Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examenul Psihic
Examenul Psihic
EXAMENUL PSIHIC
EXAMENUL PSIHIC
1
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
- gândirea (ritm, flux, coerenţǎ, calcul mintal, idei, teme obsesive, prevalente,
delirante, depresive);
ASPECTUL GENERAL
2
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
Pacientul poate sǎ fie cooperant, prietenos, suspicios, critic, lamentativ, ostil, etc.
Atitudinea pacientului faţǎ de examinator este în funcţie de personalitatea clientului şi de
tipul şi gravitatea tulburǎrii psihice.
Astfel, pacienţii cu tulburare de personalitate de tip paranoid sunt mai suspicioşi, cei cu
tulburare de personalitate histrionicǎ încearcǎ sǎ impresioneze şi sǎ cucereascǎ simpatia
psihologului, cei cu tulburare de personalitate de tip anancast se pierd în detalii, iar cei
emoţional-labili de tip impulsiv tind sǎ preia conducerea interviului.
Bolnavii depresivi prezintǎ: plâns facil, sunt interiorizaţi şi comunicǎ foarte puţin
spontan, iar rǎspunsurile la întrebǎrile examinatorului sunt scurte şi sǎrace, de cele mai
multe ori monosilabice ( de tipul da/nu ).
Pacienţii expansivi prezintǎ: bunǎ dispozţie, euforie, veselie contagioasǎ, labilitate
emoţionalǎ şi viraj afectiv spre iritabilitate, cu scurte explozii de mânie sau agresivitate.
Bolnavii cu schizofrenie paranoidǎ sau tulburare delirantǎ sunt suspicioşi, cei cu
schizofrenie catatonicǎ sunt inhibaţi/ agitaţi psihomotor, iar cei cu schizofrenie
dezorganizatǎ au un comportament inadecvat, iar uneori heteroagresiv.
Înţelegerea acestor variate reacţii emoţionale, atitudini şi comportamente ale pacienţilor
şi stabilirea unor relaţii bune cu bolnavii, implicǎ o bunǎ cunoaştere, de cǎtre psiholog,
a tulburǎrilor psihice.
De asemenea, pentru o relaţionare optimǎ cu bolnavul, psihologul clinician trebuie sǎ -şi
controleze contratransferul şi sǎ îşi adapteze permanent comportamentul în funcţie de
reacţiile pacientului.
3
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
CRITICA BOLII
FUNCŢIA PERCEPTIVǍ
4
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
1) halucinaţiile auditive
sunt cele mai frecvente la adulţi,
elementare: foşnituri, ţiuituri;
complexe: voci cunoscute sau necunoscute care monologhează sau
dialoghează;
pot avea caracter comentativ sau imperativ.
pot fi situate în spaţiul campin sau extracampin.
rezonanţa afectivă poate fi favorabilă sau cel mai des defavorabilă,
anxiogenă.
apar mai frecvent în schizofrenie, tulburări afective, demenţe.
2) halucinaţii vizuale
sunt mai frecvent întâlnite la copil.
După complexitate:
elementare – fosfene – puncte luminoase;
complexe - figuri, obiecte, fiinţe;
scenice
statice (panoramice),
cinematografice (mişcare).
După proiecţia spaţială:
5
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
campine
extracampine,
După durată: permanente sau episodice,
3) halucinaţii autoscopice
pacientul vede propria imagine ca într-o oglindǎ, identicǎ sau modificatǎ (urâţitǎ,
înfrumuseţatǎ), având impresia că are de-a face cu o altă persoană.
percepe propriul corp identic sau modificat (urâţit, înfrumuseţat).
sau părţi din el proiectate în afară.
5) halucinaţiile tactile
impresia de atingere a suprafeţei cutanate
pot apărea : - la suprafaţă (halucinaţii epidermice);
- în profunzime (halucinaţii hipodermice).
6) halucinaţiile interoceptive (halucinaţiile viscerale)
senzaţia existenţei unor fiinţe în corp, schimbării poziţiei unor organe în
organism sau a obstruării sau perforării lor.
6
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
c)Halucinatii gustative:
Simţiţi gusturi deosebite sau ciudate? Cum le explicaţi?
Mâncarea , apa sau medicamentele şi-au schimbat gustul?
d)Halucinatii olfactive:
Aţi simţit mirosuri ciudate sau neobişnuite? Cind? Unde? Cum s-a intâmplat?
e)Halucinatii tactile
Aţi avut vreodatǎ senzaţii corporale care sǎ vǎ conducǎ la gândul câ sunteţi atins?
Ce aţi simţit? Prin ce credeţi cǎ aţi fost atins? Cum vǎ explicaţi?
f)Halucinatii interoceptive ( viscerale):
Simţiţi vreo presiune, vreo modificare în corp?
Senzaţii sexuale ciudate?
Simţiţi vreo schimbare în corpul dumneavoastrǎ?
g)Tulburǎri de schemǎ corporalǎ:
Simţiţi vreo schimbare în relaţia dintre pǎrţile corpului dumneavoastrǎ? Simţiţi
vreo schimbare în volumul/ poziţia corpului dumneavoastrǎ ?
ATENŢIA
7
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
FUNCŢIA MNEZICǍ
8
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
Orientarea în timp
În ce an suntem? În ce anotimp? În ce lunǎ? În ce zi a sǎptǎmânii? În ce datǎ?
Fǎrǎ sǎ vǎ uitaţi la ceas, puteţi sǎ apreciaţi ce orǎ este?
Orientarea în spaţiu
Unde ne aflǎm? Care este numele acestui loc?
În ce oraş suntem?
În ce ţarǎ ?
Cum ajungeţi acasǎ, plecând de aici?
CONŞTIINŢA
9
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
GÂNDIREA
- tulburările de coerenţă:
10
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
Idei obsesive
- sunt contradictorii personalităţii insului,
- vin de la periferia psihismului,
- asediază gândirea,
- se impun conştiinţei
- au caracter parazitar.
- individul este conştient că îi perturbă activitatea,
- luptă să le înlăture, dar nu reuşeşte.
Idei prevalente
- ocupă poziţie centrală în câmpul conştiinţei,
- în concordanţă cu sistemul ideativ al insului,
- se află în neconcordanţă cu realitatea,
- orientează cursul gândirii,
- celelalte idei vin în jurul ei şi o sprijină,
- poartă în ea potenţial delirant.
- pacienţii acceptă într-o oarecare măsură contraargumentarea raţională.
Idei delirante
- sunt convingeri care pleacă de la premise false,
- reflectă deformat realitatea,
- au caracter stabil,
- sunt inabordabile la verificări şi experienţe,
- impenetrabile la contraargumente
- modifică comportamentul în sens patologic.
11
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
12
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
LIMBAJUL
DISLOGII
13
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
Tulburǎrile de conţinut:
AFECTIVITATEA
Tulburǎrile afectivitǎţii:
Tulburări cantitative :
- hipotimia cu scăderea în grade diferite a tensiunii afective şi expresivitate mimică
redusă (apare în oligofrenii, demenţe);
- atimia cu scăderea capacităţii de rezonanţă afectivă;
- apatia este caracterizată prin lipsa de tonalitate afectivă şi interes pentru propria
persoană.
- hipertimia:
14
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
15
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
Mulţi pacienţii sunt sinceri, dar trebuie acordatǎ o atenţie deosebitǎ celor care
evitǎ sǎ rǎspundǎ la aceste întrebǎri, datoritǎ riscului suicidar ridicat. Este necesar sǎ
câştigǎm încrederea bolnavului, pentru ca acesta sǎ ni se poatǎ confesa.
În cazul pacienţilor cu anxietate, panicǎ sau fobii putem întreba:
Ati avut stǎri de teamǎ, în ultimul timp? Când apǎreau? Ce le determina ?
Pentru a determina cogniţiile iraţionale care stau la baza stǎrii de teamǎ şi
tulburǎrile neurovegetative care o acompaniau, punem urmǎtoarele întrebǎri:
La ce vǎ gândeaţi când vǎ era teamǎ? Ce credeaţi cǎ s-ar putea întâmpla?
Ce simţiţi în corpul dvs atunci când vǎ este teamǎ?
Cum se manifestǎ teama dvs?
VOINŢA
VIAŢA INSTINCTIVǍ
Instinctele sunt însuşiri înnǎscute care determinǎ un comportament caracteristic speciei şi
îndreptat pentru realizarea unor cerinţe biologice fundamentale.
Clasificarea instinctelor: alimentar, sexual, de apǎrare şi matern.
Tulburǎrile instinctului alimentar:
Excesul instinctului alimentar: polifagie, bulimie, potomanie
16
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
ACTIVITATEA
Hipoactivitatea = scǎderea activitǎţii motorii. Prezentǎ în depresii.
Inhibiţia psihomotorie = scǎderea extremǎ pânǎ la anularea activitǎţii motorii. Se
întâlneşte în schizofrenia catatonicǎ şi în depresia profundǎ.
Hiperactivitatea = creşterea activitǎţii motorii. Se întâlneşte în stǎrile hipomaniacale şi
maniacale.
17
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
Agitaţia psihomotorie = creşterea activitǎţii motorii, care este dezorganizatǎ, fǎrǎ scop şi
eficienţǎ. Este o urgenţǎ psihiatricǎ. Apare în : episodul expansiv, schizofrenie, epilepsie,
tulburǎri de personalitate etc.
Manierismele = gesturi caricaturale, nemotivate şi ilogice. Apar în schizofrenia
dezorganizatǎ.
Stereotipii de mişcare = mişcǎri repetate în formǎ fixǎ. Apar în sindromul catatonic şi în
demenţǎ.
Stereotipii de poziţie = adoptarea şi menţinerea unor posturi incomode: “cocoş de puşcǎ”,
“pernǎ psihicǎ”
Akatisia = nevoia permanentǎ de mişcare cu imposibilitatea de a sta într -un loc. Apare în
sindromul de impregnare neurolepticǎ.
Ecopraxia = imitarea gesturilor interlocutorului.
Ecomimia = imitarea mimicii interlocutorului.
Negativismul = lipsa de rǎspuns sau desfǎşurarea unei acţiuni motorii contrare solicitǎrii.
Sindromul catatonic = negativism + stereotipii de posturǎ şi de mişcare + sugestibilitate (
manifestatǎ prin ecomimie, ecopraxie şi ecolalie).
Randamentul util în domeniul casnic, profesional şi social este scǎzut în majoritatea
tulburǎrilor psihice, pacienţii nereuşind sǎ funcţioneze la nivelul anterior îmbolnǎvirii.
RITMUL NICTEMERAL
Insomnie = scǎderea timpului total de somn.
Forme: Insomnie - de adormire
- de trezire
- mixtǎ
Hipersomnie = creşterea duratei de somn.
Inversarea ritmului nictemeral se întâlneşte în sindromul organic deteriorativ la
vârstnici, care dorm ziua şi stau trezi noaptea.
Parasomniile
- somnambulism
- pavor nocturn
- enurezis nocturn
- bruxism
Întrebǎri utile pentru aprecierea tulburǎrilor de somn:
Reuşiţi sǎ dormiţi bine?
Câte ore dormiţi pe noapte?
Vǎ simţiţi odihnit dimineaţa?
Adormiţi mai greu?
Vǎ trezi ţi mai repede şi nu mai adormiţi?
Aveţi somnul întrerupt?
Aveţi coşmaruri? Cât de dese?
Aceste vise urâte sunt legate de un eveniment din viaţa dvs.?
Ce faceţi ca sǎ dormiţi mai bine?
18
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
PERSONALITATEA
Investigarea personalitǎţii pacientului este foarte importantǎ deoarece imprimǎ o anumitǎ
coloraturǎ tablourilor psihopatologice ale tulburǎrilor mentale, iar structurile dizarmonice
de personalitate predispun la anumite afecţiuni psihice.
Informaţii utile despre personalitatea pacientului se obţin din observaţia vestimentaţiei, a
mimicii şi prin analizarea discursului sǎu.
Astfel, o pacientǎ cu o vestimentaţie exagerat de rafinatǎ şi bogatǎ în accesorii, cu
mimicǎ afectatǎ, care încearcǎ sǎ capteze atenţia examinatorului şi prezintǎ dramatic
propriile probleme, poate avea o tulburare de personalitate histrionicǎ.
Putem descoperi personalitatea pacientului adresând-i o serie de întrebǎri privind relaţiile
cu cei din jur, sensibilitatea şi reactivitatea emoţionalǎ, interesele, preocupǎrile sale şi
comportamentul sǎu. Exemple de întrebǎri:
Cum vǎ înţelegeţi cu cei din familie? Dar cu cei de la serviciu?
Aţi avut vreodatǎ un conflict cu ei?
Aveţi încredere în oameni?
Ţindeţi, în general, sǎ îi verificaţi pe cei din jur, pentru a nu fi înşelat?
Puneţi la inimǎ micile supǎrǎri ?/ Vǎ tulburǎ doar evenimentele grave?
Vǎ place sǎ vǎ impuneţi celorlalţi? Dacǎ da. Cum reuşiţi?
În activitatea dumneavoastrǎ acordaţi o mare importanţǎ detaliilor? / Preferaţi sǎ nu
vǎ pierdeţi în amǎnunte şi vǎ concentraţi asupra esenţialului?
Aveţi adesea îndoieli şi scrupule faţǎ de lucruri fǎrǎ importanţǎ?
Vǎ entuziasmaţi sau vǎ indignaţi uşor?/Acceptaţi cu calm lucrurile aşa cum sunt?
În timpul liber preferaţi:
1. activitǎţile intelectuale: cititul, şahul, dezbaterile de idei;
2. activitǎţile fizice: sport, grǎdinǎrit,
3. activitǎţi sociale: vizite, reuniuni
4. jocurile video, vizionarea de filme;
5. alte activitǎţi ........................................ ( menţionate de pacient).
Cum reacţionaţi la o remarcǎ puţin ironicǎ sau la o criticǎ?
Vǎ ataşaţi de persoanele apropiate ( prieteni, colegi, colaboratori) astfel încât
continuaţi relaţiile, chiar atunci când acestea vǎ sunt defavorabile şi vǎ aduc
neplǎceri.
Simţiţi nevoia sǎ fiţi iubit de toţi cei pe care îi cunoaşteţi?/ Cǎutaţi doar
afecţiunea celor pe care îi iubiţi?
Informaţii suplimentare în legǎturǎ cu trǎs ǎturile de personalitate, se pot obţine de la
prietenii şi rudele pacientului. Ne intereseazǎ sǎ aflǎm dacǎ au apǎrut schimbǎri în
personalitatea pacientului şi ce le-a determinat ( o boalǎ somaticǎ, un eveniment de viaţǎ
psihotraumatixant etc. )
Dar, pentru conturarea unui tablou complet al personalitǎţii pacientului, vom aplica
inventare de personalitate:CPI, ZKPQ, MMPI etc
19
PRACTICA DE SPECIALITATE
Lect. Univ. Dr. Carmen Rapiteanu
20