Albinismul

Ce numim albinism ?

Albinismul face parte dintr-un Cauze

grup de tulburări genetice. Se
caracterizează printr-o producţie
scăzută sau chiar lipsită a pigmentului
numit melanină. Tipul şi cantitatea de
melanină pe care un organism o
produce, determină culoarea pielii,
părului şi a ochilor. Cele mai multe
dintre persoanele cu albinism sunt
sensibile la expunerea la soare şi
manifestă un risc crescut de a dezvolta
cancer de piele.
Tratament
Din păcate, nu există tratament pentru
albinism, iar singurele măsuri pe care le
pot lua cei afectați este să evite razele
ultraviolete. De obicei, pacienții trebuie
să:
* poarte ochelari de soare de fiecare dată
când ies din casă;
* să poarte haine care să protejeze de
soare și să se dea cu cremă solară cu
factor mare de protecție;
* să poarte ochelari pentru a corecta
problemele de vedere.
 O mutaţie poate avea ca rezultat lipsa producţiei
de melanină sau un nivel scăzut al valorilor
acesteia. În cele mai multe situaţii de albinism,
pentru a manifesta boala, o persoană trebuie să
moştenească două copii ale unei gene mutante -
una de la fiecare parinte. Dacă persoana are o
singura copie, afectiunea nu se va dezvolta.
 Indiferent ce mutaţie genetică este prezentă,
deficienţa de vedere este o caracteristică întâlnita
în toate cazurile de albinism. Acest lucru este
cauzat de dezvoltarea defectuoasă a căilor
nervoase de la ochi la creier şi de dezvoltarea
normală a retinei.
Semnele şi simptomele albinismului
Cu ajutorul diferitelor teste genetice, defectele din
organism pot fi detectate chiar și în stadiile incipiente ale
dezvoltării fetale.
Pielea - Pigmentarea pielii poate varia de la alb la cea a
părintilor sau fraţilor fără albinism. În cazul unor
persoane cu albinism, pigmentaţia pielii nu se modifică
niciodată. Pielea este foarte deschisă care nu se poate
bronza şi se arde usor la soare.
Părul - Culoarea părului poate varia de la foarte alb la
şaten închis. Culoarea părului, se poate modifica
începând din maturitatea timpurie.
Culoarea ochilor - Culoarea ochilor poate varia de la
albastru foarte deschis până la căprui şi se poate modifica
o dată cu vârsta. Uneori par rosii, deoarece au o culoare
atât de deschisă încât se pot vedea vasele de sânge din
interior
Semnele la nivelul vederii:
- mişcări rapide şi involuntare ale ochilor (nistagmus);
- incapacitatea de a fixa privirea ambilor ochi în acelaşi
punct sau de a o mişca în acelaşi timp (strabism);
- miopie sau hipermetropie avansată;
- sensibilitate la lumină (fotofobie);
- astigmatism.

La animale

Albinismul rezultă prin moștenire genetică a genelor recesive. Dezordinea respectivă poate afecta toate vertebratele,
atât peștii, amfibienii, reptilele, păsările cât și mamiferele. Din cauza albinismului multe animale își pierd capacitatea de a
se camufla și nu pot să se ascundă de prădători sau să-și vâneze prada; rata de supraviețuire a animalelor cu albinism în
sălbăticie este de obicei foarte mica. Cu toate acestea, de protejarea animalelor afectate de albinism se ocupă grupuri cum ar
fi Societatea de Conservare a Veverițelor cu Albinism.