-

UNIVERSITATEA "OVI D TUS

" CONSTANTA
FACULTATEA DE MEDICINA
DEPARTAMEN*TUL I : DISCIPLTNT,
PRECLINTCE
DTSCPLINA DE BIOCHIVIIE

Lista de subiecfe pentru exam€n

2012/2013
Disciplina : IIIOCHIMIE
Partea I: principii cle organizare moleculari
Co'rpozitia chi'rici
I Apa
2. -uerrerard a or-Qanis'rurui u'ran
ca solr,,ent gi meJiLr bioiogic
de reactie
3' GlLrcide - consicleratii general'e, ,;;.,;;;;;.;'aspi'dir.e.
Proprierdri flzice ale ozelor (Selecric-) crasifrcare. r.or biochimic
1 Proprietafi
I Descrierea chimice ale ozelor (Seleclie)
I7. Derivali gi ca.actcrir"."u or.-ror c1i' organismur uma'
ai ozelor
8. DiglLrcide reclucitoare qi nereducittoare
9. Poliglucide om.ogene: Amidon, GIicogen.
Celuiozir
pr oteoglicani : StiuctLrra, clasiricare,
i ?.fl'ilfiilil:*:"i. Rol biochimic
1 2. CondroitinsLrl
lati i
13. Fleparina
14. Lipide: Structurd, localizare.
origine. rol biochimic 1
15. Acizi graqi: Str.r-rctr-rrd. clasificar.e-.
r.ol biochimic
A?izi graqi: proprierdfi g.ne.ute
!9
17' Alcooli (Lipicle nesapon-iliabile)':
lSelectie)
Structuri. clasillcare. rol biochimic
18. Colesterolul
19. Acizii biliari
20 Str-uctura generald a lipiclelor. clasificare
21' Lipide simple (Homolipid")'
st.,,"t.-1.i, localizare, proprietifi generare.
22' Acilglicerori (Gliceride;: StrLrctura..to"otir"r.-, ror biochimic
23. Steride: Strucruri, t;;.j;ia1i g.,r".ure. ror biochimic
p.op,.i",a1i generale, rol biochi'ric
lg"uliT...
st'L'"tr',i. rocarizare. proprieri{i generare.
31 3iiiil3ff:fil,Tii::f;:""|t'dt' ror biochirnic
16. Cl icer.ofoslbl ipicle llra rzor
27' Sfi'golipicre: structur:d. l.caliz:rre.
pr.oprietati generare. ror biocriimic
28. Sfingolipicle cu foslbr
1Snngo,"i.iin";
29. Sfingolipicle fdr:a fbsfbr
3 0. Glicosfingol ipicle

3 1. Biomembrane
32' Protide - Notiu'i i.trocl-rctive:
Tri.sitr-*'i clefinitorii, Rol biochimic,
generala, Clasifi care gi clistri co'stitu{ie chimicd
birtie.
33. Aminoacizi proteogenici
3'1' Aminoacizi neconsiitue.ti
ai proteinelor.(a^min.gacizi
35' Rolul biologic ar anrinoaciz,or. 'epr.oteirogenici)
trlrpiicalii in alirne'tatie.
3 6. Ami'oac i zi : proprierari
fi zico_.h
37. Aminoacizi: proprietaii chirnic.
il; ?S #"1i;1'""''t'"

38. Amine bio-qene

6..i..gi"1
39. Peptide: Consiclet.arii
:10. Gh-rtationul -qenerale. pr.oprietdti
 ;11. Strurctr-rra ploteinelor: Notiuni preliminare
42. Niv'eluri de organizare a strLrctur.ii ltroteinelor
-{i. Protcirre: S1r'rrclul'a |1'j1112'.i
:14. Proteine: Strlictura secundari
45. Proteine: Structura tertiari $i cuatenrafa
46. Proteine: Proprietdti tizico-chimice (Selectie)
47. Proteine: Proprietiti biochimice - Proprietiti irlunologice. Reactia a.rigen-anticorp.
48. Proteine de interes bioloeic
49. N4etalpr:oteide
50. Fosfoproteicle
51. Glicoproteide
52. Lipoproteide
53. Nr-rcleoproteicle
54. cromoproteide. crorloplotcide porfiri nice: consider.ati i generale
55. Flemoglobina: Structurd, rol biochimic
56. Procesul de szLturale al her-noglobinei cu oxi-9enul
57. Derii,alii hernoglobinei
"i& Mioglobina. Citocror.r, ii
59. Acizi r-rucleici : consideratii generale, componente stmcturale.
60. Nucleozide
61. NLrcleotide (NLrcleozid fbsfatii): Mononucleotide (Monofosfat nr-rcleozide): Dinucleotide
gi I'rinucleotide
62. Nucleotide naturale libere.
63. Rolul ;i importar:r1a biochimica a ATp
64. ADN: Structura primari.
65. ARN: Structura prirnard
66. Structr-rra secundard a ADN
67. ADN (Acizii deoxiribonr-rcleici): Fr-mctii biologice. Localizarea intracelulara a ADN.
fipuri de ADN. Proprietafi generale.
68. ARN: Heterogenitatea moleculari a AIIN. fipuri cie ARN. Localizare intracelulari.
69. ARN mesager (ARNm) sau de ir.rfonnalie (ARNi).
70. ARN ribozomal (ARNr).
71. ARN de transfer (ARNI; sar-r solubii (ARNs).
72. Acizli nucleici virali.
7 3. F,nzime: Consideratii generale

74. Structura gi confbrmatia enzimelor

75. Apoenzirna
76. Cofactori enzimatici (Coenzime)
7 7 . F.nzime allosterice

78. Izoenzime
79. Specificitatea catalitici a enzimelor
80. Specificitatea cataliticd a enzimelor: specificitatea de substrat
8l . Specihcitatea catalitica a enzimelor: specificitatea de actiune
82. Enzime: Influenfa coucentratiei substratului asupra yitezei de reactie. Co'stanta
M ichaelis.
83. Enzime: influenta cor-rcentra{iei enzirnei asllpra vitezei de reacfie; Efuctul temperaturii:
Efectul IlJ-trltri.
84. El-ectori enzirrratici
8 5. Activatoli er-Lzi n.ratici

86. Irrhibitori enzinratici

87. Enzime: Inhibitia competitivi.
 88. lniribitia allostericir. Allosteria in controlLrl
;i reglarea activitatii e'zirnatice.
89. Nonienclatura qi clasilicar:ea enzinrelor
90. Oxidoreductaze
91. DehidLogerlaze
92. Cloenzimele dehid rogeazelor
93. CoerLzime NAD*. NADp-
94. Coenzirne FNN. FAD
95. c itocromii. Transelectronaze. Ll enrenzi rne : perox idaze. catal aze
r'
96. Meti I -t.an sf-e.aze. Fo i l-tra'sfbrirze. Ac i I -tra*sfcraze

97. Coenzima A (C'oA-SI{)

98. Glicozil-transfbraze. Fosfat-tran sferaze ( K i naze').
99. An-rinotlansferaze (Transantinaze')
1 00. Esteraze
101 . Cilicozidaz,e
t02. Peptidaze. peptidhidrolaze" proteaze saLr enzime proteolitice
I 03. Endopeptidaze
l 04. Exopeptidaze
1 05. Arnidaze
I 06. Liaze
r01
. Izonrelaze. Ligaze ( S i ntetzrze)
I 08. Originea enzirnelor serice (plasrlatice)
Vitamine: Consideratii
-uenerale - rol gi caracteristici genelale. surse de Vrtamlne.
r 09.

vitamine qi provitartrine. carente r,'itaminice.

110. Clasifi carea 5i nonrenclatur.a vitarninelor.
111. Vitarrrinc cu rol de coenzinrc.
lt2. Complexr-rl B vitaminic - Caracteristici generale. "
I 13. Riboflavina. Vitamina 82" Coenzime FAD. FNIN
114. AcidLrI pantotenic. Vitamina 83. Coenzirla A.
I 15. Nicotinamida. Vitamina PP, Coenzirne NAI)'. NADP*
I16. Piridoxina. Vitamina 86. Coenzir-ne pALp. pAMp.
1t7. Tiamina (Vitamina B1). Biotina (Biocirina). Acizii pteroilglutamici (Folacina).
Corinoide (Vitamine B 12)
I 18. AcidLrl pangarnic (vitarnina B15). Mezoi'ozitoh,rr. PABA. colina.
I 19. Grupul C de vitamine.
t20. Acidul ascorbic (Vitamina C).
12t. Retinoli. Vitamine A. Provitanrine A. Biochimia procesului vizual.
122. Calcit-eroli (Vitamine D). Proi'itamine D.
123. Tocoferoli (Vitarnine E). Vitamine I( (Fitochinone. N4enaftone). Ubichinor-re
lCoenzinra Q.1
1f I
I /-+. Acizi gLaqi esenliali (r,'itamine "F").
125. FIormo'i : consideraf i i ge'erale. Re-e Iarea neuro Liorrnonald.
126. Clasificarea hormonilor fiLnctie de structura chimicd gi glanda secretoare
127. Actir-rnea hormonilor asLlpra mernbranei celulare. \4esageri secundari ai
corrtrolului honnonal (AMP(.)
128. Sinteza "de novo" a proteinelor' (enzinrelor:). Actiunea hormonilor asLrpra
sistemelor enzintatice i ntracelular:e
129. Hormonii hipofizari
r 30. Hormonii tirciiclieni
l3 1. Hormonii glanclelor paratiro ide
1-a
lJ2. Ilormonii pancleasuhri endocrin
13 3. Honnoni i gl:rndelor suprarenal e
 1 34. Homron i i corticosupr.arenalei
r 35. i nr ec1 rilo suprare nal ei
Flonnor"ri
I 36. Fiorrnonii sexuali
137. I{onnoni tisulari locali. prostaglandine

Partea II: Met:rborism inter'recriar cu corerafii crinice.

1' lntroducere in str'rcliUl rnetabolisnrLrlui internrecliar.

consicleratii
tltetabolistu.lui i'tertrlediar" RolLrl alinrentclor i' -uenerale. caracteristicile
rrietabolisnrul intermediar. Etapele
generale ale degradar.ii alinrentekrr:.
2. Respiratia celular.a gi fosforilarea oriciativa.
3. Digestia gi absorbtia glLrciclelor.
4. Glicogenoliza.
5' Glicoliza atlaerobi' Degradalea gh,rcozei pe calea llnbclen-N4e1,erhof1-parnas.
energetic. Bilant
6. StadiLrl aerol.r ar gricorizei (CicrLrl t{rebs). Bira't enefgeric.
' Stadiltl anaerob al catabolizarii oxiclative complet. ,,!lu.or.i la Co2 qi FI2o.
7

8. catabolizarea.oxicrativd cornpretd a grucozei ta

9' Degradarea glucozei pe calea pentozofbslatilorco.(luntul si uro. Bilan1 ener-*etic.
penrozofosfatilor). I)esradarea
-elucozei pe calea
acizilor uronici.
10. Repartigia dilbritelgr cai cle clegradare a glucozei
[a orga'isnrele
I l. Transfbmrdrile acidurui pir.u'ic in metabolismul 'ii.
12. Biosintezalactozei. -.*.
intermecliar.

l3' Glicogenogeneza. Biosinteza glicorenurr-ri cri' co'rpugi,qrLrcidici.

14' Glicogenoneogeneza (Gluconeo-reneza). Biosinteza
ne_gluciciici.
rlicogenului din compugi
15. Biosinteza glicogenr-rlr_ri (elucozei) clin acicl lactic.
Ciclr-rl Cori.
16. Digestia 9i absor.blia lipidelor.
I 7. Catabolismul rriacilglicerolilor. Lipoliza.
I 8. Catabolisrnul glicerolulr-ri.
19. catabolismul acizilor gra;i. Degraclarea acizilor
gragi pe calea p_oxidirii.
20. Bila'{ul ene.getic ar B-oxicririi aciziror gra;i satLirati.
2 I . Bilanlrrl e'e'gcric irr p-orirra'ii
rciziror. rr agi nesattLr.ati.
22. Vletabolismui Aceril-CoA.
23. Fonlarea corpilor cetonici. Cetoqeneza.
24. Catabolismr-rl steridel or. Catabo I iln r-rl ceride lor.
25. catabolisrnul colesterorurui gi a'abolisrn Lrl colesterorr,rlui.
26. Catabolismu I glicerofosfbl ipiclelor.
27. Crtabolisrrrul sfi ngolipiclelor.
28. Biosinteza acizlLor graqi.
29' Biosinteza aciz'llor graqi pe calea rnitocondriala. Biosint
eza zrcizilor: gragi pe calea p-
elongatiei.
30. Biosinteza triacilgliceroliior. Liposeneza.
31. Biosinteza steridelor gi a cerideior]
3 2. Biosinteza gl icero fosforipicler
or. B iosinteza slin_eolipideror.
33. Digestia gi absorbtia proteinelor.
34. Digestia ;i absorbqir. irLrclet l.,rott idelor..
35. Ciile corrllne cle clegr.irclare air- arnirloacizilor.
36. Dezarninarea aminoacizilor.
37. Decarboxilarea anrinoacizilor. Amine biogene.
3 8. Transarninarea aminoacizilor..
39. Metabolisnrul an-ioniacului.
40. Lireogeneza (CiclLrl Ureii.l
zl1. Glutan-rinogeueza. Formarea creatinei. creatinfosfatulr-ri. creatininei.
42. Catabolismr,rl cornpr-rqiior cu structurd poltirir-ric5. CatabolismuI henroglobinei.
43. Circuitul enterohepatic al pigmentilor biliari.
4;1. Clatabolismul bazelor azotate. Uricopoeza. f:ornrarea acidr-rlLri uric.
.{5. Anabolisn.r,rl (biosinteza) anrinoacizilor.
46. Biosinteza hemogiobinei.
47. B iosir-rt eza acizrlor nr,rcieici.
48. Bios int eza bazelor azotate puri n i ce s i pi ri rri i d ince.
219. Biosinteza ADN (replicarea).
50. Biosinteza ARN (treLnscrierea).
-51 . Biosinteza proteinelor (enzimelor').
,52. Biosinteza proteinelor (enzirtrelor'). CocluI inlbrmaliei geneticc.
53. Biosi nteza proteinelor (enzime lor'). N,lecanisrr ul codi flcarii.
54. Etapele biosintezei proteinelor.
55. Reglarea biosintezei proteinelor.
56. Circuitul hidromineral : EchiiibrtrI acido-bazic. Consideratii senerale.
57. Corelafii intre metabolisnre intermediare.
58. Cnile majore ale r-netabolisntului intenlediar. Schenra generala.
59. Corelalii metabolice intre gh,rcicle gi lipide.
60. Corelalii rnetabolice intre glucicle qi protide.
61. Corelafii metabolice intre protide gi lipide.
62. Corelatii metabolice intre CiclLrl Krebs, baze azotate pi hem.
63. Corelalii metabolice intre CiclLrl Krebs. respiralia cclulard q;i fosforilarea oxidativd.
61. Corelatii metabolice intre CiclLrl Krebs gi Metabolismul amoniacului.

Titular Cr-rrs: Prof.univ.dr. Natalia Rosoiu

 LP #. Glicemie, glicozurieo glicorahie
Dozarea glucozei sanguine
Glucidele reprezinti o imporLant[ sursd de energie pentru organismul urnan, con$tituind
componenta major[ a dietei. Capacitatea organismului de a depozita glucidele este limitatd -
aceasti funciie este in<iepiinit5. cloar de fieat pi de muqchi.
Glucoza plasmaticd provine prin:
,/ hidroliza amidonului gi a altor poliglucide alimentare,
,/ conversia (transformarea) altor hexoze la glucozd la nivel hepatic;
{ sinteza glucozei din aminoacizi qi acid piruvic (gluconeogeneza).
Concentrafia glucozei in stnge - glicemia - reprezintd o constant[ biochimicd. ce reflect6 un
echilibru dinamic intre proceseie anabolice qi catabolice glucidice. Nivelul glicemiei este
factorul care declanqeazd sisitemele gluco-reglatoare, iu la mentinerea homeostaziei glicemice
se realizeazi prin:
a) autoreglarea fizico-chimici rea\izatd de ficat care trirxite ?n circulalia sanguin[ cantitatea de
glucozi necesari. asigurXrii unr.li nivel constant al glicemiei;
b) reglarea neurohormonal[ la care particip[ insulina ca hormon hipoglicemiant. Glandele
endocrine din organism secret[ qi o serie de hormoni hiperglicemianli ca adrenalina,
noradrenalina, tiroxina, ACTH gi hormonul de cregtere, valorile glicemiei fiind crescute si
caracterizf;nd diferite afecliun
Determinarea glicemiei a iretrat in cadrul analizelor de uz cur€nt, tntrucit constituie un
mijloc de a depista un diabet precoce sau asirnptomatic.

Dozarea glucozei sanguine prin rnetoda colorinnetricf, cu orto-toluidini

-pentru screeningul diabetului zaharat gi al tulburlrilor associate;

-pentru monitorizarea terapiei medicamentoase sau a regimului alimentar la diabetici.

@ Valorile glicemiei depind de:

{ iocul de recoltare a singelui (venos sau capilar),
'/ vdrsta pacientului (la pacienlii mai in vtrstd valorile sunt mai mari);
,/ momentul recoltdrii probelor (pre-, intra- sau postprandial);
{ metodele de dozare folosite.
* O singur:i determinare a glicemiei nu permite punerea diagnosticului de diabet zaharat.
6 Determinarea glicemieila24h dup[ un prdnz glucidic este prob[ sigur[ pentru depistarea
diabetului zaharat.
4 Dacd dozarea se face in primele 3 ore de la recoltare, sAngele se poate recolta fEr[
inhibitor de glicolizd. qi se va folosi serul. tn alte cazuri, sAngele se recoiteazL pe fluorurd de
sodiu (10m9 NaF/ml singe)
ft Serurile lipemice sunt tratate cu agen{i de precipitare a proteinelor gi lipoproteinelor gi
dozarea giucozei se efectueaz[ pe supernatantul clar.
'€ Hipoglicemie se considerd a fi pentn-r valori mai mici de 60mg/d1 pentru metodele
chimice qi sub 50mldl pentru metodeie enzimatice.
 Giucoza condenseazl cu orto-toluidina - in mediu de acid acetic qi la cald - fitrmAnd un
compus colorat tn verde. Intensitatea culorii compusului format este direct propolionali cu
concentralia glucozei din proba d,e analizat.

Reactivi {mi} Proba {P} Standard(S) Martor (ft'{)

SA.nge, ser sau plasma 0.1
Solutie standard de siucozi 0,1
Apa distilati 0,1

Solutie de orto-toluidind in acid acetic 30 3.0 3,0

Eprubetele se fierb timp de 8 minute qi apoi se ricesc sub jet de apl rece tirnp de 5 minute
'
Se citesc extincliile probei (EP) qi standardului (ES) fale de marsor la 530 nm.
"
mg glucozl/dl ser (plasm[, sffnge) = EPIES x 100
Concentralia soluliei standard de glucoz[ este de 100 mg giucozd/100m1 solu{ie.
Valori de referinfi: 65-1l0mg/dl ser - adul{i (singe venos).

'/ La nou- ndscut, glicemia scade ?n primele ore de via1d, apoi creqte uqor dupi citeva zile.
,/ Nou-nXscutul piematur are valori sclzute (20- 0mgldl); ia fel se int6mpl6 qi la
subponderali qi la cei nisculi din marne diabetice.
,/ La adul1i, glicernia prezintduqoare varialii determinate de diferili factori.
- astfel, temperafi:ra scizuti, altitudinea, schimbarea climatslui, stlrile emotive intense,
mesele bogate in glucide. administrarea unor medicamente determinl o uqard hiperglicernie.
- Eforful muscular intens, posturile prelungite produc o uqoar[ hipoglicemie.

1. Hiperglicemie (valori crescute ale glucozei sanguine) se constati in:

:x secrelie insuficient6 de insulin6 care poate fi:
a) primar[ - in diabet zaharat;
b) secundarl unor leziuni ale pancreasului - ex: pancreatitd acutX, neoplasm pancreatic,
pancreatectomie.
* hipersecrelia hormonilor cu acliune hiperglicemiantX:
a) creqteri moderate: - STF{ - acromegalie;
- hormoni tiroidieni: boala Basedow;
- hormoni glucocorticoizi: boala Cushing;
- ACTH
b cresteri rfiarcate apas in'. feocromocitom
- tumorl secretanti de adrenalinl
- tumori cu celule pancreatice - secretante de adrenalina si glucagon
2. Hipoglicemiile pot avea cluzez
X hormonale
a exces de insulind - supradozarea administrdrii insulinei ia un diabetic;
- lipia alimentaliei dupa administrarea insulinei;
- secretie pancreaticd accentuatd - hiperplazie pancreaticd, insulinom cu
ceiuie B: administrare cu sulfoniiuree.
b deficienli de giucagon.
c deficientl de catecolamine -
 d deficien15 de ACTF{ qi STH;
e. insuficienld tiroidiana - mixedem.
$A hepatice:
a.deplelia depozitelor hepatice de glicogen,
-b.post
preiungit;
c.aftctare hepatocelular6 sever[ - hepatite cornice, ciroza;
d.intoxicafii acute cu fosfor, tetraclorurd de carbon.
X genetice:
a.gilactazemlt;
b.intoleranla ereditari la fructoz[ - deficien]a aldolazei;
c. defi cienla fructozo- 1, 6- fo sfatazei.

Glucidele urinare
Glucoza este principalul component de naturf, glucidicl din urinl.Urina normal[ con]ine
cantit[1i foarte mici de glucoz[ - cca 3 50-500mg 124 ore - cantitate ce nu poate fi detectatd prin
metodele de laborator cunoscute. Denumirea genericl datd prezenlei glucidelor in urinl este de
meliturie.
in condilii fiziologice normale, glucoza se reabsoarbe la nivelul tubilor renali printr-un
proces activ. Procesui de resorbfle este ins[ limitat, iar capacitatea maxim6 de resorblie tubulard
este de 350mg/min. Cdnd valorile deplqesc 160-180mg/dl ser - valori ce reprezint[ pragul de
elinninare renall - este dep[git[ capacitatea de transport a celulelor tubulare, iar glucoza este
eliminatd prin urind (glicozurie).
Pragui de eliminare renald:
'/ vartazh de la individ la individ;
'/ nu depinde numai de funqia tubu1ar6,
/ vartazd gi in funcfie devtteza filtr[rii glomeruiare.
Glicozuria poate fi penmanentl sau tranzitorie. Acest lucru se constatd pein analize
repetate ale probelor de urind recoltate pe neminc ate (a jeun), dar qi dupl ingerarea de alimente.
O glicozurie tranzitorie poate fi de origine alimentard, poate apare in tirrrpul sarcinii, ?n
hipertiroidism sau in diferite intoxicalii.
Urina normal[ con{ine 1-1,59 substanle reducdtoarel2{ ore, din care o treime sunt
glucide. in rnod normal, glucoza se afl1 ?n urme, dar poate sl apard in cantitdli crescute dup[
ingerarea unor cantit[li mari de glucide sau la persoanele cu giicozurie renal[ (1/300 de cazuri
de meliturie) ca urmare a unui defect ereditar in reabsorblia glucozei in po4iunea proximalS. a
tubilor renali. Circa 40Yo dintre gravide prezintd o rneliturie ?n a doua jum[tate a perioadei de
sarcin[ (lactozurie qi - destul de frecvent - glicozurie).

Identificarea gltlcozei urinare

in principiu, recunoa$terea glucidelor in urind se bazeazh pe proprietdlile reducitoare ale

acestora faln de sdrurile complexe ale metalelor tranzilionale (Cu, Ag, Bi), reaclii in care ele se
axrdeaza reducAnd ionii acestor metale la valenie inferioare Urina mai conline gi alte substanle
reducatoare precum: glucuronidele, acidul uric, uralii, fenolii, acidul homogentisic, acidul
ascorbic, acidul saliciluric, creatinrna etc - compuqi ce trebuie indep[rta1i atunci cdnd se
identifrca sau se dozeazd giucoza. De asemenea, urina pacienlilor ce primesc doze mari de
 penicilind, streptomicin[, oxitetraciclin[, paraaminosulfone sau cdrora li se fac injeclii
intravenoase cu polivinilpirolidond sau dextran poate reduce qi ea s[ruri]e complexe atre
metaleior tranzitionale.
Urina normal[ conline 1-1,59 substanle reduc6toarel24 ore, din care o treime sunt
giucicie. in moci normai, giucaza se affA in urrne, dar poate sd apari ?n cantitEgi crescute dup6
*bq ingerarea unor cantit[1i mari de glucide sau la persoanele cu glicozurie renald (1/300 de caanri
de meliturie) ca urmare a unui defect ereditar in reabsorblia glucozei in porliunea proximal[ a
tubilor renali. Ctrca 4A%o dintre gravide prezintd o meiiturie in a doua jumdtate a perioadei de
I
sarcin[ (lactozurie qi - destul de frecvent - glicozurie).

A. Identifica!'ea qlucozei urinare prin metode reducatoare

1.Reac{ia Fehling

Glucoza .educe - in mediu atrcalin - ionul cupric (Cut*) din sulfatul de cupru la ion cupros
(Cut*) din oxidul cupros care - dupd incllzirea probelor - se depune sub forrna unui precipitat
rcgu-cSrimiziu

2.Reac{ia Benedict

precipitatului de ovid cupros qe foloseqte citratul de sodiu gi nu Sarea Seignette (tartratul

dublu de sodiu pi potasiu).

ts. trdentificarea glucozei urinare prin rnetode enzimatice

Testele enzimatice (Clinistb{, Diastix, Tes-tape etc.) sunt specifice pentru glucoz6 gi se
bazeaz6. pe oxidarea enzimatic1. a g\ucozei. Atunci cdnd banda cu reactiv se introduce in proba
de urini are ioc o schimbare a culorii in ftinclie de eantitatea de glucozd din urinE.. Epantionul pe
care se face determinarea este din urina proasp[t ernis6.
Se respect[ indicaiiile firrnei producltoare a benzilor cu reactiv. Se rnEsoard cu strictete
timpul de reaclie gi apoi se comparl cuioarea oblinutd cu variantele de culaore de pe ambalaj.
# Scopurile determinirii glicozuriei sunt:
'/ Screeningul diabetului zaharat.
,/ Confirinarea diagnosticului de diabet zaharat.
/ Monitorizarea eficienlei terapiei in diabetul zahant.
+ Semnificaiia diagnostici a glicozuriei:
& Glicozuria patologicl poate fi:
A ) insolitd de hiperglicemie: - diabet zaharat;
- acromegalie;
- hipertiroidie;
- hiperplazie sau tumori corticosuprarenale;
- afecliuni hepatice grave.
B) ffuA hiperglicemie.
- diabet renal (tulburarea reabscrbliei tubulare, eliminarea constantd de glucoz6 cln;ar a
jeun,independenti de ingestia de glucozi);
- boli infeclioase (scarlatin[, difterie, malarie);
- boli a1e sistemului neryos (parahzii, tabes, epilepsie);
- intoxicatii cu morfin6. arsen^ olumb. atrootnl.
 '&
-t
Probele de urinfl pot confine qi alte glucide [n afara glucozei.
Pentozele (pentozuria) apar in urind accidental, avdnd o origine exclusiv exogend;
cronicizarea prezenlei lor in urinf, indicA prezenla unei anomalii metabolice ereditare, respectiv,
a unui defect al metabolismului aminoacizilor glucoformatori.
1r Fructoza (fructozuria) - apare ailturi de glucoz5 in diabet'.il zaharat sau ?n urina unor
pacienli cu anornalii ale metabolismului glucidic, cu leziuni ale parenchimuiui hepatic sau cu
uneie forme de icter. Ea se constati dupd ingestia de fructe, in sariinA, lehuzie, sindromul Toni-
Debre-Fanconi sau in intoleran!a eredrtar1,la fructoz[.
Lactoza (lactozuria) aparre in urind la sfirqitul perioadei de sarcind ?n perioada de
ryi
lactagie, ftri semnifica{ie diagnostic[.
'r Galactoza (galactozuria) - apare la fel ca lactozuria qi ?n galactoze.

Glucoza in lichidut cefalorahidian

Glucoza intr6 in lichidul cefalorahidian prin transport activ qi difuzie.Concentralia glucozei
in LCR (glicorahia) reprezintll 6-7A% din cea a plasmei gi se afli in echilibru cu aceasm,
Echilibrarea este lent[ gi necesit[ aproximativ i-3 ore penfru o modificare a glucozei sanguine
care sd se reflecte la nivelul LCR.
Glicemia trebuie mdsuratd pe o probd recoltat5. cu 30-60 de minute inainte de punclia
lombard pentru dozarea glicorahiei. Metoda de dozare este aceea$i ca pentru glicemie
Scopul dozlrii glicorahiei:
x Determinarea afectdrii transportului glucozei din p1asm6 in LCR.
X Detectarea uitiliz5.rii intense a glucozei de c[tre SNC, leucocite sau miuoorganisme.
o dozare exactd a glicorahiei necesit[,menlinerea constantf, a glicerniei.
Valori de referinli:
40-7A mddl pentru adulli
60-80 mg/dl pentru copii
Irnplica{ii clinice:
& Valorile scizute sunt asociate cu:
- infeclii cu fungi, tuberculozi, bacterii piogene (metabolizare rapid[ a glucozei cu sciderea
concentraliei ei)
- leucernie gi limfoame cu interesare meningeai[
- meningoencefalita urliand (in meningoencefalitele virale este de obicei normald)
- hipoglicemie.
Not[. Valorile sub 20 mgldl sunt de alerta.
'6 Valori crescute apar in diabet zahxat