LICEUL TEHNOLOGIC “DIMITRIE GUSTI”

SILOGISMELE LUI NICHITA STANESCU

ELEV PROFESOR
Marin Mihaela Elena Petre Leonte
Clasa IX A
 CUPRINS

1. Silogismele. Prezentare generala

2.
NICHITA STANESCU – PREZENTARE GENERALA
Nichita Stănescu a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem
al Academiei Române.
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul
dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o
denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Nichita Stănescu aparține, temporal
și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 - 1970.
Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari,
precum Alexandru Condeescu[7] și Eugen Simion, un poet de o
amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din
categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din

Ploiești, iar între 1952 - 1957 a urmat cursurile Facultății de
Filologie a Universității din București.

PREMIILE LITERARE

1. 1964 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii O viziune a sentimentelor

2. 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii Necuvintele

3. 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de eseuri Cartea de recitire

4. 1975 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru antologia de poezie “Starea poeziei” (selecție de
autor)

5. 1975 Premiul Internațional „Gottfried von Herder”

6. 1978 Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul de poezii Epica

Magna

7. 1982 Premiul „Cununa de Aur” al Festivalului internațional Serile de Poezie de la

Struga (Macedonia iugoslavă)

În acest bâlci al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de
“ unitate fără poezia lui Nichita Stănescu. Lângă răzvrătitul Ion Gheorghe, gânditorul
melancolic Ioan Alexandru și jongleri al cuvintelor cu Sorescu și Dimov, iată un
paranimf blond din Vizanț, poet limbut, plin de amenințări, gelos pe orice laudă ce-i

Page 3 of 5
 scapă, încărcat de diplomații ca o Triplă Alianță, adolescent firav, îmbătrânit în
imaginea purității, de un talent remarcabil și de un meșteșug și mai și.

Ca și autorul lui Iona, are adoratori fanatici, discipoli și exegeți neîndurați, ce nu

suferă contrazicerea. De fapt, nu trebuie dată aici o bătălie în jurul operei sale, pentru că
ea este limpede, străvezie, încărcată doar de artificii copilărești, ici și colo, iute
depistabilă pentru un ochi agil. Defoliată de excese arbitrare cu iz filozofic, de o răceală
impusă de teoreticieni ce au denaturat-o, poezia lui Nichita Stănescu... rezistă vremii.

Eugen Barbu

SILOGISMELE – PREZENTARE GENERALA

Silogismul este o formă de argumentare logică în care o propoziție (concluzia) este

inferată din alte două propoziții (premise). Exemplu: „Toate cetaceele sunt mamifere acvatice;
toți delfinii sunt cetacee; deci toți delfinii sunt mamifere acvatice”.
Aristotel a definit silogismul în Analitica prima drept „o vorbire în care, dacă ceva a fost
dat, altceva decât datul urmează cu necesitate din ceea ce a fost dat”. Silogismul reprezintă
un raționament deductiv.

STRUCTURA

1. Silogismul conține trei propoziții, două premise și o concluzie. Cel puțin o premisă
este afirmativă (se poate arăta că din două premise negative nu rezultă cu necesitate o concluzie).

2. Silogismul conține trei termeni, numiți după mărimea relativă a sferei lor: major,
mediu, minor.

3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puțin într-o premisă pentru a putea face
legătura între termenii extremi.

4. Termenii extremi, majorul și minorul, figurează separat în câte o premisă și împreună

în concluzie.

STRUCTURA STANDARD A SILOGISMULUI

Un silogism este format din 3 propoziții categorice. Premisa majoră conține termenul
major sau mediu și predicatul logic al concluziei. Premisa minoră conține termenul minor sau
mediu și subiectul logic al concluziei. Concluzia conține subiectul și predicatul.

Page 4 of 5
Exemplu:

a) Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori.

b) Premisa minoră: Socrates este om.
c) Concluzie: Socrates este muritor.

Termenul mediu este „om”, subiectul este „Socrates” (termenul minor), iar predicatul
este „muritor” (termenul major).

Page 5 of 5