Proiect didactic

Denumirea instituţiei de învăţămînt: Liceul Teoretic Român–Francez: ,,Gheorghe Asachi”

Data: 30 septembrie 2014
Profesor: studenta – practicantă Dumenico Cristina
Arria curriculară: limbă şi comunicare
Disciplina: limba şi literatura română
Clasa: a-V-a ,,C’’
Subiectul lecţiei: Decodificarea figurilor de stil. Comparația. Sfîrșit de toamnă - V. Alecsandri
Tipul lecţiei: mixtă
Forma de organizare: frontală, individuală
Timp alocat: 45 min
Competențe:
6. Explicarea funcționării sistemului fonetic, lexical, grammatical al limbii române.
Subcompetențe:
6.1 Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sstem a expresiilor și cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii în textul studiat.
Obiective operaționale:
O1-să definească noțiunile: figură de stil, comparație în baza cunoștințelor dobîndite;
O2-să analizeze figurile de stil din pînza textului;
O3-să construiască comparații în baza sintagmelor propuse;
O4-să evalueze necesitatea comparațiilor într-un text poetic.
Strategii didactice:
Metode și procedee: fișa de lucru, clusterning, agenda paralelă,explicația, conversația, lucrul cu manualul,
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală.
Bibliografia:
 Manual de limba și literatura română clasa V. Autorii: Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihaian, Viorica Bolocan, Viorica Goraș-
Postică, Editura Știința, Chișinău; Humanitas, București 2010
 Dicţionar de termeni literari, autori M. Anghelescu, C. Ionescu, Gh. Lăzărescu, Editura Garamond, 1997;
 Curriculum școlar pentru disciplina limba și literatura romînă clasele a V-a- a IX-a;
 Surse Internet
 Etapele Obiective Metode, mijloace, Activitatea profesorului Activitatea elevilor Tim
lecției tehnici p
Evocare Profesorul salută elevii şi notează Elevii salută profesorul. Numesc elevii care 5
absenţele.Cere elevilor ca să se absentează, îşi pregătesc materialele min
pregătească pentru ore. necesare pentru desfăşurarea orei.
P. verifică tema de acasă: Elevii se integrează în activitate
-redactarea mini-eseului pe baza unei teme
-alcătuirea unui cvintet
P. evaluează răspunsurile elevilor.

Se recapitulează noțiunile învățate la tema Elevii spun din memorie definiția 3

O1 Conversația trecută: vers, strofă, rimă, tipuri de strofă noțiunilor: vers, strofă, rimă, tipuri de strofă min
P. face legătura dintre tema trecută și
subiectul lecției. Menționează că strofa este
construită pe baza figurilor de stil. Elevii recapitulează noțiunile: figură de stil,
Se recapitulează noțiunile: figură de stil, comparația, metaforă, repetiția, enumerația.
comparația, metafora, repetiția, enumerația,
epitet.

Realizarea Profesorul anunță subiectul lecției: ,, Elevii scriu în caiete subiectul lecției. 2
sesnului Decodificarea figurilor de stil. Deschid cartea la pagina 44. min
Comparația’’.Sunt rugați să deschidă cartea la
pagina 44.
Profesorul pregătește o fișă elevilor unde sunt Primesc fișele și o anexează în portofoliu.
O1 Fișa de lucru selectate toate figurile de stil învățate pentru a fi
atașate în portofoliu. (Anexa 1)
Profesorul amintește de figurile studiate și cere
exemple concludente.
 P. propune o activitate, în care vor încercui Elevii se integrează în activitate. Încercuiesc 2
Activitatea afirmațiile dacă sunt adevărate cu litera A și cu cu A-dacă este adevărat și cu F dacă este min
frontală F dacă este false. fals. Notează varianta corectă pentru cele
A F Rima primei strofe din poezia citată este false:
împerecheată 1)A
A F Poezia este organizată în versuri de tip 2)F-este organizată în catren
terțină. 3)F-tablou de toamnă diurn
A F Poezia descrie un tablou de toamnă 4)A
nocturn. 5)A
A F În prima strofă a poeziei apar cocostîrci și 6)F-este epitet
rîndunele care sunt în căutarea adăpostului și 7)A
mîncării 8)F-este sfîrșitul toamnei
A F În strofa a doua apar imagini vizuale 9)A
A F,,Frumoasele iluzii este o personificare 10)A
A F În versul ,,boii rag, caii rînchează, cîinii
latră la un loc’’ este o enumerație
A F Epitetul ,,câmpia acu-i toată vestezită’’
marchează începutull toamnei.
A F Personificarea ,,iarna vine, vine pe crivăț
călare’’ exprimă un fenomen al naturii.
A F În versul ,,din tuspatru părți a lumii se
ridică-nalt pe ceruri, /Ca balauri din poveste’’
atestăm o comparație.
Elevii aduc exemple cu figurile de stil.
Urmează o activitate pe baza poeziei Sfîrșit de
O2 Agenda paralelă toamnă. P. Propune o agendă paralelă: E. construiec agenda paralelă în caiete, 10
Figuri de stil Explicația selectează figurile de stil și le analizează. min
Figuri de stil Explicația
-,,au fugit de zile Păsările sunt în
rele’’- căutarea adăpostului
personificare și mîncării.
Sfîrșitul toamnei
-,,jalnic dor’’- aduce cu sine doar
 epitet jale și suspine
-,, se dizlipesc ca Lumea exterioară este
frumoasele iluzii în consonanță cu
dintr-un suflet lumea interioară a
omenesc’’- eului liric.
comparație
O1 Clusterning Urmează expunerea temei Comparația. P vine
cu explicații.Prin metoda clusterning se trasează Elevii construiesc în caiete schema despre 3
trăsăturile comparației: comparație. Completează răspunsurile la min
tablă.

Comparaț
ia

Comparația:
-alăturarea unor doi termeni
-relație de asemănare
-expresii: ca. la fel ca, asemănător cu,
asemenea, precum
-trăsături comune dintre cei doi termeni
Elevii botează definiția în caiete.
P. dictează elevilor definiția comparației.
O3 Fișa de lucru Elevii îndeplinesc fișa de lucru. 10
P. selectează elevilor o fișă de lucru (Anexa 2) min

Activitatea Îndeplinesc individual cerințele propuse: 3

individuală Urmează exercițiile 1, 2 de la rubrica Observați min
 1)frunzele se compară cu iluziile
de la pag. 44
 părțile lumii se compară cu balaurii
 2)-frunzele asemenea iluziilor sunt
firave, supuse timpului.
- lumea asemenea balaurilor este
mare, gigantică.

Reflecție O4 Activitatea P. propune activitatea care presupune Elevii se integrează în activitate. 5

frontală creativitate și imaginație: 1) Comparații obișnuite: min
-să îndeplinească exercițiile 1, 2 de la exprimă- Dulcea ca mierea, negru ca tăciunele
ți opinia pag. 44 Comparații îndrăznețe:
Lucrul cu Alb ca zapada, luna ca o vatră de
manualul Profesorul evaluează răspunsurile elevilor. Sunt jăratic, ca două turturele-s ochii tăi.
apreciați cu note. 2) Rolul comparațiilor este de a pune în
corelație două noțiuni și de a marca
creativitatea acestora
Extensie P. anunță tema de acasă: Elevii notează tema de acasă. 2
-De memorat pastelul Sfîrșit de toamnă și de min
invățat figurile de stil.

Anexa 1
 Epitet – este cuvântul adăugat unui substantiv , verb pentru al clasifica estetic . Exprimă o insușire a obiectului pe care il pune intr-o lumină nouă
impresionând cititorul .
„ Mii de coifuri lucitoare , mii de capete pletoase …”
Comparația – este punerea in paralel a doi termeni pe baza unor asemănări pentru a evidenția caracteristicile unuia dintre ei .
,,Fata-i rosie ca marul’’
Metaforă – este înlocuirea unui termen obişnuit (propriu) cu altul neobișnuit (figurat) pe temeiul unor asemănări între ei .
„Pe cer straluceste mingea de foc’’
Personificarea – este atribuirea de calități omenești unor lucruri , ființe , fenomene.
Se realizează mai ales cu ajutorul verbelor , adjectivelor.
„Spicele jucau in vînt’’
Ilustrează comunicarea om-natura , un motiv de baza în literatura română .
Este valorificată de creatorul popular cu multă măiestrie cât și marii scriitori culți .
Enumerația – este enumerarea succesivă a părților componente ale unui întreg sau o insușire de termeni de același fel pentru a sublinia caracteristicele
întregului descris .
„ Vin țânțarii , gândăceii, cărăbușii și lăutarii .”
Repetiția – este repetarea cu intenții expresive a unor sunete , cuvinte , sintagme , propoziții , fraze , fragmente.
„ Vâjiind ca vijelia …’’
 Anexa 2

Şcoala micului poet – Comparaţia

Definiţie:
Comparaţia – (cf. lat. comparatio = „asemănare”) alcătuirea unei perechi din
doi termeni, în baza unei asemănări, pentru a scoate în evidenţă o însuşire a unuia
dintre ei.
Exemple: „Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic”
(Mihai Eminescu)

Explicarea comparaţiei:
Termenii comparaţi sunt luna şi vatra de jăratic. Luna se aseamănă cu o vatră de jăratic
datorită culorii sale galben-roşiatice. Poetul a vrut să scoată în evidenţă culoarea aprinsă a lunii într-o
noapte de vară.

Fișa de lucru

1.Identificaţi, subliniaţi şi explicaţi comparaţiile din următoarele texte:

„Şi iat-o şi mai albă, tiptil ca o pisică
Se suie pe burlane, pătrunde prin fereşti.” (I. Pillat – Lumina „Cerul era negru şi din norii cenuşii luna, ca o felie de pepene,
lunii) trăgea cu ochiul.”
……………………………………………………………………
…………………
(Fănuş Neagu)
………………………………………………………………………………………
2.Alegeţi din paranteză cuvintele potrivite pentru realizarea comparaţiilor:
Stelele de pe cer ca o ………………………………. îşi schimbă aşa cum şi-o schimbă o spumă fină de săpun. Unele luceau mai
mereu ţesătura repede, altele se
stingeau, şi mişcarea continua mereu ca o Unele cu pâlpâiri palide ca nişte
………………………………. . ………………………………………….. vin de la
distanţe ce se măsoară în milioane de ani lumină, altele mai
Este o seară plăcută de vară. Stelele ca nişte apropiate îşi trimit darnice
…………………………. apar una boaba lor de lumină. Ele par ca nişte
câte una luminând bolta imensă a cerului. În scurt timp milioane …………………………………….. ai
de planete stelare înălţimilor.
asemenea unor ……………………………… îşi reiau cuminţi (licurici, ochiuri de pisică, făclii, săgeţi tremurătoare)
locul în constelaţii.

3.Puneţi termenii lipsă din comparaţiile următoare:

…. ca un copil … … cât un munte
… ca o sanie … … ca un rege al cerului
… ca o femeie … … ca de ceară galbenă
Toamna e frumoasă ca -------
Dorul e la fel de apăsător ca şi----
Inima de copil e ca---
Tinereţea e trecătoare ca-..
Cartea e la fel de importantă ca şi--

4.Alcătuiţi propoziţii cu următorii termeni:

ca o boaba...
asemenea unui grăunte de foc...
ca o pâlpâire...
ca un strop de argint...
par flori scânteietoare...