Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul 3 - Criminologie
Cursul 3 - Criminologie
Practica anticriminala
Modalitatile de cunoastere
Modalitatile de cunoastere in criminologie sunt diferite si criteriile dupa care le putem clasifica sunt generate de
persoanele care intocmesc studiul sau de obiectul studiului.
Din punct de vedere cronologic:
a)Cunoasterea descriptiva;
Primele cercetari in criminologie au fost descriptive, in sensul ca au avut drept obiect de studiu criminalitatea;
aceste studii se bazau in esenta pe aprecieri cantitative si utilizau notiuni ca volumul, structura sau dinamica
fenomenului criminal.
Prin volum se intelegea o delimitare cantitativa a faptelor penale.
Prin structura se intelegea o delimitare in functie de diversele categorii de fapte penale.
Dinamica reprezenta o evolutie in timp si spatiu a criminalitatii.
In functie de aceasta evolutie, se putea discuta despre evolutii pe termen lung (folosindu-se notiunea de trend),
despre evolutii sezoniere/accidentale (din timpul unei catastrofe, razboi, etc) si evolutii in spatiu (delimitari geografice,
fiind studii care au facut diferenta intre criminalitatea din Nordul si Sudul unei tari sau intre anumite state).
Atunci cand vorbim despre dinamica criminalitatii nu avem in vedere doar abordare cantitativa, ci si una
calitativa a criminalitatii, de aceea cand vorbim despre trend nu este suficient sa facem referire doar la un anumit volum
al criminalitatii, trebuie avuti in vedere si factori de corijare utilizati in cadrul statisticilor, astfel rezultatele obtinute sa fie
reale. De cele mai multe ori statisticile ne prezinta o realitate deformata daca nu avem in vedere anumite fenomene
care au influentat acele statistici.
b) Cunoasterea cauzala;
*mai este cunoscuta ca un tip de cunoastere etiologic , se incearca cunoasterea cauzelor, conditiilor si factorilor
care determina sau influenteaza fenomenul criminal.
Acest tip de cunoastere s-a nascut odata cu Scoala Pozitivista Italiana, iar conceptele utilizate sunt cele de:
conditii, cauze, factori.
Daca ar fi sa facem o clasificare a titlurilor:
-in functie de obiectul de studiu: etiologie individual sau colectiv;
- in functie de directia pentru care opteaza cel care face studiul: teorii biologice, psihologice sau sociologice
c) Cunoasterea dinamica;
*prin acest tip de cunoastere se intelege cercetarea proceselor care insotesc “trecerea la actul criminal”.
Acest tip de cercetare este una calitativa ce urmareste explicarea conduitei criminale in momentul anterior si
imediat ulterior savarsirii faptei. Actiunea criminala este vazuta ca o manifestare izolata, ca o realitate bine
individualizaata in viata autorului.
Conduita criminala, conform acestui tip de cercetare, este susceptibila de o explicatie in sine, explicatie care nu
ia in calcul trecutul autorului, factorii exogenti sau entogeni.
d) Cunoasterea axiologica;
*aceasta modalitate de cunoastere se refera la al doilea obiect de cercetare al criminologiei: evolutia practicii
anticriminale.
Prin cunoastere axiologica se urmareste stabilirea gradului de eficacitate a mijloacelor legale utilizate in practica
anticriminala.
In utilizarea mijloacelor de combatere a fenomenului criminal trebuie urmarita nu doar utilitatea/eficienta
acestora, ci si legalitatea lor.
Tehnicile microcriminologice permit obtinerea unor date privind crima ca fenomen individual.
Examenul clinic: se aseamana cu tehnicile medicale, constand intr-un control general, patologic,
psihiatric si psihanalitic al respectivului criminal. Acest examen clinic poate fi precedat de studiul dosarului de
personalitate si succedat de o anncheta sociala complexa.
*Etiene de Greef este cel care a promovat o asemenea tehnica.
Biografiile criminale: sunt procedee de investigare a profilului delicventilor, se realizeaza prin interviuri
cu acesta sau prin explorarea unor surse cu caracter biografic (cazierul judiciar, actele de stare civila, jurnalele tinute de
criminalul respectic, autobiografii, etc);
Studiile de urmarire: sunt studii ce reflecta evolutia individului pe parcursul unei perioade, sunt metode
dinamice si in acelasi timp evolutive, prin intermediul lor se urmareste de regula reintegrarea sociala a fostilor
condamnati.
*Sotii Bluek si sotii Blasser
Studiile prin cohorte: au fost inspirate din studiile de urmarire si prin ele se urmarea ansamblul
indivizilor care au trait in cursul aceleasi perioade un eveniment fundamental al existentei lor.