Sunteți pe pagina 1din 9

CURRICULUM ADAPTAT PENTRU

ELEVII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE

ANUL ŞCOLAR ..........................


CLASA a IV-a

ELEV: ................................................................

ARIA CURRICULARĂ:

 LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

Întocmit,

Profesor itinerant: .......................................................................

Profesor învăţământ primar: ...........................................................


CURRICULUM ADAPTAT LIMBA ROMÂNĂ

CLASA a IV-a

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

A.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei aIV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze sensul global al unui mesaj, - exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea
identificând aspectele principale şi de sensului global al mesajului;
detaliu la care se referă un mesaj oral - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele
de detaliu dintr-un mesaj ascultat;

1.2. să deducă sensul unui cuvânt necunoscut - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime,
prin raportare la mesajul audiat antonime;
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin raportare la conţinut;
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte în
contexte date;
1.3. să sesizeze intuitiv structurile corecte - exerciţii de identificare a greşelilor de exprimare;
sau incorecte dintr-un enunţ oral - exerciţii de realizare a acordului dintre subiect şi
predicat, dintre substantiv şi adjectiv;
1.4. să semnaleze prin replici adecvate - conversaţii în grup pe teme cunoscute;
înţelegerea mesajului interlocutorului - exerciţii de completare a unor mesaje orale scurte,
pentru obţinerea mai multor informaţii în cadrul
grupurilor;

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. să construiască texte orale scurte pe baza - exerciţii de construire a unor texte orale narative pe baza
unui suport vizual dat şi / sau a unui plan unor imagini (benzi desenate);
simplu de idei dat - exerciţii de construire a unor texte orale pe baza unui şir
de întrebări sau a unui plan de idei;
- exerciţii de povestire orală a unor fapte, întâmplări reale
(din experienţa personală) sau fictive;
- exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului,
prin schimbarea numărului substantivului pe care îl
determină;
2.2 să redea prin cuvinte proprii conţinutul - formularea de răspunsuri la întrebările ce vizează
unui fragment dintr-un text citit informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din
textul citit;
- povestirea independentă a unui fragment citit;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări,
personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.1 să identifice elemente de bază ale - exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, alineatelor;
organizării textului literar/nonliterar în - exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere:
pagină versul, strofa;
- exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi ilustraţie
în reclamele scrise etc.;
3.2. să desprindă ideile principale dintr-un text - exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă pentru
citit desprinderea ideilor principale;
- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
logice;
- exerciţii de identificare a întâmplărilor petrecute într-o
succesiune logică dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor
principale din textele citite;
3.3 să citească în mod conştient, corect, fluent - exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă
şi expresiv un text cunoscut de semnele de punctuaţie;
- exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe
roluri);
3.4 să citească în mod corect un text - exerciţii de citire a unor texte, literare sau nonliterare
necunoscut “la prima vedere” în ritm propriu etc.;
3.5 să recunoască în texte diferite elemente de - exerciţii de identificare a părţilor de vorbire învăţate:
construcţie a comunicării studiate substantivul, adjectivul, pronumele, verbul;
- exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie
învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor secundare de
propoziţie;

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1 să respecte regulile de despărţire în silabe, - exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în
ortografia şi punctuaţia într-un text dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri
propriu proprii;
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care încep cu
litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”);
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin
vocale în hiat: “ii”, “ee”;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei;
- exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu
cratimă;
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie;
4.2. să redacteze texte scurte pe baza unui - exerciţii de analizare corectă a imaginilor;
suport vizual şi a unui şir de întrebări - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate;
- formulări de răspunsuri şi de întrebări;
- exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere
pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări;
4.3 să redacteze texte de mică întindere, - exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi întâmplări
ţinând seama de părţile unei compuneri personale;
- antrenament de structurare a compunerii în introducere,
cuprins şi încheiere;
- exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui
suport vizual;
- exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfârşit
dat;
- alcătuirea planului simplu de idei;
- exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din
text;
- exerciţii de redactare a unor compuneri după un plan de
idei;
4.4. să scrie corect, lizibil şi îngrijit texte - exerciţii de scriere, copiere, transcriere a textelor,
- exerciţii de încadrare pe spaţiu şi în pagină;
- exerciţii de scriere caligrafică; exerciţii de apreciere
corectă a spaţiului dintre cuvinte;
4.5 să aşeze corect în pagină textele scrise, - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
respectând scrierea cu alineate şi spaţiul - exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a titlului;
liber între cuvinte, scrierea caligrafică / - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
lizibilă - exerciţii de caligrafie;

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formareacapacităţii de lectură/citire
 Cartea (actualizare: cuprinsul unei cărţi). Aşezarea textului în pagină. Textul. Titlul. Autorul.
Textul literar. Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală si în scris a unui text
narativ. Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul
2. Formarea capacităţii de comunicare

 Comunicareaorală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile
interlocutorului.
Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.
Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
 Comunicareascrisă. Procesulscrierii. Organizareatextuluiscris. Scriereacaligrafică (actualizare).
Aşezareacorectăînpagină: plasareatitlului, folosireaaliniatelor (actualizare). Părţilecomponente ale
uneicompuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin
consoana m înainte de p sau b (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie), a celor care conţin â şi î (actualizare) . Scrierea corectă a
cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.
Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.
Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două
puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare) .
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul. Cuvântul. Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător. Cuvintele cu sens opus .
 Noţiuni de fonetică. Sunetulşilitera. Vocaleleşiconsoanele. Scriereaşipronunţareacuvintelor care încep
cu e (pronumepersonale, verbula fi). Scriereaşipronunţareacuvintelor care cuprinddiftongi.
Scriereaşipronunţareacuvintelor care conţinvocaleînhiat: ee, ii, (fărăterminologiadată)şi a
cuvintelor careconţinx.Silaba. Despărţireacuvintelorînsilabe (probleme de scriere).
 Morfologia. Cuvântul - parte de vorbire. Substantivul. Substantive comune şi substantive proprii.
Numărul.
Adjectivul. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină.

Pronumele. Pronumele personal. Persoana.Numărul.Pronumele personal de politeţe -


recunoaştere şi utilizare în comunicare.
Verbul.Persoana.Numărul.Probleme de ortografieşi de ortoepie a verbelora fişia lua.
 Sintaxa. Partea de propoziţie. Funcţia sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv şi
subiectul exprimat prin pronume personal. Funcţia sintactică de predicat. Acordul predicatului cu
subiectul. Părţi principale de propoziţie. Părţi secundare de propoziţie. Propoziţia simplă.
Propoziţia dezvoltată.

CURRICULUM ADAPTAT MATEMATICĂ

CLASA a IV-a

I. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare şi rezolvare de probleme

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

A.Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei aIV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze sistemul  reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul
poziţional de formare a numerelor poziţional de scriere a cifrelor. Trecerea de la o formă de
naturale reprezentare la alta;
 numărarea cu start şi pasi daţi, crescător şi
descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene.
 scrierea unui număr ca o sumă de produse în care
unul din factori este 10, 100,
 jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de
câte 10, 100, 1 000 se înlocuiesc cu un alt obiect;
 scrierea unor numere cu cifre romane;
1.2. să scrie, să citească, să compare, să  reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a
estimeze şi să ordoneze numere numerelor studiate;
naturale  ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa
numerelor);
 estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor,
sutelor, zecilor;
 scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre
romane;
1.3. să efectueze operaţii de adunare şi de  exerciţii de adunare şi de scădere cu numere naturale
scădere: de la 0 la 1000 fără şi cu trecere peste ordin; verificarea
- cu numere naturale de la 0 la 1000 rezultatelor utilizând obiecte sau desene;
fără şi cu trecere peste ordin  exerciţii de adunare şi de scădere cu numere naturale
- cu numere naturale de la 0 la 1 000 de la 0 la 1000 000 fără şi cu trecere peste ordin;
000 fără şi cu trecere peste ordin  exerciţii de observare a legăturii dintre adunare şi
scădere.
1.4. să efectueze operaţii de înmulţire şi  - exerciţii de înmulţire şi de împărţire cu numere
împărţire cu numere naturale mai mici naturale de la 0 la 100;
decât 100  - exerciţii de înmulţire a unui număr de două cifre cu
un număr de o cifră;
 - exerciţii de calculcu numere naturale, urmărind
respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a
parantezelor;
 - observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare şi rezolvare de probleme

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. să recunoască şi să descrie forme plane - decuparea unor figuri desenate;
şi spaţiale, să clasifice obiecte şi desene - identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe
după criterii variate modele fizice şi în mediul înconjurător;
- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;
- descrierea unor figuri plane şi a unor corpuri cu observarea
vârfurilor, laturilor, feţelor;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
2.2. să descopere, să recunoască şi să - completarea unor şiruri de simboluri sau de numere
utilizeze corespondenţe simple şi ordonate după o anumită regulă;
succesiuni de obiecte sau numere - crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
asociate după reguli date - exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;
- găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date
elementele primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
2.3. să utilizeze unităţi de măsură pentru  plasarea în timp a unor evenimente în funcţie de un
timp şi unităţi monetare reper;
 exerciţii de ordonare cronologică a unor imagini;
 compararea duratelor unor activităţi;
 citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a
diverselor ore;
 identificarea monedelor necesare pentru cumpărarea
unui obiect;
 compararea sumelor de bani.
 construirea unor situaţii reale sau imaginate în care
copiii sa poată decide dacă pot cumpăra unul sau mai multe
obiecte cu o sumă de bani (prin joc);
2.4. să exploreze modalităţi variate de  exerciţii de descompunere a numerelor în sumă de
compunere şi descompunere a numere;
numerelor  exerciţii de aflare a termenului necunoscut;
 exerciţii de descompunere a numerelor pentru
efectuarea unui calcul;
2.5. să utilizeze instrumente şi unităţile de  - compararea măsurilor unor mărimi;
măsură standard şi nonstandard pentru  - ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea,
lungime, capacitate, masă, timp şi grosimea, întinderea sau forma lor;
unităţile monetare în situaţii variate  - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură
potrivite (standard şi nonstandard) pentru efectuarea unor
măsurători;
 - ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea
derulării lor în timp;
 - citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a
diverse ore;
 - înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de
timp;
 - scrierea datei (zi, lună);
 -recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
 -efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi
bancnote; compararea sumelor de bani;
2.6. să folosească simboluri pentru a pune în  -rezolvarea de exerciţii variate care solicită aflarea
evidenţă numere necunoscute în unui număr necunoscut notat în diverse moduri (litere,
rezolvarea de probleme simboluri)
2.7. să rezolve probleme care presupun două  rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene
operaţii dintre cele învăţate simple: puncte, cerculeţe, linii;
 rezolvarea de probleme cu date numerice;
 recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor
care cer efectuarea unor adunări sau scăderi (“au fost şi au mai
venit”, “s-au pierdut”);

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1. să exprime oral, în cuvinte proprii, etape ale  citirea enunţului unei probleme; redarea liberă, cu voce tare, a
rezolvării unor probleme enunţului;
 utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi
paşii de rezolvare ai unei probleme;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matemeticii în contexte variate

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1. să manifeste o atitudine pozitivă pentru  exerciţii de estimare a soluţiilor unor probleme;
aflarea rezultatelor unor exerciţii şi  propunerea de exerciţii şi probleme care au rezultate
probleme; surprinzătoare.
să manifeste disponibilitate în utilizarea  jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr sau a
numerelor si a calculelor în viaţa rezultatului unui calcul.
cotidiană
4.2. să conştientizeze utilitatea matematicii  exerciţii de numărare a frecvenţei cu care apar
în viaţa cotidiană numerele sau alte concepte matematice într-un text, emisiune
de televiziune etc.
 sa sesizeze situaţiile în care memorarea sau utilizarea
unui număr este utilă (numărul unui apartament, un număr de
telefon, numărul unui mijloc de transport în comun)

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000. Terminologia specifică: termen,
sumă, “cu atât mai mult”, “cu atât mai puţin”.
Probleme care se rezolvă prin două operaţii.
Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b sau a±?=b , unde a şi b sunt
numere în concentrul 0-1000.
Înmulţirea şi împărţirea numerelor mai mici decât 100. Înmulţirea numerelor naturale folosind
adunarea repetată de termeni egali.
Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră.
Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mult”.
Ordinea efectuării operaţiilor.
Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea. Împărţirea cu rest.
Împărţirea unui număr natural mai mic ca 1 000 la un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei
specifice;
Elemente intuitive de geometrie:
forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc; poligon, punct, segment, linie dreaptă, linie frântă,
linie curbă
- interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
- forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con, cuboid.
Măsurări folosind etaloane neconvenţionale.
Unităţi de măsură:
- unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii;
- unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii;
- unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii;
- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;
- monede şi bancnote;
Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanţa.

S-ar putea să vă placă și