Student: Urdea Gabriela-Nicoleta

3. Plagiatul direct

“Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație
intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale
unei opere proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera
generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere
deontologic”1.

Un caz de plagiat foarte bine cunoscut și intens mediatizat a fost și cel al rectorului Ramona
Lile de la Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. În acest sens, Consiliul Național de Etică i-a
analizat rectorului lucrările publicate și s-a constatat că a plagiat masiv „blocuri de texte”2.
Persoanele abilitate consideră a fi cel mai grav act de plagiat de după anul 1989.

În articolul cu privire la plagiatul de care este acuzată Ramona Lile nu am găsit numele
lucrărilor care au fost plagiate, și de asemenea, nu am găsit numele autorilor sau a lucrărilor
din care a plagiat. Ar fi fost de ajutor cunoștința acestor date pentru a avea o opinie personală
cu privire la severitatea plagiatului, pentru că acele blocuri de texte, pot fi destul de mari și
pot încropi toată lucrarea, sau pot fi de mici dimensiuni, lucrarea să conțină și multă
informație muncită și atunci poate nu ar trebui „amendată” atât de grav adică cu retrogradarea
din gradul de profesor universitar la cel de conferențiar.

Nu spun că sunt de acord cu plagiatul, dar în urma studiilor mele (foarte puține comparativ cu
cele ale doamnei profesor Lile), pot spune că munca depusă pentru absolvirea unor studii
superioare este colosală, implică timp, energie, nopți nedormite pentru diverse sarcini de
lucru, etc. În acest context, părerea mea este că doamna profesor cu singuranță este o persoană
care a depus foarte multă muncă intelectuală pentru a ajunge acolo unde este.

După ce-am citit articolul, am observat că domină răutatea, învinovățirea și acuzațiile, în

schimb n-am văzut scris nimic de lucrurile bune pe care le-a făcut acest om. Cel mai ușor este
să aruncăm cu pietre, să anulăm și să marginalizăm astfel de oameni. Cumva, acest articol mi
s-a părut că sună la fel ca cele care descriu criminalii sau hoții de bunuri materiale. Și da, este
un furt intelectual, dar nu se compară cu daunele produse de cei care fură bunuri, bani sau
ucid. Culmea este că mulți dintre cei care fac astfel de lucruri trăiesc fără nicio defăimare a
imaginii publice și fără nicio consecință.

Dacă tot nu se admite furtul, legislativ vorbind, atunci ar trebui intezise milioane de lucrări
din rândul multor personalități, cât și din rândul studenților.

La un alt nivel este termenul de inspirație, iar din rândul scriitorilor noștri sunt mulți care s-au
inspirat de la alți scriitori. Această inspirație n-o fi oare un soi de copiere de idei mascată
frumușel? Eu cred că da. Cumva, multe dintre cele mai mari și importante idei și teorii sunt
deja spuse, nu putem noi reinventa roata.
1
https://cnecsdti.research.gov.ro/wp-content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf

2
https://www.edupedu.ro/rectorul-universitatii-aurel-vlaicu-din-arad-ramona-lile-a-pierdut-procesul-prin-care-
cerea-anularea-deciziei-ca-a-plagiat-ea-poate-face-recurs/

1
Student: Urdea Gabriela-Nicoleta

Consider că undeva, încă a rămas acea idee că toate lucrurile de esență le-au făcut cei
dinaintea noastră, iar noi putem doar să nu le lăsăm uitate și să le reactualizăm. Mai consider
și faptul că uneori, în momentul în care avem de redactat niște lucrări de anvergură cum sunt
cele de licență, disertație și doctorat, etc. suntem puțin „trunchiați” pentru că de puține ori ni
se cere părerea personală. Se cer doar studii, analize și multă bibliografie. Nu zic că nu trebuie
să studiem, din contra, dar amprenta personală are un loc secundar, și poate este unul dintre
motivele actului de plagiat.

Analizând articolul în care doamna profesor Lile este acuzată de plagiat, pot spune că pentru o
lucrare importantă este necesară o dumentare temeinică, care clar, are la bază ideile altor
autori. Dar pentru a nu cădea în capcana plagiatului, este extrem de important să fie
specificate toate sursele de informare în secțiunea bibliografie, citatele să nu fie asumate ca
idei proprii ci scrise la notele de subsol și specificate sursele din care provin dar și autorii
acestora.

Privind din altă perspectivă lucrurile, pot înțelege faptul că organele abilitate își fac treaba și
încă foarte sonor, pot înțelege că prin „amendarea” acestui comportament se vrea descurajarea
lui, și mai pot înțelege faptul că este rușinos pentru un cadru didactic (care se presupune că
oferă exemple pozitive elevilor și studenților și totodată îi evaluează) să apeleze la astfel de
„tehnici” nejuste. Ce nu pot înțelege este faptul că efectiv, acest om, acest profesor, deodată,
are toată cariera profesională redusă și minimizată în baza unei greșeli. Adică, nu mai
contează nimic, n-a făcut nimic în afară de a plagia.

Până la acest plagiat, eu nu am auzit de doamna profesor Lile, și nici alte lucruri pozitive n-
am găsit. Nu cred că o greșeală definește un om, nu atât înseamnă el, nu pentru stigmatizare
coexistăm într-o societate, dar cu toate acestea, împroșcarea cu noroi este cea mai simplă
metodă de a scăpa de culpa comună, de a ne dezice de oamenii care, (cu siguranță au făcut și
lucruri extraordinare) într-un anumit moment au luat decizii mai puțin potrivite.

În concluzie, spun că nu încurajez plagiatul sub niciuna dintre forme, cu atât mai puțin cel
direct care este efectiv copierea de text, nu mi-ar plăcea să am aceleași rezultate cu o colegă
care nu muncește, dar nu m-aș grăbi să arunc cu pietre doar pentru a demonstra că nu mă
asimilez acestui model.

Bibliografie:

- https://www.edupedu.ro/rectorul-universitatii-aurel-vlaicu-din-arad-ramona-lile-a-
pierdut-procesul-prin-care-cerea-anularea-deciziei-ca-a-plagiat-ea-poate-face-recurs/,
6 ianuarie, 2023, ora 11:30.
- https://cnecsdti.research.gov.ro/wp-content/uploads/cne/2017/12/
Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf, 6 ianuarie, 2023, ora 14:00.