315 00 Dislexia (Tulburarea Cititului) 51

Diagnostic diferenţial
Tulburările de învăţare trebuie să fie diferenţiate de variaţiile normale în
cunoştinţele şcolare si de dificultăţile şcolare datorate lipsei de posibilităţi,
modului defectuos de a preda al profesorului sau factorilor culturali. Şcolarizarea
inadecvată poate duce la rezultate slabe la testele de performantă standardizate
Copiii din medii etnice sau culturale difente de cultura care prevalează în scoală ori
din mediile în care engleza nu este limba maternă, iar copm au frecventat scoli în
care predarea a fost inadecvată, pot obţine scoruri reduse la testele de performantă
Copiii din aceste medii pot fi, de asemenea, expuşi unui risc mai mare de absenteism
datorat maladiilor mai frecvente sau mediului de viată haotic sau penunc
Deteriorarea vederii sau auzului poate afecta capacitatea de învăţare si trebuie
să fie investigată prm teste de screening vizual sau audiomernc O tulburare de
învăţare poate fi diagnosticată în prezenta unor astfel de deficite senzoriale numai
dacă dificultăţile de învăţare sunt în exces în raport cu cele asociate de regulă cu
aceste deficite Condiţiile neurologice sau condiţiile medicale generale de
acompaniament trebuie să fie codificate pe axa III
în retardarea mentală, dificultăţile de învăţare sunt proporţionale cu
deteriorarea generală a funcţionăm intelectuale Cu toate acestea însă, în unele
cazuri de retardare mentală uşoară, nivelul atins în lexie, calcul sau expresie grafică
este semnificativ sub nivelele expectate, dată fund şcolarizarea persoanei si
severitatea retardărn mentale în astfel de cazuri, trebuie să fie pus diagnosticul
adiţional de tulburare d e învăţare corespunzătoare
Un diagnostic adiţional de tulburare de învăţare trebuie să fie pus în contextul
unei tulburări de dezvoltare pervasivă, numai când deteriorarea şcolară este
semnificativ sub nivelele expectate, dată fund funcţionarea intelectual ă si
şcolarizarea individului La indiviza cu tulburări de comunicare, activitatea
intelectuală poate fi evaluată utilizând măsurări standardizate ale capacităţii
intelectuale nonverbale în cazurile in care performanta şcolară este semnificativ
sub această capacitate măsurată, trebuie pus diagnosticul de tulburare de învăţare
corespunzătoare
Discalcuha si disgrafia survin cei mai frecvent în combinaţie cu dislexia Când
sunt satisfăcute criteriile pentru mai mult decât o singură tulburare de învăţare
trebuie să fie diagnosticate toate

315.00 Dislexia (Tulburarea Cititului)

Elemente de diagnostic
Elementul esenţial al dislexiei îl constituie faptul că performanta în lexie (adică,
acurateţea, viteza sau comprehensiunea lexiei, măsurate pnn teste standardizate
administrate individual) coboară substanţial sub ceea ce este expectat, dată fund
etatea cronologică a individului, inteligenta măsurată si educaţia corespunzătoare
etăţii (criteriul A) Perturbarea lexiei interferează semnificativ cu performanta
şcolară sau cu activităţile \ letn cotidiene care necesită aptitudini lexice (cntenul B)
Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile lexice sunt în exces fată de cele
asociate de regulă cu acesta (criteriul C) De asemenea, dacă există un deficit
neurologic, un deficit senzorial sau altă condiţie medicală generală, acestea trebuie
 Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată
52 în Perioada de Sugar, în Copilărie sau în Adolescentă

codificate pe axa III La indivizii cu tulburarea cititului (care a fos t denumită

„dislexie"), lectura orală se caracterizează prin distorsiuni, substituiri sau omisiuni,
iar atât cititul cu voce tare, cât si cititul în gând sunt caracterizate prin lentoare si
erori în comprehensiune

Elemente si tulburări asociate

Vezi secţiunea „Elemente si tulburări asociate" pentru tulburările de învăţare
(pag 50) Discalculia si disgrafia sunt asociate frecvent cu dislexia, fiecare din
aceste tulburări fund întâlnită relativ rar în absenta dislexiei

Elemente specifice sexului

Aproximativ 607o până la 80% dintre indivizii diagnosticaţi cu dislexie sunt
bărbaţi Procedeele de trimitere pot fi adesea înclinate spre identificarea bărbaţilor,
pentru că ei prezintă mai frecvent comportamente disruptive în asociere cu
tulburările de învăţare S -a constatat însă, că tulburarea survine în proporţii
aproape egale la bărbaţi si la femei, când sunt utilizate o stabilire atentă a
diagnosticului si criterii stricte, mai curând decât trimiterile de către scoală si
procedeele de diagnostic tradiţionale

Prevalentă
Prevalenta dislexiei este dificil de stabilit, deoarece multe studii s -au concentrat
asupra prevalentei tulburărilor de învăţare, fără a face o separare corespunzătoare
în dislexie, discalcuhe si disgrafie Dislexia, singură sau în combinaţie cu discalc ulia
sau disgrafia, reprezintă aproximativ patru din fiecare cinci cazuri de tulburare de
învăţare Prevalenta dislexiei în Statele Unite este estimată la 4% la copiii de etate
şcolară în alte ţări, în care sunt utilizate criterii mai stricte, cifrele pentr u incidenţa
si prevalenta dislexiei sunt mai mici

Evoluţie
Deşi simptome ale dificultăţii lexice (de ex, incapacitatea de a distinge literele
comune, unele de altele, sau de a asocia fonemele comune cu simbolurile literale)
pot surveni încă dm primul an de grădiniţă, dislexia este rar diagnosticată înainte
de terminarea grădiniţei sau de începutul clasei a întâia, deoarece instruirea
formală pentru citit nu începe de regulă până în acest moment în cele mai multe
scoli în special când dislexia este asociată cu un QI înalt, copilul poate funcţiona la,
sau aproape la, nivelul clasei, în primele clase, dislexia nedevemnd pe deplin
evidentă până în clasa a patra sau chiar mai târziu Cu identificare si intervenţie
precoce, prognosticul este bun într -un procent semnificativ de cazuri Dislexia
poate persista în viata adultă

Pattern familial
Dislexia se agregă familial si este mai frecventă printre rudele biologice de
gradul I ale indivizilor cu dislexie
315 1 Discalcuha (Tulburarea de Calcul) 53

Diagnostic diferenţial
Vezi secţiunea „Diagnostic diferenţial" pentru tulburările de învăţare (pag 51)

Criteriile de diagnostic pentru 315.00 Dislexie

A Performanta în lexie, măsurată prin teste standardizate de corectitudine si
înţelegere a lecturii, administrate individua l, este substanţial sub cea
expectată dată fund etatea cronologică a persoanei, inteligenta măsurată si
educaţia corespunzătoare etăţii
B Perturbarea de la criteriul A interferează semnificativ cu.performanta
şcolară sau cu activităţile vieţii cotidiene ca re necesită aptitudini lexice
C Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile de lexie sunt în exces fată
de cele asociate de regulă cu acesta
Notă de codificare Dacă este prezentă o condiţie medicală generală (de ex,
neurologică) sau un deficit se nzorial, condiţia se codifică pe axa III

315.1 Discalculia (Tulburarea de Calcul)

Elemente de diagnostic
Elementul esenţial al discalcuhei îl constituie capacitatea matematică (măsurată
prin teste standardizate de calcul sau raţionament matematic, administ rate
individual) substanţial sub cea expectată de la etatea cronologică a individului,
inteligenta măsurată si educaţia corespunzătoare etăţii (criteriul A) Tulburarea de
calcul interferează semnificativ cu performanta şcolară sau cu activităţile vieţii
cotidiene care necesită aptitudini matematice (criteriul B) Dacă este prezent un
deficit senzorial, dificultăţile în capacitatea de a calcula sunt in exces fată de cele
asociate de regulă cu acesta (criteriul C) Dacă o condiţie neurologică sau o altă
condiţie medicală generală ori un deficit senzorial este prezent, acesta va fi codificat
pe axa III Un număr de alte aptitudini diferite poate fi deteriorat în discalculie,
incluzând aptitudinile „lingvistice" (de ex , înţelegerea sau denumirea termenilor,
operaţiilor sau conceptelor matematice si decodarea problemelor scrise în simboluri
matematice), aptitudinile „perceptne" (de ex, recunoaşterea sau citirea
simbolurilor numerice ori a semnelor aritmetice si adunarea obiectelor în grupe),
aptitudinile „prosexice" (de ex, copierea corectă a numerelor sau cifrelor, tinerea
minte pentru a fi adunate a numerelor de „reportat" si observarea semnelor
operaţionale) si aptitudinile „matematice" (de ex, urmărirea secvenţelor
procedeelor matematice, numărarea obiectelor, în văţarea tablei înmulţim)

Elemente si tulburări asociate

Vezi secţiunea „Elemente si tulburări asociate" pentru tulburările de învăţare
(pag 50) Discalcuha este întâlnită frecvent în combinaţie cu dislexia sau cu
disgrafia