Aria curriculară: Limba şi literatura română

Disciplina: Limba şi literatura română, Lectură

nr. ore/săpt.: 1 oră
Clasa: a III-a

Lectura
NOTĂ DE PREZENTARE

Scopul studierii disciplinei Lectură în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma
progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său,
să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie
sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile
proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a
existenţei sale procesul de învăţare.
În acest sens, curriculum-ul de faţă are la bază modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune
dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a
mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă.
Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din perspective
multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi de predare şi, nu în ultimul
rând, al evaluării. Operându-se unele schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a,
în vederea relaxării ritmului de lucru (în special la clasa I) şi a realizării individualizării demersului
didactic, s-a urmărit găsirea unor soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele
de vârstă cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor. Modificarea
obiectivelor de referinţă a impus o reclădire a activităţilor de învăţare şi a conţinuturilor, în vederea
realizării corelaţiilor adecvate. Toate acestea au determinat anumite schimbări şi în ceea ce priveşte
metodologia construirii parcursului didactic, fără de care nu se pot obţine rezultatele dorite.
Obiectivele de referinţă formulate pentru clasa a III-a sunt concepute în progresie, realizându-se
corelaţiile cu obiectivele urmărite în clasele I şi a II-a, propunându-se activităţi de învăţare cât mai potrivite
pentru atingerea obiectivelor propuse.
Astfel, curriculum-ul şcolar al disciplinei Lectură pentru ciclul primar creează, prin ansamblul
obiectivelor de referinţă, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la această
vârstă, accentuând asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare etc. Activităţile de învăţare
recomandate au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv, să ofere o motivaţie intrinsecă pentru
învăţare şi să aibă un sens pentru copil, altfel acestea ar fi fost consumatoare de timp, iar rezultatele ar fi
fost de suprafaţă. Prin statutul lor orientativ, ele lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le
adapta la grupul de elevi cu care lucrează, în funcţie de parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple
care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă şi
comunicare au fost susţinute prin introducerea unor strategii cât mai diverse de predare/învăţare, de o nouă
modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a
unor instrumente adecvate de evaluare.
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

I. OBIECTIVE CADRU

2
 Clasa a III-a
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele

fi capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze sensul global al unui - exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului
mesaj, identificând aspectele global al mesajului;
principale şi de detaliu la care se - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de
referă un mesaj oral detaliu dintr-un mesaj ascultat;
1.2. să deducă sensul unui cuvânt - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime,
necunoscut prin raportare la mesajul antonime;
audiat - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin
raportare la conţinut;
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte în contexte
date;
1.3. să sesizeze corectitudinea unui - exerciţii de identificare şi corectare a unor pronunţii greşite
enunţ oral (pronunţarea cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ua,
uă; pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii,
pronunţarea cuvintelor care conţin x);
- exerciţii de sesizare a intonaţiei corecte/incorecte a unor
propoziţii interogative sau enunţiative (propriu-zise şi
exclamative);
- exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări de
cuvinte incorecte în cadrul unui enunţ (substantiv şi adjectiv,
prepoziţii şi substantiv, prepoziţie şi pronume, subiect şi
predicat);
1.4 să sesizeze mijloacele nonverbale - exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi,
(gesturi, mimică) folosite în mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.;
comunicare - exerciţii de mimă;
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu
cele nonverbale (gesturi, mimică);
1.5 să manifeste atenţie faţă de - simularea unor situaţii de comunicare diverse;
interlocutor în diferite situaţii de - exerciţii de dialog: elevi-elevi, elev-învăţător; jocuri de rol,
comunicare de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea
comportamentului de ascultător ;
- discuţii libere pe teme date etc.

1
Obiectivele de referinţă pentru clasa a III-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I-II, pe care le integrează
şi le dezvoltă.
3
 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va
fi capabil:
2.1. să construiască texte orale scurte pe
baza unui suport vizual dat şi / sau
a unui plan simplu de idei dat *sau
a unui plan propriu
2.2 să pronunţe clar şi corect un mesaj
2.3. să redea prin cuvinte proprii
conţinutul unui fragment dintr-un
text citit sau dintr-un mesaj audiat
sau *din texte citite şi mesaje
audiate
2.4. să-şi adapteze vorbirea la diferite
situaţii de comunicare în funcţie de
partenerul de dialog
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de construire a unor texte orale narative pe baza
unor imagini (benzi desenate);
- *exerciţii de construire a unor texte orale narative după un
plan propriu de idei;
- exerciţii de construire a unor texte orale pe baza unui şir de
întrebări sau a unui plan de idei;
- exerciţii de povestire orală a unor fapte, întâmplări reale (din
experienţa personală) sau fictive;
- exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin
schimbarea numărului substantivului pe care îl determină;
- exerciţii de rostire fluentă şi corectă a unor mesaje individual
sau în grupuri mici;
- exerciţii de ortoepie;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii
de a vorbi;
- recitări;
- exerciţii de dicţie etc.;
- formularea de întrebări de clarificare a aspectelor pe care nu
le-au înţeles din textul citit sau din mesajul oral ascultat;
- formularea de răspunsuri la întrebările ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din textul
citit sau mesajul audiat;
- povestirea independentă a unui fragment/paragraf citit sau
mesaj audiat;
- *povestirea independentă a unui text citit sau mesaj audiat;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări,
personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;
- exerciţii de dialog cu persoane diferite;
- conversaţii pe teme cunoscute;
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare în care
partenerul de dialog interpretează roluri diferite (coleg,
profesor, vecin, părinte, bibliotecar etc.);
- exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de
context şi de partenerul de dialog;
- exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea sau
încheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de
salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea
unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi
întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei
dat; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu
un fapt sau cu atitudinea unei persoane etc.;
4
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va
fi capabil:
2.5. să utilizeze corect în exprimarea
orală proprie elementele de
construcţie a comunicării studiate
2.6. să manifeste cooperare în diferite
situaţii de comunicare
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va
fi capabil:
3.1 să identifice elemente de bază ale - exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, alineatelor;
organizării textului literar/nonliterar - exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport cu ilustraţie;
în pagină
3.2. să desprindă ideile principale dintr-
un text citit
3.3 să citească în mod conştient, corect,
*fluent şi expresiv un text cunoscut
3.4 să citească în mod corect un text
necunoscut
3.5 să recunoască secvenţele narative şi
dialogate dintr-un text
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor
dezvoltate, a propoziţiilor interogative şi enunţiative –
propriu-zise şi exclamative (fără folosirea terminologiei
ştiinţifice);
- exerciţii de completare a enunţurilor/textelor lacunare pentru
marcarea categoriilor de număr şi de persoană;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin
schimbarea numărului substantivului pe care îl determină;
- exerciţii de realizare a acordului predicatului cu subiectul;
- exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în enunţuri
proprii;
- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau
antonimele lor;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
curajului de a interveni în actul comunicării;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri, în
legătură cu fapte şi cu întâmplări cunoscute;
- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de
construire a unor dialoguri imaginare;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grupe mici de lucru
( perechi sau 4-5elevi).
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de litere de tipar;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere:
versul, strofa;
- exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi ilustraţie în
reclamele scrise etc.;
- exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă pentru
desprinderea ideilor principale;
- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
logice;
- exerciţii de identificare a întâmplărilor petrecute într-o
succesiune logică dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor principale
din textele citite;
- exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de
semnele de punctuaţie;
- exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe roluri);
- exerciţii de citire a unor texte, literare sau nonliterare “la
prima vedere” în ritm propriu etc.;
- exerciţii de identificare a secvenţelor de dialog dintr-un text
narativ dat;
- exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în textele narative;
- exerciţii de citire pe roluri;
5
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va
fi capabil:
3.6 să recunoască în texte diferite - exerciţii de identificare a părţilor de vorbire învăţate:
elemente de construcţie
comunicării studiate
3.7. să manifeste interes pentru lectura
unor texte variate (literare sau
nonliterare)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul
va fi capabil:
4.1
să respecte regulile de despărţire
în silabe, ortografia şi punctuaţia
într-un text propriu
4.2 să povestească în scris fragmente
dintr-un text citit
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
activităţi:
a substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul;
- exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie
învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor secundare de propoziţie;
- exerciţii de identificare a perechii determinat-determinant şi
a acordului gramatical dintre acestea etc.;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii, gânduri,
sentimente în legătură cu faptele şi acţiunile personajelor
prezentate în texte literare;
- exerciţii de consultare a cuprinsului unor cărţi pentru a înţelege
rolul pe care îl are acesta în găsirea unor informaţii căutate;
- formularea de întrebări şi de răspunsuri vizând conţinutul
textelor citite;
- prezentarea unor lecturi individuale suplimentare;
- *exerciţii de extindere a lecturii prin consultarea unor
articole din reviste pentru copii;
- discuţii în perechi sau pe grupe referitoare la lectura
suplimentară;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în dictări
şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii;
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care încep cu litera
“e” (pronume, formele verbului “a fi”);
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin vocale în
hiat: “ii”, “ee”;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei;
- exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă;
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie;
- exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi a greşelilor
de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc.;
- exerciţii de povestire în scris a unor fragmente dintr-un text
citit;
- formularea în scris a răspunsurilor la întrebări;
- *exerciţii de formulare a unor întrebări în legătură cu
conţinutul textului;
- selectarea adecvată a cuvintelor într-un text propriu;
6
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
4.3 să redacteze texte de mică - exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi întâmplări
întindere, ţinând seama de părţile personale;
unei compuneri - antrenament de structurare a compunerii în introducere,
cuprins şi încheiere;
- exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui
suport vizual sau *folosind cuvinte date;
- exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfârşit
dat;
- alcătuirea planului simplu de idei;
- exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din text;
- exerciţii de redactare a unor compuneri după un plan de idei
- *exerciţii de redactare a povestirii unui text după planul de idei;

4.4. să realizeze acordurile - exerciţii de stabilire a acordului gramatical;

gramaticale în enunţurile
redactate
4.5 să aşeze corect în pagină textele
scrise, respectând scrierea cu
alineate şi spaţiul liber între
cuvinte, scrierea caligrafică /
lizibilă
4.6. să manifeste interes pentru
redactarea corectă şi îngrijită a
compunerilor şi a textelor cu
destinaţie specială
- exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile
morfologice învăţate;
- exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor
dezvoltate etc.;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor atunci când: se
schimbă persoana verbului sau numărul subiectului exprimat
prin substantiv sau pronume etc.;
- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
- exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a titlului;
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
- exerciţii de caligrafie etc.;
- exerciţii de redactare a unor felicitări, cărţi poştale, *invitaţii
(adresate colegilor, învăţătorului, rudelor);
- exerciţii de completare a datelor destinatarului într-o carte
poştală;
- copieri, transcrieri, dictări;
- exerciţii de evaluare a redactării corecte şi îngrijite a textului
propriu etc.

7
 B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de lectură/citire
 Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar2.
 Textul literar
 Textul narativ.
Recunoaşterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element
constitutiv al unui text narativ (recunoaştere).
 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza
texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 300 de cuvinte. Aceştia vor avea
libertate de a decide cu privire la aspectele menţionate în programa clasei a II-a.

2. Formarea capacităţii de comunicare

 Comunicarea orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului.
Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.
Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.
Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de
vorbire:
- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb verbal;
- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;
- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
Organizarea textului scris. Scrierea caligrafică (actualizare). Aşezarea corectă în pagină: plasarea titlului,
folosirea aliniatelor (actualizare). Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul,
încheierea).
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin consoana m înainte de p sau b
(actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie), a
celor care conţin â şi î (actualizare). Scrierea corectă a cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un
(actualizare), printr-o, printr-un.
Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.
Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula
(numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare) (actualizare).
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări, felicitarea, cartea poştală,
*invitaţia.

b) Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7 – 15 enunţuri) pe baza unui suport vizual: după o
ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate; şir de întrebări * pe baza unor cuvinte de sprijin.
Compunerea după plan de idei. Compunerea cu început/sfârşit dat dat.
c) Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări. Povestirea scrisă a unor
fragmente din text. Planul simplu de idei. *Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului.
*Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.

2
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
8
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus
(actualizare).
În manual, la toate tipurile de lecţii, exerciţiile de vocabular vor fi diverse, vizând şi alte categorii semantice
(omonime, paronime - fără a se menţiona terminologia dată).

 Noţiuni de fonetică
Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e (pronume
personale, verbul a fi). Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea şi
pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, (fără terminologia dată) şi a cuvintelor care
conţin x. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe (probleme de scriere).
Aceste probleme de fonetică vor fi studiate aplicativ, fără a folosi termenii „diftong“ sau „hiat“.

Exerciţii aplicative pentru părţile de vorbire şi părţile de propoziţie, folosind verbalizarea/

justificarea alegerii, analizei şamd în texte.

9
 Planificare calendaristică
Lectură
Semestrul I

Perioad
Ob. Nr.
Unităţi de învăţare Conţinuturi a/ Obs.
ref. ore
săpt.
Cartea 1.1. Textul literar. Textul narativ. 2 I-II
Elementele componente 1.3 Recunoaşterea personajelor
ale cărţii. Tipuri de 1.4 Dialogul ca element constitutiv al unui
comunicare 1.5 text narativ
2.1. Componentele comunicării dialogate.
2.3. Adaptarea la particularităţile
2.4. interlocutorului.
2.5. Elemente de comunicare nonverbală
2.6. Texte suport:
3.1. Textele manualului de limba şi literatura
3.3. română şi alte texte aparţinând acestor
3.5. autori din culegerea destinată elevilor de
3.7. clasa a III-a.
4.5.

Toamna 2.1. Propoziţia. Cuvântul. Despărţirea în 5 III-VII

Propoziţia 2.2. silabe (actualizare)
Cuvântul 2.3. Sunetul şi litera. Vocale şi consoane
Sunetul şi litera 2.4. (actualizare)
2.5. Semne de punctuaţie: punctul, semnul
2.6 întrebării, semnul exclamării, linia de
3.1 dialog, două puncte, virgula
3.2. (actualizare)
3.3. Scrierea corectă a cuvintelor : într-o,
3.4. într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare)
Cuvinte cu formă diferită şi sens
asemănător. Cuvinte opuse (actualizare)
Citirea selectivă,explicativă, respectând
intonaţia impusă de semnele de
punctuaţie
Delimitarea unui text narativ în
fragmente logice, formularea ideilor
principale
Povestirea orală a conţinutului textelor
citite
Texte suport:
Textele manualului de limba şi literatura
română şi alte texte aparţinând acestor
autori din culegerea destinată elevilor de
clasa a III-a.

10
Ţara
Elementele de bază ale
unui text literar
Tradiţii şi obiceiuri
Povestirea orală şi în scris
a unor texte literare
1.1  Delimitarea textului în fragmente logice. 3 VIII-X
1.5  Povestirea orală a unui fragment dintr-
2.2  un text narativ. Formularea ideilor
2.3  principale. Planul simplu de idei.
2.4  Formularea de întrebări şi răspunsuri
2.6  legate de text
3.1  Povestirea orală a textului
3.2  Organizarea textului scris. Scrierea
3.3  caligrafică. Aşezarea corectă a textului
3.4  în pagina caietului(actualizare)
3.7  Poezie, strofă, vers. Aşezarea corectă a
4.5  versurilor în pagina caietului
(actualizare)
Copiere. Transcriere.
Exprimarea acordului sau a
dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane.
Text-suport :
Textele manualului de limba şi literatura
română şi alte texte aparţinând acestor
autori din culegerea destinată elevilor de
clasa a III-a.
3.1 Povestirea orală şi scrisă a unor texte de 4 XI-XIV
3.2. mică întindere
3.3. Utilizarea corectă a ortogramelor
3.4. studiate
Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin
„m” înainte de „b” şi „p”.
Textele manualului de limba şi literatura
română şi alte texte aparţinând acestor
autori din culegerea destinată elevilor de
clasa a III-a.
Serbare de Crăciun
11
 Semestrul II
Iarna Delimitarea textului în fragmente logice. 4 XV-
Textul literar Povestirea orală a unui fragment dintr- XVIII
un text narativ. Formularea ideilor
principale. Planul simplu de idei.
Formularea de întrebări şi răspunsuri
legate de text
Povestirea orală a textului
1.1 Organizarea textului scris. Scrierea
1.3 caligrafică. Aşezarea corectă a textului
2.1 în pagina caietului(actualizare)
2.2 Poezie, strofă, vers. Aşezarea corectă a
2.3 versurilor în pagina caietului
3.3 (actualizare)
3.6 Exprimarea acordului sau a
4.1 dezacordului în legătură cu un fapt sau
4.2 cu atitudinea unei persoane.
4.3 Elemente de comunicare corectă, oral şi
4.5 ; scris
Text-suport :
Textele manualului de limba şi literatura
română şi alte texte aparţinând acestor
autori din culegerea destinată elevilor de
clasa a III-a.
Copilăria 1.1; Compunere după un şir de întrebări 5 XIX-
Organizarea textelor orale 1.3; Compunere după un plan de idei XXIII
şi scrise după un plan de 2.1; Antrenament de structurare a
idei 2.2; compunerii în introducere, cuprins şi
2.4; încheiere
2.5; Exerciţii de redactare a povestirii unui text
2.6; după planul de idei
3.6; Text-suport :
4.1; Textele manualului de limba şi literatura
4.3; română şi alte texte aparţinând acestor
4.4; autori din culegerea destinată elevilor de
4.5; clasa a III-a.
Primăvara 1.1 Compunere cu început dat / sfârşit dat 5 XXIV-
Textul literar şi nonliterar 1.3 Texte literare şi nonliterare XXVIII
2.2 Felicitarea. Invitaţia
2.5 Scrierea corectă a unor părţi de vorbire
3.6 Text-suport :
4.1 Textele manualului de limba şi literatura
4.3 română şi alte texte aparţinând acestor
4.4 autori din culegerea destinată elevilor de
4.5 clasa a III-a.
4.6

12
Vara Texte literare şi nonliterare 4 XXIX-
Textul literar şi nonliterar Reclama. XXXII
Cartea poştală
1.1 Exprimarea acordului sau a
1.3 dezacordului în legătură cu un fapt sau
2.1 cu atitudinea unei persoane.
2.5 Elemente de comunicare corectă, oral şi
3.6 scris
4.1 Text-suport :
4.4 Textele manualului de limba şi literatura
4.6 română şi alte texte aparţinând acestor
autori din culegerea destinată elevilor de
clasa a III-a

Recapitulare Redactarea unor texte cu destinaţie 2 XXXIII

Evaluare specială -
Organizarea textului în pagină XXXIV
2.5 Formularea unor propoziţii simple şi
2.6 dezvoltate
3.6 Exerciţii de citire a unor texte, literare
4.1 sau nonliterare la „prima vedere” în ritm
4.4 propriu, respectând intonaţia impusă de
semnele de punctuaţie

13
 Proiectarea unităţilor de învăţare
Semestrul I

Unitatea de învăţare: Cartea

Nr. ore: 2 ore
Perioada: 16 IX- 23 IX

Detalieri de conţinut O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.

Elementele componente
ale cărţii
Descrierea elementelor din care este Manualul -Observare sistematică
1.1. construită cartea Culegerea „Să dezlegăm -Evaluare formativă
1.2. Textul literar. Textul nonliterar tainele textelor literare”
1.4. Structura unui text
1.5. Recunoaşterea personajelor
2.1. Rcunoaşterea tipului de text studiat
2.3.
2.4.
2.5. Componentele comunicării dialogate Manualul -probe orale
2.6. Adaptarea la particularităţile interlocutorului Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
3.1. Comunicarea verbală/nonverbală tainele textelor literare” teme pentru acasă
3.2. Text suport: „Povestea unei cărţi” -Observare sistematică
3.3. -Evaluare formativă
3.5.
3.7.
4.5.

14
Unitatea de învăţare: Toamna
Nr. ore: 5 ore
Perioada: 30 IX- 4 XI

Detalieri de conţinut O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.

Propoziţia 2.1. Citire selectivă, explicativă, respectând Manualul -evaluare formativă

Cuvântul 2.3. intonaţia impusă de semnele de punctuaţie Culegerea „Să dezlegăm -observare sistematică
Sunetul şi litera 2.4. Delimitarea textului în fragmente logice tainele textelor literare” -probe orale
2.5. Alcătuirea ideilor principale Culegeri de texte pentru -fişe de lucru
2.6. Studiu de autor: Mihail Sadoveanu clasele I-IV
3.1. Text suport: „Domnu’ Trandafir” Fişe de lucru
3.2. Portretul autorului
3.3. Textul narativ Manualul -probe orale
3.4. Semne de punctuaţie Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
Studiu de autor: Emil Gârleanu tainele textelor literare” -teme pentru acasă
Text suport: „Puişorii” Culegeri de texte pentru -observare sistematică
Prezentare de carte: „Din lumea celor care nu clasele I-IV -evaluare formativă
cuvântă” de E. Gârleanu Fişe de lucru
Portretul autorului

Textul în versuri Manualul de limba şi -probe orale

Concurs de recitări literatura română -fişe de lucru
Semne de punctuaţie Volumul „Poezii” de Mihai -teme pentru acasă
Studiu de autor: Mihai Eminescu Eminescu -observare sistematică
Prezentare de carte: „Poezii” de Mihai Culegerea „Să dezlegăm -evaluare formativă
Eminescu tainele textelor literare”
Culegeri de texte pentru
clasele I-IV
Portretul autorului
Citire selectivă, explicativă, pe roluri, Manualul de limba şi -observare sistematică
respectând intonaţia impusă de semnele de literatura română -evaluare formativă
punctuaţie Culegerea „Să dezlegăm -probe orale
Joc de rol: Convorbiri între personajele tainele textelor literare”
textulu după lectura „Casa păpuşii” Titel

15

Unitatea de învăţare: Ţara
Nr. ore: 3
Perioada: 11 XI- 25 XI
Elemente de bază ale
unui text literar
Unitatea de învăţare: Tradiţii şi obiceiuri
Constantinescu
Recapitulare: Manualul de limba şi -probe orale
Concurs de recitări literatura română -fişe de lucru
Recunoaştere de personaje/autori Culegerea „Să dezlegăm -teme pentru acasă
Desene după teme literare tainele textelor literare” -observare sistematică
fişe de lucru individuale -evaluare formativă
1.1. Citirea textului (în şoaptă, pe roluri, pe Manualul de limba şi -teme pentru acasă
1.5. fragmente) literatura română -observare sistematică
2.2. Delimitarea unui text narativ în fragmente Culegerea „Să dezlegăm -evaluare formativă
2.3. logice, formularea ideilor principale tainele textelor literare”
2.4. Povestirea orală a textului
2.6. Texte suport:
3.1. „Condeilele lui Vodă”
3.2. „Stejarul din Borzeşti”
3.3. Textul în versuri Manualul de limba şi -teme pentru acasă
3.4. Formulare de întrebări şi răspunsuri legate de literatura română -observare sistematică
3.7. text Culegerea „Să dezlegăm -evaluare formativă
4.5. Aşezarea corectă a textului în pagină tainele textelor literare”
Portret de autor: George Coşbuc Portretul autorului
Lectură suplimentară: „Cântec”, „Sus inima”, Culegere de texte „Lecturile
„Zile de toamnă”, „Patria Română”, „Iarna pe copilăriei”,clasa a III-a,
uliţă” autor. George Coşbuc, pag.
22-46
Recapitulare Fişe de lucru individual -probe orale
Concurs de recunoaştere de personaje/autori Diplome -fişe de lucru
Concurs: „Cel mai bun cititor/povestitor” Portrete de autori -observare sistematică
-evaluare sumativă
16
Nr. ore: 4
Perioada: 2 XII- 23 XII
Povestirea orală şi în
scris a unor texte literare
Unitatea de învăţare: Iarna
Nr. ore: 4 ore
Perioada: 20I- 10 II
2.6. Să scriem corect! (scrierea corectă: „s-a”, Manualul -probe orale
3.3. „sa”, „m→b,p”, semne de punctuaţie) Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
4.1. Studiu de autor: Otilia Cazimir tainele textelor literare” -teme pentru acasă
4.2. Tematică: poezia sărbătorilor de iarnă Culegeri de texte pentru -observare sistematică
4.3. „La drum”, „Baba Iarna intră-n sat”, „Moş clasele I-IV -evaluare formativă
4.5. Crăciun”, „Ninge”, „Poveste de omăt” Fişe de lucru
Concurs de recitări Portretul autorului
Povestirea scrisă a unui fragment (manual Manualul -observare sistematică
pag. 55) Culegerea „Să dezlegăm -evaluare formativă
Text suport: „O seară minunată” după Maria tainele textelor literare” -probă scrisă
Rohan
Povestirea scrisă a unui text de mică întindere Manualul -observare sistematică
(manual pag. 57) Culegerea „Să dezlegăm -evaluare formativă
Text suport „Dincolo de iarnă” după Silvia tainele textelor literare” -probă scrisă
Kerim
„Colinde, colinde...” clopoţei, sorcove, bici, stea, -observare sistematică
Serbarea pomului de Crăciun (recitări, costumaţie populară -evaluare formativă
scenete, cântece tradiţionale, specifice
sărbătorii Crăciunului)
Semestrul II
17
 Textul literar 1.1. Mihai Eminescu- „Luceafărul poeziei Portretul autorului -probe orale
1.3 româneşti” Volumul de poezii al -fişe de lucru
.2.1. Portret de autor autorului -teme pentru acasă
2.2. Fişe de lucru -observare sistematică
2.3. Planşe cu imagini -evaluare formativă
3.3. Texte suport: „”Revedere”, „”Povestea Culegere de texte „Lecturile
3.6. codrului”, „”O, mamă...”, „Freamăt de copilăriei”,clasa a III-a
4.1. codru”, „Fiind băiet păduri cutreieram...”
4.2. Concurs de recitări
4.3. Iarna în textele literare Texte literare selectate pe -fişe de lucru
4.5. Cuvinte şi expresii artistice (carneţelul de tema dată -teme pentru acasă
cuvinte frumoase) Carneţelul de cuvinte şi -observare sistematică
Texte suport: expresii artistice -evaluare formativă
„Iarna pe uliţă” de George Coşbuc Fişe de lucru
„Iarna” de Vasile Alecsandri” Manualul de limba şi
„Bulgărele de zăpadă” de Edmondo de literatura română
Amicis Culegere de texte „Lecturile
Alcătuirea unei scurte compuneri în care să se copilăriei”,clasa a III-a
folosească expresiile artistice selectate
Textul în versuri Portretul autorului -probe orale
Concurs de recitări Volumul de poezii „Prisaca” -fişe de lucru
Portret de autor: Tudor Arghezi Culegeri de texte pentru -teme pentru acasă
Texte suport: „Iscoada”, „Paza bună”, clasele I-IV -observare sistematică
„Tâlharul pedepsit” Fişe de lucru -evaluare formativă
Diplome
Textul narativ în proză Manualul -probe orale
Citire explicativă, selectivă, respectând Fişe de lucru -probe scrise
intonaţia impusă de semnele de punctuaţie Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
Delimitarea textului în fragmente tainele textelor literare” -teme pentru acasă
Alcătuirea ideilor principale -observare sistematică
Text suport: „Colţ-Alb” după Jack London -evaluare formativă

Unitatea de învăţare: Copilăria

Nr. ore: 5 ore
18
Perioada: 24 II- 16 III

Organizarea textelor Portret de autor: Ion Luca Caragiale Manualul de limba şi -probe orale
orale şi scrise după un 1.1. Texte suport: „Vizită”, „D-l Goe”,”Bubico” literatura română -probe scrise
plan de idei 1.3. Film „Bubico” de I.L. Caragiale Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
2.1. tainele textelor literare” -teme pentru acasă
2.2. Portretul scriitorului -observare sistematică
2.4. Filmul „Bubico” -evaluare formativă
2.5. Fişe de lucru
2.6. Ion Luca Caragiale Manualul de limba şi -joc de rol
3.6. Joc de rol „D-l Goe” literatura română probe scrise
4.1. Caracterizarea personajelor: Ionel, Goe Culegerea „Să dezlegăm -probe orale
4.3. Reprezentarea prin desen a unei scenete din tainele textelor literare” -observare sistematică
4.4. textele studiate din opera scriitorului. Fişe de lucru -evaluare formativă
4.5
Portret de autor: Barbu Ştefănescu Portretul autorului -probe orale
Delavrancea Culegeri de texte pentru -fişe de lucru
Texte suport: „Bunicul”, „Bunica”, clasele I-IV -teme pentru acasă
„Neghiniţă” Fişe de lucru -observare sistematică
Textul narativ în proză Manualul de limba şi -evaluare formativă
Citire explicativă, selectivă, respectând literatura română
intonaţia impusă de semnele de punctuaţie
Povestirea orală/ în scris a unui text dialogat Manualul de limba şi -probe orale
Text suport: „La Medeleni” după Ionel literatura română -probe scrise
Teodoreanu (man. pag. 86) Fişe de lucru -fişe de lucru
Activ. suplim: Redarea în desen a conţinutului Instrumente specifice -teme pentru acasă
textului desenului -observare sistematică
-evaluare formativă
Recapitulare Fişe de lucru -probe orale
Concurs: Diplome -fişe de lucru
„Recunoaşte autorul” Portrete de autori -observare sistematică
„Recunoaşte personajul” -evaluare sumativă
„Cel mai bun actor”
„Cel mai bun desen”

Unitatea de învăţare: Primăvara

Nr. ore: 5 ore
19
Perioada: 23 III- 11V

Textul literar şi nonliterar Formulare de întrebări şi răspunsuri Manualul -probe orale

1.1. Selectarea din texte a cuvintelor şi expresiilor Carneţelul de cuvinte şi -probe scrise
1.3. artistice potrivite primăverii expresii artistice -fişe de lucru
2.1. Introducerea expresiilor descoperite în Fişe de lucru -teme pentru acasă
2.2. propoziţii -observare sistematică
2.4. Povestirea orală/în scris a dialogului dintre -evaluare formativă
2.5. personajele textului „Legenda ghiocelului”
2.6. după E. Jianu (manual pag. 93)
3.6. Exerciţii cu cuvinte: Manualul -probe orale
4.1. -cu acelaşi sens Culegere de texte literare -probe scrise
4.3. -cu sens opus pentru clasele I-IV -fişe de lucru
4.4. -aceeaşi formă, înţeles diferit Planşe -teme pentru acasă
4.5 „Jocul proverbelor” (completarea enunţurilor Fişe -observare sistematică
incomplete), selectarea (prin corespondenţă) a -evaluare formativă
mesajului transmis de proverbe.
Textul în versuri Diplome -probe orale
Concurs de recitări (poezii despre primăvară) Planşe -probe scrise
„Jocul rimelor”- completarea versurilor cu Fişe -fişe de lucru
cuvinte care rimează Culegere de texte literare -teme pentru acasă
Aşezarea unor versuri pentru realizarea unor pentru clasele I-IV -observare sistematică
poezii -evaluare formativă
Sesizarea mesajului din locuţiunile verbale Fişe de lucru -probe orale
Realizarea acordului între cuvintele Planşe -probe scrise
propoziţiei (cu aplicaţie pe verb) Manualul de limba şi -fişe de lucru
Joc: „Ieri, azi, mâine”(transformarea unui text literatura română -teme pentru acasă
pentru timpurile trecut, prezent, viitor) -observare sistematică
-evaluare formativă
Recapitulare: Manualul de limba şi -probe orale
Atelier: literatura română -probe scrise
Formularea unor enunţuri cu ajutorul unor Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
verbe şi numerale sugerate de o imagine dată tainele textelor literare” -teme pentru acasă
(de ex. un meci de fotbal) Instrumente specifice -observare sistematică
Concurs: desenului -evaluare sumativă

20

Unitatea de învăţare: Vara
Nr. ore: 6 ore
Perioada: 18V- 21 VI
Textul literar şi nonliterar
Felicitare (adresată colegilor cu ocazia zilei de
1 Iunie)
1.1  „În redacţie” Planşe pentru „revista clasei” -probe scrise
1.3  -realizarea unor „pagini” pentru revista clasei Articole-model -fişe de lucru
2.1  ( care conţin reclame şi aricole pentru copii) Reclame-model -observare sistematică
2.5  -evaluare formativă
3.6  Audiţie: „Aventurile lui Tom Sawyer” Manualul de limba şi -probe orale
4.1  (vopsitul gardului) literatura română -teme pentru acasă
4.4  Portret de autor: Mark Twain Portretul autorului -observare sistematică
4.6  Joc de rol: „Vopsitul gardului” Înregistrare audio -evaluare formativă
Povestirea în scris a fragmentului din textul
„Aventurile lui Tom Sawyer”
„Copii, copilărie” Texte selectate din cele -probe orale
Selectarea unor texte care abordează subiecte studiate până la momentul -teme pentru acasă
pe acestă temă lecţiei -observare sistematică
Concurs de recitări Diplome -evaluare formativă
Joc:”Recunoaşte autorul/personajul”
Selectarea unor expresii artistice specifice Texte cu conţinut descriptiv -probe orale
anotimpului vara despre vară -probe scrise
Introducerea expresiilor selectate în enunţuri Manualul de limba şi -fişe de lucru
noi literatura română -teme pentru acasă
Întocmirea unor texte scurte în care să fie Culegerea „Să dezlegăm -observare sistematică
introduse aceste expresii tainele textelor literare -evaluare formativă
Rerezentarea prin desen a descrierii realizate Instrumente specifice
în textul „La secere” după Ion Agârbiceanu desenului
(manual pag. 112)
21
Povestirea textului dialogat (fragmentul din Manualul de limba şi -probe orale
„Moromeţii” după Marin Preda) literatura română -probe scrise
Portret de autor: Marin Preda Culegerea „Să dezlegăm -fişe de lucru
tainele textelor literare -teme pentru acasă
Fişe de lucru -observare sistematică
-evaluare sumativă
Serbare literară: Costumaţia specifică -probe orale
-recitări rolurilor -evaluare sumativă
-cântece Materiale-suport pentru
-jocuri de rol susţinerea rolurilor
Diplome

22