- contrib. fond şomaj 35222 “Contribuţia
personalului la fondul
de
şomaj”
- impozit salarii 3533 “Impozitul pe
salarii”
- contrib. asig. soc. sănătate 35213 “Contribuţia
angajaţilor pentru
asigurările sociale
de sănătate”
- reţineri în favoarea terţilor 3516 ”Reţineri din
salarii datorate terţilor”
- debite 35192 “Alte creanţe în
legătură cu personalul”
3. Achitarea avansurilor cuvenite;
3514 = %
“Avansuri acordate personalului” 101 “Casa”
2511 “Conturi
curente”
4. Ajutoare materiale reţinute din contribuţia datorată asigurărilor
sociale şi alte cheltuieli suportate de bancă;
% =
3512
“Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 35211 ”Personal-
ajutoare materiale datorate”
“Alte cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială” 6127
5. Achitarea salariilor nete şi ajutoarelor materiale datorate
personalului;
% = 101
“Personal - salarii datorate” 3511
“Casa”
“Personal - ajutoare materiale datorate” 3512
6. Drepturi de participare a salariaţilor la profit
592 = 3513
“Repartizarea profitului” “Participarea
personalului la profit”
7. Reţinerea impozitului aferent participării salariaţilor la profit şi
plata drepturilor cuvenite;
3513 = %
“Participarea personalului la profit” 3533 “Impozitul pe
salarii”
101 “Casa”
8 Sume neridicate reprezentând salarii, alte drepturi de protecţie
socială, drepturi privind participarea salariaţilor la profit, avansuri;
% = 3515
78
“Personal-salarii datorate” 3511 “Drepturi de
personal neridicate”
“Personal-ajutoare materiale datorate” 3512
“Participarea personalului la profit” 3513
“Avansuri acordate personalului” 3514
9. Achitarea drepturilor de personal neridicate;
3515 = 101
“Drepturi de personal neridicate” “Casa”
10. Virarea popririlor;
3516 = 1111
“Reţineri din salarii datorate terţilor” “Cont curent la
B.N.R.”
11. Alte sume datorate personalului pentru care nu s-au întocmit
state de plată, inclusiv concedii de odihnă neefectuate;
611 = 35191
“Cheltuieli cu salarii personalului” “Alte datorii în legătură cu
personalul”
12. Achitarea sumelor datorate personalului;
35191 = 101
“Alte datorii în legătură cu personalul” “Casa”
7.3.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi

protecţia socială
Băncile sunt obligate să suporte din resurse proprii

contribuţii pentru asigurările sociale, fondul pentru plata ajutorului
de şomaj, contribuţii la asigurările sociale de sănătate.
Evidenţa contabilă a creanţelor şi datoriilor privind
asigurările şi protecţia socială se ţine cu ajutorul contului 352
“Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”,
desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II şI III pe feluri de
contribuţii, astfel:
 35211 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
 35214 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate”
 35221 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
 3526 “Alte datorii şi creanţe sociale”
 35261 “Alte datorii sociale”
 35262 “Alte creanţe sociale”

Contribuţia unităţii la asigurările sociale;
6121 = 35211
“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii
la asigurările la
asigurările sociale” sociale”
1. Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate;
79
6123 = 35214
“ Cheltuieli privind contribuţia angajatorului “Contribuţia
angajatorului pentru
pentru asigurările sociale de sănătate” asigurările
sociale de sănătate”
2. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj;
6122 = 35221
“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii
la fondul de
la fondul de şomaj” şomaj”
4. Ajutoare materiale datorate salariaţilor, suportate din C.A.S. şi
virarea diferenţei la asigurările sociale;
35211 = %
“Contribuţia unităţii pentru 3512 “Personal-ajutoare
materiale datorate”
asigurările sociale ” 1111 “Cont curent la
B.N.R.”
5. Virarea contribuţiei la fondul de şomaj;
35221 = 1111
“Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” “Cont curent la
B.N.R.”
6. Ajutoare materiale plătite în plus salariaţilor,
35192 = 35261
“Alte creanţe în legătură cu personalul” “Alte datorii
sociale”
7. Recuperarea ajutoarelor materiale plătite în plus;
3511 = 35192
“Personal-salarii datorate” “Alte creanţe în legătură cu
personalul”
8. Virarea ajutoarelor materiale plătite în plus şi recuperate de la
salariaţi;
35261 = 1111
“Alte datorii sociale” “Cont curent la
B.N.R.”
9. Ajutoare materiale cuvenite salariaţilor, neachitate;
35262 = 35191
“Alte creanţe sociale” “Alte datorii în
legătură cu personalul”
10. Ajutoare materiale datorate personalului reţinute din C.A.S.;
35211 = 35262
“Contribuţia unităţii la asigurările sociale” “Alte creanţe
sociale”
11. Plata ajutoarelor materiale cuvenite
35191 = 101
“Alte datorii în legătură cu personalul” “Casa”
7.3.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi

fondurile speciale
80
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile
speciale se cuprind: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată,
impozitul pe salarii, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri,
impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport).
Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului şi
fondurile speciale se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
 353 “Bugetul statului, fondurile speciale şi conturi asimilate”
 3531“Impozitul pe profit”
 3532 “Taxa pe valoarea adăugată”
 35323 “T.V.A. de plată”
 35324 “T.V.A. de recuperat”
 35326 “T.V.A. deductibilă”
 35327 “T.V.A. colectată”
 35328 “T.V.A. neexigibilă”
 3533 “Impozitul pe salarii”
 3534 “Subvenţii”
 3536 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte”
 3538 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”
 3539 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”
 354 “Dividende de plată”

1. Cheltuieli cu impozitul pe profit;
691 =
3531
“Cheltuieli cu impozitul pe profit”
“Impozitul pe profit”
2. Impozitul reţinut salariaţilor asupra salariilor, ajutoarelor
materiale, participării la profit şi impozitul reţinut colaboratorilor;
% =
3533
“Personal-salarii datorate” 3511
“Impozitul pe salarii”
“Personal-ajutoare materiale datorate” 3512
“Participarea personalului la profit” 3513
“Alţi creditori diverşi” 3566
3. Virarea impozitului pe salarii şi a impozitului pe profit;
% =
1111
“Impozitul pe profit” 3531 “Cont
curent la B.N.R.”
“Impozitul pe salarii” 3533
4. T.V.A. colectată pentru livrări de bunuri şi servicii altele decât
cele bancare sau T.V.A. aferentă bunurilor folosite în scop
personal sau acordate cu titlu gratuit salariaţilor, T.V.A. aferentă
bunurilor constatate lipsă la inventar, imputate şi bunurile mobile
81
şi imobile adjudecate pentru executarea creanţelor băncii;
% =
35327
“Alţi debitori diverşi” 3556
“T.V.A. colectată”
“Alte datorii în legătură cu personalul” 35191
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 627
vărsăminte asimilate”
5. T.V.A. deductibilă din facturile sau chitanţele fiscale ale
furnizorilor de bunuri şi servicii;
35326 = %
“T.V.A. deductibilă” 3566 “Alţi creditori diverşi”
101 “Casa”
1111 “Cont curent la B.N.R.”
6. Regularizarea T.VA.;
a) T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibilă,
diferenţa fiind T.V.A. de plată
35327 = %
“T.V.A. colectată” 35326
“T.V.A. deductibilă”
35323
“T.V.A. de plată”
b) T.V.A. deductibilă este mai mare decât T.V.A. colectată,
diferenţa fiind T.V.A. de recuperat de la bugetul statului
% = 35326
“T.V.A. colectată” 35327 “T.V.A.
deductibilă”
“T.V.A. de recuperat” 35324
7. Achitat T.V.A. de plată;
35323 = 1111
“T.V.A. de plată” “Cont curent
la B.N.R.”
8. Subvenţii de exploatare pentru creditele cu dobândă redusă
subvenţionate de stat şi încasarea acestora;
3534 = 7493
“Subvenţii” “Venituri din subvenţii de
exploatare”
1111 = 3534
“Cont curent la B.N.R.” “Subvenţii”
9. Contribuţia unităţii la fondurile speciale cum ar fi: fondul de
solidaritate cu persoanele cu handicap, fondul de garantare a
depozitelor în sistemul bancar;
627 = 3538
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi “Fonduri speciale-taxe şi
vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
10. Achitarea contribuţiilor la fondurile speciale;
3538 = 1111
“Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte “Cont curent la
82
B.N.R.”
asimilate”
11. Impozitul pe clădiri, terenuri, taxa privind mijloacele de
transport;
627 = 3536
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi “Alte impozite,
taxe şi vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
12. Impozitul pe dividende;
354 = 3536
“Dividende de plată” “Alte impozite, taxe şi
vărsăminte
asimilate”
13. Achitarea sumelor datorate;
3536 = 1111
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte “Cont curent la
B.N.R.”
asimilate”
În categoria operaţiunilor de decontări cu personalul se cuprind drepturile salariale,

sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă suportate din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de
odihnă, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de bancă personalului pentru
munca prestată şi care se suportă conform legii din fondul de salarii.
Evidenţa contabilă a datoriilor şi creanţelor din relaţiile cu personalul se ţine cu ajutorul
contului sintetic de gradul I 351 “Personal şi conturi asimilate”, desfăşurat pe următoarele
conturi sintetice de gradul II :
3511 “Personal – salarii datorate”
3512 “Personal - ajutoare materiale datorate”
3513 “Participarea personalului la profit”
3514 “Avansuri acordate personalului”
3515 “Drepturi de personal neridicate”
3516 “Reţineri din salarii datorate terţilor”
3519 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”
35191 “Alte datorii în legătură cu personalul”
35192 “Alte creanţe în legătură cu personalul”

 Salariat;
83
 Personal;
 Drepturi salariale;
 Obligaţii salariale;
 Reţineri;
 Impozit;
 CAS;
 CASS;
 Fonduri speciale.
1. Definiţi conceptele se personal, salar, angajati, obligaţii salariale.

2. Definiţi conceptul deobligaţii salariale şi precizaţi care sunt acestea.
3. Definiţi conceptul de fonduri speciale şi în ce constau acestea.
1. Evidenţa contabilă a creanţelor şi datoriilor privind asigurările şi protecţia socială se

ţine:
a) 353 “Bugetul statului, fondurile speciale şi conturi asimilate”
b) profitul total şi investiţiile totale;
84
c) 352 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”;
2. Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se ţine cu :
a) 352 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate” ;
b) 353 “Bugetul statului, fondurile speciale şi conturi asimilate”
c) 354 “Dividende de plată”
3. Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului privind TVA se realizează
cuautotul contului:
a) 3532 “Taxa pe valoarea adăugată”
4. Plata ajutoarelor materiale cuvenite se înregistrează cu ajutorul contului:
a) 35191 “Alte datorii în legătură cu personalul” ;
5. Recuperarea ajutoarelor materiale plătite în plus se realizează cu ajutorul contului:
a) 3511 “Personal-salarii datorate”;
6. Rata profitului reprezintă raportul procentual dintre:
a) cheltuielile financiare şi profitul total;
b) profitul total şi volumul încasărilor totale;
c) încasările totale şi profitul total;
d) profitul total şi cheltuiala medie.
85
Temă de control – Modulul II
Să se efcueze înregistrarea operaţiunilor privind personalul şi obligaţiile către bugetul de stat şi către
bugetul asigurărilor sociale (2 ore).
86
MODULU III
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR ŞI PROVIZIOANELOR
Cuprins:
8.1. Introducere
8.3.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
8.3.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
8.3.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
8.3.4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate
8.1. Introducere
Vlaorile imobilizate reprezintă bunuri şi alte active

destinate să servească o perioadă îndelungată activităţii băncii sub
forma imobilizărilor financiare, imobilizărilor necorporale şi
corporale precum şi imobilizărilor date în leasing sau locaţie
simplă.
- Cunoaşterea conţinutului şi rolului imobilizărilor bancare;

- Însuşirea cunoştinţelor privind structura şi dinamica
imobilizărilor bancare şi a structurilor de intrare-ieşire din
contabilitatea bancatră;
- Cunoaşterea structurii bunurilor şi a altor active destinate
să servească o perioadă îndelungată activităţii băncii sub
forma imobilizărilor financiare, imobilizărilor necorporale
şi corporale precum şi imobilizărilor date în leasing sau
locaţie simplă.
- .
– Studenţii vor cunoaşte conceptul de imobilizări;

– Studenţii vor fi capabili să analizeze structura imobilizărilor;
- Studenţii vor putea înţelege şi cunoaşte structura
bunurilor şi alte active destinate să servească o
perioadă îndelungată activităţii băncii sub forma
imobilizărilor financiare, imobilizărilor
87
necorporale şi corporale precum şi
imobilizărilor date în leasing sau locaţie simplă.
Vlaorile imobilizate reprezintă bunuri şi alte active

destinate să servească o perioadă îndelungată activităţii băncii sub
forma imobilizărilor financiare, imobilizărilor necorporale şi
corporale precum şi imobilizărilor date în leasing sau locaţie
simplă.
8.3.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
În categoria imobilizărilor financiare se cuprind:

- credite subordonate;
8.3.1. Contabilitatea creditelor subordonate

Creditele subordonate sunt creanţe pe termen lung,
nereprezentate de un titlu, pentru care împrumutatorul acceptă ca
drepturile sale să fie restituite numai după satisfacerea celorlalţi
creanţieri.
În categoria creditelor subordonate se includ creditele
participative şi alte credite subordonate la termen, precum şi
creditele pe durată nedeterminată.
Creditele participative sunt creanţe de ultim rang
caracterizate prin:
- în caz de lichidare a clientului debitor, creditele nu sunt
rambursate decât după satisfacerea celorlalţi creanţieri privilegiaţi
sau chirografari;
- în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor credite
şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada
planului de redresare;
- dacă creditul participativ face obiectul unei convenţii,
rambursarea creditului şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt
suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor
luate de debitori, faţă de creanţieri, în momentul încheierii
convenţiei respective.
88
Remuneraţiile la creditele participative cuprind o parte fixă
şi eventual o parte variabilă sub forma unei clauze de participare la
profitul net al clientului împrumutat.
Creditele subordonate pot fi la termen şi pe durată
nedeterminată.
Creditele subordonate pe durată nederminată sunt creanţe de
natura creditelor subordonate ale căror termene de rambursare nu au fost
fixate sau fac obiectul unor condiţii sau preavize menţionate în contrate.
În contracte se prevede că rambursarea nu poate să intervină decât la
iniţiativa împrumutatului.
Evidenţa contabilă a creditelor subordonate se ţine cu
ajutorul conturilor:
401 “Credite subordonate la termen”
4011 “Credite participative”
4019 “Alte credite subordonate la termen”
402 “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
Conturile 401 şi 402 sunt de activ.
Se debitează cu creditele subordonate la termen şi pe durată
nedeterminată acordate .
Se creditează cu:
- credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată,
rambursate;
- credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată
devenite restante sau îndoielnice;
- credite subordonate devenite părţi în societăţile comerciale
legate;
- credite subordonate devenite titluri de participare.
Soldul conturilor reprezintă credite subordonate la termen sau
pe durată nedeterminată acordate.
Evidenţa contabilă a dobânzilor aferente creditelor
subordonate la termen sau pe durată nedeterminată se ţine cu
ajutorul contului 407 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la
scadenţă aferente creditelor subordonate la termen şi pe durată
nedeterminată prin creditul conturilor 7051 “Dobânzi de la
creditele subordonate la termen” şi 7052 “Dobânzi de la creditele
subordonate pe durată nedeterminată”.
Se creditează cu dobânzi încasate aferente creditelor
subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
neajunse la scadenţă aferente creditelor subordonate la termen sau
pe durată nedeterminată.
Reflectarea în contabilitatea bancară potrivit Normelor specifice bancare:
1. Acordarea de credite subordonate participative;
4011 = %
“Credite participative” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la
bănci”
89
122 “Conturi de corespondent ale
băncilor”
2. Acordarea de credite subordonate pe durată nedeterminată;
402 = %
“Credite subordonate pe durată 1111 “Cont curent la B.N.R.”
nedeterminată” 121 “Conturi de
corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent
ale băncilor”
3. Dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă;
407 = %
“Creanţe ataşate” 7051 “Dobânzi la creditele
subordonate la termen”
7052 “Dobânzi la creditele
subordonate pe durată
nedeterminată”
4. Rambursarea creditelor participative şi încasarea dobânzii
aferente de la clienţii băncii;
2511 = %
“Conturi curente” 4011 “Credite
participative”
5. Credite subordonate pe durată nedeterminată şi dobânzile
aferente devenite restante;
4811 = 402
“Creanţe restante” “Credite subordonate pe durată
nedeterminată”
4812 = 407
8.3.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate

Valorile imobilizate în acţiuni şi alte titluri cu venit variabil
deţinute de bancă în societăţi comerciale legate, controlate de o
manieră exclusivă, se înregistrează în contabilitate în contul 411
“Părţi în societăţile comerciale legate” şi se reflectă distinct în
bilanţul contabil.
Titlurile de participare reprezintă acţiuni şi alte titluri cu un
venit variabil, altele decât părţile în societăţile comerciale legate,
deţinute de bancă în capitalul altor societăţi comerciale a căror
deţinere durabilă este considerată utilă activităţii băncii. Aceste
titluri trebuie să îndeplinească una din următoarele condiţii:
a) să reprezinte 10 % sau mai mult din capitalul unei
societăţi comerciale, fără ca aceasta să fie controlată într-o manieră
exclusivă;
b) să reprezinte mai puţin de 10 % din capitalul unei
90
societăţi comerciale şi să fie îndeplinite una din următoarele
condiţii:
- administratori sau conducători comuni cu societatea
emitentă;
- deţinerea, de către societatea emitentă, a unei părţi din
acţiunile emise de către bancă (participaţii reciproce);
- apartenenţa la acelaşi grup controlat de persoane fizice
sau juridice care exercită controlul asupra grupului şi practică o
decizie unică.
Titlurile de participare sunt evidenţiate în contabilitate cu
ajutorul contului 412 “Titluri de participare”.
Titlurile activităţii de portofoliu reprezintă acţiuni şi alte
titluri cu venit variabil deţinute de bancă pe o perioadă îndelungată
în vederea realizării unor venituri fără drept de intervenţie în
gestiunea societăţii ale cărei acţiuni le deţine.
Evidenţa contabilă a titlurilor activităţii de portofoliu se
ţine cu ajutorul contului 413 “Titluri ale activităţii de portofoliu”.
La intrarea în patrimoniu , titlurile reprezentând valori
imobilizate se înregistrează în contabilitate la valoarea de achiziţie, prin
care se înţelege preţul de cumpărare. Cheltuielile accesorii privind
achiziţionarea acestor titluri se înregistrează direct în contul 6099
“Cheltuieli diverse de exploatare bancară” sau dacă aceste cheltuieli se
eşalonează pe mai multe exerciţii financiare se utilizează contul 3749
“Alte cheltuieli de repartizat”.
Conturile 411 “Părţi în societăţile comerciale legate” şi
412 “Titluri de participare“ se desfăşoară pe conturi sintetice de
gradul II pe tipuri de societăţi la care se deţin titlurile şi anume:
bancare, financiare, nefinanciare.
Aceste conturi sunt de activ.
Contul 413 “Titluri ale activităţii de portofoliu” este un
cont de activ care nu se mai desfăşoară pe alte conturi sintetice de
gradul II. Funcţiunea sa este identică cu cea a conturilor 411 şi 412
cu singura deosebire că nu pot fi transformate în titluri ale
activităţii de portofoliu creditele subordonate la termen sau pe
durată nedeterminată şi dobânzile aferente acestora.
Titlurile imobilizate în devize se reevaluează la închiderea
contabilă la cursul valutar al zilei.
Diferenţele de creştere a cursului valutar se înregistrează în
debitul , iar diferenţele de scădere în creditul contului de
imobilizări financiare în corespondenţă cu contul 3721 “Poziţie de
schimb”. Echivalentul valoric în lei al diferenţelor de schimb
aferente titlurilor imobilizate se înregistrează în contul 414
“Diferenţe de conversie”, spre deosebire de diferenţele de curs
aferente datoriilor şi creanţelor curente, în devize care se
înregistrează ca venituri sau cheltuieli.
Contul 414 “Diferenţe de conversie” se debitează cu
diferenţele de conversie nefavorabile (scădere de curs) şi se
creditează cu diferenţele favorabile (creştere de curs) în
corespondenţă cu contul 3722 “Contravaloarea poziţiei de
schimb”. În cazul în care titlurile imobilizate se vând, diferenţele
91
de conversie aferente nefavorabile se înregistrează ca o cheltuială
din cesiunea imobilizărilor (contul 6462 “Pierderi din cesiunea
imobilizărilor financiare”), iar cele favorabile ca venituri (contul
7462 “Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare”).
Soldul creditor al contului reprezintă diferenţe de conversie
favorabile, iar soldul debitor reprezintă diferenţe de conversie
nefavorabile aferente părţilor în societăţile comerciale legate,
titlurilor de participare sau titlurilor activităţii de portofoliu.
1. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor;
9219 = 999
“Alte titluri de primit”
“Contrapartida”
2. Cumpărarea de titluri de participare şi titluri ale activităţii de
portofoliu şi achitarea acestora;
% = 333
412 “Conturile
“Titluri de participare”
413
“Titluri ale activităţii de portofoliu” - preţ de
cumpărare
6099
“Cheltuieli diverse de exploatare bancară” - cheltuieli
de achiziţie
333 = 1111
“Conturile societăţilor de bursă” “Cont curent la
B.N.R.”
concomitent
999 = 9219
primit”
3. Încasarea dividendelor;
1111 = 7053
“Cont curent la B.N.R.” “Dividende şi
venituri asimilate”
4. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor;
999 = 9229
livrat”
5. Vânzarea de titluri de participare;
a) diferenţe nefavorabile
% = 412
1111 “Titluri de
participare”
“Cont curent la B.N.R.”
6462
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare”
b) diferenţe favorabile
92
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 412 “Titluri de participare”
7462 “Venituri din cesiunea
concomitent
9229 = 999
“Contrapartida”
6. Diferenţe de conversie aferente titlurilor în devize, vândute;
a) diferenţe de conversie favorabile
414 = 7462
“Diferenţe de conversie” “Venituri din cesiunea
b) diferenţe de conversie nefavorabile
6462 = 414
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare” “Diferenţe de
conversie”
7. Cumpărare de titluri ale activităţii de portofoliu achitate parţial;
413 = %
“Titluri ale activităţii de portofoliu” 1111 “Cont curent la
B.N.R.”
418 “Vărsăminte de
efectuat pentru părţi
în societăţile comerciale
legate, pentru
titluri de participare şi
pentru titluri ale
activităţii de
portofoliu”
8. Efectuarea vărsămintelor;
418 = 1111
“Vărsăminte de efectuat pentru părţi în “Cont curent la
B.N.R.”
societăţile comerciale legate, pentru
titluri de participare şi pentru titluri
ale activităţii de portofoliu”
9. Titluri date cu împrumut;
415 = %
“Titluri date cu împrumut” 411 “Părţi în societăţile
comerciale legate”
412 “Titluri de participare”
413 “Titluri ale activităţii de
portofoliu”
10. Dobânzi de încasat calculate şi neajunse la scadenţă pentru
titlurile date cu împrumut;
417 = 7053
“Creanţe ataşate” “Dividende şi venituri
asimilate”
11. Încasarea dobânzilor;
93
1111 = 417
12. Convertirea creditelor subordonate la termen şi pe durată
nedeterminată şi a dobânzilor aferente acestora în titluri de
participare;
412 = %
“Titluri de participare” 401 “Credite subordonate la
termen”
402 ”Credite subordonate pe
durată
nedeterminată”
8.3.3. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: fondul

comercial, cheltuielile de constituire, concesiunile, brevetele,
licenţele şi alte imobilizări necorporale.
Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ
care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar
care concură la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului băncii
cum sunt: clientela, vadul, reputaţia şi alte elemente necorporale.
Valoarea fondul comercial achiziţionat trebuie amortizată în
funcţie de durata de utilizare a fondului comercial respectiv, dar în
nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei.
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuieli ocazionate
de înfiinţarea sau modificarea activităţii băncii (taxe şi alte
cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emiterea
şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de
publicitate). Aceste cheltuieli se amortizează într-o perioadă de cel
mult 5 ani.
Alte imobilizări necorporale reprezintă brevete, licenţe,
know-how şi alte drepturi de proprietate intelectuală similare cum
sunt programele informatice. Aceste imobilizări necorporale se
înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie sau de producţie,
după caz. Valoarea programelor informatice se amortizează într-o
perioadă de maxim 5 ani, iar celelalte imobilizări necorporale se
amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către banca
care le deţine.
Ca o particularitate a conturilor de imobilizări corporale şi
necorporale o constituie clasificarea lor în două grupe 44
“Imobilizări ale activităţii de exploatare” şi 45 “Imobilizări în afara
activităţii de exploatare”.
Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor necorporale se
realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
a) pentru imobilizările necorporale ale activităţii de exploatare
bancară
4411 “Fondul comercial”
4412 “Cheltuieli de constituire”
94
4419 “Alte imobilizări necorporale ale activităţii de exploatare”
b) pentru imobilizările necorporale în afara activităţii de
exploatare
451 “Imobilizări necorporale în afara activităţii de exploatare”
În planul de conturi este cuprins câte un cont rectificativ de
valori , sub forma amortizării pentru fiecare cont de evidenţă a
imobilizărilor necorporale, grupat pentru cele ale activităţii de
exploatare şi în afara activităţii de exploatare după cum urmează:
contul 4611 “Amortizarea imobilizărilor necorporale“ desfăşurat
pe conturi sintetice de gradul II astfel:
46111 “Amortizarea fondului comercial”
46112 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”
46119 “Amortizarea altor imobilizări necorporale”
contul 4621 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”
1. Cheltuieli de înscriere şi înmatriculare a societăţii bancare;
4412 = 101
“Cheltuieli de constituire” “Casa”
2. Programe informatice realizate în regie proprie;
a) în curs de execuţie
431 = 7494
“Imobilizări necorporale în curs” “Venituri din producţia
de imobilizări”
b) recepţia programelor informatice
4419 = 431
“Alte imobilizări necorporale ale “Imobilizări
necorporale în curs”
activităţii de exploatare”
3. Programe informatice achiziţionate de la terţi;
% = 3566
“Alte imobilizări necorporale ale “Alţi creditori
diverşi”
activităţii de exploatare” 4419
“T.V.A. deductibilă” 35326
4. Cheltuieli efectuate cu emiterea şi vânzarea de acţiuni;
4412 = 101
“Cheltuieli de constituire” “Casa”
5. Amortizarea imobilizărilor necorporale;
651 = %
“Cheltuieli cu amortizările 46111 “Amortizarea fondului
comercial”
imobilizărilor necorporale” 46112 “Amortizarea cheltuielilor
de constituire”
46119 „Amortizarea altor
imobilizări necorporale”
4621 “Amortizarea imobilizărilor
necorporale”
6. Vânzarea imobilizărilor necorporale (programe informatice)
3556 = %
95
“Alţi debitori diverşi” 7461 “Venituri din cesiunea
imobilizărilor
necorporale şi corporale”
concomitent se înregistrează trecerea pe cheltuieli a imobilizărilor
necorporale pentru partea neamortizată şi scoaterea lor din
evidenţă
% = 4419
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor “Alte imobilizări
necorporale ale
necorporale şi corporale” 6461 activităţii de
exploatare”
“Amortizarea altor imobilizări 46119
necorporale”
7. Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor necorporale (cheltuieli
de constituire) amortizate complet;
46112 =
4412
“Amortizarea cheltuielilor de constituire” “Cheltuieli
de constituire”
8.3.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
În cadrul imobilizărilor corporale se cuprind terenurile şi

amenajările de terenuri, construcţiile, instalaţiile tehnice,
mijloacele de transport, mobilierul, aparatura de birotică,
echipamentul de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale.
Ca şi în cazul imobilizărilor necorporale, imobilizările
corporale şi amortizarea aferentă acestora se înregistrează în
contabilitate separat pentru activitatea de exploatare bancară şi
separat pentru alte activităţi în afara exploatării bancare.
Deci vom avea conturi distincte, astfel:
a) în cadrul activităţii de exploatare bancară
4421 “Terenuri şi amenajări de terenuri”
44211 “Terenuri”
44212 “Amenajări de terenuri”
4422 “Construcţii”
4423 “Instalaţii tehnice şi mijloace de transport”
44231 “Echipamente tehnologice”
44232 “Aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare”
44233 “Mijloace de transport”
4424 “Mobilier, aparatură de birotică, echipament de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”
b) în afara activităţii de exploatare bancară
4521 “Terenuri şi amenajări de terenuri”
45211 “Terenuri”
45212 “Amenajări de terenuri”
4522 “Construcţii”
96
4523 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
45231 “Echipamente tehnologice”
45232 “Aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare”
45233 “Mijloace de transport”
45234 “Animale şi plantaţii”
4524 “Mobilier, aparatură de birotică, echipament de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”
În planul de conturi sunt cuprinse şi conturi rectificative de
valori, sub forma amortizării grupate distinct pentru imobilizările
corporale pentru activitatea de exploatare bancară şi pentru
imobilizările corporale în afara activităţii de exploatare, astfel:
a) în cadrul activităţii de exploatare
4612 “Amortizarea imobilizărilor corporale”
46121 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
46122 “Amortizarea construcţiilor”
46123 “Amortizarea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de
transport”
46124 “Amortizarea altor active corporale”
b) în afara activităţii de exploatare
4622“Amortizarea imobilizărilor corporale”
46221 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
46222 “Amortizarea construcţiilor”
46223 “Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animale şi plantaţii”
46224 “Amortizarea altor active corporale”
1. Imobilizări corporale obţinute din producţie proprie;
4322 = 7494
“Instalaţii tehnice şi maşini” “Venituri din producţia de
imobilizări”
2. Recepţia imobilizărilor corporale
44231 = 4322
“Echipamente tehnologice” “Instalaţii tehnice şi
maşini”
3. Imobilizări corporale achiziţionată de la terţi;
% = 3566
“Mijloace de transport” 44233 “Alţi creditori diverşi”
“T.V.A. deductibilă” 35326
4. Amortizarea imobilizărilor corporale destinate activităţii de
exploatare bancară;
652 = 4612
“Cheltuieli cu amortizările “Amortizarea imobilizărilor
corporale”
imobilizărilor corporale”
5. Imobilizări corporale (construcţii) complet amortizate, scoase
din funcţiune;
46122 = 4422
“Amortizarea construcţiilor” “Construcţii”
6. Vânzare de imobilizări corporale (mijloace transport) care nu
97
sunt complet amortizate;
3556 = %
“Alţi debitori diverşi” 7461 “Venituri din cesiunea
imobilizărilor
necorporale şi
corporale”
concomitent se înregistrează scoaterea din evidenţă a mijloacelor
de transport vândute şi înregistrarea pe cheltuieli a valorii
neamortizate
% = 44233
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor 6461 ”Mijloace de
transport”
necorporale şi corporale”
“Amortizarea instalaţiilor tehnice 46123
şi mijloacelor de transport”
8.3.4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori

imobilizate
Provizioanele pentru valori imobilizate se constituie pe
seama cheltuielilor pentru:
- deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale
legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de
portofoliu;
- deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale;
- operaţiuni de leasing, asimilate şi locaţie simplă;
- creanţe restante şi îndoielnice.
Periodic sau la ieşirea din patrimoniu a valorilor
imobilizate provizioanele respective se analizează şi se
regularizează procedându-se astfel:
- în situaţia în care deprecierea valorilor imobilizate este
superioară provizionului constituit, se constituie un provizion
suplimentar;
- în cazul în care deprecierea constatată este inferioară
provizionului constituit, diferenţa se înregistrează la venituri;
- cu ocazia anulării unui provizion, la ieşirea din patrimoniu a
valorilor imobilizate, provizioanele respective se înregistrează la
venituri.
Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru valorile
imobilizate se ţine cu ajutorul conturilor:
491 “Provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul
societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a
titlurilor activităţii de portofoliu”
492 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” Acesta se
desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II şi III pe categorii de
imobilizări.
493 “Provizioane pentru operaţiuni de leasing”
494 “Provizioane pentru operaţiuni de locaţie simplă”
499 “Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice”
98
Pentru valorile imobilizate exprimate în devize
provizioanele se constituie tot în devize.
1. Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru:
a) deprecierea imobilizărilor financiare
6641 = 491
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru
deprecierea părţilor
deprecierea părţilor deţinute în cadrul deţinute în cadrul
societăţilor comerciale
societăţilor comerciale legate, titlurilor legate, titlurilor de
participare şi titlurilor
de participare şi titlurilor activităţii de activităţii de
portofoliu”
portofoliu”
b) deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale
6642 = 492
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane
pentru deprecierea
deprecierea imobilizărilor”
imobilizărilor”
c) creanţe restante şi îndoielnice
6647 = 499
“Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe “Provizioane
pentru creanţe restante şi îndoielnice”
restante şi îndoielnice”
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru:
a) deprecierea imobilizărilor financiare
491 = 7641
“Provizioane pentru deprecierea părţilor “Venituri din
provizioane pentru
deţinute în cadrul societăţilor comerciale deprecierea părţilor
deţinute în
legate, a titlurilor de participare şi cadrul societăţilor
comerciale legate,
a şi a titlurilor activităţii de portofoliu” a titlurilor de
participare titlurilor
activităţii de
portofoliu”
b) deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale
492 = 7642
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din
provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor”
imobilizărilor”
c) creanţe restante şi îndoielnice
499 =
7647
“Provizioane pentru creanţe restante şi “Venituri din
99
provizioane pentru îndoielnice”
creanţe restante şi îndoielnice”

Creditele subordonate sunt creanţe pe termen lung, nereprezentate de un titlu, pentru
care împrumutatorul acceptă ca drepturile sale să fie restituite numai după satisfacerea
celorlalţi creanţieri.
În categoria creditelor subordonate se includ creditele participative şi alte credite
subordonate la termen, precum şi creditele pe durată nedeterminată.
Creditele participative sunt creanţe de ultim rang caracterizate prin:
- în caz de lichidare a clientului debitor, creditele nu sunt rambursate decât după
satisfacerea celorlalţi creanţieri privilegiaţi sau chirografari;
- în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor credite şi plata remuneraţiilor
prevăzute sunt suspendate pe toată perioada planului de redresare;
- dacă creditul participativ face obiectul unei convenţii, rambursarea creditului şi plata
remuneraţiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor
luate de debitori, faţă de creanţieri, în momentul încheierii convenţiei respective.
Remuneraţiile la creditele participative cuprind o parte fixă şi eventual o parte
variabilă sub forma unei clauze de participare la profitul net al clientului împrumutat.
Creditele subordonate pot fi la termen şi pe durată nedeterminată.
Creditele subordonate pe durată nederminată sunt creanţe de natura creditelor subordonate ale
căror termene de rambursare nu au fost fixate sau fac obiectul unor condiţii sau preavize menţionate în
contrate. În contracte se prevede că rambursarea nu poate să intervină decât la iniţiativa
împrumutatului.
100
 imobilizări;
 imobilizări corporale;
 imobilizări necorporale;
 provizioane.
1.Prezentaţi tipurile de imobilizări.

2.Prezentaţi modul de constituire al provizoanelor.
1.Creditele subordonate sunt:

a) Creanţe pe termen mijloiu;
b) Creanţe pe termen scurt ;
c) Creanţe pe termen lung;
2. Creditele participative sunt:
a) creanţe;
b) creanţe de ultim rang;
c) active;
d) pasive.
3. Creditele subordonate pot fi:
a) la termen şi pe durată nedeterminată;
b) la termen;
c) pe durată nedeterminată;
4. Remuneraţiile la creditele participative cuprind:
a) o parte fixă şi eventual o parte variabilă;
b) o parte fixă;
101
c) o parte variabilă;
d) numai o parte variabilă.
5. Creditele subordonate să fie restituite numai:
a) după satisfacerea celorlalţi creanţieri.
b) prima dată;
c) oricând;
d) permanent.
102
CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
Cuprins:
9.1. Introducere
9.3.1. Contabilitate capitalului social şi a primelor legate de capital
9.3.2. Contabilitate rezervelor
9.3.3. Contabilitatea datoriilor subordonate
9.1. Introducere
- Cunoaşterea conţinutului şi caracteristicilor capitalului social;

- Însuşirea unor cunoştinţe despre majorarea şi micşorarea
capitalului social;
- Cunoaşterea particularităţilor capitalului social în bănci;
- Cunoaşterea problemelor legate de reducerea sub limita admisă a
capitalului social;
- Cunoaşterea aspectelor specifice privind capitalul social în
bănci.
- Studenţii vor cunoaşte particularităţile privind capitalul social în

bănci.
– Studenţii vor cunoaşte tipurile de capital social;
– Studenţii îşi pot însuşi problemele privind micşorarea de capital
social sub limita admisă;
– Studenţii vor cunoaşte specificitatea capitalului social al
băncilor.
103
9.3.1. Contabilitate capitalului social şi a primelor legate de

capital
Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral şi în

formă bănească în momentul subscrierii. Capitalul social minim
este stabilit de Banca Naţională a României.
La constituire aportul de capital va fi vărsat într-un cont, cu
dobândă la vedere sau la termen, deschis la o bancă persoană
juridică română sau sucursală a unei bănci străine autorizată să
funcţioneze pe teritoriul României.
Băncile trebuie să menţină în permanenţă un nivel minim al
capitalului social, în formă bănească în conformitate cu
reglementările B.N.R.
Sucursalele băncilor străine vor menţine în permanenţă un
capital de dotare la nivelul prevăzut prin reglementările B.N.R.
pentru capitalul social minim al băncilor române.
Băncile pot majora capitalul social pe lângă subscrierea de
noi aporturi în formă bănească şi prin utilizarea următoarelor surse:
- prime de emisiune sau de aport şi alte prime de capital integral
încasate, rămase după plata şi acoperirea cheltuielilor neamortizate
efectuate cu astfel de operaţiuni precum şi rezervele constituite pe
seama unor astfel de prime;
- dividende din profitul net cuvenit acţionarilor după plata
impozitului pe dividende;
- rezerve din influenţele de curs valutar aferente aprecierii
disponibilităţilor în valută reprezentând capital social în valută;
- rezervele constituite din profitul net, existente în sold potrivit
ultimului bilanţ contabil;
- diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului pot fi
incluse în rezerve şi utilizate pentru majorarea capitalului social.
Evidenţa contabilă a capitalului social se ţine cu ajutorul
contului 501 “Capital social” desfăşurat pe două conturi sintetice
de gradul II astfel:
5011 “Capital subscris nevărsat”
5012 “Capital subscris vărsat”
Contul 501 “Capital social “ este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând capitalul social subscris şi
vărsat de acţionari, precum şi cu sumele reprezentând majorarea
capitalului social prin operaţiuni interne.
Se debitează cu reducerile de capital social prin anularea
acţiunilor proprii sau cu pierderile realizate în exerciţii precedente,
acoperite din capitalul social.
Soldul contului reprezintă capitalul social subscris vărsat
104
sau nevărsat.
Se asimilează capitalului social contravaloarea în lei a
fondurilor puse la dispoziţie cu caracter permanent sucursalelor
din România, sub formă de capital de dotare de către băncile
străine şi care se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului
502 “Elemente asimilate capitalului”. Acesta este un cont de
pasiv.
Primele de capital reprezintă diferenţa dintre valoare de
emisiune, valoarea contabilă sau de aport, după caz, a acţiunilor şi
valoarea lor nominală.
Primele pot fi:
- prime de emisiune, reprezintă diferenţa între preţul de emisiune
al noilor acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor;
- prime de fuziune, reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă a
aportului societăţii absorbite şi valoarea nominală a aportului celui
absorbit;
- prime de sciziune, reprezintă diferenţa dintre valoare contabilă a
aportului rezultat din sciziune şi valoarea nominală a aportului;
- prime de conversie rezultă în cazul schimbării obligaţiunilor în
acţiuni.
Evidenţa contabilă a primelor de capital se ţine cu ajutorul
contului 511 “Prime de capital” desfăşurat pe conturi sintetice de
gradul II pe feluri de prime astfel:
5111 “Prime de emisiune”
5112 “Prime de fuziune”
5113 “Prime de aport”
5114 “Prime de sciziune”
5115 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
5119 “Alte prime”
Aceste conturi sunt de pasiv.
Se creditează cu primele de capital constituite în cazul
subscrierii de acţiuni, al fuziunii sau al sciziunii în corespondenţă
cu contul 508 “Acţionari sau asociaţi”.
Se debitează cu primele de capital incluse în capitalul social
sau la alte rezerve în corespondenţă cu contul 501 “Capital social”,
respectiv 519 “”Alte rezerve”.
Soldul contului reprezintă prime legate de capitalul social.
Subscrierea capitalului social;
508 = 5011
“Acţionari sau asociaţi” “Capital subscris
nevărsat”
1. Vărsarea capitalului social;
% = 508
“Casa” 101 “Acţionari sau
asociaţi”
“Cont curent la B.N.R” 1111
“Cont de corespondent la bănci” 121
concomitent
5011 = 5012
105
“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris
vărsat”
2. Subscrierea de capital social cu primă de emisiune;
508 =%
“Acţionari sau asociaţi” 5011 “Capital
subscris nevărsat”
5111 “Prime de
emisiune”
3. Majorarea capitalului social din profitul net realizat la
închiderea exerciţiului financiar;
592 = 501
“Repartizarea profitului” “Capital
social”
4. Majorarea capitalului social din profitul realizat în exerciţiile
financiare precedente;
581 = 501
“Rezultatul reportat” “Capital
social”
5. Majorarea capitalului social din rezerve;
% =
501
“Rezerve legale” 512 “Capital
social”
“Rezerve statutare sau contractuale” 513
“Rezerve din reevaluare” 516
“Alte rezerve” 519
6. Încorporarea în capital a primelor legate de capital;
511 = 501
“Prime de capital” “Capital social”
7. Reducerea capitalului social prin anularea acţiunilor proprii
răscumpărate;
501 = 508
“Capital social” “Acţionari sau
asociaţi”
8. Reducerea capitalului social cu pierderile realizate în exerciţiile
financiare precedente sau pierderile realizate la închiderea
exerciţiului financiar;
501 = %
“Capital social” 581 “Rezultatul
reportat”
591 “Profit sau
pierdere”
9.3.2. Contabilitate rezervelor
Societăţile bancare pot să-şi constituie următoarele tipuri de

rezerve:
- rezerve legale;
- rezerve statutare;
106
- rezerva generală pentru riscul de credit;
- alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual în limita de 20 % din
profitul brut, până când fondul astfel constituit egalează capitalul
social, apoi cota se reduce la 10 % până în momentul în care
fondul a ajuns de două ori mai mare decât capitalul social. După
atingerea acestui nivel alocarea de sume pentru fondul de rezervă
se face din profitul net. Rezervele legale sunt reflectate în
contabilitate cu ajutorul contului 512 “Rezerve legale”.
Rezervele statutare se constituie anual din profitul net al
băncii, conform prevederilor din statutul acesteia. Evidenţa
contabilă a acestor rezerve se ţine cu ajutorul contului 513
“Rezerve statutare sau contractuale”.
Rezerva generală pentru riscul de credit se constituie din
profitul brut în limita a 2 % din soldul creditelor acordate, existent
la sfârşitul anului. Adunarea generală a acţionarilor poate mări
rezerva generală pentru riscul de credit şi din sume repartizate din
profitul net din exerciţii financiare anterioare. Reflectarea în
contabilitate a rezervei generale pentru riscul de credit se face cu
ajutorul contului 514 “Rezerva generală pentru riscul de credit”,
desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II în funcţie de sursa
din care s-a constituit , din profitul brut sau din profitul net.
Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului
net pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit
hotărârii adunării generale a acţionarilor, cu respectarea
prevederilor legale. Aceste rezerve sunt evidenţiate în contabilitate
cu ajutorul contului 519 “Alte rezerve”.
Conturile 512, 513, şi 519 sunt conturi de pasiv.
Contul 514 “Rezerva generală pentru riscul de credit” este
un cont de pasiv.
Se creditează cu
- sume repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervei
generale pentru riscul de credit;
- profitul net realizat în exerciţii financiare precedente
trecut la rezerva generală pentru riscul de credit.
Se debitează cu sume reprezentând diminuarea sau
utilizarea rezervei generale pentru riscul de credit, constituită din
profitul brut şi net.
Soldul reprezintă rezerva generală pentru riscul de credit,
existentă.
În afara rezervelor prezentate mai sus se pot constitui şi alte
rezerve potrivit Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva
86/635/ C.E.E. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru
care în planul de conturi sunt prevăzute conturi distincte, astfel:
515 “Rezerve pentru acţiuni proprii”
516 “Rezerve din reevaluare”
5161 “Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al
primului an de aplicare ajustării de inflaţie”
5162 “Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative”
107
518 “Rezerve de conversie”
1. Rezerve constituite din prime de capital;
511 =
519
“Prime legate de capital” “Alte
rezerve”
2. Rezerve legale şi rezerva generală pentru riscul de credit
constituite din profitul brut;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5121 “Rezerve legale din
profitul brut”
5141“Rezerva generală pentru riscul
de credit
din profitul brut”
3. Rezerve legale, rezerve statutare şi alte rezerve constituite din
profitul net;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5122 “Rezerve legale din
profitul net”
513 “Rezerve statutare sau
contractuale”
519 “Alte rezerve”
4. Rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve şi rezerva
generală pentru riscul de credit constituite din profitul net
realizat în exerciţii financiare precedente;
581 = %
“Rezultatul reportat” 5122 “Rezerve legale din profitul
net”
513 “Rezerve statutare sau
contractuale”
519 “Alte rezerve”
5142 “Rezerva generală pentru riscul
de credit din
profitul net ”
5. Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din anii
precedenţi;
% = 581
“Rezerve legale” 512 “Rezultatul
reportat”
“Rezerve statutare sau contractuale” 513
“Alte rezerve’ 519
6. Rezerva generală pentru riscul de credit virată la venituri
(partea din rezerva constituită care depăşeşte limita de 2% din
soldul creditelor acordate). Credite investite cu formulă
executorie pentru care s-au epuizat toate posibilităţile de
recuperare ori s-a prescris termenul de recuperare care se
acoperă din rezerva pentru riscul de credit.
514 = 781
108
“Rezerva generală pentru riscul de credit” “Venituri din
reluarea
rezervei
generale pentru
riscul de
credit”
9.3.3. Contabilitatea datoriilor subordonate
Datoriile subordonate reprezintă împrumuturi primite pe

baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi subordonate, la termen
sau pe durată nedeterminată, a căror rambursare, în caz de lichidare
nu este posibilă decât după plata celorlalţi creanţieri.
În categoria datoriilor subordonate se includ:
- titlurile subordonate la termen;
- titlurile subordonate pe durată nedeterminată;
- titlurile participative;
- împrumuturile subordonate la termen;
- împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată;
- împrumuturi participative;
- alte împrumuturi subordonate.
Titluri subordonate la termen reprezintă împrumuturi
obţinute în baza unor titluri, destinate a fi capitalizate, respectiv
fonduri care în baza unei convenţii sunt destinate să finanţeze o
viitoare mărire de capital hotărâtă de adunarea generală a
acţionarilor exemplu obligaţiunile rambursabile în acţiuni.
Titlurile subordonate pe durată nedeterminată reprezintă
împrumuturi pe bază de titluri emise având în general următoarele
caracteristici:
- durata lor nu este determinată;
- sunt purtătoare de o remuneraţie permanentă;
- rambursarea lor nu este posibilă decât la iniţiativa băncii
emitente;
- în caz de lichidare a băncii, rambursarea împrumuturilor nu este
posibilă decât după satisfacerea celorlalţi creanţieri;
- plata dobânzilor anuale poate fi amânată, pentru unul sau mai
mulţi ani, în caz de absenţă a profiturilor.
Titlurile participative sunt împrumuturi primite în baza
titlurilor emise care prezintă următoarele caracteristici:
- nu sunt rambursabile de către banca emitentă înainte de 7 ani;
- sunt remunerate printr-o parte fixă şi una variabilă;
- au rang prioritar acţiunilor;
- posesorii lor au aceleaşi drepturi ca şi posesorii de obligaţiuni,
dar nu au drept de vot şi nici un drept la repartizarea rezervelor şi
nici drepturi cu caracter de beneficiu în caz de lichidare a băncii.
Împrumuturile subordonate la termen reprezintă
împrumuturi nereprezentate printr-un titlu având următoarele
caracteristici:
- împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare
109
faţă de cele ale altor creanţieri ai băncii;
- au fixată o dată de rambursare;
- comportă o remuneraţie fixă.
Împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată
reprezintă împrumuturi nereprezentate printr-un titlu având
următoarele caracteristici:
- împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare
faţă de cele ale altor creanţieri ai băncii;
- data rambursării împrumuturilor nu este fixată, iar aceasta se
poate face la iniţiativa băncii împrumutate.
În această categorie se include avansurile efectuate de
acţionari care nu sunt purtătoare de dobânzi şi nu au fixată o
scadenţă de rambursare.
Împrumuturile participative sunt împrumuturi de ultim
rang şi care se caracterizează prin:
- în caz de lichidare a băncii, împrumuturile nu sunt rambursate
decât după satisfacerea completă a tuturor celorlalţi creanţieri
privilegiaţi sau chirografari;
- în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor împrumuturi şi
plata remuneraţiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada
planului de redresare;
- dacă împrumutul face obiectul unei convenţii, rambursarea
împrumutului şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt suspendate pe
toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de bancă
faţă de creanţieri în momentul încheierii convenţiei respective.
Remuneraţiile la împrumuturile participative cuprind o
parte fixă şi eventual una variabilă sub forma unei clauze de
participare la profitul net al băncii împrumutate.
Evidenţa contabilă a acestor datorii se realizează cu ajutorul
următoarelor conturi:
531 “Datorii subordonate la termen”
5311 “Titluri subordonate la termen”
5312 “Împrumuturi participative”
5319 “Alte împrumuturi subordonate la termen”
532 “Datorii subordonate pe durată nedeterminată”
5321 “Titluri subordonate pe durată nedeterminată”
5322 “Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată”
537 “Datorii ataşate”
Conturile 531 şi 532 sunt conturi de pasiv.
Evidenţa contabilă a dobânzilor aferente datoriilor
subordonate se ţine cu ajutorul contului 537 “Datorii ataşate”. Este
un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzile calculate şi neajunse
la scadenţă aferente datoriilor subordonate la termen sau pe durată
nedeterminată în prin debitul conturilor: 6051 “Cheltuieli privind
datoriile subordonate la termen”, 6052 “Cheltuieli privind datoriile
subordonate pe durată nedeterminată".
Se debitează cu dobânzi plătite aferente datoriilor
subordonate şi dobânzi aferente titlurilor emise de bancă
110
reprezentând datorii subordonate, scurse şi neplătite.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi
neajunse la scadenţă aferente datoriilor subordonate la termen sau
pe durată nedeterminată.
1. Primirea împrumuturilor;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 531 “Datorii subordonate la termen”
532 “Datorii subordonate pe durată
nedeterminată”
2. Dobânzi calculate, datorate;
% = 537
“Cheltuieli privind datoriile 6051 “Datorii
ataşate”
“Cheltuieli privind datoriile 6052
subordonate pe durată nedeterminată”
3. Rambursarea împrumuturilor şi achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Datorii subordonate la termen” 531 “Cont curent la
B.N.R.”
“Datorii subordonate pe durată
nedeterminată” 532
“Datorii ataşate” 537
4. Titluri emise pe termen fix, cu primă de rambursare,
convertibile în acţiuni;
% = 5311
“Alţi debitori diverşi” 3556 “Titluri
“Prime de rambursare privind 3742
titlurile cu venit fix”
5. Încasare contravalorii titlurilor emise;

1111 = 3556
“Cont curent la B.N.R.” “Alţi debitori
diverşi”
6. Amortizarea primelor de rambursare;
60369 = 3742
“Alte cheltuieli privind datoriile “Prime de rambursare
privind titlurile
constituite prin titluri” cu venit
fix”
7. Convertirea titlurilor emise în acţiuni;
5311 = %
“Titluri subordonate la termen” 5012 “Capital subscris
vărsat”
3742 “Prime de
rambursare privind
titlurile cu venit
111
fix”
8. Împrumuturi pe baza titlurilor emise, nerambursate la scadenţă;
5311 = 3566
“Titluri subordonate la termen” “Alţi creditori
diverşi”
9. Dobânzi calculate aferente titlurilor nerambursate;
6051 = 537
“Cheltuieli privind datoriile subordonate “Datorii
ataşate”
la termen”
10. Răscumpărarea titlurilor emise şi achitarea dobânzii aferente;
% = 1111
“Alţi creditori diverşi” 3566 “Cont curent
la B.N.R.”
“Datorii ataşate” 537
Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral şi în formă bănească în momentul
subscrierii. Capitalul social minim este stabilit de Banca Naţională a României.
La constituire aportul de capital va fi vărsat într-un cont, cu dobândă la vedere sau la
termen, deschis la o bancă persoană juridică română sau sucursală a unei bănci străine
autorizată să funcţioneze pe teritoriul României.
Băncile trebuie să menţină în permanenţă un nivel minim al capitalului social, în
formă bănească în conformitate cu reglementările B.N.R.
Sucursalele băncilor străine vor menţine în permanenţă un capital de dotare la nivelul
prevăzut prin reglementările B.N.R. pentru capitalul social minim al băncilor române.
Băncile pot majora capitalul social pe lângă subscrierea de noi aporturi în formă
bănească şi prin utilizarea următoarelor surse:
- prime de emisiune sau de aport şi alte prime de capital integral încasate, rămase după plata
şi acoperirea cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de operaţiuni precum şi rezervele
constituite pe seama unor astfel de prime;
- dividende din profitul net cuvenit acţionarilor după plata impozitului pe dividende;
- rezerve din influenţele de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută
reprezentând capital social în valută;
- rezervele constituite din profitul net, existente în sold potrivit ultimului bilanţ contabil;
- diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului pot fi incluse în rezerve şi utilizate
pentru majorarea capitalului social.
 Capital;
112
 Capital social;
 Capital subscris;
 Capital subscris varsat;
 Capital subscris nevarsat;
1. Care sunt particularităţile capitalului social?

2. Enumeraţi tipurile de capitaluri şi posibilităţile de majorare şi micşorare a capitalului social.
1. Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat: integral şi în formă bănească în momentul
subscrierii. Capitalul social minim este stabilit de Banca Naţională a României.
a) 80%;
b) fragmentat;
c) integral;
d) parţial.
2.Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat:
a) 50%;
b) 20%;
c) 10%;
d) 100%.
3. Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat:
a) numai cu bunuri;
b) combinat bani şi în natură;
c) numai în formă bănească;
d) a şi b.
4.La constituire aportul de capital va fi vărsat:
a) într-un cont bancar:
b) într-un cont de firmă;
c) nu se varsă;
113
d) 50%.
114
CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
Cuprins:
10.1. Introducere
10.3.1. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
10.3.2. Exemplificare practică
10.1. Introducere
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie la

finele exerciţiului pentru acele elemente de patrimoniu a căror
realizare sau plată este incertă, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile în perioadele următoare.

conceptelor specifice;
- Cunoaşterea tipurilor de operaţiuni bancare;
- Cunoaşterea conturilor specific e prin care se operază în
– studenţii vor cunoaşte tipurile de operaţiuni şi modificările

patrimoniale ale băncii;
a înregistrărilor contabile effectuate.
115
10.3.1. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi

cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie la
finele exerciţiului pentru acele elemente de patrimoniu a căror
realizare sau plată este incertă, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile în perioadele următoare, cum sunt:
- acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin
semnătură (garanţii, avaluri şi alte angajamente). Provizioanele
pentru riscurile de executare a angajamentelor prin semnătură se
referă la acele riscuri care sunt legate de garanţiile acordate altor
bănci sau societăţi în vederea obţinerii, de exemplu, de credite
externe sau alte facilităţi şi pentru care creditorul solicită garanţii.
Dacă aceste garanţii sunt acordate de bancă, neonorarea
obligaţiilor în termen de către debitor reprezintă un risc pentru
bancă şi o cauză pentru constituirea unui provizion. Garanţiile
acordate se înregistrează în conturi în afara bilanţului.
- facilităţi acordate personalului, potrivit reglementărilor în
vigoare, se referă la riscul de recuperare a unor valori acordate
salariaţilor;
- riscuri de ţară se referă la riscul investiţiilor sau al
creanţelor privind afacerile întreprinse de parteneri din ţări care
prezintă un anumit grad de risc. În cadrul sistemului financiar-
bancar mondial sunt stabilite mai multe grupe de risc, iar fiecare
ţară se încadrează într-una din acestea, prezentând un risc mai mare
sau mai mic. În funcţie de gradul de risc, coroborat cu mărimea
creanţei, se stabileşte şi mărimea provizionului.
- pentru restructurare;
- pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni
similare legate de acestea;
- alte provizioane (cheltuieli cu reparaţiile capitale
eşalonate pe mai multe perioade).
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se
ţine pe feluri, în funcţie de natura şi scopul sau obiectul pentru care
au fost constituite.
La finele fiecărui exerciţiu, provizioanele constituite
anterior se analizează şi se regularizează astfel:
- prin debitul conturilor de cheltuieli, în cazul majorării
provizionului;
- prin creditul conturilor de venituri, când provizionul
trebuie diminuat sau anulat, respectiv când acesta devine total sau
parţial fără obiect;
- când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibilă, conturile de provizioane constituite anterior se închid
prin creditul conturilor de venituri şi concomitent, cheltuielile şi
116
pierderile respective, în funcţie de natura lor, se înregistrează în
conturi corespunzătoare.
Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
551 “Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnătură”
552 “Provizioane pentru facilităţi acordate personalului”
553 “Provizioane pentru riscuri de ţară”
554 “Provizioane pentru restructurare”
555 “Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi
alte acţiuni similare legate de acestea”
559 “Alte provizioane”
10.3.2.Reflectarea în contabilitatea bancară potrivit Normelor

specifice bancare:
1. Angajamente prin semnătură în favoarea terţilor;
% =
999
“Angajamente în favoarea altor bănci” 901
“Contrapartida”
“Angajamente în favoarea clientelei” 903
2. Provizioane constituite pentru:
a) angajamente luate prin semnătură
6651 =
551
“Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de “Provizioane
pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură”
executare a angajamentelor prin semnătură”
b) facilităţi acordate personalului
6652 = 552
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane
pentru facilităţi
facilităţi acordate personalului” acordate
personalului”
c) riscul de ţară
6653 =
553
“Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţară” “Provizioane
pentru riscuri de ţară”
d) restructurare
6654 =
554
“Cheltuieli cu provizioane pentru restructurare” “Provizioane
pentru restructurare”
3. Anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
pentru:
a) facilităţi acordate personalului
552 = 7652
“Provizioane pentru facilităţi acordate “Venituri din
117
provizioane pentru personalului”
facilităţi acordate personalului”
b) riscul de ţară
553 = 7653
“Provizioane pentru riscuri de ţară” “Venituri din provizioane
pentru risc de ţară”
c) restructurare
554 = 7654
“Provizioane pentru restructurare” “Venituri din provizioane
pentru restructurare”
d) dezafectarea imobilizărilor corporale
555 = 7655
“Provizioane pentru dezafectarea “Venituri din
provizioane imobilizărilor corporale şi alte acţiuni pentru
dezafectarea imobilizărilor similare legate de acestea”
corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea”
e) alte provizioane
559 = 7657
“Alte provizioane” “Venituri din
provizioane pentru alte
riscuri şi cheltuieli”
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie la finele exerciţiului cum sunt:

- acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnătură (garanţii, avaluri
şi alte angajamente).
- facilităţi acordate personalului, potrivit reglementărilor în vigoare, se referă la riscul
de recuperare a unor valori acordate salariaţilor;
- riscuri de ţară
- pentru restructurare;
- pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
- alte provizioane (cheltuieli cu reparaţiile capitale eşalonate pe mai multe perioade).
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se ţine pe feluri, în funcţie de
natura şi scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecărui exerciţiu, provizioanele constituite anterior se analizează şi se
regularizează astfel:
- prin debitul conturilor de cheltuieli, în cazul majorării provizionului;
- prin creditul conturilor de venituri, când provizionul trebuie diminuat sau anulat,
respectiv când acesta devine total sau parţial fără obiect;
- când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă, conturile de
provizioane constituite anterior se închid prin creditul conturilor de venituri şi concomitent,
118
cheltuielile şi pierderile respective, în funcţie de natura lor, se înregistrează în conturi
corespunzătoare.
1. Argumentaţi rolul şi importanţa provizioanelor bancare.

2. Analizaţi situaţia în care nu se constituie provizioane şi care sunt efectele pentru bancă.
3. Enumeraţi caracteristicile provizioanelor.
4. Care este procedura de stabilire a provizioanelor bancare.
1. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie :

a) lunar;
b) oricând;
c) la fine de an;
d) zilnic.
2. La finele fiecărui exerciţiu, provizioanele constituite anterior se :
a) doar se contabilizează;
b) doar se repartizează;
c) doar se analizează;
d) analizează şi repartizează.
3. Provizioanele pentru riscurile de executare a angajamentelor prin semnătură se referă
la acele riscuri:
a) legate de garanţiile acordate altor bănci sau societăţi;
b) legate de garanţiile acordate altor bănci;
c) legate de garanţiile la societăţi;
119
4. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se ţine:
a) regulat;
b) nu se ţine;
c) pe gestiuni;
d) pe feluri.
5. Provizioanele se constituie:
a) 10%;
b) 3%;
c) potrivit legii;
d) 33%.
120
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
Cuprins:
11.1 Introducere
11.3.1. Conceptul de cheltuială
11.3.2. Contabilitatea cheltuielilor
11.3.3. Exemplificare practică
11.1. Introducere
Utilizarea raţională a resurselor (umane, materiale şi financiare) şi,

corespunzător, desfăşurarea eficientă a producţiei reprezintă obiective
centrale pentru orice agent economic sau sector de activităţi şi, totodată,
premise ale dezvoltării. Băncile au ca obiectiv gestionarea judicioasă a
resurselor şi obţinerea unor rezultate economice pozitive, respectiv
obtinerea de profituri pentru acţionarii săi.


121
11.3.1. Contabilitatea cheltuielilor
Cheltuielile băncii reprezintă sumele sau valorile plătite sau

de plătit pentru:
- împrumuturile primite şi alte surse atrase;
- serviciile prestate şi lucrările executate de care beneficiază
banca;
- materialele consumate;
- cheltuielile cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
- cheltuieli extraordinare
În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului
exerciţiului se cuprind de asemenea:
- amortizările şi provizioanele constituite;
- valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli
după natura lor. Varietatea mare a cheltuielilor a determinat
sistematizarea conturilor în care acestea se contabilizează, în nouă
grupe, după cum urmează:
60 “Cheltuieli de exploatare bancară”
61 “Cheltuieli cu personalul”
62 “Impozite şi taxe”
63 “Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile executate de
terţi”
64 “Cheltuieli diverse de exploatare”
65 “Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările corporale şi
necorporale”
66 “Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din creanţe
nerecuperabile”
67 „Cheltuieli extraordinare”
69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
Toate conturile de cheltuieli funcţionează după reguli
specifice conturilor de activ, adică se debitează cu cheltuielile
efectuate, după natura lor, iar la data închiderii (lunar sau anual) se
creditează în corespondenţă cu contul de rezultate 591 “Profit sau
pierdere”.
Cheltuielile de exploatare sunt formate în majoritatea lor
din dobânzi şi comisioane. Ele în funcţie de operaţiunile care le
ocazionează pot fi: cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi
interbancare, cheltuieli cu operaţiunile cu clientela, cheltuieli cu
operaţiunile cu titluri, cheltuieli cu operaţiunile de leasing, locaţie
simplă şi asimilate, cheltuieli privind datoriile subordonate şi
fondurile publice alocate, cheltuieli privind operaţiunile de schimb,
cheltuieli privind operaţiuni în afara bilanţului, cheltuieli cu
122
prestaţiile de servicii financiare şi alte cheltuieli de exploatare
bancară.
Această grupă de cheltuieli este cea mai numeroasă,
cuprinzând în special conturi sintetice operaţionale de gradul II sau
III privind cheltuielile cu dobânzile pe feluri de împrumuturi
primite.
Conturile de cheltuieli privind dobânzile se debitează cu
dobânzile suportate de bancă în corespondenţă cu conturile de
datorii ataşate fiecărui cont de împrumut, pentru cele calculate şi
neajunse la scadenţă, cu contul 375 “Cheltuieli înregistrate în
avans”, pentru cele plătite cu anticipaţie.
11.3.2. Reflectarea în contabilitatea bancară potrivit Normelor

specifice bancare:
6015 = %
“Dobânzi la valorile date în pensiune” 1527 “Datorii ataşate””
375 “Cheltuieli
înregistrate în avans”
Cheltuielile cu comisioanele se înregistrează în
corespondenţă cu conturile curente sau de corespondent bancar,
cele care au fost achitate, cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”, cele
calculate şi neachitate.
Exemplu:
6029 = %
“Comisioane” 1111 “Cont curent la
B.N.R.”
377 “Cheltuieli de plătit”
În această grupă se includ şi unele conturi de pierderi cum
ar fi contul 6032 “Pierderi la titlurile de tranzacţie” în care se
înregistrează diferenţele nefavorabile dintre costul de achiziţie şi
preţul de vânzare al titlurilor sau contul 60336 “Pierderi din
cesiune” în care se reflectă diferenţele nefavorabile între valoarea
contabilă şi preţul de cesiune al titlurilor de plasament.
Aceste conturi se debitează cu ocazia achitării lor în
corespondent cu contul de trezorerie sau în corespondent cu contul
377 “Cheltuieli de plătit”.
O categorie aparte o constituie “alte cheltuieli de
exploatare bancară” care se contabilizează cu ajutorul conturilor
6092 “Cota-parte privind operaţiunile de exploatare bancară
efectuate în comun”, şi 6093 “Venituri retrocedate privind
operaţiunile de exploatare bancară efectuate în comun”.
În debitul contului 6092 “Cota-parte privind operaţiunile de
exploatare bancară efectuate în comun” se înregistrează sumele
datorate altor bănci pentru cheltuielile efectuate de acestea pentru
unele lucrări realizate în comun, exemplu cărţi de credit, în
corespondenţă cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
Contul 6093 “Venituri retrocedate privind operaţiunile de
123
exploatare bancară efectuate în comun” se debitează cu cedarea
unei părţi din veniturile realizate de bancă pentru operaţiunile
efectuate în comun cu alte bănci, în corespondenţă cu contul 377
“Cheltuieli de plătit”.
Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuieli cu
remuneraţiile datorate personalului, cheltuieli privind asigurările
sociale, protecţia socială, asigurările sociale de sănătate şi alte
cheltuieli privind personalul.
Impozitele şi taxele suportate de bancă cuprind impozitul
pe clădiri, pe terenuri, pentru mijloacele de transport şi alte datorii
faţă de buget.
Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile prestate
de terţi sunt formate din valoarea consumurilor materiale
înregistrate în corespondenţă cu conturile de stocuri, uzura
obiectelor de inventar, valoarea lucrărilor şi serviciilor prestate de
terţi cum sunt: lucrările de întreţinere şi reparaţii, livrări de energie
şi apă, servicii poştale şi de telecomunicaţii, servicii de transport.
Serviciile prestate de terţi pot fi achitate direct din conturile
de trezorerie sau la data constatării lor se înregistrează ca datorii în
conturile 377 “Cheltuieli de plătit” sau în contul 3566 “Alţi
creditori diverşi”.
Cheltuielile diverse de exploatare cuprind venituri
retrocedate privind operaţiunile de exploatare nebancară efectuate
în comun, cota-parte privind operaţiunile de exploatare nebancară
efectuate în comun, pierderi din cesiunea imobilizărilor şi alte
cheltuieli diverse de exploatare (exemplu: despăgubiri, amenzi,
penalităţi, donaţii, subvenţii acordate, sponsorizări).
Cheltuielile cu amortizările privind imobilizările
necorporale şi corporale sunt compuse din amortizările legale
privind imobilizările înregistrate în corespondenţă cu conturile de
amortizări.
Cheltuielile cu provizioanele şi pierderile din creanţe
nerecuperabile sunt formate din cheltuieli cu provizioanele pentru
operaţiunile interbancare, cheltuieli cu provizioane pentru creanţe
din operaţiuni cu clientela, cheltuieli cu provizioane privind
operaţiunile cu titluri şi operaţiuni diverse, cheltuieli cu
provizioanele pentru valori imobilizate, cheltuieli cu provizioanele
pentru riscuri şi cheltuieli şi pierderi din creanţe nerecuperabile.
Fiecare cont de cheltuieli se debitează în corespondenţă cu
contul pereche corespunzător naturii provizionului.
În cazul în care activele sunt exprimate în devize,
provizionul se constituie de asemenea în devize, în corespondenţă
cu contul 3721 “Poziţie de schimb”, iar echivalentul în lei se
înregistrează în contul de cheltuieli cu provizioanele în
corespondenţă cu contul 3722 “Contravaloarea poziţiei de
schimb”.
Cheltuielile extraordinare sunt ocazionate de evenimente
neprevăzute, cum ar fi calamităţi şi alte evenimente similare.
Cheltuielile cu impozitul pe profit se înregistrează în
124
corespondenţă cu contul 3531 “Impozitul pe profit” reprezentând
sumele datorate bugetului statului pentru acest impozit.
Cheltuielile băncii reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru:
- împrumuturile primite şi alte surse atrase;
- serviciile prestate şi lucrările executate de care beneficiază banca;
- materialele consumate;
- cheltuielile cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
- cheltuieli extraordinare
În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de
asemenea:
- amortizările şi provizioanele constituite;
- valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli după natura lor. Varietatea
mare a cheltuielilor a determinat sistematizarea conturilor în care acestea se contabilizează, în
nouă grupe, după cum urmează:
60 “Cheltuieli de exploatare bancară”
61 “Cheltuieli cu personalul”
62 “Impozite şi taxe”
63 “Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi”
64 “Cheltuieli diverse de exploatare”
65 “Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările corporale şi necorporale”
66 “Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din creanţe nerecuperabile”
67 „Cheltuieli extraordinare”
69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
Toate conturile de cheltuieli funcţionează după reguli specifice conturilor de activ,
adică se debitează cu cheltuielile efectuate, după natura lor, iar la data închiderii (lunar sau
anual) se creditează în corespondenţă cu contul de rezultate 591 “Profit sau pierdere”.
125
 eficienţă economică şi eficienţă socială;
 profit, rata rentabilităţii;
 nivel relativ al cheltuielilor;
 efect multiplicator al încasărilor turistice;
 turism social;
 macroeconomie, microeconomie;
 efecte directe/indirecte ale încasărilor turistice.
1. Definiţi conceptul de cheltuială.

2. Care este structura cheltuielilor la o bancă?
3. Care sunt cheltuielile de exploatare la bancă?
4. Care sunt cheltuielile financiare la o bancă?
1. Cheltuielile băncii reprezintă sumele sau valorile:

a) plătite;
b) de plată;
c) plătite sau de plătit ;
d) nici un răspuns corect;.
126
2. Cheltuielile diverse de exploatare cuprind:
a) venituri retrocedate privind operaţiunile de exploatare;
b) venituri retrocedate privind operaţiunile de exploatare nebancară ;
c) a şi b;
d) venituri retrocedate privind operaţiunile de exploatare nebancară.
3. Cheltuielile cu amortizările privind imobilizările necorporale şi corporale sunt
compuse din:
a) investiţia specifică;
b) durata medie;
c) amortizările legale aferente imobilizarilor;
4. Contabilitatea cheltuielilor se ţine:
a) pe feluri după natura lor;
b) numai pe feluri;
c) numai după natura lor;
5. Conturile de cheltuieli sun conturi:
a) bifuncţionale;
b) de activ;
c) de pasiv;
127
Temă de control – Modulul III
Aplicatie practică privind contabilizarea cheltuielilor bancare (2 ore).
128
CONTABILITATEA VENITURILOR
Cuprins:
12.1 Introducere
12.3.1. Conceptul de venit
12.3.2. Contabilitatea veniturilor
12.3.3.1. Exemplificare practică
12.4. Îndrumar de autoverificare
11.1. Introducere
Scopul oricări bănci este obţinerea de profit.

Mărimea veniturilor reprezintă o sursă de sporire a profiturilor băncii.


129
11.3.1. Contabilitatea veniturilor
Veniturile băncii sunt formate în majoritate din

contravaloarea serviciilor efectuate de bancă şi se prezintă sub
formă de dobânzi şi comisioane.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după
natura lor, cu ajutorul conturilor din clasa 7 “Venituri”
sistematizate pe grupe de conturi, după cum urmează:
70 “Venituri din activitatea de exploatare bancară”
74 “Venituri diverse din exploatare”
76 “Venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate”
77 “Venituri extraordinare”
78 “Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit”
79 “Venituri din impozitul pe profit amânat”
Veniturile din activitatea de exploatare bancară sunt
formate în cea mai mare parte din dobânzi şi comisioane. Ele, în
funcţie de operaţiunile care le ocazionează sunt: venituri din
operaţiunile de trezorerie şi interbancare, venituri din operaţiunile
cu clientela, venituri din operaţiunile cu titluri, venituri din
operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate, venituri din
credite subordonate, părţi în societăţile comerciale legate, titluri de
participare, titluri ale activităţii de portofoliu, venituri din
operaţiunile de schimb valutar, venituri din operaţiunile în afara
bilanţului, venituri din prestaţii de servicii financiare şi alte
venituri din activitatea de exploatare bancară.
Această grupă de conturi este cea mai numeroasă
cuprinzând conturi sintetice de gradul II şi III privind venituri cu
dobânzile pe feluri de credite acordate.
Conturile de venituri din dobânzi se creditează în
corespondenţă cu contul de creanţe ataşate fiecărui credit acordat,
cu dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, în corespondenţă cu
contul 376 “Venituri înregistrate în avans”, cu eşalonările la
venituri din dobânzile încasate anticipat.
12.2. Reflectarea în contabilitatea bancară potrivit Normelor

specifice bancare:
% = 7014
“Creanţe ataşate” 1417 “Dobânzi de la creditele
acordate băncilor”
“Venituri înregistrate în avans” 376
Conturile de venituri din comisioane se creditează în
corespondenţă cu conturile curente sau de corespondent bancar
pentru comisioanele încasate, contul 378 “Venituri de primit” cu
comisioanele calculate şi încă neîncasate .
130
% = 7019
“Cont curent la B.N.R.” 1111
“Comisioane”
“Venituri de primit” 378
Veniturile diverse din exploatare sunt formate din cheltuieli

refacturate (transfer de cheltuieli) societăţilor din cadrul grupului
sau altor societăţi bancare pentru operaţiunile efectuate în comun,
care se înregistrează în creditul conturilor de venituri în
corespondenţă cu contul 378 “Venituri de primit”. Tot în această
grupă se cuprind şi conturile care ţin evidenţa veniturilor din
cesiunea imobilizărilor, venituri din producţia de imobilizări, din
subvenţii, venituri din valorificarea bunurilor provenite din
executarea creanţelor băncii şi alte venituri (despăgubiri, amenzi,
penalităţi, donaţii şi alte venituri).
Veniturile din provizioane se constituie din diminuarea
provizioanelor ca urmare a cedării sau scoaterii din evidenţă a
activelor pentru care s-au constituit provizioanele, ca urmare a
diminuării riscurilor sau deprecierilor ireversibile. Veniturile din
provizioane se constituie şi ca urmare a anulării provizioanelor
rămase fără obiect.
Există conturi de venituri din provizioane distincte
provenind din diminuarea sau anularea provizioanelor constituite
în cadrul fiecărei clase de conturi astfel: venituri din provizioane
pentru creanţe din operaţiunile interbancare, venituri din
provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, venituri din
provizioane pentru operaţiunile cu titluri, venituri din provizioane
pentru valori imobilizate, venituri din provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli, venituri din recuperări de creanţe amortizate.
Tot în această grupă se cuprinde şi contul 7495 “Venituri
privind bunurile mobile şi imobile din executarea creanţelor” care
se creditează cu preţul de vânzare al bunurilor provenite din
executarea creanţelor, vândute, în corespondenţă cu contul 3556
“Alţi debitori diverşi” în cazul în care vânzarea se face în lei sau
în corespondenţă cu contul 3722 “Contravaloarea poziţiei de
schimb” în cazul vânzărilor în devize.
Veniturile din reluarea rezervei generale pentru riscul de
credit se constituie la finele exerciţiului urmare analizei soldului
creditelor acordate şi pentru care banca constituie o rezervă de 2%
pentru riscul de credit. Dacă soldul creditelor acordate la finele
exerciţiului este mai mic decât soldul creditelor la începutul
exerciţiului (respectiv la finele anului precedent), rezerva
constituită trebuie diminuată, iar diferenţa se înregistrează ca
venit astfel:
514 = 781
“Rezerva generală pentru riscul de credit” “Venituri din
reluarea rezervei
generale pentru riscul de credit”
131
Prin aceeaşi înregistrare contabilă se reflectă şi utilizarea
rezervei generale pentru riscul de credit ca urmare a investirii cu
formulă executorie a contractelor de credit şi pentru care au fost
epuizate toate posibilităţile de recuperare a acestora ori s-a prescris
termenul de recuperare.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, cu ajutorul

conturilor din clasa 7 “Venituri” sistematizate pe grupe de conturi, după cum urmează:
70 “Venituri din activitatea de exploatare bancară”
74 “Venituri diverse din exploatare”
76 “Venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate”
77 “Venituri extraordinare”
78 “Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit”
79 “Venituri din impozitul pe profit amânat”
Veniturile din activitatea de exploatare bancară sunt formate în cea mai mare parte
din dobânzi şi comisioane. Ele, în funcţie de operaţiunile care le ocazionează sunt: venituri
din operaţiunile de trezorerie şi interbancare, venituri din operaţiunile cu clientela, venituri
din operaţiunile cu titluri, venituri din operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate,
venituri din credite subordonate, părţi în societăţile comerciale legate, titluri de participare,
titluri ale activităţii de portofoliu, venituri din operaţiunile de schimb valutar, venituri din
operaţiunile în afara bilanţului, venituri din prestaţii de servicii financiare şi alte venituri din
activitatea de exploatare bancară.
Această grupă de conturi este cea mai numeroasă cuprinzând conturi sintetice de
gradul II şi III privind venituri cu dobânzile pe feluri de credite acordate.

 eficienţă economică; ;
 profit,
 rata rentabilităţii;
 venit brut;
 venit net;
 impozit pe profit.
132
1. Definiţi conceptul de venit.

2. Care sunt veniturile pe care le poate realiza o bancă?
3. Care sunt indicatorii ce exprimă eficienţa economică a activităţii bancare?
133
Napoca;
Bucureşti, pag.118
134
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE
Unitatea de învăţare 1a: 1b; 2d; 3d; 4d; 5a; 6d.

Unitatea de învăţare 2: 1d; 2c; 3a; 4b; 5c;6a.
Unitatea de învăţare 3: 1c; 2d; 3a; 4d; 5c.
Unitatea de învăţare 4: 1a; 2a; 3a; 4a; 5a.
Unitatea de învăţare 5: 1a; 2d; 3b; 4a.
Unitatea de învăţare 6: 1d; 2b; 3c; 4d; 5d.
Unitatea de învăţare 7: 1a; 2a; 3a; 4a; 5b; 6b.
Unitatea de învăţare 8: 1a; 2b; 3a; 4a; 5a.
Unitatea de învăţare 9: 1c; 2d; 3c; 4a.
Unitatea de învăţare 10: 1c; 2d; 3a; 4d; 5c.
Unitatea de învăţare 11: 1c; 2d; 3c; 4a; 5b.
135
PLAN DE CONTURI BANCAR
CLASA 1 – OPERAŢIUNI DE TREZORERIE ŞI OPERAŢIUNI INTERBANCARE

Grupa 10 – CASA ŞI ALTE VALORI
A 101 – Casa
A 102 – Numerar în ATM-uri şi ASV-uri
A 109 – Alte valori
Grupa 11 – DECONTĂRI CU BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
A 111 – Cont curent la Banca Naţională a României
A 1111 – Cont curent la Banca Naţională a României
A 1112 – Depozite la vedere la Banca Naţională a României
A 1113 – Depozite la termen la Banca Naţională a României
A 1114 – Depozite colaterale la Banca Naţională a României
P 112 – Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României
P 1121 – Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare
P 1122 – Împrumuturi lombard
P 1123 – Alte împrumuturi
B 117 – Creanţe şi datorii ataşate
A 1171 – Creanţe ataşate
P 1172 – Datorii ataşate
Grupa 12 – CONTURI DE CORESPONDENT
A 121 – Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)
P 122 – Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)
Grupa 13 – DEPOZITE INTERBANCARE
A 131 – Depozite la instituţii de credit
A 1311 – Depozite la vedere la instituţii de credit
A 1312 – Depozite la termen la instituţii de credit
A 1313 – Depozite colaterale la instituţii de credit
P 132 – Depozite ale instituţiilor de credit
P 1321 – Depozite la vedere ale instituţiilor de credit
P 1322 – Depozite la termen ale instituţiilor de credit
P 1323 – Depozite colaterale ale instituţiilor de credit
Grupa 14 – CREDITE ŞI ÎMPRUMUTURI INTERBANCARE
A 141 – Credite acordate instituţiilor de credit
A 1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit
A 1412 – Credite la termen acordate instituţiilor de credit
P 142 – Împrumuturi primite de la instituţii de credit
P 1421 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit
P 1422 – Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit
Grupa 15 – VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE
A 151 – Valori primite în pensiune
A 1511 – Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta
A 1512 – Valori primite în pensiune la termen
136
P 152 – Valori date în pensiune
P 1521 – Valori date în pensiune de pe o zi pe alta
P 1522 – Valori date în pensiune la termen
Grupa 16 – VALORI DE RECUPERAT ŞI ALTE SUME DATORATE
A 161 – Valori de recuperat
P 162 – Alte sume datorate
Grupa 17 – OPERAŢIUNI ÎNTRE ORGANIZAŢIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN
CADRUL REŢELEI
B 171 – Conturi curente
A 1711 – Cont curent la casa centrală
P 1712 – Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliate
B 173 – Depozite între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 1731 – Depozite la casa centrală
A 17311 – Depozite la vedere la casa centrală
A 17312 – Depozite la termen la casa centrală
A 17313 – Depozite colaterale la casa centrală
P 1732 – Depozite ale cooperativelor de credit afiliate
P 17321 – Depozite la vedere ale cooperativelor de credit afiliate
P 17322 – Depozite la termen ale cooperativelor de credit afiliate
P 17323 – Depozite colaterale ale cooperativelor de credit afiliate
B 174 – Credite şi împrumuturi între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 1741 – Credite acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17411 – Credite de pe o zi pe alta acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17412 – Credite la termen acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 1742 – Împrumuturi primite de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 17421 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul
reţelei
P 17422 – Împrumuturi la termen primite de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
B 176 – Valori de recuperat şi alte sume datorate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 1761 – Valori de recuperat de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 1762 – Alte sume datorate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 178 – Creanţe restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din
cadrul reţelei
A 1781 – Creanţe restante privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17811 – Creanţe restante
A 17812 – Dobânzi restante
A 1782 – Creanţe îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul
137
reţelei
A 17821 – Creanţe îndoielnice
A 17822 – Dobânzi îndoielnice
Grupa 18 – CREANŢE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICE
Grupa 19 – PROVIZIOANE PENTRU CREANŢE DIN OPERAŢIUNI INTERBANCARE
P 191 – Provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
P 1911 – Provizioane specifice de risc de credit
P 1912 – Provizioane specifice de risc de dobândă
CLASA 2 – OPERAŢIUNI CU CLIENTELA ŞI OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE

FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT
Grupa 20 – CREDITE ACORDATE CLIENTELEI
A 201 – Creanţe comerciale
A 2011 – Creanţe comerciale
A 20111 – Scont
A 20112 – Factoring cu recurs
A 20113 – Forfetare
A 20114 – Factoring fără recurs
A 20119 – Alte creanţe comerciale
A 202 – Credite de trezorerie
A 2021 – Credite de trezorerie
A 20211 – Utilizări din deschideri de credite permanente
A 20212 – Credit global de exploatare
A 20213 – Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor
A 20219 – Alte credite de trezorerie
A 203 – Credite de consum şi vânzări în rate
A 2031 – Credite de consum
A 20311 – Credite de consum pentru nevoi personale
A 20312 – Credite de consum pentru achiziţionarea de bunuri
A 2032 – Vânzări în rate
A 204 – Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior
A 2041 – Credite pentru import
A 2042 – Credite pentru export
A 205 – Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
A 2051 – Credite pentru finanţarea stocurilor
A 2052 – Credite pentru echipamente
A 206 – Credite pentru investiţii imobiliare
A 2061 – Credite pentru investiţii imobiliare
138
A 20611 – Credite ipotecare
A 20619 – Alte credite pentru investiţii imobiliare
A 209 – Alte credite acordate clientelei
A 2091 – Alte credite acordate clientelei
Grupa 23 – CREDITE ŞI ÎMPRUMUTURI PRIVIND INSTITUŢIILE FINANCIARE
A 231 – Credite acordate instituţiilor financiare
A 2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare
A 2312 – Credite la termen acordate instituţiilor financiare
P 232 – Împrumuturi primite de la instituţiile financiare
P 2321 – Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare
P 2322 – Împrumuturi la termen de la instituţiile financiare
Grupa 24 – VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE
A 241 – Valori primite în pensiune
A 2411 – Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta
A 2412 – Valori primite în pensiune la termen
P 243 – Valori date în pensiune
P 2431 – Valori date în pensiune de pe o zi pe alta
P 2432 – Valori date în pensiune la termen
Grupa 25 – CONTURILE CLIENTELEI
P 252 – Conturi de factoring
P 2521 – Conturi de factoring
P 253 – Conturi de depozite
P 2531 – Depozite la vedere
P 2532 – Depozite la termen
P 2533 – Depozite colaterale
P 25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive
P 25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garanţie
P 25333 – Depozite pentru cecuri certificate
P 25334 – Depozite pentru ordine de plată cu scadenţă
P 25335 – Depozite pentru garanţii gestionari
P 25336 – Alte depozite colaterale
P 254 – Certificate de depozit, carnete şi librete de economii
P 2541 – Certificate de depozit
P 2542 – Carnete şi librete de economii
Grupa 26 – VALORI DE RECUPERAT ŞI ALTE SUME DATORATE
139
Grupa 27 – OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI
INSTITUŢIILE DE CREDIT
B 271 – Conturi curente la instituţii de credit
B 2711 – Conturi curente la instituţii de credit
A 272 – Depozite constituite la instituţii de credit
A 2721 – Depozite la vedere la instituţii de credit
A 2722 – Depozite la termen la instituţii de credit
A 2723 – Depozite colaterale la instituţii de credit
A 273 – Credite acordate instituţiilor de credit
A 2731 – Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit
A 2732 – Credite la termen acordate instituţiilor de credit
P 274 – Împrumuturi primite de la instituţii de credit
P 2741 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit
P 2742 – Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit
A 275 – Valori primite în pensiune de la instituţii de credit
A 2751 – Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la instituţii de credit
A 2752 – Valori primite în pensiune la termen de la instituţii de credit
P 276 – Valori date în pensiune instituţiilor de credit
P 2761 – Valori date în pensiune de pe o zi pe alta instituţiilor de credit
P 2762 – Valori date în pensiune la termen instituţiilor de credit
A 277 – Valori de recuperat de la instituţii de credit
A 2771 – Valori de recuperat de la instituţii de credit
P 278 – Alte sume datorate instituţiilor de credit
P 2781 – Alte sume datorate instituţiilor de credit
Grupa 29 – PROVIZIOANE PENTRU CREANŢE DIN OPERAŢIUNI CU CLIENTELA,
PRECUM ŞI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI
INSTITUŢIILE DE CREDIT
P 291 – Provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni între
instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
P 2911 – Provizioane specifice de risc de credit
P 2912 – Provizioane specifice de risc de dobândă
140
CLASA 3 – OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE
Grupa 30 – OPERAŢIUNI CU TITLURI
B 301 – Titluri primite sau date în pensiune livrată
A 3011 – Titluri primite în pensiune livrată
A 30111 – Titluri primite în pensiune livrată
P 3012 – Titluri date în pensiune livrată
P 30121 – Titluri date în pensiune livrată
A 302 – Titluri de tranzacţie
A 3021 – Titluri de tranzacţie
A 30211 – Efecte publice şi valori asimilate
A 30212 – Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
A 30213 – Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil
A 3025 – Titluri date cu împrumut
A 3026 – Titluri luate cu împrumut
P 3027 – Datorii privind titlurile
P 30271 – Datorii privind titlurile luate cu împrumut
P 30272 – Alte datorii privind titlurile
A 303 – Titluri de plasament
A 3031 – Titluri de plasament
P 3036 – Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament
A 304 – Titluri de investiţii
A 3041 – Titluri de investiţii
Grupa 31 – INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
B 311 – Instrumente financiare derivate ferme
141
B 3111 – Operaţiuni de schimb la termen
B 3112 – Alte instrumente financiare derivate de curs de schimb
B 3113 – Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
B 3114 – Instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
B 3119 – Alte instrumente financiare derivate
A 312 – Instrumente financiare derivate condiţionale cumpărate
A 3121 – Instrumente financiare derivate de curs de schimb
A 3122 – Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
A 3123 – Instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
A 3129 – Alte instrumente financiare derivate
P 313 – Instrumente financiare derivate condiţionale vândute
P 3131 – Instrumente financiare derivate de curs de schimb
P 3132 – Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
P 3133 – Instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
P 3139 – Alte instrumente financiare derivate
B 319 – Alte instrumente financiare derivate
Grupa 32 – DATORII CONSTITUITE PRIN TITLURI
P 321 – Titluri de piaţă interbancară
P 3211 – Titluri de piaţă interbancară
P 322 – Titluri de creanţe negociabile
P 3221 – Titluri de creanţe negociabile
P 325 – Obligaţiuni
P 3251 – Obligaţiuni
P 326 – Alte datorii constituite prin titluri
P 3261 – Alte datorii constituite prin titluri
Grupa 33 – CONTURI DE DECONTARE PRIVIND OPERAŢIUNILE CU TITLURI
P 331 – Conturile instituţiilor de credit
P 332 – Conturile organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)
B 333 – Conturile societăţilor de bursă
P 334 – Conturile altor instituţii financiare
P 335 – Conturile clientelei
B 336 – Alte conturi de decontare privind operaţiunile cu titluri
P 3361 – Alte sume de plătit privind operaţiunile cu titluri
A 3362 – Alte sume de încasat privind operaţiunile cu titluri
Grupa 34 – DECONTĂRI INTRABANCARE ŞI ÎNTRE ORGANIZAŢIILE COOPERATISTE
DE CREDIT DIN CADRUL REŢELEI
B 341 – Decontări intrabancare
B 342 – Decontări între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
Grupa 35 – DEBITORI ŞI CREDITORI
B 351 – Personal şi conturi asimilate
P 3511 – Personal – salarii datorate
P 3512 – Personal – ajutoare materiale datorate
P 3513 – Prime reprezentând participarea personalului la profit
A 3514 – Avansuri acordate personalului
P 3515 – Drepturi de personal neridicate
P 3516 – Reţineri din salarii datorate terţilor
B 3519 – Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul
142
P 35191 – Alte datorii în legatură cu personalul
A 35192 – Alte creanţe în legatură cu personalul
B 352 – Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
B 3521 – Asigurări sociale
B 35211 – Contribuţia unităţii la asigurările sociale
B 35212 – Contribuţia personalului la asigurările sociale
B 35213 – Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
B 35214 – Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
B 3522 – Ajutor de şomaj
B 35221 – Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
B 35222 – Contribuţia personalului la fondul de şomaj
B 3526 – Alte datorii şi creanţe sociale
P 35261 – Alte datorii sociale
A 35262 – Alte creanţe sociale
B 353 – Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
B 3531 – Impozitul pe profit
B 3532 – Taxa pe valoarea adaugată
P 35323 – TVA de plată
A 35324 – TVA de recuperat
A 35326 – TVA deductibilă
P 35327 – TVA colectată
B 35328 – TVA neexigibilă
P 3533 – Impozitul pe venituri de natura salariilor
A 3534 – Subvenţii
A 35341 – Subvenţii guvernamentale
A 35342 – Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
A 35349 – Alte sume primite cu caracter de subvenţii
B 3536 – Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
B 3538 – Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate
B 3539 – Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
P 35391 – Alte datorii faţă de bugetul statului
A 35392 – Alte creanţe privind bugetul statului
P 354 – Dividende de plată
A 355 – Debitori diverşi
A 3551 – Depozite de garanţii vărsate
A 35511 – Depozite aferente operaţiunilor pe pieţele organizate de instrumente financiare derivate
A 35512 – Depozite aferente altor operaţiuni cu instrumente financiare derivate
A 35516 – Alte depozite
A 3552 – Debitori din avansuri spre decontare
A 3556 – Alţi debitori diverşi
P 356 – Creditori diverşi
P 3561 – Depozite de garanţii pentru leasing
P 3562 – Alte depozite de garanţii primite
P 3566 – Alţi creditori diverşi
B 357 – Decontări din operaţiuni în asocieri în participaţie
A 3571 – Creanţe din operaţiuni în asocieri în participaţie
P 3572 – Datorii din operaţiuni în asocieri în participaţie
P 358 – Împrumuturi primite de la acţionari şi alte împrumuturi
P 3581 – Împrumuturi primite de la acţionari
P 3582 – Alte împrumuturi
143
Grupa 36 – CONTURI DE STOCURI
A 361 – Valori din aur, metale şi pietre preţioase
A 362 – Materiale
A 363 – Materiale de natura obiectelor de inventar
A 365 – Stocuri aflate la terţi
A 367 – Alte stocuri şi asimilate
A 368 – Alte bunuri diverse
Grupa 37 – CONTURI DE REGULARIZARE
A 371 – Valori primite la încasare
B 372 – Conturi de ajustare
B 3721 – Poziţie de schimb
B 3722 – Contravaloarea poziţiei de schimb
B 3723 – Conturi de ajustare devize
B 3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilanţului
B 373 – Conturi de diferenţe
B 3731 – Diferenţe privind devizele
B 3732 – Diferenţe privind vânzările de titluri cu posibilitate de răscumpărare
B 3739 – Alte conturi de diferenţe
A 374 – Cheltuieli de repartizat
A 3741 – Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix
A 3742 – Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix
A 3749 – Alte cheltuieli de repartizat
A 375 – Cheltuieli înregistrate în avans
P 376 – Venituri înregistrate în avans
P 377 – Cheltuieli de plătit
A 378 – Venituri de primit
B 379 – Alte conturi de regularizare
B 3791 – Conturi de regularizare privind instrumentele de acoperire
B 3799 – Alte conturi de regularizare
Grupa 39 – PROVIZIOANE PRIVIND OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI
DIVERSE
P 391 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor
P 3911 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
P 39111 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice şi a altor valori asimilate
P 39112 – Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix
P 39113 – Provizioane pentru deprecierea acţiunilor şi a altor titluri cu venit variabil
P 3912 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii
P 39121 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice şi a altor valori asimilate
P 39122 – Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix
P 393 – Provizioane pentru deprecierea stocurilor
P 399 – Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
CLASA 4 – VALORI IMOBILIZATE

Grupa 40 – CREDITE SUBORDONATE
A 401 – Credite subordonate la termen
144
A 402 – Credite subordonate pe durată nedeterminată
Grupa 41 – PĂRŢI ÎN CADRUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE LEGATE, TITLURI DE
PARTICIPARE ŞI TITLURI ALE ACTIVITĂŢII DE PORTOFOLIU
A 411 – Părţi în societăţile comerciale legate
A 4111 – Părţi în instituţii de credit
A 4112 – Părţi în societăţi cu caracter financiar
A 4113 – Părţi în alte societăţi cu caracter nefinanciar
A 412 – Titluri de participare
A 4121 – Titluri de participare la instituţiile de credit
A 4122 – Titluri de participare la societăţi cu caracter financiar
A 4123 – Titluri de participare la alte societăţi cu caracter nefinanciar
A 413 – Titluri ale activităţii de portofoliu
A 417 – Creanţe ataşateP 418 – Vărsăminte de efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate,
pentru titluri de participare şi pentru titluri ale activităţii de portofoliu
Grupa 42 – DOTĂRI PENTRU UNITĂŢILE PROPRII DIN STRĂINĂTATEA 421 – Dotări
pentru unităţile proprii din străinătate
Grupa 43 – IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI
A 431 – Imobilizări necorporale în curs
A 432 – Imobilizări corporale în curs
A 4321 – Amenajări de terenuri şi construcţii
A 4322 – Instalaţii tehnice şi maşini
A 4323 – Alte imobilizări corporale
A 433 – Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
A 434 – Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
A 4341 – Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
A 4342 – Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
A 4343 – Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale
Grupa 44 – IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE
A 441 – Imobilizări necorporale
B 4411 – Fondul comercial
A 4412 – Cheltuieli de constituire
A 4419 – Alte imobilizări necorporale
A 442 – Imobilizări corporale
A 4421 – Terenuri şi amenajări de terenuri
A 44211 – Terenuri
A 44212 – Amenajări de terenuri
A 4422 – Construcţii
A 4423 – Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
A 44231 – Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 44232 – Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 44233 – Mijloace de transport
A 4424 – Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale
Grupa 46 – AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
P 461 – Amortizări privind imobilizările necorporale şi corporale
P 4611 – Amortizarea imobilizărilor necorporale
P 46111 – Amortizarea fondului comercial
P 46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire
P 46119 – Amortizarea altor imobilizări necorporale
P 4612 – Amortizarea imobilizărilor corporale
P 46121 – Amortizarea amenajărilor de terenuri
P 46122 – Amortizarea construcţiilor
145
P 46123 – Amortizarea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transport
P 46124 – Amortizarea altor active corporal
Grupa 47 – LEASING FINANCIAR
A 471 – Creanţe din operaţiuni de leasing financiar
A 4711 – Creanţe din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale
A 4712 – Creanţe din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări corporale
P 472 – Datorii din operaţiuni de leasing financiar
P 4721 – Datorii din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale
P 4722 – Datorii din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări corporale
Grupa 49 – PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE
P 491 – Provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale legate, a
titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu
P 492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
P 4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
P 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
P 49212 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
P 4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
P 49221 – Provizioane pentru fondul comercial
P 49222 – Provizioane pentru alte imobilizări necorporale
P 4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
P 49231 – Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
P 49232 – Provizioane pentru deprecierea construcţiilor
P 49233 – Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transport
P 49234 – Provizioane pentru deprecierea altor active corporale
P 493 – Provizioane pentru operaţiuni de leasing financiar
P 499 – Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
CLASA 5 – CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ŞI PROVIZIOANE

Grupa 50 – CAPITAL
P 501 – Capital social
P 5011 – Capital subscris nevărsat
P 5012 – Capital subscris vărsat
P 502 – Elemente asimilate capitalului
A 503 – Acţiuni proprii
B 508 – Acţionari sau asociaţi
Grupa 51 – PRIME DE CAPITAL ŞI REZERVE
P 511 – Prime de capital
P 5111 – Prime de emisiune
P 5112 – Prime de fuziune
P 5113 – Prime de aport
P 5114 – Prime de divizare
P 5115 – Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
P 5119 – Alte prime
146
P 512 – Rezerve legale
P 5121 – Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit
P 5122 – Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit
P 513 – Rezerve statutare sau contractuale
P 514 – Rezerve pentru riscuri bancare
P 5141 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte de deducerea impozi
pe profit
P 5142 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după deducerea impozitului
pe profit
P 5143 – Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale
P 516 – Rezerve din reevaluare
P 5161 – Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative
P 5169 – Alte rezerve din reevaluări
P 517 – Rezerve specifice organizaţiilor cooperatiste de credit
P 5171 – Rezerva de întrajutorare
P 5172 – Rezerva mutuală de garantare
P 51721 – Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul casei centrale determinat înainte de
deducerea impozitului pe profit
P 51722 – Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate
B 519 – Alte rezerve
Grupa 53 – DATORII SUBORDONATE
P 531 – Datorii subordonate la termen
P 5311 – Titluri subordonate la termen
P 5312 – Împrumuturi subordonate la termen
P 532 – Datorii subordonate pe durată nedeterminată
P 5321 – Titluri subordonate pe durată nedeterminată
P 5322 – Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată
Grupa 54 – SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
P 541 – Subvenţii pentru investiţii
P 5411 – Subvenţii guvernamentale pentru investiţii
P 5412 – Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii
P 5413 – Donaţii pentru investiţii
P 5414 – Plusuri de inventar de natura imobilizărilor
P 5419 – Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii
Grupa 55 – PROVIZIOANE
P 551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
P 552 – Provizioane pentru facilităţi acordate personalului
P 553 – Provizioane pentru riscuri de ţară
P 554 – Provizioane pentru restructurare
P 555 – Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea
P 556 – Provizioane pentru impozite
P 559 – Alte provizioane
Grupa 58 – REZULTATUL REPORTAT
B 581 – Rezultatul reportat
B 5811 – Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită
B 5812 – Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29
B 5814 – Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
B 5815 – Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
B 5816 – Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Grupa 59 – REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
B 591 – Profit sau pierdere
147
A 592 – Repartizarea profitului
CLASA 6 – CHELTUIELI
Grupa 60 – CHELTUIELI DE EXPLOATARE
A 601 – Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare
A 6011 – Dobânzi la Banca Naţională a României
A 6012 – Dobânzi la conturile de corespondent
A 6013 – Dobânzi la depozitele instituţiilor de credit
A 60131 – Dobânzi la depozitele la vedere
A 60132 – Dobânzi la depozitele la termen
A 60133 – Dobânzi la depozitele colaterale
A 6014 – Dobânzi la împrumuturile de la instituţii de credit
A 60141 – Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe alta
A 60142 – Dobânzi la împrumuturile la termen
A 6015 – Dobânzi la valorile date în pensiune
A 60151 – Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe alta
A 60152 – Dobânzi la valorile date în pensiune la termen
A 6016 – Cheltuieli cu operaţiunile organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 60161 – Dobânzi la conturile curente ale cooperativelor de credit afiliate
A 60162 – Dobânzi la depozitele cooperativelor de credit afiliate
A 60163 – Dobânzi la împrumuturile de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 60164 – Dobânzi privind alte sume datorate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 60169 – Comisioane
A 6017 – Alte cheltuieli cu dobânzile
A 602 – Cheltuieli cu operaţiunile cu clientela
A 6021 – Dobânzi la conturile de factoring
A 6022 – Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţiile financiare
A 6023 – Dobânzi la valorile date în pensiune
A 6024 – Dobânzi la conturile curente
A 6025 – Dobânzi la conturile de depozite
A 60251 – Dobânzi la depozitele la vedere
A 60252 – Dobânzi la depozitele la termen
A 60253 – Dobânzi la depozitele colaterale
A 6026 – Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele şi libretele de economii
A 6027 – Alte cheltuieli cu dobânzile
A 603 – Cheltuieli pentru operaţiunile cu titluri
A 6031 – Dobânzi la titlurile date în pensiune livrată
A 6032 – Pierderi la titlurile de tranzacţie
A 60321 – Pierderi din reevaluări şi cesiune
A 60322 – Costuri de tranzacţionare
A 6033 – Pierderi din cesiunea titlurilor de plasament
A 6034 – Cheltuieli cu titlurile de investiţii
A 60341 – Cheltuieli cu amortizarea primelor
A 60342 – Pierderi din cesiune
A 6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri
A 60361 – Dobânzi privind titlurile de piaţă interbancară
A 60362 – Dobânzi privind titlurile de creanţe negociabile
A 60363 – Dobânzi privind obligaţiunile
148
A 60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri
A 6037 – Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu titluri
A 604 – Cheltuieli cu operaţiunile de leasing
A 6041 – Dobânzi aferente datoriilor din operaţiuni de leasing financiar
A 6042 – Cheltuieli cu chiriile
A 605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate
A 6051 – Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen
A 6052 – Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminată
A 606 – Cheltuieli privind operaţiunile de schimb
A 6061 – Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută
A 607 – Cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente financiare
derivate
A 6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finanţare
A 60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finanţare primite de la instituţii de credit
A 60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finanţare primite de la clientelă
A 6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garanţie
A 60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la instituţii de credit
A 60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la clientelă
A 6074 – Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate
A 60741 – Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimb
A 60742 – Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
A 60743 – Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici
bursieri
A 60744 – Cheltuieli privind operaţiunile cu alte instrumente financiare derivate
A 60747 – Cheltuieli cu dobânzile aferente instrumentelor financiare derivate
A 60749 – Costuri de tranzacţionare
A 6075 – Cheltuieli cu instrumentele de acoperire
A 6077 – Cheltuieli cu alte angajamente primite
A 608 – Cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare
A 6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plată
A 6087 – Alte cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare
A 609 – Alte cheltuieli de exploatare
A 6092 – Cota-parte privind activităţile şi activele controlate în comun
A 6093 – Venituri retrocedate privind activităţile şi activele controlate în comun
A 6094 – Cheltuieli pentru constituirea rezervei mutuale de garantare a casei centrale
A 6099 – Cheltuieli diverse de exploatare
Grupa 61 – CHELTUIELI CU PERSONALUL
A 611 – Cheltuieli cu salariile personalului
A 612 – Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 6121 – Contribuţia unităţii la asigurările sociale
A 6122 – Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
A 6123 – Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
A 6127 – Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 613 – Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
A 617 – Alte cheltuieli privind personalul
Grupa 62 – CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
A 621 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Grupa 63 – CHELTUIELI CU MATERIALELE, LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE
TERŢI
A 631 – Cheltuieli cu materialele
149
A 6311 – Cheltuieli cu materialele consumabile
A 6312 – Cheltuieli privind combustibilii
A 6313 – Cheltuieli privind piesele de schimb
A 6317 – Cheltuieli privind alte materiale
A 632 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
A 633 – Cheltuieli privind alte stocuri
A 634 – Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
A 6341 – Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
A 6342 – Cheltuieli privind energia şi apa
A 6343 – Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
A 6344 – Cheltuieli cu colaboratorii şi de intermediere
A 6345 – Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări şi transportul personalului şi bunurilor
A 6347 – Alte cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
A 63471 – Cheltuieli cu primele de asigurare
A 63472 – Cheltuieli cu redevenţele privind concesiunile
A 63479 – Alte cheltuieli
A 635 – Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
Grupa 64 – CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATAREA 641 – Cota – parte din cheltuielile
sediului social
A 644 – Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
A 645 – Pierderi din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare
şi a titlurilor activităţii de portofoliu
A 646 – Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi necorporale
A 6461 – Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale
A 6462 – Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporale
A 649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare
A 6491 – Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
A 6492 – Donaţii şi subvenţii acordate
A 6493 – Cheltuieli privind sponsorizările
A 6494 – Pierderi din debitori diverşi
A 6495 – Dobânzi la împrumuturile primite de la acţionari şi la alte împrumuturi
A 64951 – Dobânzi la împrumuturile primite de la acţionari
A 64952 – Dobânzi la alte împrumuturi primite
A 6497 – Alte cheltuieli diverse de exploatare
Grupa 65 – CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE PRIVIND IMOBILIZĂRILE
NECORPORALE ŞI CORPORALE
A 651 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale
A 652 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale
Grupa 66 – CHELTUIELI CU PROVIZIOANE ŞI PIERDERI DIN CREANŢE
NERECUPERABILE
A 661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
A 6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
A 6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă
A 662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni
între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
A 6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
A 6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă
A 663 – Cheltuieli cu provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
A 6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor
A 66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
A 66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţiiA 6633 – Cheltuieli cu
provizioane pentru deprecierea stocurilor
A 6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
A 664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate
150
A 6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor
comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu
A 6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
A 66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
A 66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
A 66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
A 6643 – Cheltuieli cu provizioane pentru operaţiunile de leasing financiar
A 6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
A 665 – Cheltuieli cu provizioane
A 6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
A 6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilităţi acordate personalului
A 6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţarăA 6654 – Cheltuieli cu provizioane pentru
restructurare
A 6656 – Cheltuieli cu provizioane pentru impozite
A 6657 – Cheltuieli cu alte provizioane
A 667 – Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane
A 668 – Pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane
Grupa 67 – CHELTUIELI EXTRAORDINARE
A 671 – Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
Grupa 68 – CHELTUIELI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢII FINANCIARE NEBANCARE
ŞI INSTITUŢII DE CREDIT
A 681 – Dobânzi la conturile curente
A 682 – Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţii de credit
A 683 – Dobânzi la valorile date în pensiune instituţiilor de credit
A 684 – Dobânzi privind alte sume datorate instituţiilor de credit
Grupa 69 – CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
A 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit
A 699 – Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus
CLASA 7 – VENITURI
Grupa 70 – VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
P 701 – Venituri din operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare
P 7011 – Dobânzi de la Banca Naţională a României
P 7012 – Dobânzi de la conturile de corespondent
P 7013 – Dobânzi de la conturile de depozite la instituţii de credit
P 70131 – Dobânzi de la depozitele la vedere
P 70132 – Dobânzi de la depozitele la termen
P 70133 – Dobânzi de la depozitele colaterale
P 7014 – Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de credit
P 70141 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta
P 70142 – Dobânzi de la creditele la termen
P 7015 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune
P 70151 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe alta
P 70152 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termen
P 7016 – Venituri din operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 70161 – Dobânzi de la contul curent la casa centrală
P 70162 – Dobânzi de la depozitele la casa centrală
P 70163 – Dobânzi de la creditele acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
151
P 70164 – Dobânzi privind valorile de recuperat de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul
reţelei
P 70168 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste
de credit din cadrul reţelei
P 70169 – Comisioane
P 7017 – Alte venituri din dobânzi
P 7018 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice
P 702 – Venituri din operaţiunile cu clientela
P 7021 – Dobânzi de la creanţe comerciale şi credite acordate clientelei
P 70211 – Dobânzi de la operaţiunile de scont, forfetare şi alte creanţe comerciale
P 70212 – Dobânzi de la operaţiunile de factoring
P 70213 – Dobânzi de la creditele de trezorerie
P 70214 – Dobânzi de la creditele de consum şi vânzări în rate
P 70215 – Dobânzi de la creditele pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior
P 70216 – Dobânzi de la creditele pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
P 70217 – Dobânzi de la creditele pentru investiţii imobiliare
P 70218 – Dobânzi de la alte credite acordate clientelei
P 7022 – Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor financiare
P 7023 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune
P 7024 – Dobânzi de la conturile curente debitoare
P 7027 – Alte venituri din dobânzi
P 703 – Venituri din operaţiunile cu titluri
P 7031 – Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată
P 7032 – Venituri din titlurile de tranzacţie
P 7033 – Venituri din titlurile de plasament
P 70331 – Dobânzi
P 70333 – Dividende şi venituri asimilate
P 70336 – Venituri din cesiune
P 7034 – Venituri din titlurile de investiţii
P 70341 – Dobânzi
P 70342 – Venituri din prime
P 70343 – Venituri din cesiune
P 7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri
P 7037 – Venituri diverse din operaţiunile cu titluri
P 704 – Venituri din operaţiunile de leasing
P 7041 – Dobânzi aferente creanţelor din operaţiuni de leasing financiar
P 7042 – Venituri din chirii
P 705 – Venituri din credite subordonate, părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, titluri de
participare şi titluri ale activităţii de portofoliu
P 7051 – Dobânzi de la creditele subordonate la termen
P 7052 – Dobânzi de la creditele subordonate pe durată nedeterminată
P 7053 – Dividende şi venituri asimilate
152
P 706 – Venituri din operaţiunile de schimb
P 7061 – Venituri din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută
P 707 – Venituri din operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente financiare derivate
P 7071 – Venituri din angajamentele de finanţare
P 70711 – Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea instituţiilor de credit
P 70712 – Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea clientelei
P 7072 – Venituri din angajamentele de garanţie
P 70721 – Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea instituţiilor de credit
P 70722 – Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea clientelei
P 7074 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate
P 70741 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimb
P 70742 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
P 70743 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
P 70744 – Venituri privind operaţiunile cu alte instrumente financiare derivate
P 70747 – Venituri din dobânzi aferente instrumentelor financiare derivate
P 7075 – Venituri din instrumentele de acoperire
P 7077 – Venituri din alte angajamente date
P 708 – Venituri din prestaţiile de servicii financiare
P 7081 – Comisioane privind titlurile gestionate sau în depozit
P 7082 – Comisioane privind operaţiunile cu titluri efectuate în contul clientelei
P 7083 – Comisioane din activităţile de asistenţă şi consultanţă
P 70831 – Comisioane din activităţile de asistenţă şi consultanţă pentru persoane fizice
P 70832 – Comisioane din activităţile de asistenţă şi consultanţă pentru persoane juridice
P 70839 – Alte comisioane
P 7085 – Venituri privind mijloacele de plată
P 7087 – Alte venituri din prestaţiile de servicii financiare
P 709 – Alte venituri din activitatea de exploatare
P 7092 – Cota – parte privind activităţile şi activele controlate în comun
P 7093 – Cheltuieli refacturate privind activităţile şi activele controlate în comun
P 7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare
P 7099 – Venituri diverse de exploatare
Grupa 74 – VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE
P 741 – Cota – parte din cheltuielile sediului social
P 744 – Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
P 745 – Venituri din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare
şi a titlurilor activităţii de portofoliu
P 746 – Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi necorporale
P 7461 – Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale
P 7462 – Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporale
P 747 – Venituri accesorii
P 7471 – Venituri din alte activităţi
P 7479 – Alte venituri accesorii
P 74791 – Venituri din operaţiuni de intermediere în domeniul asigurărilor
P 74799 – Venituri accesorii diverse
P 749 – Alte venituri diverse din exploatare
P 7492 – Cota – parte din subvenţiile de investiţii trecută la venituri
P 7493 – Venituri din subvenţii de exploatare
P 74931 – Venituri din subvenţii de exploatare aferente veniturilor din activitatea de exploatare
P 74932 – Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile
P 74933 – Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
P 74934 – Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia socială
153
P 74935 – Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
P 74936 – Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
P 7494 – Venituri din producţia de imobilizări
P 7495 – Venituri privind bunurile mobile şi imobile din executarea creanţelor
P 7499 – Alte venituri
P 74991 – Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
P 74992 – Venituri din donaţii
P 74997 – Alte venituri diverse de exploatare
Grupa 76 – VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI RECUPERĂRI DE CREANŢE
AMORTIZATE
P 761 – Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
P 7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit
P 7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă
P 762 – Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni
între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
P 7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit
P 7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă
P 763 – Venituri din provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
P 7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor
P 76311 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
P 76312 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii
P 7633 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilor
P 7637 – Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
P 764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate
P 7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale
legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu
P 7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
P 76421 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
P 76422 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
P 76423 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
P 7643 – Venituri din provizioane pentru operaţiunile de leasing financiar
P 7647 – Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
P 765 – Venituri din provizioane
P 7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
P 7652 – Venituri din provizioane pentru facilităţi acordate personalului
P 7653 – Venituri din provizioane pentru risc de ţară
P 7654 – Venituri din provizioane pentru restructurare
P 7656 – Venituri din provizioane pentru impozite
P 7657 – Venituri din alte provizioane
P 767 – Venituri din recuperări de creanţe amortizate
Grupa 77 – VENITURI EXTRAORDINARE
P 771 – Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
Grupa 78 – VENITURI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE
ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT
P 781 – Dobânzi de la conturile curente
P 782 – Dobânzi de la depozitele constituite la instituţii de credit
P 7821 – Dobânzi de la depozitele la vedere
P 7822 – Dobânzi de la depozitele la termen
P 7823 – Dobânzi de la depozitele colaterale
P 783 – Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de credit
P 784 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de la instituţii de credit
154
P 785 – Dobânzi privind valorile de recuperat de la instituţii de credit
155
156

Contabilitatea Bancara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Bancara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŢÎRLEA MARIANA RODICA

-Manual de studiu individual-

-Manual de studiu individual-

9.1. Introducere 104

10.1. Introducere 115

11.1 Introducere 121

Disciplina „CONTABILITATE BANCARĂ”, se înscrie în rândul disciplinelor de

a. Cognitive concretizate în cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de

b. Tehnice şi profesionale concretizate în proiectarea şi evaluarea activităţilor practice specifice

2. Explicare şi interpretare (concepte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale

Resurse şi mijloace de lucru

Resurse şi mijloace de lucru

Cursul este compus din 12 unităţi de învăţare:

Teme de control (TC)

1. Ţîrlea, M.,R., (2017), „Contabilitate bancarǎ” - de studiu individual, Cluj-Napoca;

Sistemul bancar, se constituie într-un domeniu complex, de mare

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească conceptele de tranzacţii

Timpul alocat unităţii de învăţare: 2 ore

1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

1.3.1. Scopul contabilităţii bancare şi principalele operaţiuni

1.3.2. Specificul conturilor bancare

1.3.2.1. Conturile de împrumut

1.3.2.2. Conturile de depozit

1.3.3. Operaţiuni specifice băncii de deschidere de cont

1.3.3. Mecanismul codificării conturilor – Internaţional Banking

1.3.6. Operaţiuni de închidere de de conturi

1.4. Îndrumar pentru autoverificare

Sinteza unităţii de învăţare 1

Scopul contabilităţii bancare, este să furnizeze informaţii pentru utilizatorii interni şi

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

Contabilitatea bancară, este bazată pe tehnica dublei înregistrări

2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

- Cadrul legal care reglementează ţinerea contabilităţii bancare;

Competenţele unităţii de învăţare:

– Studenţii vor cunoaşte modul de organizare, funcţionare şi

2.3. Conţinutul unităţii de învăţare

2.3.1. Cadrul legal de reglementare al contabilitătii bancare

Reglementarea legală a activităţii contabilităţii bancare este

2.3.2. Principiile contabilităţii bancare

2.3.3. Operaţiuni bancare de activ şi de pasiv

A) OPERAŢIUNI DE A) OPERAŢIUNI DE TREZORERIE ŞI

- credite acordate clientelei persoane - conturi curente creditoare

- titluri (de tranzacţie, de plasament, de - obligaţiuni

D) VALORI IMOBILIZATE D) CAPITALURI PROPRII,

- imobilizări, dotări - capital, prime, rezerva legată de capital

2.3.4. Registrele contabile bncare obligatorii

Registrele contabile bncare obligatorii ale băncilor constau în:

2.4. Îndrumar pentru autoverificare

Sinteza unităţii de învăţare 2

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care sunt principalele obiective ale contabilităţii bancare?

1. Principiul prudenţei, constă în aceea că nu este admisă:

1. Ţîrlea, M.,R., „Contabilitate bancarǎ”-Manual de studiu individual, Cluj-Napoca, 2017;

Clasa 2 „Operaţiuni cu clientela” grupează conturile care ţin

3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

- Însuşirea unor definiţii, concepte şi probleme privind conţinutul