Sunteți pe pagina 1din 8

Psihosociologia educaţiei

Factorii şi indicatorii favorizanţi în adaptarea studentului la


procesul de învăţământ superior

Ecaterina ŢĂRNĂ,
lector superior,
Universitatea de Stat din Tiraspol

Rezumat Abstract
Adaptarea studenţilor presupune Students’ academic adaptation re-
cunoaşterea indicatorilor care search involves procedural operation
constituie sistemul de realizare a with a series of indicators that consti-
interacţiunii dintre personalitatea tutes the achievement reference level
studentului şi ansamblul condiţiilor for the students’ interaction between
de desfăşurare a procesului de overall personality development and
învăţământ. Scopul principal al conditions of the educational process.
învăţământului universitar este This leads to an accumulation of inter-
asigurarea unui program de studiu nal and external factors that are inter-
realizat în aşa fel încât cei implicaţi acting. In turn, internal factors are of
să se poată adapta uşor pentru a biological and psychological nature,
răspunde cu maximum eficienţă the psychological are divided in non-
cerinţelor educative. Este necesară intellectual and intellectual, and the
cunoaşterea indicatorilor implicaţi external ones can be of educational,
în procesul adaptării, evidenţierea socio-cultural and family nature. In-
factorilor care pot influenţa modul de tegrating youngsters in academic field
adaptare şi criteriile de ameliorare a involves a novel form of adaptation,
procesului de adaptare. Adaptarea la which will reflect the extent to which
procesul instructiv-educativ necesită o a candidate will succeed in higher
menţinere a echilibrului psihologic, o education, meeting the behavioral re-
continuă perfecţionare care antrenează quirements and learning the required
un cumul de factori interni şi externi. information for socio-professional
Aplicarea metodelor psihologice integration. Applying psychologi-
cu scopul îndrumării corecte şi a cal methods for proper guidance and
consilierii psihologice poate îmbunătăţi counseling can improve the adaptation
indicii adaptării şi totodată spori indices and also increase the produc-
productivitatea activităţii de învăţare. tivity of the learning activity.
53
UNIVERS PEDAGOGIC

Cunoaşterea dificultăţilor adaptării în me- timpului şi de orientare în spaţiul academic,


diul academic prezintă un interes sporit în do- acestea fiind caracteristice studenţilor cu nivel
meniul cercetărilor psihologiei educaţionale, înalt de autoreglare.
care a determinat şi o atenţie deosebită la nive- Procesul de adaptare la activitatea de învă-
lul universităţilor europene. Astfel, T. Garcia, ţare nu poate fi redus la simpla însuşire a in-
McCann E.J. et al. (2001) susţin că una dintre formaţiilor implicate în procesul de instruire.
cele mai importante competenţe implicate în Acesta antrenează un cumul de factori interni
adaptarea la mediul academic este capacitatea şi externi.[12] La rândul lor, factorii interni
de autoreglare a studentului, reflectând gradul sunt de ordin biologic şi de natură psihologi-
de participare la procesul de instruire.�������
[2]����
Au- că, cei de natură psihologică pot fi intelectuali
toreglarea include abilitatea de monitorizare şi nonintelectuali, iar cei externi pot fi de natu-
a propriei evoluţii cognitive, de organizare a ră pedagogică, socioculturali, familiali:

54
Psihosociologia educaţiei

Analizând concepţiile referitoare la adap- Autori în domeniu (V. Aseev, V. Leontev,


tarea studenţilor, observăm că aceasta depinde A. Rean, A. Cudaşov, M. Zlate, V. Negovan,
permanent de interacţiunea factorilor interni şi A. Miroiu, M. Pleşca, Lorincz Enico Albert,
externi. Factorii interni ai adaptării optimale M. Cargea etc.), evidenţiază indicii caracte-
depind de personalitatea studentului, iar fac- ristici acestei vârste. Îi vom enumera doar pe
torii externi sunt condiţii obiective indepen- acei care au o deosebită importanţă în proce-
dente. sul de adaptare la mediul academic:
Adaptarea la noul proces educaţional, la • maturitate de gândire şi stăpânire a in-
noile condiţii de viaţă necesită o menţinere a strumentelor deductive ale inteligenţei,
echilibrului psihologic şi o continuă perfecţi- achiziţie care îi permite judecată inde-
onare a tânărului. Este foarte important ca fi- pendentă, capacitatea de a discerne şi a
ecare student să se acomodeze uşor şi rapid la evalua autonom;
noile cerinţe, să se conformeze acestora fără • identitatea, abilitatea de a se vedea pe
diverse perturbări. Modul în care se va realiza sine ca fiind o persoană consecventă şi
adaptarea studentului poate fi resimţit atât po- integrată cu o identitate puternică;
zitiv, cât şi negativ în decursul mai multor ani. • autodeterminarea, alegerea drumului în
Astfel, dificultăţile de adaptare pot influenţa viaţă, inclusiv proiectarea profesională;
modul de integrare a viitorului specialist în so- • în plan afectiv, instituirea opţiunilor axi-
cietate. O educaţie corectă, o adaptare treptată ologice şi construcţia unei scări de valori
la noile situaţii şi aprecierea la justa valoare care să depăşească persoana şi anturajul
a personalităţii studentului vor facilita în de- imediat, marcând integrarea eului într-un
plină măsură alegerea cauzei dorite. Toate ele- rol social asumat;
mentele structurale ale personalităţii formează • integrarea activă în mediul social, în care
un ansamblu unitar, un sistem cu un anumit tânărul nostru îşi asumă un statut şi un
coeficient de integrare şi coerenţă internă. rol.
Personalitatea este un sistem hipercom- Cercetările efectuate în anul de studii
plex, cu autoorganizare, determinat biologic 2009-2010, pe un eşantion de 108 studenţi,
şi sociocultural, cu o dinamică specifică, in- anul I, facultatea Biologie/Chimie, faculta-
dividualizată.[7] tea Geografie ne-au permis să constatăm că:
Reflectând asupra acestui citat, putem spu- 67%(72) studenţi au avut diverse dificul-
ne despre personalitatea studentului că este o tăţi de adaptare la mediul academic; dintre
individualitate puternic conturată şi impună- aceştia – 34%(37) – nivel mediu de adap-
toare prin activitatea şi creaţia pe care o des- tare şi 33% (35) – nivel scăzut de adaptare;
făşoară. în 2009-2010, pe un eşantion 130 studenţi:
Acceptând ideea că personalitatea este 71% (92) studenţi au avut diverse dificul-
un sistem dinamic hipercomplex, trebuie să tăţi de adaptare, dintre aceştia – 42% (55)
subliniem că este totodată şi o fiinţă supraor- – nivel mediu de adaptare, 29% (37) – ni-
donată, cu funcţie integrativ-adaptativă, care vel scăzut de adaptare; în 2010-2011, pe un
presupune raportarea acesteia la valorile şi eşantion de 150 de studenţi 64% (102) au
normele sociale. Întreaga evoluţie a persona- avut diverse dificultăţi de adaptare la mediul
lităţii se desfăşoară pe fundalul interacţiunii academic; dintre aceştia – 36% (58) – nivel
contradictorii dintre ,,conştiinţa obiectivă” şi mediu de adaptare şi 28% (44) – nivel scăzut
,,autoconştiinţă”. de adaptare.

55
UNIVERS PEDAGOGIC

Comparând aceste rezultate observam este înţeleasă restrictiv, în dependenţă


că procesul de adaptare-inadaptare în me- de individ şi de mediu social, adaptarea
diul academic este specific pentru studenţii este considerată ca o fază de dezvolta-
debutanţi, iar aceasta presupune cunoaşte- re a personalităţii, de integrare a unui
rea indicatorilor care constituie sistemul individ într-o comunitate socială rela-
de referinţă al nivelului de realizare a in- tiv stabilă. (S. Rubinştein, A. Leontiev,
teracţiunii dintre personalitatea studentu- E. Ilyenkov, A. V. Petrovsky, D. Feldstein,
lui şi ansamblul condiţiilor de desfăşurare ). În acest sens, dezvoltarea personalităţii
a procesului de învăţământ. În acest sens, este prezentată ca un proces de aderare
este necesară implementarea unor activi- la un nou mediu social, de adaptare şi, în
tăţi speciale, bazate pe realizările ştiinţei cele din urmă, de integrare în acest mediu.
educative, orientate spre constatarea par- Analizând etapele de dezvoltare a perso-
ticularităţilor individuale ale studentului nalităţii, A.V. Petrovsky [15] a remarcat
în procesul de adaptare. Organizarea unui prima fază drept o fază de adaptare, care
Centru Universitar de Consiliere Psiholo- presupune asimilarea de standarde comune
gică şi Orientare Profesională ar permite şi stăpânirea de forme şi mijloace adecvate
aplicarea unor programe speciale pentru de acţiune. Cel care aderă la o comunita-
studenţii cu probleme de adaptare. Drept te socială nouă, nu se poate remarca ca o
model în această direcţie poate fi Româ- personalitate înainte de a accepta normele
nia, Rusia, Ucraina, care au astfel de cen- existente.
tre, unde sunt aplicate programe speciale Din diversitatea de indicatori ai adaptării
pentru studenţii cu dificultăţi de adaptare, trebuie să ţinem cont de conţinutul învăţă-
ca de exemplu, Centrul pentru Orientare, mântului superior concretizat în programele
Informare şi Consiliere Profesională; Uni- de studiu, trebuie să facem apel la ansam-
versitatea din Bucureşti care a iniţiat un blul cunoştinţelor şi informaţiilor de care
proiect în 2003-2005 „Cercetarea strate- dispune studentul şi de materia nouă pe care
giilor de adaptare a studenţilor la mediul trebuie s-o însuşească. Studentul trebuie să
academic – factori de instalare, efecte şi posede deprinderi de studiu individual, abi-
condiţii de optimizare”, conducători de lităţi de obţinere şi aplicare a informaţiei.
proiect M. Zlate, V. Negovan. Pentru realizarea obiectivelor propuse, stu-
Atunci când se analizează aspectele teo- dentul trebuie să ţină cont de cerinţele uni-
retice, în special cu privire la personalitate versitare, să se conformeze acestor cerinţe,
şi adaptare sau factori implicaţi, adaptarea adică să însuşească cu maximum eficienţă
56
Psihosociologia educaţiei

informaţiile prevăzute. Studentul se va În condiţiile evaluării, factorii determi-


adapta fără mari dificultăţi dacă va accepta nanţi în adaptare sunt consideraţi cei bio-
mai rapid metodele şi mijloacele de învăţă- logici şi psihologici, care se manifestă prin
mânt. În acest sens, publicarea programe- starea de sănătate a studentului şi va influ-
lor şi distribuirea acestora în licee ar per- enţa reuşita academică a acestuia. Adapta-
mite iniţierea candidatului în activitatea de rea studentului este influenţată de nivelul
învăţare universitară. său de dezvoltare intelectuală. Realizarea
Un alt factor extern, la fel de impor- scopului propus presupune un nivel de in-
tant, ţine de modul de viaţă şi deprinderile teligenţă sporită, care totodată va exprima
candidatului la studii superioare. Studen- şi gradul lui de adaptare. Se va considera
tul este nevoit să se acomodeze cu noul lo- adaptat cerinţelor universitare acel student
cal, care este mult mai spaţios decât liceul care obţine fără dificultăţi performanţele
unde a studiat anterior, cu noii săi colegi, preconizate. Adaptarea studentului se ma-
care pot fi de diferite vârste şi naţionalităţi, nifestă în procesul de învăţământ, care este
cu un nivel de pregătire variat, cu diferite forma fundamentală de activitate pentru
valori culturale şi, nu în ultimul rând, cu student, ce presupune implicarea primor-
noii profesori universitari. În acest sens, dială a întregii structuri psihice a tânărului.
studentul trebuie să se adapteze circum- Aceasta integrează percepţiile, reprezentă-
stanţelor propriei situaţii şi unor schimbări rile, memoria, gândirea, limbajul, atenţia,
imprevizibile. Este necesar să se înţeleagă imaginaţia, motivaţia şi voinţa, fiind medi-
că adaptarea optimală a studentului depin- ate de caracter, temperament şi afectivitate
de de condiţiile unui climat universitar fa- ca trăsături dominante ale personalităţii.
vorabil. [6] Adaptarea ţine de inteligenţă, deoarece
Adaptarea studentului trebuie analiza- aceasta constă în capacitatea de a cunoaş-
tă ţinând cont şi de indicatorii relaţionali. te şi înţelege corect şi repede, de a antici-
Aceasta se referă la preferinţele pe care pa evenimentele şi de a evalua rezultatele
un anumit student le are faţă de ceilalţi acestora.[13] Astfel, studentul care va re-
colegi şi invers. Locul pe care îl va ocu- cepţiona uşor informaţiile, acela şi se va
pa studentul în relaţiile interpersonale îi adapta repede situaţiilor. Este recunoscut
va asigura prestigiul şi poziţia sa în grup. faptul că între inteligenţă şi adaptare exis-
În acest sens, studentul este obligat să se tă o corelaţie directă, deoarece inteligenţa
conformeze unor norme de grup. Astfel, este considerată ca adaptare rapidă şi efica-
adaptarea studentului poate fi realizată ce la cerinţele mediului în transformare şi
doar în condiţiile unui climat oportun de ale condiţiilor socioeconomice.[12] Acest
disciplină exprimat prin respectarea ce- aspect rezultă şi din definiţia inteligenţei,
rinţelor învăţământului superior, a norme- care este interpretată ca fiind „capacitatea
lor de conduită în grupul studenţesc şi în de adaptare la situaţii problematice noi’’;
mediul extrauniversitar. În condiţiile unei „instrument al reuşitei’’; „al cunoaşterii,
atmosfere pozitive studentul îşi va desfă- abstractizării, al combinării şi sintezei”.
şura la maximum posibilităţile sale de stu- Deşi inteligenţa deţine un rol primordial în
diu, iar în condiţii defavorabile studentul procesul de adaptare, constatăm şi impor-
se complexează, nu se adaptează în grupul tanţa rezistenţei la solicitările fizice şi min-
studenţesc şi riscă să abandoneze studiile. tale, la particularităţile afectiv-voliţionale,

57
UNIVERS PEDAGOGIC

motivaţia, perseverenţa în achiziţionarea s-a adaptat optim, dacă rezultatele la în-


informaţiei, atitudinea faţă de studii, inte- văţătură şi comportamentul lui corespund
resul faţă de specialitatea aleasă şi desigur cerinţelor universitare.[11]
deprinderea de a învăţa.[14] În general, între reuşita la studii şi
Deşi studentul are deprinderi de stu- adaptare există o corelaţie semnificativă;
diu individual, fără implicarea directă a uneori putem observa că un student poa-
părinţilor, factorii familiali influenţează te avea rezultate bune, dar are dificultăţi
nemijlocit asupra personalităţii şi deci are de adaptare, pentru că nu se integrează în
consecinţe asupra procesului de adapta- grupul de studenţi. Majoritatea studenţilor
re. Aceasta depinde de nivelul cultural, întâmpină dificultăţi de adaptare în eta-
educativ şi afectiv al familiei, de profe- pa iniţială a frecventării orelor. Există o
sia părinţilor, de aspiraţiile acestora şi de concordanţă reală între nivelul dezvoltării
relaţiile cu copilul lor. În acest context, psihice a tânărului, starea lui de sănătate
G. Zapan afirmă: „din categoria sferei de şi gradul de adaptare. Remarcăm şi faptul
influenţă evidenţiem factorii pedagogici că dificultăţile de adaptare pot fi reduse,
şi ne referim la: formele de organizare a dacă în ultimii ani de liceu activităţile de
învăţământului, metodele şi mijloacele studiere vor fi apropiate ca procedură de
de învăţământ, natura cerinţelor univer- cele universitare. V. Aseev [12] consideră
sitare, personalitatea şi profesionalismul că adaptarea la mediul universitar depinde
profesorului, atitudinea şi relaţiile cu stu- de indicii eficacităţii adaptării studenţilor
dentul”.[10] la procesul de învăţare, evidenţiind două
Adaptarea studentului se apreciază pe tipuri de criterii:
baza nivelului de realizare sub aspectul re- • obiective – determinate de rezultatul
uşitei, dar şi a conduitei în grupul de stu- activităţii de învăţare (reuşita curentă şi la
denţi, în relaţiile student-profesor, student- sesiune); stabilitatea stării funcţionale a
student. Cel mai semnificativ criteriu de organismului (lipsa simptomelor evidente
adaptare a studentului la procesul de învăţă- ale oboselii);
mânt superior este considerată calitatea re- • subiective – starea pozitivă în relaţiile
zultatelor obţinute. Cu toate acestea, ţinem stabilite cu grupul de studenţi, satisfacţia
să menţionăm şi acomodarea respectivului de la procesul de studii, manifestarea ac-
tânăr la grupul studenţesc, şi însuşirea unor tivismului.
valori sociale corespunzătoare vârstei. La început diversitatea manifestărilor
Succesul studentului la învăţătură este de adaptare pot fi observate în funcţie de
considerat ca un indicator al aptitudini- vârstă, sex, nivel de dezvoltare psihică,
lor, ca element motivaţional, ca expresie volum de cunoştinţe, nivel de cultură şi
a atitudinii studentului faţă de cerinţele educaţie. Volumul cunoştinţelor dobândite
învăţământului superior şi faţă de spe- în şcoala generală ne poate oferi indicaţii
cialitatea aleasă. Atunci când apreciem importante pentru aprecierea nivelului de
adaptarea unui student la cerinţele univer- adaptare. În perspectiva acestei evaluări,
sitare trebuie să-i analizăm, pe de o parte, cunoscând particularităţile personalităţii şi
succesul, iar, pe de altă parte, să urmărim stadiul dezvoltării intelectuale a studentu-
cum se conformează normelor de condu- lui, putem presupune gradul lui de adapta-
ită socială. Vom considera că un student re la noile cerinţe de instruire.[11]

58
Psihosociologia educaţiei

Din cercetările noastre rezultă că stu- de cadrul universitar. Apare problema mo-
denţii cu grad redus de adaptare nu con- dului în care trebuie studiat aspectul psiho-
ştientizează suficient necesitatea activităţii sociologic al adaptării studentului: la nivel
de studiu. Pasivitatea şi indiferenţa la lecţii individual sau la nivelul instituţiei.
este menţionată în toate cazurile. Aceşti La nivel individual este necesar să se
studenţi nu depun efortul necesar pentru exploreze şi să se aprecieze dimensiunea
însuşirea materiei şi nu prezintă interes socială a adaptării fiecărui student cu difi-
pentru lecturi şi activităţi suplimentare. cultăţi de adaptare, si anume, cum se adap-
Conform observaţiilor, studenţii cu difi- tează la mediul universitar, la ritmul vieţii,
cultăţi de adaptare nu au principiile de or- la ierarhie şi modul cum aderă la scopul şi
ganizare raţională a activităţii de învăţare valorile instituţiei. Trebuie să se evalueze
formate suficient şi nu folosesc procedee prin anchetare opiniile şi atitudinile stu-
de autocontrol. În comparaţie cu studen- denţilor faţă de modul de viaţă şi de va-
ţii fără dificultăţi de adaptare, aceştia au o lorile morale, să se analizeze fenomenele
atenţie superficială, orientare instabilă şi sociale.
un ritm de lucru lent. Ei întâmpină obstaco- În literatura cercetată sunt menţionate
le în sesizarea esenţialului; sistematizarea următoarele etape de adaptare:
cunoştinţelor este parţială, se împotmolesc • etapa de acomodare – domină teama
în detalii şi nu se exprimă corect. O cau- şi supunerea, sentimentele de părăsire şi
ză de neadaptare a unor studenţi, atestată neputinţă;
pe parcursul cercetării, este vocabularul • etapa de adaptare – căutarea recom-
sărac. Datorită faptului că limbajul deţine penselor şi câştigarea bunăvoinţei. În pri-
un rol important în stabilirea relaţiilor in- ma etapă, studentul este un atent observa-
terpersonale, aceşti studenţi prezintă difi- tor a ceea ce se întâmplă, în urma evaluării
cultăţi de integrare în grup. Ei sunt lipsiţi persoanelor, normelor şi valorilor adoptă o
de iniţiativă, preferă singurătatea. Pe baza anumită conduită;
observărilor întreprinse asupra studenţilor • etapa de participare – studentul nu se
neadaptaţi remarcăm că aceştia nu sunt so- mai simte străin faţă de ceilalţi şi are un
ciabili, nu au deprinderi de a colabora în comportament activ în relaţiile interperso-
grup, nu-şi pot planifica timpul şi sunt dez- nale. Măsura participării este determina-
echilibraţi emoţional. Ei prezintă o stare de tă de gradul de maturizare psihosocială a
nesiguranţă şi un nivel scăzut de aspiraţie, fiecărui student şi acceptarea lui de către
nu sunt conştienţi de lipsurile în volumul ceilalţi;
de cunoştinţe, nu manifestă spirit critic • etapa de integrare corespunde depen-
faţă de realizările proprii, se descurajează denţei de grup.
şi se demobilizează uşor. Deseori manifes- În concluzie, subliniem faptul că
tă indiferenţă faţă de colegi şi profesori. adaptarea optimală depinde de dezvolta-
Din cele relatate, observăm că adapta- rea generală şi armonioasă a personalită-
rea studentului depinde în cea mai mare ţii. Cunoaşterea indicatorilor şi factorilor
măsură de personalitatea acestuia şi cerin- favorizanţi ai adaptării la mediul acade-
ţele universitare. Importanţa acestei core- mic ar permite aplicarea unor activităţi
laţii se manifestă prin eficienţa şi calitatea de profilaxie. Comportamentul studentu-
obiectivelor propuse atât de student, cât şi lui inadaptat poate fi o consecinţă a unei

59
UNIVERS PEDAGOGIC

labilităţi afective cu tendinţă spre emo- ale ştiinţelor socioumane şi ale moderni-
tivitate ridicată şi din această cauză stu- zării învăţământului, Chişinău, 1998.
dentul este adesea blocat. Aceste blocaje 7. Popescu-Neveanu P. Personalitatea şi cu-
se răsfrâng negativ asupra capacităţii de noaşterea ei, Bucureşti, Ed. Militară,1969
învăţare şi asupra propriilor aspiraţii. În 8. Snow, R., ”Individual Differences in Affec-
cadrul activităţilor, studentul este lipsit tive and Cognitive Functions”, in Hand-
de trăirea propriului succes, iar aceasta book of Educational Psychology”, 2002,
reduce securitatea intelectuală atât de NY: Prentice Hall.
necesară adaptării la situaţii noi. Indicii 9. West, R. . „Teacher-Student Communicati-
adaptării sunt interdependenţi, iar pentru on: A Descriptive Typology of Studens’ In-
facilitarea adaptării studenţilor este ne- terpersonal Experiences With Teachers”,
cesară cunoaşterea acestora şi coordo- 1994, Communication Reports.
narea acţiunilor conform unui program 10. Zapan Gh. Cunoaşterea şi aprecierea
bine stabilit. obiectivă a personalităţii, Bucureşti, Edi-
tura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984
Bibliografie 11. Zlate M., Negovan. Adaptare şi strategii
1. Aysan, F., Băban, A., Savage, G., De Vi- de adaptare. Probleme fundamentale ale
jver, F.. Causes of Student Failure: a Cro- psihologiei şi ştiinţelor educative, Bucu-
osCultural Comparative Study of Turkish, reşti, Ed. Universităţii,2006.
South-African and Romanian Students, 12. Асеев В. Теоретические аспекты адап-
Creier, Cogniţie, Comportament, 2005, тации. Адаптация учащихся и молоде-
vol.5, nr.2 жи к трудовой и учебной деятельнос-
2. Garcia T.; McCann E.J.; Turner J.E.; Ros- ти, Иркутск 1986.
ka L. Modeling the Mediatic Role of Voliti- 13. Баранов А.А., Кудашев А.Р., Реан
on in the Learning Process, Contemporary А.А., Психология адаптации личнос-
Educational Psychology, 2001 ти, Прайм-Еврознак, Санкт-Петербу́рг,
3. Lorincz Enico Albert, Cargea M., Preveni- 2003
rea dezadaptării şcolare. Iaşi Ed. Cermi, 14. Ломов Б.Ф., Сурков Е.Н. Адаптация
1998 в структуре деятельности, Москва,
4. Miroiu, A., Pasti, V., Codita, C., Ivan, G., 1980.
Miroiu, M.. Învăţământul românesc azi. 15. Петровский А. В. Личность. Деятель-
Studiu de diagnoză, 1998, Iaşi: Polirom. ность. Коллектив, Москва, 1982.
5. Platon C. Serviciul psihologic şcolar. Chi-
şinău, Editura Epigraf, 2001 Recenzent: Aglaida BOLBOCEANU,
6. Pleşca M., Adaptarea studenţilor anului I doctor habilitat în psihologie, profesor uni-
de studiu la viaţa universitară. Probleme versitar, IŞE

60