PORTOFOLIU

VIZIREANU MIHAELA-CRISTINA
MEIE, ANUL II

TEMA 2. Comentați atitudinea managerială următoare: Nu

sunt specialist pe disciplina respectivă, nu mă amestec în lecția
profesorilor școlii. Fiecare să răspundă pentru ceea ce face, în fața
inspectoratului de specialitate.

Consider că această atitudine managerială face referire la stilul de

conducere relaxat, deoarece managerul care este ilustrat în paragraful de mai
sus, spune: nu mă amestec. De aici poate reieși ideea că managerul/directorul le
lasă subordonaților (profesorilor) întreaga libertate de acțiune și decizie.
Acest tip de manager/director are nenumărate responsabilități în ceea ce-i
privește funcția și consideră că nu este datoria lui să se implice în activitățile
specifice fiecărui domeniu de educație.
Responsabilitățile directorului diferă de cele ale profesorului. De pildă,
profesorul de Limba română trebuie să știe foarte bine (să fie specialist pe
Limba română) ce are de făcut în fața elevilor săi. Este necesar ca profesorul de
Limba română să dețină la superlativ capacități și aptitudini referitoare la
domeniul său. Profesorul de Limba română trebuie să fie competent și să
reușească să facă față tuturor situațiilor dificile întâmpinate la clasă. La fel se
întâmplă și cu profesorul de matematică, de biologie, de istorie, de geografie, de
chimie, etc.
Fiecare să răspundă pentru ceea ce face în fața inspectoratului de
specialitate. Dacă managerul/directorul este direct răspunzător în fața
inspectoratului pentru alegerile și deciziile sale, fără ca vreun profesor să poată
interveni, de asemenea, cadrul didactic specializat pe o anumită disciplină, în
momentul în care participă la o activitate în cadrul unei inspecții (de exemplu,
inspecția pentru definitivat), trebuie să dea explicații cu privire la programul și
la documentele pe care le-a pregătit, asumându-și întreaga responsabilitate.
În situația dată, directorul nu se implică direct în activitatea didactică a
profesorilor, ci le lasă libertatea de a fi profesori experți în domeniul lor de
specialitate.
 TEMA 3. a) Redactați, în paralel (pe două coloane), lista
aspectelor care vă plac și a celor care vă deranjează în stilul
managerial al unui manager de instituție școlară pe care l-ați
întâlnit într-un context profesional.
 Anul trecut, am întâlnit în cadrul unei grădinițe un manager pe care îl
descrie foarte bine stilul democratic.

Mi-a plăcut... Nu mi-a plăcut...

• managerul era orientat spre • deși comunicarea și climatul
grup afectiv au fost punctele forte pentru
reușita în echipă, totuși, unii
subordonați au exagerat uneori,
deoarece pierdeau timp în discuții
inutile
• managerul ne implica foarte • angajații de pe nivelele
bine atât la nivel individual, cât și în inferioare (îngrijitoare și femeia de
grup pentru fixarea obiectivelor de serviciu) nu au fost încurajate să-și
atins și a metodelor de lucru, precum exprime părerile.
și în evaluarea performanțelor
• apreciez faptul că a asigurat
o relație de bună colaborare cu noi,
subordonații
• apreciez faptul că a reușit să
stabilească o atmosferă plăcută de
lucru în cadrul grădiniței, bazată pe
un climat de lucru socio-afectiv
• a promovat independența de
a acționa a cadrelor didactice
• a arătat atașament față de
organizație
• a stimulat formarea unei
legături puternice între angajați
• a apreciat eforturile noastre
prin laude și complimente pe
parcursul ședințelor sau față în față.
 b) Reprezentați, verbal sau iconic, tipul de management preferat.

Tipul de management pe care îl prefer este cel motivant, deoarece

consider că datorită unui manager motivant, instituția școlară (sau oricare altă
organizație) poate avea nenumărate reușite.

Una dintre abilitățile cheie ale managerului constă în motivarea

angajaților. Dacă subordonatul este motivat, atunci reușitele instituției ar putea
să crească.
Managerul motivant are câteva trăsături, pe care le consider utile pentru
buna funcționare a unei organizații:
• un manager care își motivează angajații este temperat atunci
când apar conflicte între membrii organizației, pentru a nu se isca și mai mari
controverse
• este capabil să transmită clar subordonaților obiectivele de
îndeplinit
• intervine atunci când este nevoie de el pentru realizarea unor
sarcini sau pentru rezolvarea unor tensiuni
 • pune la dispoziția angajaților cursuri de perfecționare,
materiale necesare pentru a realiza o activitate didactică de calitate
• implică subordonații în luarea deciziilor: le oferă posibilitatea
de a-și exprima țelurile pe care le propun spre atingere și acționează alături de ei
pentru îndeplinirea lor
• agreează planurile de acțiune ale subordonților, pe care le
monitorizează.

TEMA 4. Comentați aserțiunea: Puterea care trebuie

dovedită nu există.

Consider că un manager nu trebuie să se bazeze pe putere pentru a

conduce și a dirija o instituție.
Puterea care trebuie dovedită nu există, cred că se îndreaptă spre un stil
de conducere autoritar. Un termen esențial pentru managerii autoritari este
supunerea celor din jur. Managerul care se ghidează conform aserțiunii
prezentate sunt infatuați. Ei doresc să își dovedească supremația prin control
riguros al subordonaților, dar totodată au nevoie de recunoașterea celor din jur
pentru a-și întări sentimentul stimei de sine.
Un manager încearcă să-și arate puterea atunci când ea nu există! Din
cauza unor factori precum, frustrare, neîncredere, teamă, rigiditate, managerii
adoptă o atitudine infatuată cu cei pe care îi are în subordine.
Comunicarea managerială are loc numai pe verticală în acest caz, de sus
(de la manager) în jos (către subordonați). În schimb, se va dezvolta
comunicarea neoficială între angajați, cu rolul de sabotare a șefului autoritar. Se
creează o atmosferă de ostilitate între manager și subordonat.

TEMA 5. a) Ce așteaptă de la managerul școlar: personalul

didactic, personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, elevii,
părinții, vecinii, comunitatea, inspectoratul școlar, ministerul
educației?

• personalul didactic așteaptă: motivare pentru formarea

continuă, crearea în unitate a unui climat optim desfășurării procesului de
învățare, aprecieri în urma rezultatelor obținute pentru gradele didactice precum
și acordarea gradațiilor de merit, condiții necesare pentru studierea și culegerea
manualelor pentru elevi, materiale variate, aprobarea concediilor de odihnă.
 • personalul didactic auxiliar așteaptă: implementarea unor
planuri de formare profesională, aprobarea concediilor de odihnă.
• personalul nedidactic așteaptă: implementarea unor planuri de
formare profesională, aprobarea concediilor de odihnă.
• elevii așteaptă: stabilirea necesarului de burse școlare, asigurarea
manualelor școlare pentru elevii din învățământul obliagatoriu, organizarea de
concursuri.
• părinții așteaptă: ofertă educațională reușită.
• vecinii așteaptă: înțelegere la nivel de disciplină
• comunitatea așteaptă: rezultate bune.
• inspectoratul școlar așteaptă: un raport anual asupra calității
educației în unitatea pe care o conduce, informarea cu privire la rezultatele de
excepție ale personalului didactic propus pentru conferirea distincțiilor și
premiilor, conform prevederilor legale, proiectului planului de școlarizare.
• ministerul educației așteaptă: primirea rezultatelor unității de
învățământ
b) Ce așteaptă managerul școlar de la: personalul didactic,
personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, elevii, părinții,
vecinii, comunitatea, inspectoratul școlar, ministerul educației?

• personalul didactic: să aibă studii specifice postului, să aibă

vechime, să stabilească strategii didactice optime, să elaboreze documente de
proiectare, să proiecteze activități extracurriculare, să organizeze și să dirijeze
activitatea de predare-învățare, să utilizeze materiale didactice adecvate, să
identifice și să valorifice posibilitățile de învățare ale elevilor, să eficientizeze
relația profesor-familie, să aprecieze calitativ și cantitativ rezultatele elevilor, să
gestioneze situațiile conflictuale în relația profesor-elev, profesor-profesor,
profesor-familie, să-i trateze diferențiat pe elevi în funcție de nevoile specifice,
să participe la activități metodice, stagii de formare, grade didactice.
• personalul didactic auxiliar (de pildă, contabilul): studii,
vechime, să aibă cunoștințe temeinice în ceea ce privește sistemul organizatoric
și financiar-contabil, să gestioneze din punct de vedere financiar, întregul
patrimoniu al unității de învățământ în conformitate cu dispozițiile legale și cu
hotărârile Consiuliului de Administrație.
• personalul nedidactic (de pildă, femeia de serviciu): să răspundă
de bunurile materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune, să măture
zilnic holurile și celelalte încăperi ale școlii, să spele geamurile și să șteargă
praful, să manifeste disponibilitate către dialog, receptivitate, calm, tact, în
relațiile de serviciu, să fie cinstit, disciplinat, loial.
• elevi: rezultate deosebite la concursuri, olimpiade, competiții
sportive, festivaluri naționale și internaționale.
• părinți: cooperare (implicarea lor în diferite comitete), comunicare,
organizare.
• vecini: înțelegere în anumite situații (de pildă, dacă grădinița este
înconjurată de blocuri și este dotată cu spații de joacă afară, managerul poate
negocia cu locatarii un timp de joacă, pentru a evita zgomotul la ore nepotrivite
și de asemenea pentru a evita o polemică cu aceștia).
• comunitate: proiecte de parteneriate (infrastructură școlară, dotări:
bibliotecă, laboratoare, etc).
• inspectoratul școlar: să ofere sprijin în rezolvarea diverselor
probleme apărute la nivel de instituție, avize pentru optionale, pentru planul de
școlarizare.
• ministerul educației: finanțare, materiale necesare pentru unitatea
de învățământ.
 TEMA 8. Instituție - ansamblu de servicii având în
componență o anumită ramură de activitate; formă de organizare
a raporturilor sociale, repetate și tipizate potrivit normelor
juridice stabilite pe domenii de activitate.
Organizație - asociație de oameni cu concepții și
preocupări comune, conform unui regulament, statut în vederea
depunerii unei activități comune.
Pornind de la explicarea celor doi termeni, analizați modul
în care ar trebui percepută școala. Argumantați răspunsul dat
într-un eseu.

Școala este veriga cea mai importantă a sistemului de învățământ. Ea

poate fi percepută din două perspective: ca instituție și ca organizație.
Instiuția este un ansamblu de servicii având în componență o anumită
ramură de activitate; formă de organizare a raporturilor sociale, repetate și
tipizate potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate. Din punctul
meu de vedere, sub aspect instituțional, școala ar trebui percepută ca fiind o
totalitate de statusuri și roluri cu scopul de a conduce la îndeplinirea unor
necesități ale indivizilor, dar și la îndeplinirea unor funcții sociale.
Organizația este o asociație de oameni cu concepții și preocupări
comune, conform unui regulament, statut în vederea depunerii unei activități
comune. Consider că privită ca organizație, școala este unitatea de bază a
sistemului de învățământ care are menirea de a forma și dezvolta structurile de
personalitate ale elevului, potrivit desfășurării unui proces didactic care se
derulează în conformitate cu obiectivele specifice.
Între cele două abordări (școala privită ca organizație și școala privită ca
instituție) există o relație de dependență. Astfel, organizația școlară susține un
cadru mai bine structurat, în urma căruia normele și regulile stabilite la nivel
general-instituțional, sunt aplicate la situații concrete, atingând nivelul maxim de
eficiență managerială. Mai clar, aceasta se referă la transformarea actorilor
școlii (director, profesor, elev, personal administrativ) în agenți organizaționali,
care reușesc să se adapteze la condiții noi și de inovare pedagogică nu doar să
reproducă norme insituționale.
Organizația școlară reflectă la nivel insituțional unele trăsături. De pildă,
funcțiile și structurile specifice sunt concretizate la nivelul normelor legislative.
Sau documente precum, planul de învățământ, programele școlare, conțin idealul
și scopurile pedagogice determinate social.
În concluzie, atât școala percepută ca instiuție cât și ca organizație, pun
accent pe interacțiunea dintre indivizi și structurează relațiile dintre aceștia.
Școala privită ca instituție funcționează dacă are la bază un sistem de norme și
reguli, iar ca organizație școala funcționează punând accentul pe relațiile dintre
oameni pentru atingerea unor scopuri comune, în vederea muncii realizate.
 TEMA 9. a) Faceți parte dintr-o organizație în care
managerul e puternic, capabil să-și aleagă o echipă bună de lucru.
• Cu ce tip de cultură organizațională aveți de-a face?
În situația dată, în care managerul e puternic și reușește să își aleagă o
echipă bună de lucru, avem de-a face cu o cultură de tip pânză de păianjen.
Sursa de putere se află în centru, fiind înconjurată de cercuri concentrice de
influență.
• Ce puncte slabe îi găsiți?
Un punct slab al culturii pânza de păianjen, ar putea fi faptul că
managerul nu se centrează pe un grup de oameni, ci doar pe unul singur. Acest
lucru conduce către devalorizarea resurselor multor membrii din organizație,
deoarece managerul nu reușește să cunoască potențialul tuturor subalternilor.
Al doilea punct slab al acestui tip de cultură îl constituie faptul că
managerul poate fi lipsit de o semnificativă cantitate de informații, deoarece nu
reușește să afle punctele de vedere ale tuturor membrilor din organizație.

b) Faceți parte dintr-o organizație structurată ierarhic, cu o

organigramă bine stabilită bazată pe fișa postului.
• Cu ce tip de cultură organizațională aveți de-a face?
În situația dată, în care aș putea face parte dintr-o organizație structurată
ierarhic, cu o organigramă bine stabilită bazată pe fișa postului, avem de-a face
cu o cultură de tip templu grecesc. Acest tip de cultură se centrează pe rol, iar
organizația are seturi de roluri care, unite într-o ordine logică, realizeză munca.
• Ce puncte slabe îi găsiți?
Un punct slab al culturii templu grecesc, ar putea fi faptul că apare
centrarea pe tradițional (fiecare persoană are cunoștințe despre cum se realizează
doar o anumită sarcină de lucru, nereușind să facă față altor sarcini).
Al doilea punct slab este faptul că în acest caz nu se valorifică
perfecționarea angajaților.
c) Faceți parte dintr-o organizație în care grupurile de lucru
se pot schimba în funcție de sarcină, ierarhia fiind pe planul al
doilea.
• Cu ce tip de cultură aveți de-a face?
În situația dată, în care aș putea face parte dintr-o organizație în care
grupurile de lucru se pot schimba în funcție de sarcină, ierarhia fiind pe planul al
doilea, avem de-a face cu o cultură de tip rețea. Acest tip de cultură se centrează
pe sarcină.
Un punct slab al culturii de tip rețea este faptul că există șanse mari, în
cazul în care managerul nu este foarte inteligent, să se creeze haos și să primeze
dezorganizarea în cadrul instituției.
Al doilea punct slab al acestei culturi îl constituie faptul că liderul se
schimbă de fiecare dată concomitent cu modificarea sarcinilor de lucru. Acest
fapt poate determina un stil de conducere lejer ( ceea ce la început pare
satisfăcător, dar conduce către lucrul la întâmplare).

• Care este tipul de cultură ideal pentru dumneavoastră?

 Tipul de cultură ideal pentru mine este cea roi, deoarece se centrează pe
persoană. În cadrul acestei organizații, membrii capătă o importanță majoră,
ceea ce o consider a fi un avantaj, pentru că aș avea certitudinea că ideile și
cunoștințele mele vor fi auzite în mod sigur de către manager și mai apoi puse în
practică în folosul instituției.

• Cum puteți ajunge la ea?

Dacă aș fi manager mi-ar plăcea ca organizația mea să aibă o cultură de
tip roi. Consider că tipul de cultură organizațională se află în relație de
dependență cu stilul managerului, deoarece acesta din urmă determină formarea
culturii organizaționale. Potrivit tipului de cultură roi, eu ca manager ar trebui să
ajung la ea adoptând un stil de conducere motivant și să mă axez pe necesitățile
subordonaților mei, dar și pe relațiile ce se stabilesc între ei pentru a evita
situațiile tensionate ce s-ar putea ivi. Pentru buna funcționare a organizației, ar
trebui să le ofer angajaților toate materialele de care au nevoie pentru a
desfășura activități de calitate și să încerc să îi implic în luarea deciziilor, pentru
a reuși să arate tot timpul interes pentru sarcinile de îndeplinit.