CURS 1 – 20.02.

2002 DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE.
Compozitie urbana: Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu) - filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera - simtul tactil este foarte important.
la forma. Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o – nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii
pozitie doctrinara care se desfasoara in fata.
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina. Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles –
(conceptul de locuire!!) intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana fata (magnific, monumental)
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta
forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie P R O C E S D E P E R C E P T IE /
S E N Z A T IE P R O C E S D E R E F L E X IE
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea
dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai
ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe S TA R E A M B IA N T A A M B IE N T
care o constituie.
Kevin Lynch: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii: a c u it a t e s e n z o r i a la s e n s ib ilit a t e a
- Puncte vizibile s e n s ib ilit a t e a lu i d is p o n ib ilit a te a
- Locurile de unde poate fi privita cladirea n iv e lu l s a u c u ltu r a l a f e c iv a
m o b ilu l lu i d e
a c c iu n e c a r e e s te
Definirea imaginii urbane
o b ie c tiv u l
- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura
- are consecinte la nivelul plasticii IM A G IN E R E A L A I M A G IN E M E N T A L A
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de d if e r it a in t r e i n d iv iz i in s itu a tii f o a r t e d ife r ite p o a te f i f o a r te
cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial d if e r it a d e im a g in e a r e a la
configurative
A C T IV IT A T I E L E M E N T E F U N C T IO N A L E P R O D U S IN S P A T I U L F IZ I C Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de
E L E M E N T E F U N C T IO N A L -C O M P O Z IT IO N A L E subiectivism.
O C O M P O Z IT E
E L E M E N T E C O M P O Z I T IO N A L - U R B A N E in t im p
P R O C E S D E C O M P O Z IT IE Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv.
S T R U C T U R A C O N F IG U R A T IV A S P A T IA L A - U R B A N A
Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
P R IN C IP II D E C O M P O Z IT IE
Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista
concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme).
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare In lungul acestui proces , arhitectul are o mare
in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban. responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui,
de a sti pentru cine construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa – au fost
daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv
nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Mecanismul de consituire al imaginii urbane.

Exista 3 sisteme racordare.
Unitatea semnificativa de spatiu.
Compozitia urbana=opera de arta.
Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de S T R U C T U R A D E ID E N T IF I C A R E

activitate. C A P A C IT A T E A D E
STRU CTUR A
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent IM A G IN E A
S P A T IU L U I
ID E N T IF IC A R E A
IN D IV ID U L U I

La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie F IZ IC /R E A L

- enuntul se constituie ca valori compozitionale

spatiale.
“Ambient”- inteles tripolar S T R U C T U R A D E M O G R A F IC A
S T R U C T U R A S O C IA L A

S T R U C T U R A D E ID E N T IF I C A R E
IM A G IN E A
M E N TA LA
S E M N IF IC A T IE

S I S T E M U L S P A T I U L U I F IZ IC /R E A L S IS T E M U L S P A T IU L U I R E F L E C T A T
Nevoia de moral
N E V O I A D E A M B IE N T S IS T E M U L S P A T IU L U I D E R E F E R IN T A

Nevoia de
existenta S U B S IS T E M T E O R E T IC S U B S IT E M M E T O D O L O G IC

Nevoia de social

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu

trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija.