Proiect 2 UEE – Iluminatul unei hale industriale

Iluminatul unei hale industriale este realizat cu ajutorul a n (10, 16, 20) corpuri de iluminat
de tip HVSC-04-2250, echipate cu câte 2 lămpi cu vapori de mercur la înaltă presiune tip LVP 80 /
125 / 250 / 400, fiecare lampă având fluxul luminos Φl indicat în Tabelul 1.

Tabel 1. Caracteristici fotometrice ale lămpilor cu vapori de mercur

P [W] 80 125 250 400
Φ [lm] 3100 5500 11750 20500

Dimensiunile halei și dispunerea corpurilor de iluminat sunt prezentate în Figura 1 (H=7 m,

L=40 m, h1=h2=1m, l=9m)

Figura 1 – Amplasarea corpurilor de iluminat și punctul A în care se determină iluminarea

Să se determine valoarea iluminării produse în punctul A, în plan orizontal și în plan

vertical, de către toate corpurile de iluminat instalate în hală.

1
Mersul de calcul
𝑑 = √𝑎2 + 𝑏 2
𝛼=⋯
{ℎ = 𝐻 − ℎ1 − ℎ2 ⟹ {
𝑑 cos 𝛼 = ⋯
𝑡𝑔 𝛼 = ℎ

Pentru că nu există o simetrie perfectă a corpului de iluminat, se consideră în calcul o curbă

fotometrică medie între curbele fotometrice în plan transversal și în plan longitudinal, Figura 2. Pe
această figură, cunoscând unghiul α, se extrage valoarea Iα (cd).

Figura 2 – Curbe fotometrice pentru corpuri de iluminat de tip HVSC-04-2250 și HVSC-04-2400

Iluminarea în plan orizontal, EH, va reprezenta de 4 ori valoarea iluminării date de un corp
de iluminat, în cazul punctului A de către corpurile 1, 2, 11 și 12. Astfel se folosește una din
următoarele două relații:
2∙Φ𝑖 𝐼𝛼 ∙𝑐𝑜𝑠3 𝛼
𝐸𝐻 = 4 ∙ ∙
1000∙∆ ℎ2
{ 2∙Φ𝑖 ℎ , unde Δ este factorul de depreciere (1 pentru
𝐸𝐻 = 4 ∙ ∙ 𝐼𝛼 ∙ 3
1000∙∆
(ℎ2 +𝑑2 )2
instalații noi, 1.3 pentru lămpi cu incandescență și 1.5 pentru lămpi fluorescente date în funcționare
de mai mult de 3 luni).
Pentru corpul de iluminat 3 valorile a și b capătă valorile:
𝑎3 = 𝑎
{𝑏 = 3 ∙ 𝑏 ⟹ 𝑑3 = ⋯ , 𝑡𝑔 𝛼 = ⋯ ⟹ 𝐼𝛼 = ⋯ ⟹ 𝐸𝐻3 = ⋯
3

2
 Similar se calculează EH4, EH5, ... (minim 6 termeni!).
Având în vedere poziția simetrică a punctului A față de cele 2 rânduri de corpuri de iluminat,
rezultă:
EH13 = EH3 EH14 = EH4 EH15 = EH5 EH16 = EH6 etc.
În consecință iluminarea totală în plan orizontal în punctul A devine:
EH T = EH +2(EH3 + EH4 + EH5 + ...) lx.

Iluminarea produsă în planul vertical paralel cu lățimea halei de către fiecare corp de iluminat
se calculează cu relația (considerând o suprafață paralelă cu axa sursei, deci β = π/2):
Φ𝑖 𝑝 𝑝
𝐸𝑉 = ∙ 𝐼𝛼 ∙ 𝑐𝑜𝑠 3 𝛼 ∙ 3 = 𝐸𝐻 ∙
1000 ∙ ∆ ℎ ℎ
Pentru calculul iluminării în planul vertical se utilizează mărimile indicate în Figura 3.

Figura 3 – Parametrii geometrici ce influențează iluminarea atât în plan orizontal, cât și în plan
vertical

Din Figura 1 se observă că pe una dintre fețele planului iluminarea este creată de corpurile 1
și 11, iar pe cealaltă – de restul corpurilor de iluminat 2, 3, ... și 12, 13, .... Rezultă în consecință
următoarele valori ale iluminării produse în plan vertical, pentru fețele I și II ale planului:

3
 𝑏 𝑏
𝐸𝑣 1−11 = 𝐸𝐻 1−11 ∙ ℎ = 𝐸𝐻 ∙ 2∙ℎ
𝐸𝑣 2−12 = 𝐸𝑣 1−11
𝑏3
𝐸𝑣 3 = 𝐸𝐻 3 ∙ ℎ
𝑏4
𝐸𝑣 4 = 𝐸𝐻 4 ∙ ℎ
𝑏5
𝐸𝑣 5 = 𝐸𝐻 5 ∙ ℎ
𝐸𝑣 𝐼 = 𝐸𝑣 1−11
𝐸𝑣 𝐼𝐼 = 𝐸𝑣 2−12 + 2 ∙ (𝐸𝑣 3 + 𝐸𝑣 4 + 𝐸𝑣 5 + ⋯ )
Pentru planul vertical paralel cu lungimea halei, se consideră numai contribuția unui rând de
corpuri de iluminat la iluminarea fiecărei fețe a planului (I și II):
𝑎 𝑎
𝐸 ∗ 𝑣 1,2 = 𝐸𝐻 1−2 ∙ = 𝐸𝐻 ∙
ℎ 2∙ℎ
𝑎
𝐸 ∗ 𝑣 3 = 𝐸𝐻 3 ∙
ℎ
𝑎
𝐸 ∗ 𝑣 4 = 𝐸𝐻 4 ∙
ℎ
∗
𝑎
𝐸 𝑣 5 = 𝐸𝐻 5 ∙
ℎ
𝑎
𝐸 ∗ 𝑣 6 = 𝐸𝐻 6 ∙
ℎ
…
𝐸 ∗ 𝑣 𝐼 = 𝐸 ∗ 𝑣 𝐼𝐼 = 𝐸 ∗ 𝑣 1,2 + 𝐸 ∗ 𝑣 3 + 𝐸 ∗ 𝑣 4 + 𝐸 ∗ 𝑣 5 + …

Uniformitatea iluminării într-o încăpere este dată de raportul dintre iluminarea minimă Emin
şi cea maximă Emax, numit coeficient de uniformitate.
Emin
ku 
Emax
Iluminarea încăperii este corectă dacă valoarea coeficientului de uniformitate, în zona de
1 1
activitate, este ku > , iar pe suprafaţa de utilizare ku > .
2 3

La sfârșitul calculelor se vor trece într-un tabel datele inițiale, valorile calculate ale iluminării
în plan vertical și în plan orizontal și se va face o schiță la scară (format A4) pentru dimensiunile
geometrice considerate în calcule.