Caracterizarea unui personaj din romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu

I. Patru elemente ale textului narativ

- Perioada apariţiei: epoca interbelică

- Roman tradiţional = evocarea cadrului rural
= personaje din categoria ţăranilor
- Roman modern (după opinia criticului Eugen Lovinescu): apariţia episodică a categoriei
intelectualilor
: conturarea cadrului urban

- Tematica :
 Socială: prezentarea claselor şi categoriilor sociale (intelectualitatea: învăţătorul Herdelea, preotul
Belciug; ţărănimea: sărăntocii – Ion al Glanetaşului, Florica, bogătaşii – Vasile Baciu, Toma Bulbuc)
: problematica pământului/ averii – condiţionează existenţa individului, respectul celorlalţi faţă
de el
: relaţiile de familie
 Monografică: evocarea datinilor şi tradiţiilor lumii rurale, legate de marile momente din viaţa omului
(naşterea, nunta, înmormântarea)
 Iubirea: cea pentru Florica, sacrificată de dragul pământului
a) Perspectivă narativă obiectivă relatare la pers.III narator omniscient și omniprezent, detașat,
heterodiegetic
viziune dindărăt
focalizare zero

b) Construcţia subiectului: 2 părţi opuse şi complementare („Glasul pământului”, „Glasul iubirii”), fiecare
având 13 capitol cu câte un titlu sugestiv
: incipit şi final = relaţie de simetrie compoziţională = structură circulară/
sferică
- ambele abordează problema drumului ce intră şi iese din
satul Pripas; personificat cu ajutorul verbelor („se desprinde, aleargă, urcă, înaintează”), drumul are
semnificaţia simbolică a destinului pentru personajele romanului
- drumul este asemănător ramei unui tablou care separă viaţa
reală a cititorului de viaţa ficţională : .
: modurile de expunere – descrierea drumului şi a altor spaţii
- naraţiunea obiectivă prin care sunt ilustrate episoadele narative
- dialogul şi monologul ce contribuie la caracterizarea personajelor şi la definirea
relaţiilor dintre acest
b) tehnici narative - planuri paralele = prezentarea vieţii ţărănimii şi a intelectualităţii rurale
- alternanţa = modalitatea prin care se trece de la un plan la altul
- înlănţuirea = succesiunea secvenţelor narative prin care se respectă cronologia faptelor
c) momentele subiectului: expoziţiunea = indicii spaţio-temporali (într-o duminică dimineaţă în curtea
Todosiei) = date care îi conferă veridicitate romanului realist
= prezentarea personajelor (stratificarea socială în funcţie de
avere: cei bogaţi aveau onoarea să stea în cercul intelectualităţii, în vreme ce săracii şi chiar mijlocaşii erau
marginalizaţi)
= descrierea horei (a mişcărilor dansatorilor, a ritmului acestora)
= scena de dragoste dintre Ion şi Ana (se evidenţiază duplicitatea
flăcăului care, deşi o curtează pe Ana şi o invită la joc, este mai degrabă dezgustat de ea, fiind atras doar de
averea acesteia)
 a) intriga = cearta dintre Ion şi Vasile Baciu – tatăl Anei – care îl insultă pe flăcău în faţa întregului sat
(„fleandură, hoţ, sărăntoc”) pentru că încearcă să-i ispitească fata conflictul central al romanului: dintre
Ion şi categoria celor bogați - exterior, social: între Ion şi Vasile Baciu
-interior: între glasul pământului şi glasul iubirii din sufletul lui Ion
alte conflicte: ● secundare între Ion
şi Simion Lungu pentru brazda de pământ pe care primul a furat-o
între
Ion şi George Bulbuc atât pt.Ana cât şi pt.Florica
 naţional repercursi-
unile asupra situaţiei profesionale a învăţătorului Herdelea din pricina stăpânirii austro-ungare
: acţiunea Ion se răzbună pe Vasile Baciu: o seduce pe Ana, folosindu-se de
sarcina ei pentru a se îmbogăţi (nu acceptă căsătoria cu aceasta până când nu i se promit toate pământurile
pe numele lui)
problemele financiare şi afective ale fam. Herdelea după
răzbunarea preotului pt.că l-a ajutat pe Ion când a avut probleme cu legea după furtul brazdei lui S.Lungu
: punctul culminant nunta lui Ion cu Ana (fericirea dobândirii pământului +
plăcerea de a juca cu Florica declaraţiile fierbinţi pe care i le face acesteia)
sărutul pământului de către Ion
nunta Laurei (fiica învăţătorului) cu Pintea
: deznodământul moartea lui Ion provocată de George = valoare moralizatoare

II. Statutul personajului

a ) la nivelul operei: personaj principal, puternic individualizat
b) la nivel social: ţăran sărac
c) pe plan moral: lipsit de scrupule
d) pe plan psihologic: ambițios
e) din punct de vedere realist: prezentat în evoluție socială (din sărăntocul satului ajunge printre cei mai
bogați din sat)
: complexitate (cinism + sensibilitate)
: tipizat (tipul arivistului)

III. Reflectarea unei trăsături în cel puţin două episoade narative

Ex.1: cearta cu Vasile Baciu – deşi era extrem de tensionat în urma umilinţei la care îl supune bătrânul,
îşi stăpâneşte furia şi nu-l loveşte pe bătrân stăpânire de sine (caracterizare indirectă)

 Ex.2: când Ana este trimisă de tatăl ei să locuiască la Ion, îl găsește pe acesta la masă;
: ignorată complet de către acesta, se așează neinvitată, observând cum își taie tacticos câte o felie
de slănină, o potrivește pe o bucată de mămăligă și le mestecă alături de o felie de ceapă pe care o
tăvălește în sare;
: aude cum trosnesc fălcile lui, aproape batjocoritor față de ea;
: într-un târziu, acesta își îndreaptă ochii către ea, trecând întâi cu o privire biruitoare spre
pântecele femeii care aștepta copilul lui;
: se arată surprins de venirea ei, spunându-i răspicat că, pt. a se înțelege, îl așteaptă pe tatăl ei, nu
pe ea;
: o lasă pe Zenobia să o izgonească fără nicio înduioșare cinism, lipsă de scrupule
(caracterizare indirectă)
IV. Opinie argumentată despre modul cum se regăseşte viziunea despre viaţă a
scriitorului în subiectul romanului
- Ion = sinteză a diferitelor ființe reale cunoscute de autor sau despre care acesta a aflat: imaginea
unui ţăran necunoscut pe care l-a văzut de la depărtare săturând pământul,
 : ves-
tea că un tânăr sărac și trândav a sedus o tânără bogată, crunt bătută de tatăl ei pt. că a păcătuit şi nu
voia să spună cu cine
: dis-
cuţia cu un tânăr ţăran sărac care îi mărturisea că ar face orice să aibă pământ.
- Drama personajului nu are caracter individual: este consecinţa legii nescrise a comunităţii în
care valoarea umană este condiţionată de avere
: Ion urmează linia masculină = tatăl său
= socrul său