Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Contabilitate Sistemul Contabil Din SUA
Referat Contabilitate Sistemul Contabil Din SUA
contabil din
SUA
Cuprins
I. Generalitati
II. Organisme normalizatoare in SUA – F.A.S.B
III. Cadrul contabil general
A.Obiectivele situaliilor financiare
B.Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare
C.Reguli de prezentare a situatiilor financiare
a. Bilantul(Balance Sheet)
b. Contul de profit si pierdere(Statement of income)
c. Situatia fluxurilor de trezorerie (Statement of
cash-flows)
d. Situatia variatiei capitalurilor proprii(Changes of
stockholders’ equity)
e. Note asupra situatiilor financiare(Notes of
financial statements)
f. Raportul auditorilor(Auditor’s Report)
g.
I. Generalitati
Pentru a oferi o prezentare si o anlaiza rezonabila a contabilitatii americane si a sistemului lor
de raportare financiara ar fi nevoie de un volum separat. Pentru a cuprinde intr-un subcapitol
esenta sistemului contabil care a facut sa curga atata crenala este nevoie de discernamant. Ne
vom opri asupra informatiilor semnificative, asupra acelor aspecte care inca starnesc controverse
si vom incerca sa identificam diferentele semnificative fata de alte tari 515c22f .
Statele Unite ale Americii reprezinta o federatie formata din 50 de alte state, fiecare cu
propriile sale organisme de reglementare a activitatilor economice si a obligatiilor fiscale, cu
puteri extinse in intreiorul granitelor teritoriale. Pana si dreptul de a profesa ca si contabil
autorizat se castiga in functie de legislatia fiecarui stat federativ, fara a fi conditionat de
apartenenta la organismul profesional national, AICPA.
In SUA, cercetarea contabila imbraca doua expresii: pe de o parte, ea este normativa, cautand
sa uniformizeze practicile; pe de alta parte, ea este pozitiva, pentru ca incerarca sa explice, prin
forta cercetarii de tip empiric, de ce contabilitatea este cea ce este, de ce contabilii fac ceea ce fac
si care sunt efectele acestor fenomene asupra oamenilor si asupra resurselor.
B. Caractersticile calitative ale situatiilor financiare
SFAC 2 „Qualitative Characteristics of Accounting Information' stabileste o anumita
ierarhie intre caracteristicile calitative ale informatiei contabile, bazata utilitatea acestora pentru
luarea deciziilor. Acest obiectiv este asigurat prin respectarea unor caracteristici si anume:
1. pertinenta (relevance) presupune ca informatia poate determina in permanenta o
modificare a deciziei. Astfel, daca o informatie sporeste capacitatea decidentului de a
prevedea, ea are valoare predictiva (predictive value). Daca insa confirma o previziune
anterioara, ea are valoare confirmativa (feed-back value).
O informatie isi pierde pertinenta daca este sosita cu intarziere. Aici apare o alta
caracteristica a informatiei, dar de mai mica importanta, si anumeoportunitatea (timeliness), care
se traduce prin faptul ca informatia este disponibila atunci cand este necesara.
2. fiabilitatea (reliability) garanteaza utilizatorilor ca pot avea incredere in informatia
contabila. Informatiile fiabile presupun pertinenta si claritate in informare.
Fiabilitatea este asigurata printr-un alt sir de calitati care trebuie satisfacute de situatiile
financiare si anume:
fidelitatea (representational faithfulness) - cifrele trebuie sa reflecte ceea ce se petrece in
mod real;
verificabilitatea (verificabilility) - presupune controlul realitatii informatiei;
neutralitatea (neutrality) - pretinde ca informatia contabila sa ajunga la un rezultat, la un
anumit comportament predeterminat.
3. caracteristicile secundare mentionate de SFAC 2 sunt: comparabilitatea
(comparability) si pertinenta (consistency);
4. importanta relativa sau pragul de semnificatie (materiality).
Prin dezvoltarea cadrului conceptual, FASB a vrut mai intai sa consolideze pozitia sa de
normalizator si sa intareasca independenta profesiei. In acest fel, cadrul conceptual american a
fost si este definit in continuare prin trei elemente: prioritatea pe care o acorda aspectului
economic al informatiei contabile; importanta pe care o acorda investitorului, in calitate de
utilizator al acestei informatii; importanta acordata informatiei previzionale.
De-a lungul timpului au fost formulate si cateva puncte slabe ale cadrului american:
1. definitiile au ramas prea generale, prea abstracte, lasand impresia ca se
pierd din vedere aspectele semnificative;
2. diferitele recomandari comporta ambiguitati si contradictii;
3. normele FASB, emise dupa publicarea recomandarilor conceptuale, nu tin seama, in mod
necesar, de cadrul conceptual;
4. cadrul conceptual american este putin novator, el nu reprezinta decat substratul teoretic al
practicilor de moment.
FASB a reactionat la aceste critici cu urmatoarele argumente:
1. abundenta de principii deja in vigoare;
2. necesitatea rationalizarii si uniformizarii continutului informatiei financiare, in interesul
utilizatorilor;
3. principiile contabile nu pot fi cu adevarat definitive, decat in masura in care obiectivele
lor sunt precizate printr-un ghid de referinta;
4. posibilitatea de a rezolva probleme contabile punctuale, prin referinta la un cadru general,
astfel incat sa se evite interpretari prea divergente intre ele.
Dincolo de aceste slabiciuni, cadrul conceptual american ramane un document ce are meritul
de a fi in acord remarcabil cu mediul economic si financiar al Statelor Unite si de a furniza
fundamente teoretice.