II.

Scrie un eseu in care să evidenţiezi particularităţile de realizare a unui personaj

dint-un basm studiat, cu integrarea argumentată a conceptelor operaţionale.

In realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

 prezentarea particularităţilor basmului studiat prin referire la doua elemente din următoarea
lista:
perspectiva narativa, discurs narativ, planuri narative, spaţiul şi timpul specifice, stil, moduri
de
expunere;
 evidenţierea statutului social si psihologic al personajului ales, in relaţie cu tema basmului;
 relevarea trăsăturilor personajului ales, evidenţiate în două momente ale conflictului din basm;
 exemplificarea pe baza unor secvenţe narative sau a unor citate comentate a patru
modalităţi de
caracterizare a personajului din basmul studiat;
 prezentarea relaţiei personajului ales şi un alt personaj al basmului, prin referire la textul
studiat in
diferite momente ale basmului, folosind concepte operaţionale specifice (secvenţe
narative, incipit,
final).

Basmul este opera epica in proza in care se nareaza intamplari fantastice unde
se confrunta fortele binelui cu cele ale raului pentru ca in final binele sa iasa
invingator.
Opera ,,Povestea lui Arap-Alb” apartine genului epic deoarece autorul isi
exprima sentimentele in mod indirect cu ajutorul personajelor si al actiunii. Modul
de expunere principal este naratiunea care se imbina cu dialogul si descrierea,.
Basmul ,, Povestea lui Arap-alb” este basm cult deoarece are un autor cunoscut,
a fost transmis pe cale scrisa si, spre deosebire de basmul popular, unde
predomina naratiunea, in basmul cult naratiunea este imbinata cu dialogul.
Tema principala a basmelor este confruntarea dintre bina si rau, in acesta se
poate adauga si tema initierii, parcurgerea unui drum pentru formarea eroului in
spiritul binelui.
In incipit apare formula,,Amu cica era odata”. Prin folosirea cuvantului ,,cica”
naratorul introduce cititorul in lumea fictionalului, iar prin utilizarea imperfectului
arata o actiune trecuta, insa, care poate inca sa continue la momentul acela.
Formula mediana,,Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai
este” are rolul de a mentine treaza atentia cititorului. Formula finala: ,, Si mai
fost-au poftiti inca: crai, craiese si-mparati, oameni in seama bogati s-un pacat de
povestitor fara bani in buzunar” impreuneaza timpul intamplarilor cu cel la care
este povestit.
Initial fiul Craisorului este orgolios, se duce si plange cand tatal sau i-a mustrat
pe el si pe fratii lui, zgarcit pentru ca nu ii da batranei nimic pana cand nu il
convinge ca ii este de ajutor si crud fiindca loveste calul cu fraul. Sfatuit de
batrana, craisorul ii cere tatalui sau armele si hainele cu care a fost el mire si
dupa ce primeste aprobare de la acesta pleaca si el spre imparatia lui Verde
Imparat.
Istet, ascultator si foarte curajos el il infrunta pe ursul care ii taie calea, ridicand
buzduganul gata sa-i taie capul dar este oprit de vocea tatalui sai care era defapt
deghizat in urs. Craiul este incantat de vitejia fiului sau si ii da o blana de urs,
simbolul razboinicului si il sfatuieste sa se fereasca de span.
Initial este ascultator si precaut si evita compania spanului insa cand vede ca s-
a pierdut il accepta pe span ca insotitor. Fiul craiului este caracterizat direct de
span considerat ,,naiv” si de narator ,,boboc in felul sau la trebi de aiste”,
craisorul este pacalit de catre span, prins in fantana si pentru ca se teme pentru
viata lui ii destainuie cu amanunte scopul plecarii sale. Atunci el este botezat de
span in apa din fantana si cu juramant pe sabia in forma de cruce, astfel primind
numele de Harap-Alb
Ajungand la imparatul Verde, spanul se da drept fiul Craiului si incearca sa
castige afectiunea fetelor lui Verde Imparat.
Fiind viclean, spanul il trimite pe Harap-Alb sa ii aduca salatele din gradina
ursului.Ajutat de calul sau nazdravan, de Sf Duminica si de blana de urs de la
tatal sau el aduce la imparatie salatele in mana Spanului.
A doua incercare prin care trece Harap-Alb este plecarea in padurea cerbului
pentru a-i aduce Spanului petrele scumpe de pe cerb. Este ajutat din nou de cal
si de Sf Duminica si reuseste sa-i aduca Spanului nestematele si capul cerbului.
Spanul era privit de fetele Imparatului Verde ca fiind ,,Un om fara de lege” si
despre Arap-Alb ca este un om bun.
A treia incercare prin care trece Arap-Alb este aceea de a o aduce pe fata
Imparatului Ros. Pentru aceasta se foloseste de cateva obiecte magice
ajutatoare: aripa de furica, aripa de albina si de persoanele care il insoteau:
Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati_lungila care il vor ajuta sa treaca
cu succes aceasta icnercare.si sa ii aduca Spanului pe fata Imparatului Ros, de
care se indragosteste.
Fata il demasca pe Span in fata Imparatului Verde si atunci Spanul ii taie capul
lui Arap-Alb cu o lovitura de palos, iar calul il pedepseste pe Span lovindu-l
mortal.
Fata Imparatului Ros, folosind unele obiecte magice pe care Arap-Alb le-a
procurat de-a lungul calatoriei sale il invie si apoiu ingenuncheaza in fata
Imparatului Verde si isi jura credintaunul altuia.
Deznodamantul ca in povesti la care participa crai, craiese, imparati si oameni
bogati.
Relatia dintre Arap-Alb si Span este un conflictuala, inca cu rol initiatic, Craisorul
il evita pe Span initial, ascultand sfatul tatalui sai insa mai apoi, plecand
impreuna la drum, Spanul il pacaleste pe harap-Alb din pricina faptului ca era
credul, si il face sluga sa………Prin taierea capului lui Arap-Alb de catre span, a
fost eliberat de juramant si cu ajutorul fiicei imparatului Rosu a fost vindecat.
Concluzie progres.