PROIECT DE LECŢIE

Profesor:Dionysatos Madalina
Data:
Clasa: a XI - a E filologie
Disciplina: Limba şi literatura română
Aria curriculară Limbă şi comunicare
Manual – Editura Art
Unitatea de învăţare: ROMANTISMUL
Text suport: Luceafărul de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei:predare si receptare; recapitulare si sistematizare
Competenţe generale:
1. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2.4. folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
3.3. elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate;

Competente specifice:
1. să enunţe sursele folclorice care stau la baza textului eminescian;
2. să identifice asemănările şi deosebirile dintre basmul folosit ca sursă de inspiraţie şi poemul eminescian;
3. să precizeze formele în care sunt asimilate elemente din diferite mitologii;
4. să justifice originalitatea poemului eminescian prin raportare la surse;
5. să preziceze care este structura poemului;
6. să identifice cele două planuri (uman-terestru, universal-cosmic).

Metode şi procedee: lectura explicativă, conversaţia catihetică şi cea euristică, învăţarea prin descoperire, problematizarea, harta conceptuala

Material didactic:
fişe cu tabloul supus analizei, volumul cu poezii de Mihai Eminescu, manualul, ; fişe cu sarcini pentru grupe, coli tip flip-chart, markere.

Bibliografie:
 G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Chişinău, Editura Hyperion, 1993
 Tudor Vianu, Despre stil si artă literară, Editura Tineretului, 1965
 Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
 Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003

1
  Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
 Manual ART, clasa a XI-a

I ORĂ – surse de inspiraţie ale poemului

STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Definesc conceptelor
4’ Anuntarea titlului si enuntarea obiectivelor Frontal Manualul Conversaţie temă şi motiv literar.
dirijată Exemplificare.
Reactualizarea unor cunoştinţe-ancoră, concepte operaţionale: Fişele Precizarea trasăturilor
temă, motiv, romantism. elevilor romantismului
(succint)
Notează în caiete a
Evocare titlului lecţiei şi a
O1,O2,O3,O4 ETAPA COMPREHENSIUNII Frontal Tabla Conversaţie data apariţiei
20’ Apariţia poemului – Viena, aprilie 1883 în Almanahul Societăţii Frontal poemului.
academice social-literare „România jună” apoi în revista Răspund întrebării
„Convorbiri literare.” lansate de profesor,
Frontal Tabla Conversaţie în funcţie de
dirijată cunoştinţele pe care
le detin sau de
intuiţie.
Sursele de inspiraţie ale poemului.
Elevii au avut ca temă identificarea surselor de insipaţie ale
poemului. Pezintă pe rând aceste surse: Elevii prezintă
1. surse folclorice: informaţiile care le
 Fata din grădina de aur Exerciţiul deţin cu privire la
sursele de inspiraţie
 Mitul Zburătorului ale poemului.
Profesorul corectează
şi completează
2. surse filosofice:
2
  idei din filosofia lui Schopenhauer (se insistă pe informaţiile care sunt
antinomia om de geniu - om comun) notate pe tablă şi în
caietele elevilor.
 elemente din filosofia platoniciană Prin dialog cu elevii
3. surse mitologice se relevă modul în
care sunt asimilate
 motivul păcatului originar(mitologia creştină);
aceste elemente în
poemul eminescian.
 elementele cosmogonice din mitologia indiană ( Rig-
Veda

4. Interpretari ale textului

M. Eminescu:”..intelesul alegoric ce i-am dat este ca, daca
15’ geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea
uitarii, pe de alta parte, aici,pe pamant nici e capabil de a ferici
pe cineva, nici capabil de a fi fericit.El n-are moarte, dar n-are
nici noroc” Profesorul
T. Vianu vorbeşte despre „măşti lirice” în Luceafărul eul punctează aspectele
liric, proiectându-se în mai multe ipostaze: esenţiale şi le indică
- Cătălina- omul comun care aspiră la un ideal;
elevilor scrierea lor
- Cătălin- omul comun înnobilat prin iubire, bărbatul
pe caiet.
îndrăgostit;
- Demiurgul- creatorul absolut, forţa universală;
- Luceafăr-Hyperion- geniul

Lectura expresivă a textului

3
 Precizează şi apoi
Constituirea 5’ ETAPA INTERPRETĂRII Frontal Conversaţie notează în caiete
sensului Stuctura textului suport: elementele de
O5, O6  98 catrene prozodie identificate.
 392 versuri
 2 planuri (universal-cosmic şi uman-terestru) Notează în caiete
 Rima: încrucişată noile informaţii.
 Măsura versurilor: 8-7 silabe Frontal Fişa de
lucru I

Individual

Volume de
poezie Problematizare
Constituirea Profesorul
sensului Identificarea secvenţelor/tablourilor poetice şi stabilirea supraveghează munca
O5, O6 10’ eventualelor relaţii dintre ele (opoziţie/simetrie) Frontal elevilor în rezolvarea
 primul tablou – versurile 1 – 43; Fisa de Conversaţie sarcinilor de lucru.
lucru II dirijată
 al doilea tablou – versurile 44 – 64;
 al treilea tablou – versurile 65 – 85;
 al patrulea tablou – versurile 86 – 98. Conversaţie Reiau lectura textului
euristică şi identifică cele
patru secvenţe
Manualul poetice.
Exerciţiul

Identifică cuvinte ce
aparţin câmpului
semantic al spaţiului
cosmic şi al spaţiului
terestru.
ETAPA REFLECŢIEI Discuţii
Reflecţie 9’ Poezia este o capodoperă a lirismului eminescian, care valorifică Individual Caietele urmate de Notează observaţiile
4
O1, O2,O3,O4 surse folclorice, filozofice, mitologice şi autobiografice. elevilor redactare finale în caiete.
Tema pentru 1’ Frontal
acasă Identificaţi în prima parte a poemului eminescian teme şi motive
romantice.

a II-a ORĂ – prezentarea tablourilor I şi II

Obiective operaţionale: 1. să identifice problematica celor primelor două părţi ale poemului; 2. să identifice elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,
3. să identifice atmosfera tabloului; 4. să precizeze personajele şi semnificaţia acestora; 5. să precozeze metamorfozele Luceafărului (în primul tablou)
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei. Răspund întrebărilor
4’ Actualizarea informaţiilor receptate în ora anterioară (apariţia Manualul Conversaţie lansate de profesor,
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie) dirijată în funcţie de
Frontal Caietele cunoştinţele pe care
ETAPA COMPREHENSIUNII elevilor le detin.
10’
Recitarea primei părţi a poemului.
Evocare Individual
O1 Tabla Conversaţie Un elev recită prima
parte a poemului.

ETAPA INTERPRETĂRII Elevii vor identifica:

Constituirea 15’ Interpretarea primului tablou – versurile 1 – 43; Frontal Conversaţie - problematica
sensului  o poveste fantastică de iubire între două fiinţe aparţinând primei părţi a
O2, O3, O4, unor lumi diferite; poemului,
O5,  cadrul e terestru şi cosmic - elemente ale
 comunicarea este indirectă – se realizează în vis, prin cadrului terestru
oglinda,fereastra; şi ale cadrului
 fata – simbol al omului comun care aspiră spre un ideal de Frontal Fişa de cosmic,
fericire, se află la vârsta delicată când poate fi tulburată de lucru II - atmosfera
zburător; tabloului,
 visul fetei – reprezintă criza puberală, dorinţa de realizare Individual - personajele şi
prin dragoste, rezolvată mitologic prin motivul semnificaţia
5
 zburătorului; Volume de acestora
 dragostea pentru Luceafăr – reprezintă aspiraţia spre poezie Problematizare - motivul
absolut; dorinţa omului comnu de a-şi depăşi condiţia, zburătorului
strâmtă, limitată de muritor; - metamorfozele
 respingerea Luceafărului – refuzul, spaima de nemurire, Frontal Luceafărului
Constituirea care pentru om înseamnă moarte (sau incapacitatea de a-şi Conversaţie (înger, demon)
sensului depăşi sfera); dirijată - semnificaţii.
O2, O3, O4,  Luceafărul – fiinţa superioară, geniul;
O5,  dragostea pentru fata de împărat – aspiraţia spre concret
(dar în sensul cunoaşterii) sau spre o altă formă a materiei Conversaţie Indică expresiile care
universale; euristică o unicizează pe fata
 metamorfozele Luceafărului ( “înger” şi “demon”) – Manualul de împărat.
capacitatea geniului de a-şi da alt chip, mai concret,
păstrându-şi unitatea contrariilor din care este întrupat, ca Exerciţiul Justifică hotărârea
şi esenţa superioară-mitul zburatorului; Luceafărului de a se
 hotărârea de a se sacrifica – dorinţa de cunoaştere; obiectul sacrifica.
cunoaşterii – fata de împărat – devine şi obiect al pasiunii
omului de geniu, pentru care el vrea să renunţe la Noteză în caiete
nemurire. informaţiile noi.

Interpretrea celui de-al doilea tablou – versurile 44 – 64

10’ Elevii vor identifica:
 început de idilă între semeni;
- problematica
 cadrul este terestru ;
părţii a II-a a
 atmosfera este intimă, familiară ; poemului,
 gesturile sunt rapide, stereotipe ; - elemente ale
 comunicare este directă ; cadrului terestru;
 Cătălin şi Cătălina – exponenţii individuali ai aceleiaşi - atmosfera
lumi (sau simbolul « perechii » în plan uman) tabloului,
 refuzul iniţial al Cătălinei – reacţie de orientare - personajele şi
(manifestare a principiului feminin) semnificaţia
 nostalgia faţă de Luceafăr – ruptura dintre ideal şi real; gesturilor
 acceptarea lui Cătălin – revelaţia asemănării de structură şi acestora;
de ideal dintre fiinţele aceleiaşi lumi. Justifică nostalgia
Cătălinei dupa “un
luceafăr răsărit/ din
6
 liniştea uitariii”

Noteză în caiete
informaţiile noi.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se reiau ideile principale ale celor două tablouri stabilindu-se Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile
O1, O2,O3, diferenţele dintre ele. Se notează în caiete, dacă este cazul, elevilor finale în caiete.
O4,O5 informaţiile care nu au fost notate pe parcursul analizei.
Tema pentru 1’ Valorificâd informaţiile din clasă comentaţi primelor două părţi ale Frontal
acasă poemului (refaceţi firul evenimenteler, motivaţi reacţiile şi
replicile eroilor, caracterizaţi cadrul şi atmosfera).

a III-a ORĂ – comentarea tablorilor III şi IV

Obiective operaţionale: 1. să identifice problematica ultimelor două părţi ale poemului; 2. să identifice elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,
3. să identifice atmosfera tabloului; 4. să precizeze personajele şi semnificaţia acestora; 5. să identifice simetria dintre ce le două planuri(uman-trestru şi universal-cosmic)
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei. Răspund întrebărilor
14’ Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia Manualul Conversaţie lansate de profesor, în
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, dirijată funcţie de cunoştinţele pe
comentarea tablourilor I şi II) Frontal Caietele care le detin.
elevilor
Evocare ETAPA COMPREHENSIUNII
O1 5’ Conversaţie
Lectura părţii a III-a a poemului. Individual Tabla
ETAPA INTERPRETĂRII Elevii vor identifica:
Constituirea 10’ Interpretarea celui de-al treilea tablou – versurile 65 – 85: Frontal Conversaţie - problematica părţii a
sensului  zborul intergalactic al Luceafărului,drumul cunoasterii III-a a poemului,
O1, O2,O3, O4,  dialogul cu Demiurgul; - elemente ale cadrului
 cadrul este cosmic; cosmic,
 atmosfera – glacială, - atmosfera tabloului,
 limbajul – senţios, gnomic - personajele şi
 Demiurgul – absolutul ( ideea de materie universală Frontal Fişa de semnificaţia acestora
lucru IV - semnificaţii.
7
 superior organizată) Explică versul “tu izvor
 Hyperion – formă individualizată a absolutului (hyper- Individual eşti de vieţi », insistând
ion= cel care merge deasupra) pe forma de plural a
 dorinţa lui Hyperion de a fi dezlegat de nemurire pentru Volume substantivului « vieţi ».
« o oră de iubire » = dorinţa de a primi o altă structură, de poezie Problematizare
compatibilă cu ideea de dragoste – ca mijloc de Argumenteză atitudinea
cunoaştere ; Demiurgului, având în
Constituirea  refuzul Demiurgului = imposibilitatea obiectivă de a mai Frontal vedere opoziţia « ei » -
sensului coborî treptele de organizare a materiei universale; Conversaţie « noi », stabilită de
O1, O2,O3, O4  consecvenţa în atitudine a lui Hyperion = şi geniul are o dirijată acesta.
limită de cunoaştere (în viziunea poetului, acesta Precizează care sunt
declaşează drama în două sensuri: de cunoaştere şi ofertele Creatorului,
afectivă). Conversaţie pentru a-l convinge pe
Manualul euristică Hyperion să renunţe la
gândul desprinderii de
Interpretrea celui de-al patrulea tablou – versurile 86 – 98 : nemurire şi semnificaţia
10’  cuprinde povestea fericirii omului prin iubire şi revelaţia Exerciţiul acestora.
Luceafărului asupra diferenţelor dintre cele două lumi; Elevii vor identifica:
 cadrul e din nou terestru şi cosmic; - problematica părţii a
IV-a a poemului,
 atmosfera e pe de o parte feerică, intimă,senzuală, pe de
- elemente ale cadrului
altă parte – rece, distantă, raţională;
terestru;
 replicile fetei şi ale Luceafărului se constituie la niveluri
- atmosfera tabloului,
de înţelegere diferită.
- personajele şi
 idila pământeană = împlinirea aspiraţiei spre fericire a semnificaţia
perechii pământene gesturilor acestora;
 a treia invocaţie a Luceafărului = dorinţa superstiţioasă a Identifică elementele
fiinţei pământene de a-şi prelungi fericirea prin protecţia cadrului eminescian care
unei “stele ce noroc”; oferă armonie cuplului de
 răspunsul final al Luceafărului = constatare rece, îndrăgostiţi.
obiectivă, a diferenţelor fundamentale, între două lumi Explică de ce Cătălina
antinomice: una trăind starea pură a contemplaţiei, nu-i mai cere
cealaltă – starea instinctualităţii oarbe în cercul strâmt al Luceafărului să-i
norocului, al şansei de a se împlini sau al neşansei. lumineze viaţa, ca în
primele două invocaţii, ci
norocul.
Comentează opoziţiile
dintre “cercul vostru
strâmt” şi “lumea mea”
pe de o parte şi
8
 “eu”/”altul” pe de altă
parte.
Motivează transformarea
Cătălinei din
“preafrumoasă fată” în
“chip de lut”.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se reiau ideile principale ale celor două tablouri stabilindu-se Individual Caietele Discuţii Notează în caiete, dacă
O1, O2,O3, O4 diferenţele dintre ele. elevilor este cazul, informaţiile
Se compară informaţiile noi cu cele cunoscute din orele care nu au fost notate pe
anterioare. parcursul analizei.
Se observă simetria poemului şi structura antitetică a poemului
(terestru-cosmic; uman-fantastic)
Tema pentru 1’ Valorificâd informaţiile din clasă comentaţi ultimele două părţi Frontal
acasă ale poemului ( refaceţi firul evenimenteler, motivaţi reacţiile şi
replicile eroilor, caracterizaţi cadrul şi atmosfera).

a IV- a ORĂ – genuri literare (liric, epic, dramatic); teme şi motive în poem
Obiective operaţionale: 1. să precizeze principalele interpretări ale poemului; 2. să argumenteze apartenenţa ca gen a poemului(liric, epic,dramatic),
3. să precizeze care sunt temele si motivele întâlnite în poem;
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei. Răspund
19’ Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia Manualul Conversaţie întrebărilor
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, dirijată lansate de
comentarea tablourilor I – IV) Frontal Caietele profesor, în
elevilor funcţie de
Evocare ETAPA COMPREHENSIUNII cunoştinţele pe
O1,O2 5’ Interpretări ale poemului: Conversaţie care le detin.
 alegorie şi meditaţie filizofică (Eminescu) Individual Tabla
 sinteză a categoriilor lirice, “măşti lirice” (T.Vianu) Comenteză sensul
Genuri literare în poem (liric, epic, dramatic) alegoric al
 interferenţa genurilor - caracteristică a romantismului, poemului.
conferă poeziei o mare profunzime şi posibilităţi multiple Demonstreză că
de interpretare (poveste fantastică de iubire, alegorie, cei patru actanţi
9
 sinteză a categoriilor lirice) Problematizarea sunt, în realitate,
 forma poemului este narativ-dramatică (formula de măşti lirice ale
introducere specifică basmului, prezenţa unui narator, eului liric,
povestirea la p. a III-a, existenţa personajelor, construcţia reprezentând voci
gradată a subiectului, numărul mare de verbe, caracteristic ale acestuia.
stilului narativ, prezentţa dialogului, cu formele specifice Elevii găsesc
de adresare) argumente
 poem liric, schema epică e doar cadrul, întâmplările şi potrivite pentru a
personajele sunt de fapt simboluri lirice, metafore în care susţine existenţa
se sintetizează idei filozofice, atitudini morale, stări de celor trei genuri
sensibilitate, o viziune poetică; lierare în poem.
ETAPA INTERPRETĂRII
Constituirea 10’ Teme şi motive: Frontal Conversaţie Selecteză teme şi
sensului 1. tema timpului motive romantice
O1, O2,O3 – timpul filosofic bivalent (timpul individual: “Trecu o zi, care au dus la
trecură trei”, şi timpul universal: “Şi căi de mii de ani afirmaţia că
treceau/ În tot atâtea clipe”) “Luceafărul” este
– condiţia efemeră a omului în relaţia cu timpul şi în antiteză o sinteză a
cu eternitatea Universului (“Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi Frontal Fişa de acestora.
mor spre a se naşte”, “Iar tu, Hyperion, rămâi/ Oriunde ai lucru V
apune”) Problematizare Identifică
2. tema spaţiului – ilustrată de cele două planuri spaţiale Individual versurile care
(planul uman-terestru: “În vremea asta Cătălin/ Viclean ilustrează timpul
copil de casă” şi planul universal-cosmic:”Căci unde- Volume de universal şi
ajunge nu-i hotar/ Nici ochi spre a cunoaşte”) poezie Conversaţie timpul undividual.
3. tema cosmosului – este reprezentată de axa luminii care dirijată Identifică
Constituirea străbate întregul poem, definită printr-o foarte varită gamă versurile care
sensului de motive romantice: luna, luceafărul, noaptea, cerul, Frontal evidenţiază
O1, O2,O3 stelele, haosul, geneza, zborul intergalactic: “O vin’ în Fişele de Conversaţie condiţia efemeră a
părul tău balai/ S-anin cununi de stele/ Pe-amele ceruri lucru ale euristică omului comun şi
să răsai/ Mai mândră decât ele” elevilor eternitatea
4. tema naturii – sugestivă prin crearea celor două forule Universului.
artistice de pasteluri Exerciţiul
– pastelul cosmic: “un cer de stele dedesupt/Deasupra-i cer de
stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”
– pastelul terestru: “Căci este sara-n asfinţit/ Şi noaptea o să-
nceapă/ Răsare luna liniştit/ Şi tremurând din apă.” Manualul
5. tema iubirii – tema evidentă a poemului, ilustrată prin
ideile specifice eminesciene: forţa geniului de a face
sacrificiul suprem pentru împlinirea idealului absolut de
10
 iubire: “Reia-mi al nemuriri nimb/ Şi focul din privire/ Şi
pentru toate da-mi în schimb/ O oră de iubire”,
incompatibilitatea celor două lumi: “Căci eu sunt vie, tu
eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă”; “Dar cum ai vrea
să mă cobor/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt
nemuritor/ Şi tu eşti muritoare?”
6. tema filozofică
– condiţia nefericită a omului de geniu într-o lume meschină
incapabilă să-şi înţelegă idealurile: “Trăind în cercul vostru
strâmt/ Norocul vă petrece / Ci eu în lumea mea mă simt/
Nemuritor şi rece”
– ideea genezei şi stingerii universului: “Nu e nimic şi totuşi e/
O sete care-l soarbe / E un nimic asemene/ Uitării celei
oarbe.” Găsesc versuri
– ideea timpului filosofic bivalent (individual şi universal) pentru a ilustra
– ideea filozofică “fortuna labilis” “Ei doar au stele cu noroc/ tema timpului,
Şi prigoniri de sorte/ Noi nu avem nici timp nici loc / Şi nu cosmosului,
cunoaştem moarte”. spaţiului, naturii,
7. tema folclorică iubirii şi tema
– sursa de inspiraţie (basmul) folclorică.
– formule specifice basmului
– cuvinte si expresii ale limbajului populare
– idila rustică din tabloul al II-lea
– motivul zburătorului din primul tablou.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se observă faptul că poemul este o sinteză de teme şi motive Individual Caietele Discuţii Notează
O1, O2,O3 romantice, “o sinteză de categorii lirice” după cum afirmă elevilor observaţiile finale
T.Vianu. în caiete.
Tema pentru 1’ Se completează fişa pentru portofoliu cu noile informaţii: teme şi Frontal
acasă motive în poemul Luceafărul.

11
a V-a ORĂ- specii literare în poem, originalitatea rimei eminesciene
Obiective operaţionale: 1. să explice în ce consta sintagma “scuturarea podoabelor”(T. Vianu); 2. să identifice elemente de originalitate a rimei eminesciene;
3. să precizeze care sunt speciile literare întâlnite în poem;
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei.
Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia Manualul Conversaţie Răspund întrebărilor
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, dirijată lansate de professor.
comentarea tablourilor I – IV, apartenenţa ca gen, teme şi motive Frontal Caietele
în poem) elevilor
Evocare
O3 19’ ETAPA COMPREHENSIUNII Conversaţie
Specii literare în poem: Individual Tabla
 idila pastorală
 meditaţia filozofică
 elegia
 satira Problematizarea
 pastelul
ETAPA INTERPRETĂRII
Constituirea 10’ Specii literare în poem: Frontal Conversaţie
sensului 1. idila pastorală – compune tabloul al II-lea, povestea de Identifică versurile care
O1, O2,O3 dragoste din Cătălin şi Cătălina care se desfăşoară tocmai ilustrează cel mai bine
ca iubirea dintre un flăcău şi o fată de la ţară: “Şi-n Manualul speciile literare regăsite
treacăt o cuprinse lin/ Într-un ungher degrabă/ -Dar ce în poem.
vrei, mări, Cătălin?/ Ia las’ cată-ţi de treabă”
2. meditaţia filozofică – tabloul al III-lea, numit şi “drumul Frontal
cunoaşterii” unde sunt precizate profunde idei filozofice: Caietele
“Din sânul vecinicului ieri/ e azi ce moare/ Un soare de elevilor Problematizare
s-ar stinge-n cer/ S-ar naşte iarăşi soare” Individual
3. elegia – tristeţea omului obişnuit pentru neputinţa de a se
înălţa către idei superioare: “Luceşte cu amor nespus/
12
 Durerea sa-mi alunge/ Dar se înalţă tot mai sus/ Ca să Volume de Conversaţie
nu-l pot ajunge”, dar şi tristeţea Luceafărului ce se simte poezie dirijată
Constituirea neînţeles de societate: “Trăind în cercul vostru strâmt/
sensului Norocul vă petrece/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Frontal
O1, O2,O3 Nemuritor şi rece.” Conversaţie
4. satira – ilustrată de sarcasmul poetului care se revarsă euristică
asupra superficialităţii societăţii în care trăieşte: “Şi
pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-
acel pământ rătăcitor/ Şi vezi ce te aşteaptă.” Exerciţiul
5. pastelul – prezentat prin tablouri descriptive de natură
terestră şi cosmică: Manualul
- pastelul terestru: “Şi împle cu-ale ei scântei/ Cărările din
crânguri/ Sub şirul lung de mândri tei/ Şedeau doi tineri
singuri”
- pastelul cosmic: “Un cer de stele dedesupt/ De-asupra cer de
stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”
Observaţii asupra stilului
1. “scuturarea podoabelor”(T. Vianu) stilistice
- foloseşte puţine adjective pentru a nu încărca textul cu elemente
descriptive, decorative ( în 392 de versuri apar doar 89 de
adjective cu 125 de întrebuinţări, cel mai des folosite sunt
10’ mândru (de 6 ori), frumos (de 5 ori), mare, negru, rece, alt (de 4
ori), blând, dulce, întreg, nespus, viu (de 3 ori); cele mai multe
sunt de origine latină(în afară de 9); multe sunt formate cu
prefixul ne-: nemărginit, nemuritor, necunoscut, negrait, G1
neîntrrupt, nemişcător, nespus; Identifică în poem
2. exprimarea gnomică, aforistică – conţine maxime, adjectivele care sunt
sentinţe, precepte morale, formulate în chip memorabil Pe grupe folosite în mod
(tabloul al III-lea) frecvent.
3. puritatea limbajului
- expresii şi construcţii populare
- foarte puţine neologisme: demon, himeric, haos, ideal, palat,
sferă, palid etc.
4. muzicalitatea – relizată pe două căi: G2
- prin orchestrarea subtilă a efectelor eufonice ale cuvintelor Identifică în text
(procedeul de bază e aliteraţia) neologisme.
- prin schema prozodică invariabilă: catrene de 8-7 silabe în
ritm iambic ( ∕)
- rimă originală (rimează subst./verb. tâmple/împle,
(seară)sară/apară, oglindă/prindă, viaţă/-ngheaţă,
13
 lasă/mireasă, pare/soare, rază/luminează; pron./subst.:
el/castel, ei/scântei; adv./subst.: niciodată/fată; mai
tare/mare; verb./adj, culce/dulce, G3
revarsă/întoarsă,vine/senine, căzut/necunoscut; adj./subst. Găsesc în text elemente
blând/gând; adv./pron. pos. greu/meu; numeral/pron. trei/ei de rimă originală.
etc.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se fac observaţii asupra originalităţii rimei eminesciene. Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile
O1, O2,O3 elevilor finale în caiete.
Tema pentru 1’ Se completează fişa pentru portofoliu cu noile informaţii: specii Frontal
acasă lirice în poemul Luceafărul şi observaţiile asupra stilului.

a VI-a ORĂ - evaluare

STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea informaţiilor receptate în orele anterioare
 apariţia poemului, Manualul Conversaţie Răspund întrebărilor
 sursele de inspiraţie, dirijată lansate de professor.
Evocare  structură, elemente de prozodie, Frontal Caietele
O3  comentarea tablourilor I – IV, elevilor Conversaţie
19’  apartenenţa ca gen,
 teme şi motive în poem Problematizarea
Individual Tabla
ETAPA EVALUĂRII SCRISE
Constituirea 20’ Fişă de evaluare - Luceafărul Frontal
sensului
O1, O2,O3 1. Prezintă structura compoziţională a
poemului
2. Enumeră cinci teme şi motive
romantice prezente în poem. Frontal
14
 3. Relevă sensurile cuvântului noroc în
fiecare din următoarele secvenţe:
a) Ei Cătălin, acu-i acu/ Ca să-ţi încerci
norocul. ...........................
b) Pătrunde-n codru şi în gând,/ Norocu-mi
luminează! .......................... Fişa de
c) Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă evaluare Exerciţiul
petrece................................................
4. Identifică polii antitezei pe care este
construită partea a III-a a poemului.
5. Numeşte ipostazele în care apare
Luceafărul în prima parte a
poemului.
6. Precizează cui aparţine replicile din
versurile:
“Străin la vorbă şi la port/ Luceşti fără de viaţă/ Căci eu
sunt vie, tu eşti mort/ Şi ochiul tău mă-
ngheaţă. ........................................................
“Dar cum ai vrea să mă cobor?/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum
că eu sunt nemuritor/ Iar tu eşti
muritoare?”.........................................................
Explicaţi diferenţa dintre tonul interogativ şi cel enunţiativ al
celor două intervenţii.
7. Citeşte cu atenţie următorul text:
“- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul ? / /
Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece, / Ci eu
în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.”
a) Explică metafora chip de lut, având în vedere
“portretul”iniţial al fetei.
b) Stabileşte diferenţa dintre cercul vostru strâmt şi lumea
mea.
c) Comentează sensul particular pe care poetul a vrut să-l
transmită prin versul: Norocul vă
petrece...............................................
e) Explică semnificaţia cuvântului rece.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Poezia este o capodoperă a lirismului eminescian, care valorifică Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile
15
O1, O2,O3 surse folclorice, filozofice, mitologice şi autobiografice. elevilor finale în caiete.
Se observă simetria poemului şi structura antitetică a poemului
(terestru-cosmic; uman-fantastic)
Se observă faptul că poemul este o sinteză de teme şi motive
romantice, “o sinteză de categorii lirice” după cum afirmă
T.Vianu.
Tema pentru 1’ Alcatuiti un eseu de 600-900 de cuvinte in care sa prezentati tema Frontal
acasă si viziunea despre lume in poemul “Luceafarul”

16
17
Fisa de lucru 1

1)Identificati stuctura textului suport:

 catrene
 Versuri

2)Precizati care sunt planurile pe baza carora este structurat textul:

3)Precizati:
 Rima versurilor: ...................................
 Măsura versurilor: ……………….. silabe

18
Fisa de lucru II

Identificati secvenţele/tablourile poetice şi stabiliti eventuale relaţii dintre ele (opoziţie/simetrie)

 primul tablou – versurile........................
 al doilea tablou – versurile ........................
 al treilea tablou – versurile ........................
 al patrulea tablou – versurile .....................

19
Fisa de lucru III

Interpretarea primului tablou – versurile 1 – 43;

 o poveste fantastică ..................................................................................................................................................................................

 cadrul este..................................................................................................................................................................................................

 comunicarea se realizeaza prin....................................................................................................................................................................

 ipostazele intruparii Luceafarului................................................................................................................................................................

 antiteza........................................................................................................................................................................................................

.
 puterea de sacrificiu......................................................................................................................................................................................

Interpretrea celui de-al doilea tablou – versurile 44 – 64

 început de idilă între……………………………………………………………………………………………………………………………….

 cadrul este …………………………………………………………………………………………………………………………………………

 portretul lui Catalin………………………………………………………………………………………………………………………………

 jocul dragostei……………………………………………………………………………………………………………………………………..

 Cătălin şi Cătălina …………………………………………………………………………………………………………………………….......

 nostalgia faţă de Luceafăr ..........................................................................................................................................................................

20
Fisa de lucru IV

Interpretarea celui de-al treilea tablou – versurile 65 – 85:

 zborul intergalactic al Luceafărului...............................................................................................................................................................

 scopul dialogului cu Demiurgul....................................................................................................................................................................

 cadrul este ....................................................................................................................................................................................................

 Demiurgul este...............................................................................................................................................................................................

 Hyperion este..................................................................................................................................................................................................

 dorinţa lui Hyperion de a fi dezlegat de nemurire ilustreaza............................................................................................................................

 refuzul Demiurgului sugereaza........................................................................................................................................................................

Interpretrea celui de-al patrulea tablou – versurile 86 – 98 :

 ipostaza femeii.................................................................................................................................................................................................

 cadrul este.......................................................................................................................................................................................................

 idila pământeană sugereaza.............................................................................................................................................................................

 a treia invocaţie a Luceafărului ilustreaza........................................................................................................................................................

 răspunsul final al Luceafărului ........................................................................................................................................................................

21
Fisa de lucru V

Teme şi motive:
1)tema ......................................
- timpul........................................................“Trecu o zi, trecură trei”, şi timpul..........................................“Şi căi de mii de ani
treceau/ În tot atâtea clipe”)

2) tema Conditia........................................................................ (“Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi mor spre a se naşte”, “Iar tu,
Hyperion, rămâi/ Oriunde ai apune”)

3)tema cosmosului – este reprezentată de axa luminii care străbate întregul poem, definită printr-o foarte varită gamă de motive
romantice: luna, luceafărul, noaptea, cerul, stelele, haosul, geneza, zborul intergalactic: “O vin’ în părul tău balai/ S-anin cununi de
stele/ Pe-amele ceruri să răsai/ Mai mândră decât ele”

3)tema ...................
– pastelul cosmic: “un cer de stele dedesupt/Deasupra-i cer de stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”
– pastelul terestru: “Căci este sara-n asfinţit/ Şi noaptea o să-nceapă/ Răsare luna liniştit/ Şi tremurând din apă.”

4)tema .........................................– “Reia-mi al nemuriri nimb/ Şi focul din privire/ Şi pentru toate da-mi în schimb/ O oră de
iubire”,

5)tema .........................................- “A fost odata ca-n povesti, /A fost ca niciodata”;” Iar ea vorbind cu el în somn, /Oftind din greu
suspina:”

22
 Fisa de evaluare

1. Prezintă structura compoziţională a poemului-10p

2. Enumeră cinci teme şi motive romantice prezente în poem.-10p

3.Relevă sensurile cuvântului noroc în fiecare din următoarele secvenţe: -10p

d) Ei Cătălin, acu-i acu/ Ca să-ţi încerci norocul. ...........................
e) Pătrunde-n codru şi în gând,/ Norocu-mi luminează! ..........................
f) Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece................................................

4.Identifică polii antitezei pe care este construită partea a III-a a poemului.-10p

5.Numeşte ipostazele în care apare Luceafărul în prima parte a poemului.-10p

6.Precizează cui aparţine replicile din versurile:- 10p

“Străin la vorbă şi la port/ Luceşti fără de viaţă/ Căci eu sunt vie, tu eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă. ........................................................
“Dar cum ai vrea să mă cobor?/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt nemuritor/ Iar tu eşti muritoare?”........................................................

7.Citeşte cu atenţie următorul text:-20p

“- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul  ? / / Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece, / Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.”
a) Explică metafora chip de lut, având în vedere “portretul”iniţial al fetei.
b) Stabileşte diferenţa dintre cercul vostru strâmt şi lumea mea.
c) Comentează sensul particular pe care poetul a vrut să-l transmită prin versul: Norocul vă petrece...............................................
e) Explică semnificaţia cuvântului rece.

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu

23