LITERAȚIA, ALTERNATIVĂ EDUCAȚIONALĂ ÎNTR-O LUME

DIGITALĂ

prof. Dana Elena Moraru &

prof. Emilia Ioana Leuca,
Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița

Ce înseamnă învățare? Învățarea reprezintă

un proces natural, este un mecanism cu care ne
naștem, care permite adaptarea noastră la mediu. J.
Bruner afirma că specializarea noastră ca specie este
învățarea. Ea constituie un răspuns la o nevoie la fel
de naturală de dezvoltare pe toate planurile. Acesta
este și motivul pentru care învățarea autentică este
însoțită de plăcere și generează emoții pozitive,
satisfacție, stimă de sine.

Tehnologiile digitale și învățarea

Impactul tehnologiilor digitale asupra noilor

generații, care le utilizează din mica copilărie, pare
să fie unul profund, cu reverberații majore asupra
modului în care acestea învață, iar unii specialiști
avansează ipoteza că procesele psihice se reconfigurează în sine, plecând de la baza lor neurologică
și se desfășoară într-un mod diferit față de generațiile anterioare. Datele de cercetare susțin, cel
puțin parțial la acest moment, aceste premise. Există cercetări care au demonstrat, fără urmă de
îndoială, impactul pozitiv al tehnologiilor digitale asupra dezvoltării cognitive, formării unor
abilități de luare a deciziilor, diminuării proceselor degenerative cognitive la vârsta
bătrâneții, dar și a amplificării unor capacități motorii fine etc. Există și numeroase studii a
căror rezultate sunt cunoscute în spațiul public și care vizează efectele negative, începând cu
riscurile expunerii copiilor de mici la tehnologiile digitale, fapt care poate conduce la deficite
majore de atenție, în jurul vârstei de 7-8 ani, și poate continua cu prezentarea efectelor adverse
ale anumitor tipuri de conținuturi vehiculate în acest mediu, cu impact, de exemplu, asupra
agresivității sau a efectelor perverse ale social media asupra identității personale și stimei de
sine etc.
Sintetizând, pe baza literaturii de specialitate, trăsăturile comune ale practicilor și
dominantelor învățării tinerelor generații sunt:
 accesul rapid la informații prin accesarea Internetului;
 accesul întâmplător (nesistematizat) la informații, devenind capabili să gestioneze în timp
acest flux discontinuu de informații și să îi aloce sensuri și semnificații;
 capacitatea să desfășoare procese paralele, cu o predispoziție spre multitasking;
 deschidere spre comunicare, colaborare și participare, ceea ce conduce la o transformare
profundă la nivel de rol, din privitori pasivi, observatori ai evenimentelor, auditori în
creatori, activiști și participanți;
 motivația oferită de interesul pentru co-vârstnici lor – feedback-urile sunt solicitate, se
succed foarte rapid, impun luări de poziții etc.;

1
  manifestarea predilectă pentru imagini în defavoarea textului – abilitățile de reprezentare
iconică (de ex. prin emoticoane etc.) care tind să înlocuiască abilitățile de redactare, apărând
un alt limbaj, paralel celui scris;
 manifestarea nevoii de gratificare instantanee și recompense dese, imediat după efectuarea
unei operații sau a unei sarcini de învățare, cu impact negativ asupra capacității de stabilire
de obiective pe termen lung.
(aspecte consemnate de Conf. univ. dr. Anca Popovici, Facultatea de Psihologie și Științele
Educației, Universitatea din București, 2015)

Astăzi, funcţionalităţile calculatorului sunt bine cunoscute, nu puţini dintre pedagogii

occidentali sau chiar est-europeni recomandându-l în practica şcolară uzuală pentru următoarele
avantaje:
 Calculatorul este un mijloc mai eficient decât tabla sau foaia de hârtie de înregistrare a unor
expresii, prin linii, forme, culori. Astfel, are capacitatea de stocaj nelimitat pentru toate
felurile de informaţii, capacitatea de modificare infinită, de adiţionare şi reconfigurare,
capacitatea combinatorică multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect
grafic, colorit), posibilitatea de a opta pentru instrumente diferite de lucru (dicţionare,
enciclopedii, pagini web personalizate, baze de date).
 Calculatorul este un mijloc de construcţie şi de modernizare care combină mai multe feluri
de raportare la cunoaştere: poate stoca idei şi teorii variate, poate simula fenomene sau
realităţi fizice altfel imperceptibile (creşterea firului de iarbă, reproducerea celulelor etc.)
 Calculatorul integrat într-o reţea este un mijloc excelent de comunicare şi exteriorizare a
copilului, mai ales a celui cu inteligenţă intrapersonală, timid şi retras, de relaţionare cu cei
din mediul proxim sau îndepărtat..
 Calculatorul este un mijloc excelent de experimentare la vârsta infantilă: în faţa monitorului,
copilul descoperă mai uşor universul, experimentează reacţii în faţa lui, chiar reordonează
datele existenţei, în acord cu nevoile şi aspiraţiile sale.
 Calculatorul este un dispozitiv excelent de programare; prin intermediul lui, se pot executa
operaţii proiective, se poate stabili o anumită succesiune de secvenţe cu caracter operaţional,
care facilitează inclusiv dobândirea şi exersarea de abilităţi tehnice. (După T.Hadzilacos, în
Pierre Chave et. Al.,Apprendre et enseigner dans la societe de communication, Les Editions
du conseil de L Europe, Strasbourg, 2005).

Sunt şi multe dezavantaje ale utilizării calculatorului şi Internetului, atât pentru elevi, cât şi
pentru profesori:
 şablonizare;
 uniformizare;
 tentaţia de a apela la proiect;
 itemi de evaluare;
 soluţii didactice gândite de alţii;
 lipsa controlului asupra calităţii informaţiei;
 excese vizând comunicarea virtuală;
 utilizarea excesivă a site-urilor de socializare;
 irosirea timpului, accesarea jocurilor;
 distracţii facile, afectarea comunicării directe;
 alienarea;
 plagiatul;
 copierea temelor;
 sărăcia lingvistică;
 amestecarea registrelor limbii;

2
  probleme legate de scrierea corectă în limba română, de folosirea diacriticelor.

Lipsa experienţei lecturii se observă din ce în ce mai mult în vocabularul sărac al elevilor, în
comunicarea acestora care se transformă uneori într-un joc de pantomimă menit să transmită ceea ce
gândesc. Cartea şi calculatorul ocupă locuri separate în sfera preocupărilor noastre cotidiene, chiar
dacă domeniul literar şi cel al tehnologiei informatice se intersectează de multe ori.

De ce LITERAȚIA poate deveni o alternativă a învățării digitalizate?

„Literacy nu are echivalent în română şi îl vom traduce prin literaţie. În acord cu definiţia
agreată la nivel european, el se referă la dezvoltarea competenţelor de lectură şi scriere care
facilitează înţelegerea şi învăţarea, folosirea şi evaluarea critică a informaţiilor furnizate în
moduri variate care includ texte scrise, electronice şi imagini”, spune Liliana Romaniuc,
directoarea Seven Hills International School.

Gradele de analfabetism au fost stabilite deja prin cercetări realizate la nivel internaţional,
iar în literatura de specialitate se utilizează termenul de literacy. Potrivit standardelor, există trei
niveluri de literaţie, toate cu corespondent în testările PISA, cele care ne clasează pe ultimele locuri
din lume – de exemplu, locul 49 din 65 la secţiunea lectura şi înţelegerea textului, în 2009.
Literaţia de bază (baseline literacy – alfabetizare) înseamnă cunoaşterea literelor, a
cuvintelor şi a structurii textului necesare lecturii şi scrierii, competenţe care corespund nivelului 1
din testele PISA. Aşadar, lipsa acestor competenţe încadrează o persoană în rândul analfabeţilor
„clasici”, care nu ştiu să scrie şi să citească.
La un nivel mai profund se află literaţia funcţională (functional literacy), care  presupune
abilitatea de a citi, scrie şi înţelege, cea care permite persoanei să „funcţioneze” în societate, în viaţa
personală, la şcoală şi la serviciu.
Al treilea nivel este reprezentat de literaţia multiplă (multiple literacy), care reprezintă
capacitatea persoanei de a folosi competenţele de lectură, scriere, înţelegere şi de realizare a
conexiunilor pentru a produce, interpreta şi evalua critic informaţia citită.

Pornind de la premisa că „toți profesorii sunt profesori de lectură” (Brozo & Simpson, 2007;
Fisher & Ivey, 2005) apare nevoia responsabilizării fiecărui cadru didactic în raport cu formarea și
dezvoltarea competențelor de literație ale elevilor indiferent de disciplina predată.

Constatări personale:

Așadar, contextul general ne indică că:

În ultimii ani, la nivel micro, elevii

întâmpină dificultăți în înțelegerea textului
citit/scris, fenomen care la nivel macro este
cunoscut ca analfabetism funcțional.

La nivelul clasei a V-a C din Școala

Gimnazială Nr. 1 Bistrița, am identificat
următorul context specific:
• elevii au capacitate redusă de
comprehensiune a unui text ştiinţific
din domeniul biologiei;
• elevii se confruntă cu o invazie de
termeni ştiinţifici, pe care nu știu să-i gestioneze;
• elevii nu au exerciţiul specific de a munci în grup la ora de biologie;
3
 • elevii au capacitate redusă să transfere informaţiile ştiinţifice dintr-un text suport într-un text
lacunar;
• elevii au competențe, dar nefinisate, de transpunere a informaţiilor ştiinţifice sub formă de
organizator grafic/schemă logică;

Pornind de la problemele identificate, am încercat, pe parcursul unității de învățare Grupe de

viețuitoare, să remediem problemele identificate. Astfel, am conceput un set de mai multe lecții, în
care componenta literației să fie dominantă.

Scopul propus a fost de dezvoltare a competențelor de învățare la disciplina Biologie prin literație.

Obiectivele propuse au fost:

Elevii:

• să identifice surse de informații privind vieţuitoarele din

Regnul Bacteria, Protista, Fungi în manual/ capitol/ rubrica
dicționar;
• să recunoască specii din cele trei regnuri în imagini
vizuale;
• să transfere informaţiile ştiinţifice dintr-un text suport într-
un text lacunar sau eseu;
• să confirme sau infirme predicţia iniţială;
• să utilizeze corect informațiile științifice/vocabularul într-
un text lacunar și pentru rezolvarea de itemi cu alegere
simplă/ duală (adevărat/fals);
• să extragă ideea principală dintr-un fragment/text;
• să transfere informaţiile ştiinţifice dintr-un text suport într-
o schemă logică;
• să coopereze pentru realizarea sarcinii folosind metode de
cooperare în grup;

Am aplicat intervenția cu următoarele coordonate:

• Orizont de timp: 5 ore

• Modelul de proiectare și implementare a fost cel bazat pe gândirea critică.;
• Metode utilizate: lectura/rezumatul în perechi; ghidul de anticipație; conceperea unui
organizator grafic/ scheme logice; completarea textului lacunar;
• Mijloace didactice: fișe de lucru cu texte suport, texte lacunare; fișe de evaluare formativă,
sumativă;

Evaluarea intervenției am realizat-o prin:

• test de impact;
• teste de evaluare formativă și sumativă a
competențelor de literație;

Reflecție:

4
 • Considerăm că aceste lecții au fost de impact, lucru regăsit și în chestionarul aplicat, căci
elevii s-au declarat încântați de activitățile desfășurate și își doresc în continuare să învețe
prin implicarea în astfel de activități de învățare.
• Evaluarea formativă a indicat că au nevoie de îmbunătățirea competențelor de literație.
Exersarea acestor metode, desigur a dus la îmbunătățirea lor, ceea ce a demonstrat evaluarea
sumativă.
• Am întâmpinat greutăți legate de gestionarea timpului, organizarea echipelor, aplicarea
metodelor, adică am avut de învățat lucruri despre literație și în continuare trebuie să ne
dezvolăm competențele de aplicare a metodelor specifice acesteia.
• Desigur, considerăm că trebuie să perseverăm în aplicarea metodelor didactice specifice
literației, pentru că competențele pot fi dezvoltate în continuare… atât la noi, ca și profesori,
cât și la elevii nostrii…

Extindere:

Am putea extinde aplicarea metodelor și celorlalte clase de gimnaziu. Probleme legate de text:
citit, înțelegerea textului citit/scris, vocabular, extragerea ideilor principale, transpunerea
informațiilor în contexte noi, rămân în continuare provocări ale învățământului contemporan, pe
care le putem remedia prin implicare personală la oricare dintre disciplinele studiate.

Bibliografie: *** Suport de curs Literație și gândire critică pentru învățare, Asociația Lectura și
scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice România, mai – decembrie 2019
Webgrafie:
https://researchandeducation.ro/2018/03/25/eu-invat-tu-inveti-care-este-impactul-tehnologiilor-
digitale-asupra-invatarii.html, accesat la data de 06.02.2020
https://edict.ro/avantaje-si-dezavantaje-ale-utilizarii-calculatorului-in-procesul-de-invatamant/
,accesat la data de 06.02.2020
https://www.arlromania.ro/2015/02/06/literatia-revolutia-educatiei-gandesti-ce-scrii-si-ce-citesti-
profesionisti-care-au-luat-initiativa-pentru-schimbare/ , accesat la data de 06.02.2020