TEST 12

IB

Prin definitie,basmul este specia genului epic, in proza, in care intamplarile reale se imbina cu
cele fictionale,la care iau parte personaje inzestrate cu puteri supranaturale, prezentate in antiteza,ce
simbolizeaza binele si raul ,aflate in confruntare,finalizate cu victoria binelui.

Imbricate in haina fictiunii si proiectate in fabulous, intamplarile, personajele, spatiul si timpul

alcatuiesc o lume ideala, parabola plina de fantezie a lumii reale, asupra careia isi rasfrang
semnificatiile.

Consider ca frag din opera “Fata din dafin” ,este un basm popular , intrucat valorifica toate notele
definitorii ale acestui tip de text.

In primul rand, fiind o creatie populara, are caracteristicile acesteia: autor anonim si colectiv,
caracter oral si traditional. Acesta respecta schema narativa specifica basmului:starea initiala de
echilibru care este perturbata de un eveniment.

Intamplarile au caracter fictional, firul epic fiind liniar si simplu ( imparatul are un baietel care nu se
poate opri din plans . Cu ajutorul doicii ,acesta se linisteste , dupa ce I se promite ca mireasa pe Fata
din Dafin. Baietelul creste si se duce la parintii sai pt a-I intreba de mireasa lui).

Cronotopul pe care se tese intamplarea este vag precizat(“odata”,” la batranete”, “se facu de
insurat”, “din dafin”) . De asemenea, un alt argument este prezenta motivelor specifice
basmului:motivul insuratorii, motivul, imparatului si al feciorului si motivul promisiunii.

In al doilea rand, prezenta pesonajelor este o alta trasatura a basmului. Protagonistul este feciorul
de imparat, ce este prezentat in evolutie , de la perioada de frageda pruncie pana la varsta insuratorii.
Realul se imbina cu fictionalul nu doar in crearea actiunii , ci si a personajului, acesta se opreste din
plans imediat ce obtine promisiunea tatalui(“hai, taci dragul tatii fecioras,taci ca ti-oi da de mireasa pe
Fata din Dafin”). Acesta este un ideal de frumusete trupeasca(“parul de aur”). Totodata, feciorul este
si foarte curios si dominat de dorinta de a-si implini soarta(“hai la imparat si imparateasa sa –I intrebe
de mireasa”).

In plus, la nivel compositional se remarca formulele specific basmului popular: cea initiala ( “a fost
odata un imparat ca toti imparatii”) care introduce cititorul in lumea basmului si anticipeaza
caracterul fictional al intamplarilor; cea mediana(“si iata..”, “dar anii trecura repede”) cu rolul de a
inlantui evenimentele.

In concluzie, prin rigorile de forma si continut, ptin caracterul fantastic al intamplarilor, prezenta
personajelor tipice de basm si prin prezenta motivelor si formulelor specific, opera citata se
incadreaza cu cert in specia basmului popular despre care G Calinescu spunea ca este “o oglindire a
vietii in moduri fabuloase”.
II B

Imi aduc aminte de parca ar fi fost ieri acea zi torida de iunie, zi in care eu ,alaturi de prietenul
meu urma sa ne luam bicicletele si sa ne bucuram de inceputul vacantei de vara printr-o plimbare
lejera. Insa, ceeace noi credeam ca va fi o plimbare linistita in parc, s-a dovedit a fi o adevarata
Aventura.

Odata ajunsi in parc, ne-am suit pe biciclete si am inceput sa pedalam alene. Soarele isi arunca
puternicele raze de foc asupra noastra in timp ce vantul ne adia suav pe la urechi, acompaniat de
ciripitul pasarelelor ce pareau ca se bucura la fel de mult , ca si noi, de inceputul vacantei de vara.

De-a lungul aleilor principale, isi facea carare un firisor de apa ,care izvora de te-miri-unde, susurand
si el ,in accord cu mersul nostru incet.

Dupa un timp, cand parea ca nimic nu poate perturba acest tablou plin de armonie, Dan, prietenul
meu s-a oprit brusc , determinandu-ma sa procedez la fel. Mi-a aratat cu degetul, undeva in
apropierem ceva ce parea , la prima vedere, un copac, dar, cand m-am uitat mai bine…am ramas
incremenit. Nu-mi venea a crede ochilor! Chiar in acest parc din inima orasului, era o caprioara,
desprinsa parca dintr-o poveste , cu ochii blanzi, usor tematori.

Fara a sta pe ganduri,ne-am luat din rucsac gustarea si ne-am apropiat incet. Desi parea speriata la
inceput, aceasta s-a apropiat de noi, dandu-ne seama ca era obisnuita cu prezenta oamenilor. Am
lasat gustarea pe iarba si am asteptat sa vina . Parea sa se bucure de pachetelul pregatit de mama .
Am reusit sa o mangai incet si chiar sa ne facem un selfie cu ea .

Am plecat cu o amintire frumoasa si cu un nou prieten , pe care l-am vizitat in fiecare zi de atunci.

I.

1 a domoli=a potoli ; dragastoase-induiosatoare

2.Semnul” :” , semn de punctuatie, marcheaza in secventa alaturata inceputul vorbirii directe.

3. copilasul-derivare de la cb “copil” cu sufixul diminutival “as”

Binele= schimbarea valorii gramaticale ,din adv in subst

4. mi-rea-sa (“ea” diftong)

Lui(“ui” diftong)

5. Doua moduri de expunere prezente in text sunt naratiunea( “a fost”, “s-a nascut”) cu rol in
relatarea intamplarilor intr-o ordine logica si cronologica si dialogul, cu rolul de a dinamiza actiunea si
de a creste suspansul(“-Maria Ta , fagaduieste-I ca i-o dai de mireasa pe Fata din Dafin”)

6.Fiul de imparat a incetat sa planga, deoarece tatal sau i-a promis ca –I va da de sotie Fata din Dafin.

II.
1. O caracteristica a frunzei de dafin este forma ovala. Invingatorii la olimpiade, dupa anul
582i.Hr , erau decorati cu o coroana din frunze de dafin.
2. Numele autoarei este Mira Tanase, iar titlul articolului este” Foile de dafin ,de pe arborele
vesnic verde”.
3. sa aiba –mod conjunctiv, timp present

s-a datorat-mod indicative, timp perf compus

4. calde-atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis

atinge- complement direct ,exprimat prin verb predicativ la infinitiv

5 .” trebuie”- propozitie principala

“aceste frunze uscate…sa fie intregi”- propozitie subiectiva

6. Stiu orice ma intrebi.