COMPRESOARE FRIGORIFICE

TEACA RAZVAN CRISTIAN

GRUPA MA 43

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

PRODUCEREA FRIGULUI ARTIFICIAL IN
INSTALATIILE FRIGORIFICE CU COMPRESOR SI
RACIRE DIRECTA
 In practica navala cele mai folosite sisteme frigorifice sunt cele cu comprimare de
vapori (cu ajutorul compresoarelor).
Producerea frigului artificial are la baza absorbtia de caldura de la corpurile
(spatiile) ce trebuiesc racite, cu ajutorul unor fluide, denumite agenti frigorifici si
transmiterea acestei calduri mediului inconjurator.
In principiu, vaporii de agent frigorific sunt comprimati cu ajutorul
compresoarelor, apoi lichefiati prin racire in condensatoare, dupa care se vaporizeaza in
interiorul unor serpentine (vaporizatoare) instalate in spatiile de racire. Vaporizarea
facindu-se prin absorbtie de caldura, va avea ca efect scaderea temperaturii in aceste
spatii. Cei mai utilizati agenti frigorifici in instalatiile navale sunt: amoniacul si freonii.
In figura de mai jos sunt reprezentate partile componente si circuitul celei mai
simple instalatii frigorifice:

Compresorul C, absoarbe vaporii reci formati in vaporizatorul V, a caror stare este

caracterizata de punctul a. Vaporii sunt comprimati adiabatic (fara schimb de caldura) in
compresor, marindu-le presiunea si implicit temperatura pina la starea din punctul b, de
vapori saturati uscati.
In condensorul K vaporii de agent frigorific refulati de compresor se lichefiaza
(condenseaza) la temperatura si presiune constanta (t si p = ct.).
In ventilul de laminare VL, se produce laminarea agentului frigorific lichefiat,
unde, ca efect al destinderii adiabatice, agentul este partial vaporizat, a 12112l117m
flindu-se intr-o stare de fierbere. In vaporizatorul V, agentul frigorific iesit din ventilul
de laminare continua fierberea partii de lichid, transformindu-se in vapori la presiuni si
temperaturi scazute si constante (to si po = ct.), absorbind caldura latenta de vaporizare
necesara qo (kcal/kg) de la mediul pe care-l raceste sau il mentine la temperaturi scazute.
Cu acest proces termodinamic, vaporizarea d - a, ciclul se inchide, prin repetarea
sa, efectul frigorific de racire este continuu.

INSTALATII FRIGORIFICE
INSTALATII FRIGORIFICE CU O TREAPTA DE
COMPRIMARE.
 
In figura de mai sus s-a reprezentat cea mai simpla instalatie frigorifica cu
compresor intr-o singura teapta de comprimare, utilizata in cazul instalatiilor cu puteri
frigorifice mici, sub 5 000 kcal daN/h.
Exista instalatii intr-o singura treapta de comprimare de puteri frigorifice mai
mari (peste 5 000 - 10 000 kcal daN/h).
Aceste instalatii contin si alte parti componente ca de exemplu:
-  separator de lichid care separa agentul lichid ramas nevaporizat in serpentina
vaporizatorului;
-  subracitor (supraracitor) care sa raceasca si mai mult agentul lichid racit in
condensator;
-  rezervor de lichid plasat sub condensator in scopul acumularii lichidului, lasind
astfel permanent descoperita suprafata tevilor condensatorului pentru
efectuarea schimbului de caldura intre apa de racire si agentul frigorific.

INSTALATII FRIGORIFICE CU DOUA TREPTE DE

COMPRIMARE.
In cazul temperaturilor ridicate a apei de racire de la condensator sau temperaturi
de vaporizare prea coborite care duc la incalziri neadmisibile a vaporilor la sfirsitul
comprimarii, se intrebuinteaza instalatiile in 2 sau 3 trepte.
Redam mai jos schema unei instalatii frigorifice cu doua trepte de comprimare
(in schema s-a figurat un singur vaporizator):
 Vaporii formati in vaporizatoarele 7, dupa ce trec printr-un separator de lichid 6
sunt aspirati de compresorul 1 (de joasa presiune cu 2 cilindri).
Compresorul de joasa presiune refuleaza vaporii intr-un recipient 2, numit
butelie de presiune intermediara, care primeste agent lichid de la rezervorul 4 printr-un
ventil de reglare, astfel incit o treime de butelie sa fie plina cu agent lichid.
Vaporii trimisi de compresorul de joasa presiune sunt obligati sa treaca prin
stratul de lichid, deoarece conducta prin care vaporii intra in butelie are capatul sub
nivelul lichidului; astfel vaporii racindu-se, vaporizeaza o parte din lichidul din butelie.
Din butelia de racire intermediara, vaporii sunt aspirati de un al doilea compresor
3 numit compresor de inalta presiune, care dupa comprimarea lor îi trimite la
condensatorul 5.
Lichidul format in condensator se scurge in rezervorul 4 si de aici in butelia de
presiune intermediara, care indeplineste si rolul de preracitor (supraracitor) de lichid.
În continuare, circuitul agentului lichid, este nsimilar cu cel din schema descrisa
anterior.
Compresoare cu piston

Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari.

Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare
total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu
piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie
sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri
orizontali.
Compresoare cu șurub

Un compresor cu șurub sau elicoidal este un tip de compresor de gaz care

utilizează un mecanism de deplasare rotativ. Ele sunt de obicei folosite pentru a înlocui
compresoarele cu piston, acolo unde sunt necesare volume mari de aer de înaltă presiune,
fie pentru aplicații industriale mari sau de a folosi unelte pneumatice de mare putere, cum
ar fi ciocane de abataj.
Un compresor cu șurub este format din două rotoare, unul conducător cu dinți în formă
convexă și unul condus, cu dinți de formă concavă. În timpul angrenării cele două rotoare
se întrepătrund formând o linie continuă de angrenare de la partea de aspirație la cea de
refulare. Spațiul dintre dinții rotoarelor devin din ce în ce mai mici de la aspirație la
refulare, realizând astfel comprimarea gazului. Acționarea rotoarelor se face fie direct, fie
prin intermediul unei perechi de roți dințate. Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei
pot fi folosite pentru un raport de comprimare de 3,5-4, iar compresoarele cu surub cu
injecție de ulei pot realiza un raport de comprimare de 10-15, maxim 20, într-o singură
treaptă.

Compresoare centrifuge

Într-un compresor centrifug comprimarea gazelor se realizează prin acțiunea forței

centrifuge asupra gazului la trecerea printr-un rotor. După presiunea la sfârșitul
comprimării, se deosebesc:
 turbocompresoare pentru presiuni mai mari de 2 bar
 turbosuflante, pentru presinuni de 0,1-2 bar
 ventilatoare pentru presiuni sub 0,1 bar
 Sunt obținute debite de până la 2500 m3/min.
Din punct de vedere constructiv, compresoarele frigorifice nu se diferenţiază
fundamental de cele utilizate pentru alte gaze.
- în general compresoarele sunt cu simplu efect;
- comprimarea se realizează politropic;
- în compresoarele industriale sunt foarte utilizate supapele cu discuri inelare,
care se întâlnesc uneori şi în cele semiermetice, în locul supapelor lamelare- răcirea
cilindrilor este cel mai adesea realizată de vaporii aspiraţi, care în consecinţă se
încălzesc în procesul de aspiraţie;
- răcirea vaporilor în timpul comprimării se poate realiza prin injecţie de agent
frigorific lichid (ceea ce prezintă
Însă pericolul producerii de lovituri hidraulice, deci nu este o metodă utilizată în
mod curent);
- comprimarea în două trepte este avantajoasă dacă raporul de comprimare
depăşeşte valoarea 7, sau dacă
temperatura finală de refulare depăşeşte valoarea de 125...135°C;
- între treptele de comprimare se realizeazărăciri intermediare, de regulă cu
apă sau cu aer

În figura 6 este reprezentat în sectiune un compresor frigorific. Se

poate observa motorul electric 1, al cãrui rotor 2 se continuã cu
arborele cotit. Este reprezentat si sistemul bielã-manivelã cu bielele
3 si pistoanele 4. Aspiratia vaporilor se realizeazã prin supapele de
aspiraþie 5 la coborârea pistoanelor, iar refularea prin supapele de
refulare 6 la urcarea pistoanelor. Vaporii calzi refulati din compresor
ajung în condensator (reprezentat în culoarea rosie)
 AVANTAJE / DEZAVANTAJE
COMPRESOARE CU SURUB / PISTON