T 3, Irfs PDF

Autor: Lilia GRIGOROI,
dr., conf. univ., ASEM
Contabilitate financiară conform IFRS

Autor: Lilia GRIGOROI 07.03.2017 1
3.1. Situația privind poziția financiară a entității.
3.2. Situația rezultatului global și performanța entității.
3.3. Situația fluxurilor de trezorerie și performanța în termeni de
lichiditate.
3.4. Situația modificărilor capitalurilor proprii și ilustrarea
tranzacțiilor cu proprietarii.
3.5. Notele explicative și completitudinea informației financiare.
Obligatoriu:
1. IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare
2. IAS 7 Situația fluxurilor de trezorerie

Formarea de abilități și competențe privind raportarea financiară
conformă cu IFRS
La finalul temei respective studentul trebuie:
 Să știe: componentele situațiilor financiare, ipotezele și principiile

contabile, elementele-rânduri ale componentelor separate ale situațiilor
financiare, principiile de clasificare a activelor și datoriilor, precum și a
activităților entității în scopul elaborării situației fluxurilor de trezorerie, etc
 Să poată aplica: cunoștințele teoretice în situațiile practice concrete,

precum clasificarea activelor și datoriilor în curente și pe termen lung,
alegerea modului de prezentare a cheltuielilor în situația rezultatului global,
selectarea metodelor de elaborare a situației fluxurilor de trezorerie, etc.
 Să poată integra: informația utilă aferentă activelor, capitalului propriu,

datoriilor, veniturilor și cheltuielilor în situațiile financiare și notele la
situațiile financiare, informația despre fluxurile de trezorerie în situația
fluxurilor de trezorerie.

Situațiile financiare sunt o reprezentare structurată a poziției
financiare și a performanței financiare ale unei entități.
Obiectivul situațiilor financiare este de a oferi informații despre poziția

financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei
entități, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor
economice.
Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații

despre:
 (a) active;
 (b) datorii;
 (c) capitaluri proprii;
 (d) venituri și cheltuieli, inclusiv câștiguri și pierderi;
 (e) distribuiri către proprietari și contribuțiile acestora în calitatea
lor de proprietari; și
 (f) fluxuri de trezorerie ale unei entități.

Un set complet de situaţii financiare cuprinde:
(a) situaţia poziţiei financiare la finalul perioadei

(b) situaţia profitului sau pierderii şi alte elemente ale
rezultatului global pe perioadă (situația rezultatului global)
(c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii aferentă perioadei
(d) situaţia fluxurilor de trezorerie aferentă perioadei
(e) note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative
şi alte informaţii explicative
(f) informaţii comparative pentru perioada precedentă (p.38 şi 38A)
(g) situaţia poziţiei financiare la începutul perioadei precedente în
care entitatea aplică retroactiv o politică contabilă sau realizează o retratare
retroactivă a elementelor din situaţiile sale financiare, sau atunci când reclasifică
elementele din situaţiile sale financiare (p. 40A-40D)
Prezentarea fidelă prevede
reprezentarea exactă a efectelor
tranzacţiilor, a altor evenimente şi
condiţii, în conformitate cu definiţiile
şi criteriile de recunoaştere pentru
active, datorii, venituri şi cheltuieli
stabilite în Cadrul general.
Conformitatea
O entitate trebuie să aplice IAS 1 la întocmirea şi prezentarea
tuturor situaţiilor financiare (SF) cu scop general în
conformitate cu IFRS-urile.
Pentru prezentarea fidelă şi conformitatea cu IFRS-
urile, SF trebuie:
- să prezinte în note o declaraţie explicită şi fără rezerve
privind această conformitate
- să respecte integral solicitările fiecărui standard
Excepțiile și dezvăluirea acestora

Ipoteze și principii
Continuitatea activităţii
Contabilitatea de angajamente
Pragul de semnificaţie şi agregarea
Compensarea (câștigurile și pierderile din cedarea activelor imobilizate)
Frecvenţa raportării
Informaţii comparative
Consecvenţa prezentării
Identificarea situațiilor financiare
O entitate trebuie să identifice în mod clar fiecare situație
financiară și notele.
În plus, o entitate trebuie să evidențieze în mod special
următoarele informații, pe care le va repeta atunci când sunt
necesare înțelegerii corespunzătoare a informațiilor prezentate:
(a) denumirea entității raportoare sau alte mijloace de
identificare și orice modificare a acelor informații care a intervenit
de la finalul perioadei precedente de raportare;
(b) dacă situațiile financiare se referă la entitatea individuală sau
la un grup de entități;
(c) data finalului perioadei de raportare sau perioada acoperită
de setul de situații financiare sau note;
(d) moneda de prezentare, conform definiției din IAS 21; și
(e) nivelul de rotunjire utilizat în prezentarea valorilor din
situațiile financiare.

SITUAŢIA POZIŢIEI FINANCIARE trebuie să cuprindă elementele-
rânduri:
a) imobilizări corporale;
b) investiţii imobiliare;
c) imobilizări necorporale;
d) active financiare (excluzând valorile de la literele (e), (h) şi (i));
e) investiţii contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă;
f) active biologice;
g) stocuri;
h) creanţe comerciale şi similare;
i) numerar şi echivalente de numerar;
j) totalul activelor clasificate drept deţinute în vederea vânzării şi al
activelor incluse în grupurile destinate cedării clasificate drept
deţinute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5 Active
imobilizate deţinute în vederea vânzării şi activităţi întrerupte;
k) datorii comerciale şi similare;
l) provizioane;
m) datorii financiare (excluzând valorile de la literele (k) şi (l));
n) datorii şi creanţe pentru impozitul curent, după cum sunt
definite în IAS 12 Impozitul pe profit;
o) datorii privind impozitul amânat şi creanţe privind impozitul
amânat, după cum sunt definite în IAS 12;
p) datoriile incluse în grupurile destinate cedării clasificate drept
deţinute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5;
q) interesul minoritar, prezentat în cadrul capitalurilor proprii;
r) capitalul emis şi rezervele atribuibile proprietarilor societăţii-
mamă

O entitate clasifică un activ drept activ circulant atunci când:
(a) se aşteaptă să valorifice activul, sau intenţionează să îl vândă sau

să îl consume, în cadrul ciclului normal de exploatare;
(b) activul este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării;
(c) se aşteaptă valorificarea activului în termen de 12 luni după
perioada de raportare; sau
(d) activul reprezintă numerar sau echivalente de numerar (după
cum sunt definite de IAS 7), cu excepţia cazului în care există
restricţia ca activul să fie schimbat sau utilizat pentru decontarea
unei datorii pentru o perioadă de cel puţin 12 luni după perioada de
raportare.
O entitate trebuie să clasifice toate celelalte active drept active

imobilizate. Contabilitate financiară conform IFRS
O entitate clasifică o datorie drept o datorie curentă atunci când:
(a) se aşteaptă să deconteze datoria în ciclul normal de exploatare al
entităţii;
(b) datoria este deţinută, în principal, în scopul tranzacţionării;
(c) datoria trebuie decontată în termen de 12 luni după perioada de
raportare; sau
(d) entitatea nu are un drept necondiţionat de a amâna decontarea datoriei
pentru cel puţin 12 luni după perioada de raportare. Termenii unei datorii
care, la opţiunea partenerului, ar putea fi decontată prin emiterea de
instrumente de capitaluri proprii, nu influenţează clasificarea acesteia.
O entitate trebuie să clasifice toate celelalte datorii drept datorii pe termen
lung.
Creanţele (datoriile) privind impozitul amânat nu pot fi recunoscute

drept active circulante (datorii curente).
 Se cunosc următoarele informații cu privire la activele
companiei ABC SA, care are ca obiect de activitate producția
de vinuri:
1. La sfârșitul anului N, valoarea creanțelor clienților sunt în
valoare de 20 000 lei. Pe data de 15.12.N, compania a
acordat unui client important aflat în dificultate financiară o
extensie de 18 luni a termenului de decontare a creanței
sale în valoare de 8 000 lei. În mod normal, durata medie
de decontare a creanțelor companiei este de 45 de zile.
2. La sfârșitul anului N, stocurile companiei sunt în valoare de
300 000 lei, din care un stoc de șampanie în valoare de 100
000 lei care își va încheia procesul de maturare peste 24
luni de la sfârșitul perioadei de raportare.
 Clasificarea activelor/datoriilor în curente și ne curente se va face
după cum urmează:
1. Conform normei IAS 1, activele curente vor include creanțele
comerciale care urmează să fie încasate ca parte din cursul normal al
ciclului de exploatare al unei întreprinderi, chiar și atunci când nu se
așteaptă ca acestea să fie realizate în decurs de douăsprezece luni de
la sfârșitul perioadei de raportare. Prin urmare, chiar și creanța față
de clientul care își va deconta creanța la 18 luni după sfârșitul
perioadei de raportare, va fi încadrată în categoria activelor curente.
 Active curente: Creanțe clienți 20 000 lei.
2. Produsele companiei au ciclu lung de fabricație care depășește
durata unui exercițiu financiar. Cu toate acestea ele vor fi
considerate active curente, întrucât vor fi realizate în cadrul ciclului
de exploatare normal al unei entități. Prin urmare, și stocul de
șampanie a cărui maturare se va finaliza după 24 de luni de la
sfârșitul perioadei de raportare va fi prezentat în cadrul activelor
curente.
 Active curente: Stocuri 300 000 lei.
SITUAŢIA PROFITULUI SAU PIERDERII ŞI ALTE
ELEMENTE ALE REZULTATULUI GLOBAL va prezenta
următoarele secţiuni, în plus faţă de cele de profit sau pierdere şi
alte elemente ale rezultatului global:
(a) profitul sau pierderea;
(b) alte elemente ale rezultatului global total;
(c) rezultatul global aferent perioadei, care este totalul dintre
profit sau pierdere şi alte elemente ale rezultatului global.
Dacă o entitate prezintă o situaţie individuală a profitului sau

pierderii, aceasta nu prezintă secţiunea de profit sau pierdere din
situaţia rezultatului global.

Profitul sau pierderea reprezintă veniturile totale minus
cheltuielile, exclusiv componentele altor elemente ale
rezultatului global.
Alte elemente ale rezultatului global cuprind elemente de

venituri și cheltuieli (inclusiv ajustările din reclasificare) care nu
sunt recunoscute în profit sau pierdere așa cum se impune sau se
permite în alte IFRS-uri.
Rezultatul global total este modificarea din capitalurile proprii

din timpul perioadei care rezultă din tranzacții și din alte
evenimente, altele decât acele modificări care rezultă din
tranzacțiile cu proprietarii, în calitatea lor de proprietari.
Rezultatul global total cuprinde toate componentele „profitului

sau pierderii” și ale „altor elemente ale rezultatului global”.
În plus faţă de elementele impuse de alte IFRS-uri, secţiunea de
profit sau pierdere sau situaţia profitului sau pierderii va include
elemente-rând care prezintă următoarele valori aferente perioadei:
(a) veniturile, prezentarea separată a veniturilor din

dobândă calculate folosind metoda dobânzii efective;
(aa) câştigurile şi pierderile care apar prin derecunoaşterea
activelor financiare evaluate la costul amortizat;
(b) costurile de finanţare;
(ba) pierderile din depreciere (inclusiv reluări ale
pierderilor sau câştigurilor din depreciere) stabilite în
conformitate cu secţiunea 5.5 din IFRS 9;
(c) cota-parte din profitul sau pierderea aferent(ă)
entităţilor asociate şi asocierilor în participaţie, contabilizată
prin metoda punerii în echivalenţă;
(ca) dacă un activ financiar este reclasificat în afara categoriei
de evaluare la costul amortizat astfel încât să fie evaluat la
valoarea justă prin profit sau pierdere, orice câştig sau pierdere
generat(ă) dintr-o diferenţă între costul amortizat al activului
financiar anterior şi valoarea sa justă la data reclasificării
(definită în IFRS 9);
(cb) dacă un activ financiar este reclasificat în afara categoriei
de evaluare la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului
global astfel încât să fie evaluat la valoarea justă prin profit sau
pierdere, orice câştig sau pierdere cumulat(ă), recunoscut(ă)
anterior în alte elemente ale rezultatului global care este
reclasificat(ă) în profit sau pierdere;
(d) cheltuiala cu impozitul;
(ea) o singură valoare pentru totalul activităţilor în întrerupte (a
se vedea IFRS 5).

Secţiunea alte elemente ale rezultatului global va prezenta elemente-
rând pentru valorile din alte elemente ale rezultatului global aferente
perioadei, clasificate conform naturii (inclusiv cota din alte elemente
ale rezultatului global aferentă entităţilor asociate şi asocierilor în
participaţie, contabilizată folosind metoda punerii în echivalenţă) şi
grupate în elemente care, în conformitate cu alte IFRS-uri:
(a) nu vor fi reclasificate ulterior în profit sau pierdere
(b) vor fi reclasificate ulterior în profit sau pierdere atunci când vor
fi îndeplinite anumite condiţii.

Informații care trebuie prezentate fie în situația
(situațiile) profitului sau pierderii și altor elemente ale
rezultatului global, fie în note
Atunci când elementele de venituri sau cheltuieli sunt

semnificative, o entitate trebuie să prezinte separat
natura și valoarea lor.
(reduceri ale valorii contabile a stocurilor până la valoarea
realizabilă netă sau ale imobilizărilor corporale până la
valoarea recuperabilă; restructurări ale activităților unei
entități și reluări ale oricăror provizioane pentru costurile
restructurării; cedări ale unor elemente de imobilizări
corporale; cedări ale unor investiții; activități întrerupte;
soluționarea litigiilor; și alte reluări de provizioane)
O entitate trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor

recunoscute în profit sau pierdere utilizând o clasificare
bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinația lor în
cadrul entității, în funcție de care dintre acestea furnizează
informații fiabile și mai relevante.

Metoda clasificării după „destinația cheltuielilor”
Venituri X
Costul vânzărilor (X)
Profit brut X
Alte venituri X
Costuri de distribuire (X)
Cheltuieli administrative (X)
Alte cheltuieli (X)
Profit înainte de impozitare X
Metoda clasificării după „natura cheltuielilor”
Venituri X
Alte venituri X
Variația stocurilor de produse finite și producția
în curs de execuție X
Materii prime și consumabile utilizate X
Cheltuieli cu beneficiile angajaților X
Cheltuieli cu amortizarea și deprecierea X
Alte cheltuieli X
Total cheltuieli (X)
Profit înainte de impozitare X
N-1 N
Venituri
Cheltuieli
Profit înainte de impozit
Impozit pe profit
Profitul sau pierderea exercițiului din operațiuni continue
Profitul sau pierderea din operațiuni întrerupte (discontinue)
Profit sau pierdere
Alte elemente ale rezultatului global
Modificări în rezerva din reevaluarea activelor (IAS 16 și IAS 38);
Câștiguri și pierderi din conversia situațiilor financiare ale unei
operații în străinătate (IAS 21);
Câștiguri și pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de
pensii (IAS 19); etc
Total alte elemente ale rezultatului global
Rezultat global al exercițiului

Elaborați Situația rezultatului global:
Entitatea Alfa a obținut în cursul anului N 100 bucăți de produse finite la costul de 100 000 lei. Structura
costului de producție este următoarea:
 Costuri materiale – 50 000 lei;
 Costuri de personal – 30 000 lei;
 Costuri cu amortizarea imobilizărilor productive – 20 000 lei.
De rând cu aceste cheltuieli entitatea a mai angajat și alte cheltuieli de exploatare în sumă de 10 000 lei, din
care:
 Costuri materiale – 2000 lei, din care: aferente sectorului distribuției – 1500 lei, aferente sectorului
administrativ – 500 lei.
 Costuri cu personalul – 7000 lei, din care: aferente sectorului distribuției – 5 000 lei, aferente sectorului
administrativ – 2 000 lei.
 Costuri cu amortizarea – 1 000 lei, din care: aferente sectorului distribuției – 700 lei, aferente sectorului
administrativ – 300 lei.
Jumătate din producția fabricată a fost vândută la prețul de 150 000 lei.
În cursul anului entitatea:
 a calculat și plătit dobânzi aferente creditelor primite de la bănci în sumă de 5000 lei;
 a vândut un teren la prețul de 60 000 lei, costul de achiziție fiind 40 000 lei;
 a vândut o clădire la prețul de 10 000 lei, costul de intrare fiind 50 000 lei, amortizarea acumulată – 33
000 lei;
 Reevaluează echipamente tehnologice al căror cost este de 20 000 lei, amortizarea cumulată 15 000 lei,
valoarea justă 12 000 lei.
 Cheltuiala cu impozitul pe venit este de 20 000 lei.

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALURILOR PROPRII
include următoarele informaţii:
(a) rezultatul global total aferent perioadei, evidenţiind separat valorile
totale atribuibile proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor minoritare;
(b) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectul aplicării
retroactive sau al retratării retroactive recunoscute conform IAS 8;
(c) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între
valoarea contabilă de la începutul şi cea de la finalul perioadei, prezentând
distinct modificările care rezultă din:
(i) profit sau pierdere;
(ii) alte elemente ale rezultatului global; şi
(iii) tranzacţii cu proprietarii în calitatea lor de
proprietari, prezentând distinct contribuţiile de la şi distribuirile către proprietari
şi modificările privind participaţiile în capitalurile proprii în cadrul filialelor care
nu duc la o pierdere a controlului.
De întocmit situația modificărilor capitalului propriu la 31 decembrie N.
SA X prezintă următoarea situație a capitalurilor proprii la 1.01.N
 Capital social – 50 000 u.m.
 Rezultat reportat - 16 000 u.m.
 Rezerve din reevaluare – 4 000 u.m.
Presupunem că în cursul anului N au avut următoarele tranzacții:
 S-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 20 000
acțiuni la preț de emisie 1,4 u.m. , valoarea nominală 1 u.m.
 S-au distribuit dividende în valoare de 8 000 u.m.
 S-au reevaluat imobilizările corporale: cost de intrare – 18 000 u.m.,
amortizare acumulată – 13 000 u.m., valoarea justă – 12 000 u.m.
 S-a schimbat politica de contabilitate referitor la evaluarea la ieșire a
stocurilor, ceea ce a dus la diminuarea capitalurilor proprii de la
deschiderea anului cu 1 500 u.m.
 Rezultatul financiar net al anului N a fost profit de 16 000 u.m.

Situația modificărilor capitalurilor proprii
diferențe
prime din din rezeltat
Elemente capital emisie reevaluare reportat total
Soldurile la 31 decembrie
N-1 50 000 4 000 16 000 70 000
Efectul schimbărilor de
politici contabile -1 500 -1 500
Soldurile ajustate 50 000 0 4 000 14 500 68 500
Total rezultate global 7 000 16 000 13000
dividende -8 000 -8 000
Creșteri de capital 20 000 8 000 28 000
Soldurile la 31 decembrie N 60000 4000 11000 10200 85200

Informaţiile privind FLUXURILE DE
TREZORERIE oferă utilizatorilor de situaţii
financiare o bază pentru evaluarea capacităţii entităţii de a
genera numerar şi echivalente de numerar, precum şi a
necesităţilor entităţii de a utiliza fluxurile de trezorerie
respective.
IAS 7 stabileşte dispoziţii pentru prezentarea şi descrierea

informaţiilor privind fluxurile de trezorerie.

NOTELE trebuie:
(a) să prezinte informaţii despre baza de întocmire

a SF şi despre politicile contabile specifice
utilizate
(b) să prezinte informaţiile prevăzute de IFRS-uri
care nu sunt prezentate în altă parte în SF
(c) să ofere informaţii care nu sunt prezentate în
altă parte în SF, dar care sunt relevante pentru
înţelegerea oricărora dintre ele
O entitate trebuie să prezinte în rezumatul
politicilor contabile:
(a) baza (bazele) de evaluare utilizată(e) la întocmirea
situaţiilor financiare
(b) celelalte politici contabile utilizate care sunt
relevante pentru înţelegerea corespunzătoare a situaţiilor
financiare
Surse ale incertitudinii estimărilor

Capital
Alte prezentări de informaţii
Întrebări pentru recapitulare:
1.Ce conține un set complet de situații financiare conform IAS 1?

2. Cînd o entitate clasifică un activ drept activ circulant conform
IAS 1?
3. Cînd o entitate clasifică o datorie drept datorie curentă conform
IAS 1?
4. Ce informații se prezintă în Note conform prevederilor IAS 1?

3.2 Metode de pregătire a situaţiei
fluxurilor de trezorerie (IAS 7)

Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze
fluxurile de trezorerie din cursul perioadei,
clasificate pe activităţi de:
exploatare - principalele activităţi producătoare de venit ale
entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii
sau de finanţare
investiţii - constau în achiziţionarea şi cedarea de active
imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele
de numerar
finanţare - activităţi care au drept rezultat modificări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor
vărsate ale entităţii
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de
exploatare:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de
servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii,
comisioane şi alte venituri;
(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi
prestatorii de servicii;
(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
(e) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu
excepţia cazului în care pot fi asociate în mod specific activităţilor
de investiţii şi de finanţare;
(f) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate
în vederea plasării sau tranzacţionării.
investiţii :
(a) plăţile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale,
necorporale şi alte active imobilizate.
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale,
necorporale şi alte active imobilizate;
(c) plăţile în numerar pentru dobândirea de instrumente de capitaluri
proprii sau de datorie ale altor entităţi şi de interese în asocierile în
participaţie;
(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri
proprii sau de datorie ale altor entităţi şi din vânzarea de interese în
asocierile în participaţie;
(e) avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părţi
(altele decât avansurile şi împrumuturile acordate de o instituţie
financiară); Contabilitate financiară conform IFRS
finanţare:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau
alte instrumente de capitaluri proprii;
(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi
sau răscumpăra acţiunile entităţii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de
creanţă, împrumuturilor, efectelor comerciale, obligaţiunilor,
ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
(d) rambursările în numerar ale sumelor împrumutate;
(e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea
datoriei existente aferente unui contract de leasing financiar.

O entitate trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din
activităţi de exploatare folosind:
(a) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele
principale de plăţi şi încasări brute în numerar; sau
(b) metoda indirectă, prin care profitul sau pierderea

este ajustat(ă) cu efectele tranzacţiilor care nu au natură
monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau
încasări în numerar din exploatare, trecute sau viitoare, şi
elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu fluxurile
de trezorerie din investiţii sau finanţare.

Fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de
exploatare, de investiţii şi de finanţare pot fi raportate la
valoarea netă:
(a) plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele
clienţilor, atunci când fluxurile de trezorerie reflectă mai
degrabă activităţile clientului decât pe cele ale entităţii (de
exemplu, acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei
bănci)
(b) plăţile şi încasările în numerar pentru elementele cu
rulaj rapid, valori mari şi scadenţă scurtă (de exemplu,
cumpărarea şi vânzărea de investiţii)

Fluxurile de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate şi
plătite trebuie prezentate fiecare separat
Fluxurile de trezorerie provenite din impozitele pe profit

trebuie prezentate separat şi trebuie clasificate drept fluxuri
de trezorerie din activităţi de exploatare, cu excepţia
situaţiei în care pot fi identificate în mod specific cu
activităţile de finanţare şi de investiţii
O entitate trebuie să prezinte valoarea soldurilor

semnificative de numerar şi de echivalente de numerar
deţinute de entitate şi a căror utilizare de către grup este
restricţionată, împreună cu un comentariu al conducerii
Fluxurile de trezorerie provenite din tranzacţiile
efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda
funcţională a unei entităţi prin aplicarea asupra valorii în
valută a cursului de schimb dintre moneda funcţională şi
valută de la data fluxului de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie ale unei filiale din străinătate

trebuie convertite la cursul de schimb dintre moneda
funcţională şi valută de la datele fluxurilor de trezorerie.

Studiu de caz

TINGER este o companie listată la bursă. Următoarele reprezintă informații din
situațiile financiare pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie N.
Situația rezultatului global pentru anul care finalizează la 31 martie:
N ($ m) N-1 ($ m)
Venit 2,700 1,820
Costul vânzărilor (1,890) (1,092)
Profit brut 810 728
Costuri de distribuire (230) (130)
Costuri administrative (345) (200)
Costuri financiare (40) (5)
Profit inainte de impozitare 195 393
Cheltuieli privind impozitul pe venit (60) (113)
Profit 135 280
Alte elemente ale rezultatului global 80 0
Rezultatul global 215 280
Situația poziției financiare la data de 31 martie:
N ($ m) N-1 ($ m)
Active
Active imobilizate
Mașini și echipamente 680 410
Imobilizări necorporale 300 200
Investiții la cost: acțiuni în RAREMETAL 230 0
1,210 610
Active circulante
Stocuri 200 110
Creanțe comerciale 195 75
Numerar 0 395 120 305
Total active 1,605 915
Capital propriu și datorii
Capital propriu
Acțiuni (valoarea nominală = $1 fiecare) 350 250
Rezerve
Rezerva din reevaluare 80 0
Rezultatul reportat 375 295
805 545
Datorii pe termen lung
5% obligațiuni simple 100 100
10% obligațiuni garantate 300 400 0 100
Datorii curente
Overdraft bancar 110 0
Datorii comerciale 210 160
Datorii privind impozitul pe profit 80 400
Contabilitate financiară 110
conform IFRS 270
Total capital și datorii 1,605 Autor: Lilia GRIGOROI 07.03.2017
915 46
De asemenea, următoarele informații sunt relevante:
Deprecierile/amortizările au constituit:
Mașini și echipamente: 115 $ m
Imobilizări necorporale: 25 $ m
Nu au existat vânzări de active imobilizate în cursul anului,
doar mașinile și echipamentele au fost reevaluate.
Se cere:
Întocmiți Situația fluxurilor de trezorerie pentru exercițiul
financiar ce se finalizează la 31 martie N pentru TINGER în
bază metodei indirecte conform IAS 7.
TINGER
SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE pentru exercițiul financiar
care se încheie la 31 martie N
$m
I. FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE
PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZITARE 195
AJUSTĂRI PENTRU:
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE 115
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE 25
COSTURI FINANCIARE (DOBÎNZI) 40
Modificări în capitalul circulant
MODIFICAREA = 90 (110-200) STOCURI (90)
MODIFICAREA = 120 (75-195) CREANȚE (120)
MODIFICAREA = 50 (160-210) DATORII COMERCIALE 50
FLUXURI de NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE 215

TINGER
$m
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE 215
DOBÎNZI ACHITATE (40)
IMPOZITUL PE PROFIT Nota 1

Nota 1. Impozitul pe profit achitat
Datorii la începutul perioadei = 110
Calculat pentru perioada curentă = 60
Achitat = 110 + 60 - 80 90
Datorii la finele perioadei = 80

TINGER
$m
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE 215
IMPOZITUL PE PROFIT Nota 1 (90)

FLUXURI NETE DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE
85
EXPLOATARE
II. FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII
PROCURĂRI MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE Nota 2

Nota 2. Achiziții de mașini și echipamente
Sold la începutul perioadei = 410
Amortizări = 115
Reevaluarea surplus = 80
Achiziții = 410 - 115 + 80 - 680 305
Sold la finele perioadei = 680

TINGER
$m
NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE 215
IMPOZITUL PE PROFIT Nota 1 (90)

FLUXURI NETE DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE
85
EXPLOATARE
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII
ACHIZIȚII DE MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE Nota 2 (305)

ACHIZIȚII DE IMOBILIZĂRI NECORPORALE 200 – 25 - 300 (125)
ACHIZIȚII DE INVESTIȚII 0 – 230 (230)

FLUXURI NETE DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE (660)
INVESTIȚII

TINGER
$m
III. FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE
ÎNCASĂRI DIN EMISII DE ACȚIUNI 350 – 250 100
ÎNCASĂRI DIN EMISII DE OBLIGAȚIUNI 300

DIVIDENDE ACHITATE Nota 3

Nota 3. Dividende achitate
Rezultatul reportat la începutul perioadei = 295
Profitul perioade de gestiune = 135
Dividende achitate = 295 + 135 - 375 55
Rezultatul reportat la finele perioadei = 375

TINGER
$m
III. FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE
ÎNCASĂRI DIN EMISII DE ACȚIUNI 350 – 250 100
ÎNCASĂRI DIN EMISII DE OBLIGAȚIUNI 300

DIVIDENDE ACHITATE Nota 3 (55)
FLUXURI NETE DE NUMERAR DIN ACTIVITATE DE
FINANȚARE 345
NETĂ ÎN FLUXURILE DE TREZORERIE (230)
NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI 120
VERIFICARE: 120 + (230) = (110)

NUMERAR LA FINELE PERIOADEI Contabilitate
OVERDARFT financiară conform IFRS (110)
Întrebări pentru recapitulare:
1. Care este obiectivul IAS 7?

2. Care sunt beneficiile informațiilor referitoare la fluxurile
de trezorerie conform IAS 7?
3. Care sunt compartimentele (titlurile) ce urmează să se
regăsească neapărat în situația fluxurilor de trezorerie
conform IAS 7?
4. Ce presupune metoda indirectă de întocmire a situației
fluxurilor de trezorerie?

3.3 Evenimente ulterioare perioadei
de raportare (IAS 10)

IAS 10 se aplică la contabilizarea şi prezentarea informaţiilor
aferente evenimentelor ulterioare perioadei de raportare.
Evenimentele ulterioare perioadei de raportare - evenimente

favorabile şi nefavorabile, care apar între finalul perioadei de
raportare şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate
pentru emitere. Se pot identifica două tipuri de evenimente:
(a) care furnizează dovada condiţiilor care au existat la finalul
perioadei de raportare (conduc la ajustarea situaţiilor financiare
după perioada de raportare);
(b) care indică condiţiile care au apărut după perioada de

raportare (nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare după
perioada de raportare).
Exemple de evenimente care conduc la ajustarea situaţiilor financiare
după perioada de raportare:
(a) finalizarea ulterioară perioadei de raportare a unui caz juridic care

confirmă faptul că entitatea avea o obligaţie la finalul perioadei de
raportare (IAS 37)
(b) obţinerea de informaţii ulterioară perioadei de raportare care indică

faptul că un activ a fost depreciat la acea dată. De exemplu:
(i) falimentul unui client survenit ulterior perioadei de raportare
confirmă, de obicei, că exista deja o pierdere aferentă unui cont de
creanţe comerciale şi că entitatea trebuie să ajusteze valoarea
contabilă a acesteia;
(ii) vânzarea stocurilor după perioada de raportare poate fi o
probă a VRN la finalul perioadei de raportare.
Exemple de evenimente care nu conduc la ajustarea
situaţiilor financiare după perioada de raportare:
(a) anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi

(b) cumpărări semnificative de active, clasificarea unor active
ca fiind deţinute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5,
alte cedări de active sau exproprierea de către guvern a unor
active importante
(c) distrugerea unei importante unităţi de producţie în urma
unui incendiu ulterior perioadei de raportare
(d) anunţarea sau începerea implementării unei restructurări
majore
Dividende
Dacă o entitate declară dividendele deţinătorilor de capitaluri
proprii ulterior perioadei de raportare, entitatea nu trebuie să
recunoască acele dividende drept o datorie la finalul perioadei de
raportare.
Continuitatea activităţii
O entitate nu trebuie să întocmească situaţiile financiare pe baza
continuităţii activităţii în cazul în care conducerea determină
după perioada de raportare fie că intenţionează să lichideze
entitatea sau să înceteze activitatea comercială, fie că nu are nicio
altă alternativă realistă decât să procedeze astfel.
Prezentarea informațiilor
Exemplul 1. Entitatea A își închide exercițiul financiar la 31 decembrie.
Conducerea întreprinderii definitivează proiectul situațiilor financiare pentru
exercițiul N la data de 27 februarie N+1. pe 15 martie N+1 consiliul de
administrație autorizează emiterea situațiilor financiare. Acestea sunt depuse la
dispoziția acționarilor și altor persoane interesate începând cu 1 aprilie N+1.
Adunarea generală a acționarilor aprobă situațiile financiare pe 1 mai N+1.
Care este data la care situaţiile financiare ale entității A sunt autorizate
pentru emitere?
15 martie N+1
În unele cazuri, entităţii i se impune să supună spre
aprobare acţionarilor ei situaţiile financiare după ce
acestea au fost emise. În astfel de circumstanţe, data
aprobării emiterii situaţiilor financiare este data
emiterii, şi nu data la care acestea au fost aprobate de
acţionari.
Exemplul 2. Entitatea A își închide exercițiul financiar la
31 decembrie. În februarie N+1 (situațiile financiare nu au
fost autorizate pentru emitere), ca urmare a inundațiilor au
fost distruse cantități importante de materii prime.
Ce efect va avea această înformație asupra situațiilor

financiare?
Nici un efect. Condițiile nu au existat la finele perioadei

de raportare!
Doar dezvăluiri suplimentare.

Exemplul 3. Entitatea A își închide exercițiul financiar la 31
decembrie. În luna ianuarie toate activele entității au ars într-un
incendiu. Deoarece entitatea nu a fost asigurată, activitatea nu mai
poate fi continuată. Situațiile financiare ale exercițiului precedent nu
au fost încă aprobate de către consiliul de administrație.
Efectul asupra situațiilor financiare?
Situațiile financiare nu vor mai fi întocmite în baza

principiului continuității activității.
Întrebări de recapitulare:
1. Definiți evenimentele ulterioare perioadei de raportare conform

IAS 10.


T 3, Irfs PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T 3, Irfs PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autor: Lilia GRIGOROI,

dr., conf. univ., ASEM

Contabilitate financiară conform IFRS

2. IAS 7 Situația fluxurilor de trezorerie

Contabilitate financiară conform IFRS

La finalul temei respective studentul trebuie:

 Să știe: componentele situațiilor financiare, ipotezele și principiile

 Să poată aplica: cunoștințele teoretice în situațiile practice concrete,

 Să poată integra: informația utilă aferentă activelor, capitalului propriu,

Contabilitate financiară conform IFRS

Obiectivul situațiilor financiare este de a oferi informații despre poziția

Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații

Contabilitate financiară conform IFRS

(a) situaţia poziţiei financiare la finalul perioadei

Excepțiile și dezvăluirea acestora

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

(a) se aşteaptă să valorifice activul, sau intenţionează să îl vândă sau

O entitate trebuie să clasifice toate celelalte active drept active

Creanţele (datoriile) privind impozitul amânat nu pot fi recunoscute

Dacă o entitate prezintă o situaţie individuală a profitului sau

Contabilitate financiară conform IFRS

Alte elemente ale rezultatului global cuprind elemente de

Rezultatul global total este modificarea din capitalurile proprii

Rezultatul global total cuprinde toate componentele „profitului

(a) veniturile, prezentarea separată a veniturilor din

Contabilitate financiară conform IFRS

(a) nu vor fi reclasificate ulterior în profit sau pierdere

Contabilitate financiară conform IFRS

Atunci când elementele de venituri sau cheltuieli sunt

O entitate trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

Soldurile la 31 decembrie N 60000 4000 11000 10200 85200

Contabilitate financiară conform IFRS

IAS 7 stabileşte dispoziţii pentru prezentarea şi descrierea

Contabilitate financiară conform IFRS

(a) să prezinte informaţii despre baza de întocmire

Surse ale incertitudinii estimărilor

1.Ce conține un set complet de situații financiare conform IAS 1?

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

(b) metoda indirectă, prin care profitul sau pierderea

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

Fluxurile de trezorerie provenite din impozitele pe profit

O entitate trebuie să prezinte valoarea soldurilor

Fluxurile de trezorerie ale unei filiale din străinătate

Contabilitate financiară conform IFRS

Contabilitate financiară conform IFRS

PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZITARE 195

MODIFICAREA = 120 (75-195) CREANȚE (120)

MODIFICAREA = 50 (160-210) DATORII COMERCIALE 50

FLUXURI de NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE 215

Contabilitate financiară conform IFRS

DOBÎNZI ACHITATE (40)

IMPOZITUL PE PROFIT Nota 1

Contabilitate financiară conform IFRS

Datorii la începutul perioadei = 110

Calculat pentru perioada curentă = 60