Metoda sociometrică

Introducere

Activitatea de cunoastere a diferitelor personalitati ale grupurilor si indivizilor se

orientează spre diferite forme organizatorice de tipul grupului cum ar fi clasa de
elevi/studenţi, grupul de studiu, de muncă,echipa sportivă.
Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor şi procedeelor caracteristice
grupului în general. Rezultatele obţinute sunt folosite mai apoi în vederea perfecţionării,
acţiunii educaţionale, instructiv-militare, sau pentru a îmbunătăţii relaţionarea, adaptarea,
coeziunea grupului în pregătire.
Cunoaşterea colectivului de oameni nu presupune doar cunoaşterea personalităţii
membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoaşterea colectivului vizează surprinderea acelor
caracteristici prin care se defineşte ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup social.
Putem spune că identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea să întelegem mai
bine semnificaţia rolurilor pe care le joacă indivizii, iar prin intermediul acestora să
pătrundem în mecanismul
procesului de interacţiune, mecanism care declanşează şi determină caracteristicile
colectivului ca un tot unitar. Cunoaşterea dinamicii colectivului reclamă un studiu
longitudinal şi folosirea unor metode corespunzătoare. Un astfel de studiu indicănd nu numai
tendinţa generală de evoluţie a colectivului, ci şi principalele momente nodale ale acestei
evoluţii.

Obiectul şi metoda sociometriei

Fondatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din

România. El afirma că sociometria se ocupă doar de o parte a realităţii sociale, şi anume de
relaţiile interpersonale, acordând o importanţă deosebită aspectelor cantitative şi calitative ale
acestora. Moreno afirma faptul ca :“Sociometria are ca obiect studiul matematic al

1
proprietăţilor psihologice ale populaţiilor”. În cazul nostru tehnica sociometrică se ocupă cu
studiul relaţiilor interpersonale, îndeosebi acelor relaţii simpatetice care se bazează pe atracţii
şi respingeri între membrii colectivului. Se realizează cu ajutorul unor formule şi calcule
matematice. Studiul sociometric are o triplă orientare: în primul rând cunoaşterea de către
diriginte/comandant/psiholog a afinităţilor exprimate de membri grupului şi implicit a
relaţiilor din cadrul colectivului; în al doilea rând o
cunoaştere mai bună de către elevi a propriilor lor poziţii în grup; si în al treilea rând,
îmbunătăţirea relaţiilor şi a climatului psihosocial a grupului şcolar prin acţiuni psihologice
specifice.
Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
– amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relaţiilor interpersonale (lider, popular,
izolat, ignorat, respins, etc.);
– structura psihologică globală a grupului şi a subgrupurilor din cadrul său;
– diversele centre de influenţă;
– percepţia grupului faţă de un anumit membru;
– coeziunea de grup, etc.
Modalitatea de alcătuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric
precum şi prezentarea rezultatelor va fi redată sub forma unui algoritm, particularizat la
colectivitatea urmarită. Putem să le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
– testul sociometric;
– matricea sociometrică;
– indicii sociometrici;
– sociograma (reprezentarea grafică a relaţiilor);
– cadranele sociometrice;
– prezentarea în fata clasei/individual a rezultatelor.
Testul sociometric oferă doar materialul brut în legătură cu aspectele relaţionale ale
elevului şi ale grupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra şi numai pe baza
acelor rezultate vom putea cunoaşte aceste aspecte. Toate aprecierile, interpretările şi
rezultatele obţinute în urma prelucrării sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test.
Fidelitatea depinde de sinceritatea răspunsurilor la întrebările testului, sinceritate care la
rândul ei este determinată de felul în care a fost întocmit testul şi de modul în care a fost
aplicat. Testul sociometric constă în formularea unor întrebari prin intermediul cărora se
solicită fiecărui intervievat să-şi exprime simpatiile şi antipatiile faţă de ceilalţi colegi ai săi.

2
 Foarte important este ca întrebarile să aibă la bază criterii atent alese, care să fie în
concordanţă cu interesele, preocupările şi aspiraţiile tuturor participantilor, dar şi cu interesele
cercetării. Este necesar să li se ofere participantilor suficiente motive pentru a răspunde cât
mai sincer.
În cercetarea pe care am
întreprins-o am folosit un test sociometric cu patru intrebari unde le-am cerut participantilor
sa treaca acele persoane cu care ar dori sa stea mai indeaproape si cu care nu si ce persoane
cred ca le-au nominalizat atat la respingeri cat si la aprecieri.
Matricea sociometrică. Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu
două intrări, unde atât pe verticală cât şi pe orizontală sunt trecute persoanele din colectivul
respectiv. Pe verticală se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor
nominalizaţi, iar pe orizontală percepţiile pozitive şi negative atribuite de asemenea colegilor.
Pe verticală se trec în ordine, corespunzător fiecărei persoane, cu culoare roşie +3, +2, +1
puncte în dreptul colegilor aleşi, preferaţi, iar cu culoare albastră – 3, – 2, – 1 puncte în
dreptul colegilor respinşi. Primul coleg ales la
prima întrebare primeşte +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg
nominalizat la întrebarea a doua primeşte – 3 puncte, al doilea – 2 puncte, iar al treilea – 1
punct.
Indici sociometrici. Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric şi trecute în matrice
se pot calcula o mulţime de indici sociometrici. Prezentăm mai jos câţiva din cei mai
importanţi indici sociometrici:
 Indicele sociometric (IS);
 Indicele de statut preferenţial (ISP);
 Indicele de expansivitate (IE).

Indicele sociometric IS= Na/(n-1)

Indicele de statut preferenţial ISP= Na-Nr/(n-1)
Indicele de expansivitate IE=Na-Nr
unde: *Na – numărul de alegeri;
*Nr – numărul de respingeri;
*n – numărul de alegeri.

3
 Sociograma
Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem întocmi sociograma care ne
prezintă sub formă grafică relaţiile interpersonale din interiorul colectivului. Aceste reţele se
cuantifică în sociogramă prin diferite simboluri grafice. Sociograma ne oferă posibilitatea
cunoaşterii structurii preferenţiale ce se stabileşte în interiorul colectivului, indicându-se în
mod grafic cine cu cine relaţionează din punctul de vedere al afinităţilor.
Cadranele sociometrice ne oferă posibilitatea de a prelucra şi interpreta relaţiile
interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figurează în cadrane se
pot desprinde o serie largă de trăsături ale colectivului ca întreg.
Observând ponderea distribuţiei persoanelor în cadrane se pot cunoaşte
influenţele şi “constrângerile” pe care colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul
cadranelor surprinde fenomenele sociale în intimitatea lor.
Prezentarea sociogramei se poate face în faţa grupului. Trebuie subliniat faptul că este
recomandat a se scoate în evidenţă partea pozitivă a concluziilor astfel încât să se
îmbunătăţească climatul psihosocial, să se încălzească relaţiile dintre colegi. Se impune
conştientizarea fiecărui elev asupra rolului, statusului şi poziţiei sale în grup în mod realist şi
consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.

4
 Testul sociometric :

Nume şi prenume elev..............................................................................

Vârsta.................................

1.Numeşte trei dintre colegii tăi cu care ai vrea să fii prieten.Scrie-i în ordinea preferinţei.

1……………………………………

2.......................................................

3...........................................................

2.Numeşte trei dintre colegii tăi cu care nu ai dori să fii prieten

1.......................................................

2.........................................................

3.................................................................

5
 A. B. B. B. B. D. F. N. I. M. M. P. S. S. U. U.M
A D R G V A L T G A M D M A V
A.A +3 +2 -1 -2 -3 +1
B.D -2 -3 -1 +1 +3 +2
B.R -2 1- -3 +3 +1 +2
B.G -1 +3 -3 +1 -2 +2
B.V -2 -1 +1 +3 -3 +2
D.A -2 +2 -3 -1 +3 +1
F.L -1 -3 -2 +1 +3 +2
N.T -3 +1 -1 -2 +3 +2
I.G -2 -3 -1 +2 +3 +1
M.A +3 -1 -3 +1 -2 +2
M.M +1 -1 -3 +3 +2 -2

P.D -3 +3 +2 -2 -1 +1
S.M +1 +2 -3 +3 -1 -2
S.A -2 +1 -3 +2 +3 -1
U.V -1 -3 +3 +1 -2 +2
U.M -3 -2 +2 +1 +3 -1
Nr.aleger 1 1 5 2 3 5 1 1 5 4 4 5 5 2 4 3
i
Suma 1 1 11 3 6 13 3 3 8 8 3 12 10 4 6 4
alegeri
Nr. 7 2 2 10 2 4 5 2 0 0 7 0 3 4 0 0
respinger
i
Suma -13 -2 -2 -30 -4 -5 -9 -6 0 0 -14 0 -5 -6 0 0
respinger
i

Calculul indicelui de status preferential

6
 Nr . alegeri−Nr . respingeri
Isp= n−1
N= nr. de membri ai grupului

1−7 −6 5−0
A.A : 15 = 15 =−0.4 I.G : 15 =0.33
1−2 −1 4−0
B.D : 15 = 15 =−0.06 M.A : 15 =0.26
5−2 3 1−7 −6
B.R : 15 = 15 =0.2 M.M : 15 = 15 =−0.4
2−10 −8 5−0
B.G : 15 = 15 =−0.53 P.D : 15 = 0.33
3−2 1 5−3 2
B.V : 15 = 15 =0.06 S.M : 15 = 15 =0.13
5−4 1 2−4 −2
D.A : 15 = 15 =0.06 S.A : 15 = 15 =−0.13
1−5 −4 4−0
F.L : 15 = 15 =−0.26 U.V : 15 =0.26
1−2 −1 3−0
N.T : 15 = 15 =−0.06 U.M : 15 =0.2

Ordonarea descrescatoare :
I.G=0.33 ; P.D=0.33 / U.V=0.26 ; M.A=0.26 ; B.R=0.2 ; U.M=0.2 ;
S.M=0.13 / B.V=0.06 ; D.A=0.06 ; B.D= - 0.06 ; N.T= - 0.06 / S.A= - 0.13 /
F.L= - 0.26 ; A.A= - 0.4 ; M.M = - 0.4 ; BG= - 0.53

7
 Interpretarea rezultatelor :

 Am constatat relaţii preferenţiale stabilite,întemeiate pe criteriul opţiunii afective.

 S-au constituit reţele de comunicare.

 Am remarcat că elevii I.G. şi P.D. se bucură de simpatia multor colegi.I.G. şi P.D. sunt
comunicativi,sinceri,cooperează cu majoritatea colegilor,fapt apreciat de aceştia .I.G. şi P.D.
ocupă poziţii centrale în cadrul sociogramei.
 Există elevi(B.G.,A.A.,M.M.,F.L.) a căror incluziune socială este mai redusă.Ei au o relaţie cu
unii dintre membrii microgrupurilor, însă nu sunt cu adevărat integraţi.B.G. are cel mai mare
număr de respingeri.Ca şi în cazul lui A.A., aceast fapt are drept cauză agresivitatea celor
doi.În cazul elevilor M.M. şi F.L. respingerile rezultă din faptul că sunt de etnie roomă (cu
toate că acest motiv nu a fost invocat de niciun coleg; s-a mers pe motivarea că nu învaţă)
 Între cei doi lideri există totuşi diferenţe: I.G. a totalizat 8 puncte din 5 alegeri, iar P.D. 12
puncte tot din 5 alegeri.Tot cu 5 alegeri şi cu 13 puncte îl avem pe D.A.,însă are şi 4
respingeri.
 5 elevi din clasă nu au nicio respingere.
 Sociograma evidenţiază un colectiv cu un grad de legătură,de unitate, de înţelegere reciprocă
între membrii grupului ridicat (=coeziune).