1

Curs de Biofizic
Prof.dr. Cipriana tefnescu
Disciplina de Biofizic
i Fizic medical
9
V rugm: gndii!
Biofizica membranelor celulare
2
I. Biomembranele: definitie, tipuri si roluri fundamentale;
II. Caracteristicile biofizice ale moleculelor membranare:
1. Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor componente ale bistratului
membranar.
2. Proprietatile biofizice ale proteinelor membranare. Topografia
moleculelor proteice la nivelul bistratului lipidic.
3. Fluiditatea(microviscozitatea) biomembranelor.
III. Modele si metode biofizice de studiu al biomembranelor;
Utilizarea izotopilor radioactivi in studiul biomembranelor
IV. Arhitectura supramoleculara a membranelor celulare.
Modelul mozaicului fluid.
1. Modele ale membranei celulare anterioare modelului mozaicului fluid
2. Descrierea modelului mozaicului fluid: reprezentare schematica si
argumente experimentale
Complexul de suprafa celular
Spectrin Actin
Ankirin
Carbohidrai
Faa
citosolic a
membranei
1membrana
plasmatic
2 citoschelet
3 glicocalix
4 matrice
extracelular
(4)
(3)
(1)
(2)
membrana
plasmatic:
5 - 7 nm
3
Viaa nu este posibil n absena biomembranelor.
Marea majoritate a bolilor implic i o modificare membranar.
I. Biomembranele: definiie, tipuri si
roluri fundamentale
Membranele
componente eseniale ale
celulelor, avnd o serie de
roluri fundamentale de
care depind toate funciile
celulare.
Membrana celular
(membrana plasmatica,
plasmalema) este o
structur celular, ce
delimiteaz si eventual
compartimenteaz
coninutul celular.
4
I. Biomembranele:
definiie, tipuri si
roluri fundamentale
Tipurile principale de
biomembrane organizate
ntr-un sistem de membrane
specific fiecrei celule.
I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri
fundamentale
Alte structuri de tip
membranar:
Membrane strict specializate
sinaptice, mielinice;
Bariere tisulare de tip
membranar la nivelul tubului
digestiv, la nivel renal,
pulmonar, tegumentar;
Bariere tisulare cu rol
particular n organism
bariera hemato-encefalic,
bariera hemato-retinian;
5
I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri
fundamentale;
Roluri fundamentale:
Bariere antientropice fluide i rezistente, n remaniere perpetu.
Entropie:
I. Biomembranele:
definiie, tipuri si
roluri
fundamentale;
Structuri cu permeabilitate selectiv care
asigur schimbul de materie, care se poate
produce datorit faptului c celulelesunt
sisteme termodinamice deschise.
Membrana plasmatic asigur prin
fenomene de transport:
Reglarea volumului celular, meninerea
pH-ului intracelular i a compoziiei ionice
n limite strnse; extragedin mediu
combustibilmetabolic i materiale de
construcie, dar elimin substanele
toxice; genereaz gradieni ionici -
esenial pentru excitabilitateanervoas i
muscular.
Membranele intracelulare - asigur
transportul unor moleculentre diferite
compartimente celulare.
6
I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri
fundamentale;
Roluri fundamentale:
Asigur comunicarea
intercelular prin transducia
semnalelor i de transfer al
informaiei la distan.
Receptori abseni sau in numr
redus in
Hipercolesterolemia familiala
Exemplu de
rol in
comunicarea
celulara in
patologie
7
I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri
fundamentale;
Funcie de
suport al
activitii
enzimatice.
Funcie de
captur i
transformare de
energie.
Funcie de
recunoatere i
de aderen
ntre celule
Roluri
fundamentale:
schema de
ansamblu
8
Biomembrana:
schema de
ansamblu
I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri
fundamentale
Caracteristici esentiale:
Structur laminar; 5-7 nm
Sunt active metabolic;
Predomin interaciunile noncovalente;
Sunt stabile termodinamic;
Sunt formate din lipide si proteine
9
II. Caracteristicile biofizice ale moleculelor
membranare:
1. Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor
componente ale bistratului membranar.
2. Proprietatile biofizice ale proteinelor
membranare. Topografia moleculelor proteice la
nivelul bistratului lipidic.
3. Fluiditatea (microvscozitatea) biomembranelor.
II.1. Proprietatile biofizice ale
fosfolipidelor componente ale
bistratului membranar
10
Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor
componente ale bistratului membranar
Lipidele membranare sunt amfipatice.
Imaginea in microscopie electronica
11
Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor
componente ale bistratului membranar
Exist 3 tipuri de lipide membranare, toate amfipatice:
fosfolipide, steroli si glicolipide.
Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor
componente ale bistratului membranar
Fosfatidilcolinaeste cel mai cunoscut tip de fosfolipid.
12
Colesterolul este in cea mai mare parte hidrofob.
Dar are o grupare polara, hidroxil, care il face
amfipatic. Colesterolul umple spatiile lsate de
poriunile neliniare; rigidizeaz bistratul i l face mai
puin fluidi mai puin permeabil.
13
Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor
componente ale bistratului membranar
Lipidele - tipuri principale de micri :
difuzie laterala, rotatie i flip-flop.
II.2. Proprietatile biofizice
ale proteinelor membranare
Topografia moleculelor proteice la
nivelul bistratului lipidic
14
Raze
X
Cristal
difracto-
grama

a) b) c)
a) Difractograma cu raze X
b) Harta de densitate electronica a proteinei, efectuata pe computer
c) Modelul structurii conformationale a proteinei.
Proteinele
intra-
membranare
sunt
globulare
Segmentul transmembranar este compus n mare parte din
aminoacizi cu lanuri laterale hidrofobe. Cu toate acestea, scheletul
peptidic (legturile peptidice) este hidrofil. Ca urmare, o structur
helicoidal este cea mai favorabil energetic.
15
Tipuri de proteine membranare
Integrale (2) si periferice (3,4).
Cele integrale: cu un singur domeniu transmembranar
sau cu mai multe domenii transmembranare
Segmentul transmembranar al proteinelor
integrale este de obicei alfa-helix: 20 aa.
Proteinele integrale pot avea un singur domeniu
transmembranar sau mai multe domenii
transmembranare.
16
Proteinele sunt asociate cu membrana in
diferite moduri
Partea central - legturile
peptidice sunt legate prin
puni de hidrogen, n timp
ce aminoacizii hidrofobi
sunt situai spre exterior, n
contact cu lipidele
membranare.
4 tipuri de interactiuni slabe:
legaturi de hidrogen, punti disulfidice,
legaturi ionice, interactiuni hidrofobe
17
Legaturile peptidice sunt conectate prin punti de hidrogen in interiorul
helixului iar catenele hidrofobe fac contact cu lipidele.
Majoritatea proteinelor membranare au lanturi laterale alcatuite din
oligozaharide.
Alte proteine au catene laterale mai lungi, polizaharidice -
proteoglicanii.
Glicoproteinele, proteoglicanii si glicolipidele se afla pe fata externa a
celulei: glicocalix.
Glicocalixul
18
Miscari ale proteinelor membranare
Proteinele: difuzie laterala (5) si de rotatie in jurul axei (3)
Rolurile proteinelor membranare
1 Schimb
selectiv
2 Receptia
semnalelor
3 Sistem de
traducere a
semnalului
4 Aderenta lq
matricea
extracelulara
5 Connexiune
cu
citoscheletul
6 Suport
al activitatii
enzimatice
19
II.3. Fluiditatea (microvscozitatea)
biomembranelor
Fluiditatea (microvscozitatea)
biomembranelor
Definitie
Descriere
Modulatori ai fluiditii membranare
Evaluarea fluiditii membranare
Exemple de aplicaii
20
Definitie

1
sco
1

zitate vi
fluiditate

membrana
(0,1 Ns/m
2
) =100x
apa
(10
-3
Ns/m
2
)
0,1 Ns/m
2
= 1 poise
21
Prezena interaciunilor slabe de tip hidrofil-
hidrofob ntre diferii constitueni permite o
micare permanent a moleculelor.
Membrana se va afla ntr-o stare de echilibru
dinamic (cristal lichid), caracterizat prin
microvscozitate () sau fluiditate (1/).
Descriere
Membranele sunt mentinute
impreuna prin interactiuni
hidrofobe
ORDINE
membranele sunt in miscare
(rapida pentru lipide si lenta
pentru proteine)
FLUIDITATE
Descriere
CRISTAL LICHID:
Echilibru dinamic
22
Modulatori ai fluiditatii membranare
Biofizici: temperatura, presiune, pH, potential
membranar de repaus
Biochimici: raport acizi grasi saturati/
nesaturati, tipuri de PL (raport
sfingomielina/lecitina), raport PL/colesterol,
proteine membranare, concentratia de ioni
Evaluarea fluiditii membranare
Polarizarea fluorescentei: sonde DPH
Exemple de aplicaii
Patologie:
crescuta: alcoolism cronic, obezitate, maladie
de iradiere, hipertermie maligna
rigiditate: varsta, hipertensiune genetica,
ateroscleroza, maladie hepatica
23
Modele:
Naturale
Membrane eritrocitare
Artificiale
Membrane lipidice bistratificate
Lipozomi
III. Modele si metode biofizice de studiu al
biomembranelor.
In mediu apos fosfolipidele se aseaza in bistrat: lipozomi
Lipozomi
24
Metode:
Microscopie electronica
Difracie cu raze X
Microscopie de for atomic
Uitilizarea radioizotopilor (evaluarea
receptori, alte proteine membranare)
Spectroscopie (RMN, fluorescenta, Raman)
Metode de dinamic molecular
(polarizarea fluorescentei etc.)
III. Modele si metode biofizice de studiu al
biomembranelor
IV. Arhitectura supramoleculara a
membranelor celulare. Modelul
mozaicului fluid.
1. Modele ale membranei celulare anterioare
modelului mozaicului fluid
2. Descrierea modelului mozaicului fluid:
reprezentare schematica si argumente
experimentale (imaginile obtinute prin
criofractura in vid si pe hibrizi celulari)
25
IV.1. Modele ale membranei celulare
anterioare modelului mozaicului fluid
1877 Pfeffer demonstreaz modificarea
volumului celular care poate fi explicat doar
prin existena unei membrane permeabile
osmotic care delimiteaz celula vegetal;
Overtonmsoar rata de traversare a
membranei celulare de ctre diveri compui
chimici i concluzioneaz c membrana
trebuie s fie compus din structuri lipidice;
Fricke 1923-1925 msoar grosimea
membranei
Evoluia modelelor biomembranelor se poate
mpri n 3 perioade:
Perioada clasic marcat de experimentele lui
Gorter Grendel Davson Danielli;
Perioada unitii membranare teorie propus
de Robertson;
Adoptarea modelului mozaicului fluid n perioada
anilor 1960;
26
Modelul
Gorter i
Grendel
Modelul
Danielli
Davson
Modelul
Robertson
Modelul
compus
1- Gorter and
Grendel
2 - Danielli
Davson
3 - Robertson
9 Compozit
IV.2. Descrierea modelului mozaicului fluid:
reprezentare schematica si argumente
experimentale (imaginile obtinute prin
criofractura in vid si pe hibrizi celulari)
Singer i Nicholsonn 1972definesc membrana
ca fiind o soluie bidimensional de proteine ...
nglobate n soluia vscoas a bistratului lipidic
Bistratul lipidic are n principal rol de barier de
permeabilitate, n care sunt nglobate proteine cu
diverse roluri. De fapt, bistratul lipidic conine
domenii ordonate, cristaline i domenii mai
puin ordonate, lichide;
Organizarea membranei nu este deloc simetric.
27
Structural:
Natur amfipatic,
datorat n mare
parte lipidelor, dar
i proteinelor
membranare;
Miezul membranei
este hidrofob, iar
suprafaa este
hidrofil
28
Descrierea modelului mozaicului fluid:
reprezentare schematica si argumente
experimentale (imaginile obtinute prin
criofractura in vid si pe hibrizi celulari)
Componentele membranei nu sunt
statice, ele se afl n micare
continu care poate varia de la
vibraii pn la micri de flip-flop.
Micrile lipidelor micarea lateral
nu este ngrdit, ns trecerea unei
molecule lipidice de pe o jumtate a
bistratului lipidic pe cealalt se
produce rar (micare de flip-flop).
Proteinele pot difuza lateral i se
pot roti, dar i inverseaz poziia
fa de bistrat doar foarte rar
(energie mare, timp mai lung).
Modelul mozaicului fluid (1972, S.J. Singer & G. Nicolson):
proteinele membranare plutesc in interiorul mediului
fosfolipidic ca niste iceberg-uri intr-un ocean
M. extracelular
Colesterol
Citoplasma
Glicolipide
Proteine transmembranare
Citoschelet
Proteina periferica
Glicoproteine
Fosfolipide