Curs de Biofizic

V rugm: gndii!

9
Prof.dr. Cipriana tefnescu
Disciplina de Biofizic
i Fizic medical

Biofizica membranelor celulare

I. Biomembranele: definitie, tipuri si roluri fundamentale;

II. Caracteristicile biofizice ale moleculelor membranare:
1.
2.
3.

Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor componente ale bistratului

membranar.
Proprietatile biofizice ale proteinelor membranare. Topografia
moleculelor proteice la nivelul bistratului lipidic.
Fluiditatea (microviscozitatea) biomembranelor.

III. Modele si metode biofizice de studiu al biomembranelor;

Utilizarea izotopilor radioactivi in studiul biomembranelor

IV. Arhitectura supramoleculara a membranelor celulare.

Modelul mozaicului fluid.
1.
2.

Modele ale membranei celulare anterioare modelului mozaicului fluid

Descrierea modelului mozaicului fluid: reprezentare schematica si
argumente experimentale

Complexul de suprafa celular

(4)

Carbohidrai

1membrana
(3)
plasmatic
(1)

2 citoschelet
Ankirin

(2)

Faa
citosolic a
membranei

Actin

Spectrin

3 glicocalix
4 matrice
extracelular

membrana
plasmatic:
5 - 7 nm

Viaa nu este posibil n absena biomembranelor.

Marea majoritate a bolilor implic i o modificare membranar.

I. Biomembranele: definiie, tipuri si

roluri fundamentale
Membranele
componente eseniale ale
celulelor, avnd o serie de
roluri fundamentale de
care depind toate funciile
celulare.

Membrana celular
(membrana plasmatica,
plasmalema) este o
structur celular, ce
delimiteaz si eventual
compartimenteaz
coninutul celular.

I. Biomembranele:
definiie, tipuri si
roluri fundamentale

Tipurile principale de
biomembrane organizate
ntr-un sistem de membrane
specific fiecrei celule.

I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri

fundamentale

Alte structuri de tip
membranar:
Membrane strict specializate
sinaptice, mielinice;
Bariere tisulare de tip
membranar la nivelul tubului
digestiv, la nivel renal,
pulmonar, tegumentar;
Bariere tisulare cu rol
particular n organism
bariera hemato-encefalic,
bariera hemato-retinian;

I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri

fundamentale;

Roluri fundamentale:
Bariere antientropice fluide i rezistente, n remaniere perpetu.

Entropie:

 Structuri cu permeabilitate selectiv care

asigur schimbul de materie, care se poate
produce datorit faptului c celulele sunt
sisteme termodinamice deschise.

Membrana plasmatic asigur prin
fenomene de transport:
Reglarea volumului celular, meninerea
pH-ului intracelular i a compoziiei ionice
n limite strnse; extrage din mediu
combustibil metabolic i materiale de
construcie, dar elimin substanele
toxice; genereaz gradieni ionici esenial pentru excitabilitatea nervoas i
muscular.

Membranele intracelulare - asigur
transportul unor molecule ntre diferite
compartimente celulare.

I. Biomembranele:
definiie, tipuri si
roluri
fundamentale;

I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri

fundamentale;

Roluri fundamentale:
Asigur comunicarea
intercelular prin transducia
semnalelor i de transfer al
informaiei la distan.

Exemplu de
rol in
comunicarea
celulara in
patologie

Receptori abseni sau in numr

redus in
Hipercolesterolemia familiala

I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri

fundamentale;
Funcie de
suport al
activitii
enzimatice.
Funcie de
captur i
transformare de
energie.
Funcie de
recunoatere i
de aderen
ntre celule

Roluri
fundamentale:
schema de
ansamblu

Biomembrana:
schema de
ansamblu

I. Biomembranele: definiie, tipuri si roluri

fundamentale

Caracteristici esentiale:

Structur laminar; 5-7 nm

Sunt active metabolic;
Predomin interaciunile noncovalente;
Sunt stabile termodinamic;
Sunt formate din lipide si proteine

II. Caracteristicile biofizice ale moleculelor

membranare:
1. Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor
componente ale bistratului membranar.
2. Proprietatile biofizice ale proteinelor
membranare. Topografia moleculelor proteice la
nivelul bistratului lipidic.
3. Fluiditatea (microvscozitatea) biomembranelor.

II.1. Proprietatile biofizice ale

fosfolipidelor componente ale
bistratului membranar

Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor

componente ale bistratului membranar
Lipidele membranare sunt amfipatice.

Imaginea in microscopie electronica

Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor

componente ale bistratului membranar
Exist 3 tipuri de lipide membranare, toate amfipatice:

fosfolipide, steroli si glicolipide.

Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor

componente ale bistratului membranar
Fosfatidilcolina este cel mai cunoscut tip de fosfolipid.

Colesterolul este in cea mai mare parte hidrofob.

Dar are o grupare polara, hidroxil, care il face
amfipatic. Colesterolul umple spatiile lsate de
poriunile neliniare; rigidizeaz bistratul i l face mai
puin fluid i mai puin permeabil.

Proprietatile biofizice ale fosfolipidelor

componente ale bistratului membranar
Lipidele - tipuri principale de micri :
difuzie laterala, rotatie i flip-flop.

II.2. Proprietatile biofizice

ale proteinelor membranare
Topografia moleculelor proteice la
nivelul bistratului lipidic

difractograma
Raze
X

Proteinele
intramembranare
sunt
globulare

Cristal

a)

b)

c)

a) Difractograma cu raze X
b) Harta de densitate electronica a proteinei, efectuata pe computer
c) Modelul structurii conformationale a proteinei.

Segmentul transmembranar este compus n mare parte din

aminoacizi cu lanuri laterale hidrofobe. Cu toate acestea, scheletul
peptidic (legturile peptidice) este hidrofil. Ca urmare, o structur
helicoidal este cea mai favorabil energetic.

Tipuri de proteine membranare

Integrale (2) si periferice (3,4).

Cele integrale: cu un singur domeniu transmembranar
sau cu mai multe domenii transmembranare

Segmentul transmembranar al proteinelor

integrale este de obicei alfa-helix: 20 aa.
Proteinele integrale pot avea un singur domeniu
transmembranar sau mai multe domenii
transmembranare.

Proteinele sunt asociate cu membrana in

diferite moduri

4 tipuri de interactiuni slabe:

legaturi de hidrogen, punti disulfidice,
legaturi ionice, interactiuni hidrofobe

Partea central - legturile

peptidice sunt legate prin
puni de hidrogen, n timp
ce aminoacizii hidrofobi
sunt situai spre exterior, n
contact cu lipidele
membranare.

Legaturile peptidice sunt conectate prin punti de hidrogen in interiorul

helixului iar catenele hidrofobe fac contact cu lipidele.
Majoritatea proteinelor membranare au lanturi laterale alcatuite din
oligozaharide.
Alte proteine au catene laterale mai lungi, polizaharidiceproteoglicanii.
Glicoproteinele, proteoglicanii si glicolipidele se afla pe fata externa a
celulei: glicocalix.

Glicocalixul

Miscari ale proteinelor membranare

Proteinele: difuzie laterala (5) si de rotatie in jurul axei (3)

Rolurile proteinelor membranare

1 Schimb
selectiv
2 Receptia
semnalelor
3 Sistem de
traducere a
semnalului
4 Aderenta lq
matricea
extracelulara
5 Connexiune
cu
citoscheletul
6 Suport
al activitatii
enzimatice

II.3. Fluiditatea (microvscozitatea)

biomembranelor

Fluiditatea (microvscozitatea)
biomembranelor

Definitie
Descriere
Modulatori ai fluiditii membranare
Evaluarea fluiditii membranare
Exemple de aplicaii

Definitie
1
1
=
fluiditate =
viscozitate
membrana (0,1 Ns/m2) = 100 x apa (10-3 Ns/m2)
0,1 Ns/m2 = 1 poise

Descriere

Prezena interaciunilor slabe de tip hidrofilhidrofob ntre diferii constitueni permite o

micare permanent a moleculelor.
Membrana se va afla ntr-o stare de echilibru
dinamic (cristal lichid), caracterizat prin
microvscozitate () sau fluiditate (1/).

Descriere

Membranele sunt mentinute
impreuna prin interactiuni
hidrofobe
ORDINE

membranele sunt in miscare
(rapida pentru lipide si lenta
pentru proteine)
FLUIDITATE

CRISTAL LICHID:
Echilibru dinamic

Modulatori ai fluiditatii membranare

Biofizici: temperatura, presiune, pH, potential
membranar de repaus

Biochimici: raport acizi grasi saturati/
nesaturati, tipuri de PL (raport
sfingomielina/lecitina), raport PL/colesterol,
proteine membranare, concentratia de ioni

Evaluarea fluiditii membranare

Polarizarea fluorescentei: sonde DPH

Exemple de aplicaii

Patologie:
crescuta: alcoolism cronic, obezitate, maladie
de iradiere, hipertermie maligna
rigiditate: varsta, hipertensiune genetica,
ateroscleroza, maladie hepatica

III. Modele si metode biofizice de studiu al

biomembranelor.

Modele:
Naturale

Membrane eritrocitare

Artificiale

Membrane lipidice bistratificate

Lipozomi

Lipozomi
In mediu apos fosfolipidele se aseaza in bistrat: lipozomi

III. Modele si metode biofizice de studiu al

biomembranelor

Metode:
Microscopie electronica
Difracie cu raze X
Microscopie de for atomic
Uitilizarea radioizotopilor (evaluarea
receptori, alte proteine membranare)
Spectroscopie (RMN, fluorescenta, Raman)
Metode de dinamic molecular
(polarizarea fluorescentei etc.)

IV. Arhitectura supramoleculara a

membranelor celulare. Modelul
mozaicului fluid.
1. Modele ale membranei celulare anterioare
modelului mozaicului fluid
2. Descrierea modelului mozaicului fluid:
reprezentare schematica si argumente
experimentale (imaginile obtinute prin
criofractura in vid si pe hibrizi celulari)

IV.1. Modele ale membranei celulare

anterioare modelului mozaicului fluid

1877 Pfeffer demonstreaz modificarea
volumului celular care poate fi explicat doar
prin existena unei membrane permeabile
osmotic care delimiteaz celula vegetal;

Overton msoar rata de traversare a
membranei celulare de ctre diveri compui
chimici i concluzioneaz c membrana
trebuie s fie compus din structuri lipidice;

Fricke 1923-1925 msoar grosimea
membranei


Evoluia modelelor biomembranelor se poate

mpri n 3 perioade:
Perioada clasic marcat de experimentele lui
Gorter Grendel Davson Danielli;
Perioada unitii membranare teorie propus
de Robertson;
Adoptarea modelului mozaicului fluid n perioada
anilor 1960;

Modelul
Gorter i
Grendel

1- Gorter and
Grendel
2 - Danielli
Davson
3 - Robertson
9 Compozit

Modelul
compus

Modelul
Danielli
Davson

Modelul
Robertson

IV.2. Descrierea modelului mozaicului fluid:

reprezentare schematica si argumente
experimentale (imaginile obtinute prin
criofractura in vid si pe hibrizi celulari)

Singer i Nicholson n 1972 definesc membrana

ca fiind o soluie bidimensional de proteine ...
nglobate n soluia vscoas a bistratului lipidic

Bistratul lipidic are n principal rol de barier de
permeabilitate, n care sunt nglobate proteine cu
diverse roluri. De fapt, bistratul lipidic conine
domenii ordonate, cristaline i domenii mai
puin ordonate, lichide;

Organizarea membranei nu este deloc simetric.


Structural:
Natur amfipatic,
datorat n mare
parte lipidelor, dar
i proteinelor
membranare;
Miezul membranei
este hidrofob, iar
suprafaa este
hidrofil

Descrierea modelului mozaicului fluid:

reprezentare schematica si argumente
experimentale (imaginile obtinute prin
criofractura in vid si pe hibrizi celulari)

Componentele membranei nu sunt
statice, ele se afl n micare
continu care poate varia de la
vibraii pn la micri de flip-flop.

Micrile lipidelor micarea
lateral nu este ngrdit, ns
trecerea unei molecule lipidice de pe
o jumtate a bistratului lipidic pe
cealalt se produce rar (micare de
flip-flop).

Proteinele pot difuza lateral i se
pot roti, dar i inverseaz poziia
fa de bistrat doar foarte rar
(energie mare, timp mai lung).

Modelul mozaicului fluid (1972, S.J. Singer & G. Nicolson):

proteinele membranare plutesc in interiorul mediului
fosfolipidic ca niste iceberg-uri intr-un ocean
Glicoproteine

M. extracelular
Glicolipide

Fosfolipide
Colesterol
Proteine transmembranare
Proteina periferica

Citoschelet

Citoplasma