In viata de zi cu zi ne confruntam cu multe exemple de gandire eronata si multe dintre
argumentele eronate pe care le folosesc oamenii ne pot convinge, daca nu avem cunostinte despre erorile de argumentare. De asemenea, pentru a ne face intelesi, nu este suficient doar sa afirmam ca cineva a comis o eroare, ci trebuie sa explicam modul in care aceasta s-a format si de ce. Deci, numele erorilor de argumentare sunt doar pentru identificare, insa ce este mai important in aceasta problema este intelegerea procesului prin care acea eroare de argumentare s-a produs. Gandirea critica este esentiala in aflarea adevarului, deci, pentru a sustine credintele si opiniile noastre intr-un mod corect este important sa cunoastem erorile de argumentare pentru a stii ce sa evitam, sau pentru a verifica argumentele celorlalti. Apelul la autoritate sau Argumentum ad verecundiam („argument din modestie”) este atunci când o poziție/ afirmație este susținută doar pe baza autorității sau prestigiului altei persoane care a susținut de asemenea acea poziție/ afirmație, fără a se oferi alte argumente. Structura unei asemenea erori este următoarea: „Afirmația X este adevărată pentru că o autoritate oarecare a spus că e adevărată”. O formă foarte frecventă a apelului la autoritate pe care o întâlnim pe internet este atunci când cineva scrie un articol pe Facebook sau pe un blog și vine un comentator care zice „N-ai dreptate!” și după aia zice ceva gen „citește cartea cutare/ citește Biblia/ vezi filmul cutare/ află ce a zis cutare despre subiect/ consultă resursa cutare etc” și atât. In acest caz cei care dau astfel de exemple sunt tentati sa creada ca valoarea unui adevar este mare deoarece este spus de o persoana respectabila si importanta, dar nu este chiar asa. Faptul ca o persoana importanta spune ceva despre ceva sau cineva nu inseamna ca este 100% adevarat daca nu aduce si argumente intemeiate. Este ca și cum am lua de bun tot ce spune despre fotbal Einstein. Da, era deștept, dar fotbalul este un domeniu diferit de fizică. Poate spune lucruri corecte, însă ideea e că faptul că e fizician de geniu este irelevant, deci nu avem cum să acceptam afirmațiile lui despre fotbal doar pentru că vin de la el. Acestă situație se numește „apelul la falsa autoritate”. Lucrurile nu sunt atât de simple după cum par, pentru că nu e o simplă eroare de gândire, ci își are cauzele într-o anume dorința de-a oamenilor de a se conforma și de a se supune oamenilor care sunt într-o poziție de autoritate sau au statut superior într-o anumită situație.
O abordare simplă a finanțelor comportamentale: Ghidul introductiv la principiile teoretice și operaționale ale finanțelor comportamentale pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor