Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Precizati care sunt cele doua aliante militare care s-au confruntat in razboi;
- Antanta (Franța, Imperiul Britanic, Imperiul Țarist) vs. Puterile Centrale
(Imperiul Austro-Ungar și Prusia-Germania)
2. Prezentati doua cauze ale razboiului;
- Imperativul formării statelor naționale pe baze etnice, conform unei
ideologii naționale tot mai persistente în epocă, care ordona acțiunea
politică și care avea să anticipeze prăbușirea marilor imperii;
- Jocul geopolitic care impunea noi schimbări a raporturilor de putere pe
plan internațional.
3. Precizati secolul in care se desfasoara evenimentele din cele doua surse;
- Evenimentele se desfășoară la începutul secolului XX.
4. Mentionati regele Romaniei precizat in text;
- Regele României în acel moment, după intrarea în război și moartea
regelui Carol I, era nepotul său de frate, regele Ferdinand.
5. Mentionati un alt rege al Romaniei care a condus tara intr-un razboi anterior;
- În războiul de independență, de exemplu, armata română a fost condusă
de principele Carol I, devenit rege în 1881.
6. Mentionati din textul de mai sus doua cauze ale infrangerii armatei romane;
- Cauzele principale: o industrie care nu putea, încă, susține efortul de
război și care era incipientă la începutul secolului XX, la care se adaugă
echipamentul necorespunzător, cu o dotare foarte precară, comparativ cu
cel al taberei adverse (Puterile Centrale).
7. Formulati pe baza sursei date un punct de vedere referitor la consecintele
proiectului de reforma agrara si proiectului de reforma electorala.
- Impactul mesajului regelui Ferdinand a fost uriaș: țăranii români, care la
acel moment reprezentau peste 80% din corpul social al țării, s-au
mobilizat exemplar, căci aveau să primească după război (promisiune
respectată!) un drept pentru care rîveanu dintotdeauna (”pămîntul” în
proprietate, pe care să îl lucreze și care să le asigure subzistența), iar
deschiderea democratică reprezentată prin reforma electorală a votului
universal a constituit o extraordinară schimbare (de la votul cenzitar de
pînă atunci) care a condus la lărgirea ”vocilor” în arena publică
românească, în care straturi sociale întregi, care nu avuseseră acces pînă
atunci la voce/exprimare publică devin parte a procesului democratic (în
primul rînd țărănimea). Procesul este, însă, cotradictoriu, și va conduce
curînd și la contrareacții dramatice (ascensiunea extremismelor și
populismelor în deceniul patru, îndeosebi), ilustrînd o altă achiziție –
necesară! - , dar care, încă, reprezenta o altă ”formă fără fond” a societății
românești de după Marele Război de întregire.