Curriculum Asistent Medical de Laborator

Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.
2007
INISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI
CURRICULUM
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR
BUCURESTI
2007
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 1

Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007
AUTORI:
1. Crin Marcean – prof. dr. , Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti

2. Mihaela Alexandru – prof., Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti
3. Eugenia Cristescu – prof., Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti
4. Doina Taflaru – medic, prof. Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti
5. Astrid Lascaride – medic, prof. Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti
6. Irina Olaru – prof. Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti
7. Aritina Balan – biolog, Spitalul “C. Angelescu”, Bucuresti
8. Ionel Badara – prof. Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti
9. Dobre Reghina, asistent medical laborator Spitalul Victor Babes, Bucuresti
10. Petrescu Augustin, asistent medical laborator Spitalul Victor Babes, Bucuresti
11. Udma Florica, profesor Grup Scolar “ George Emil Palade” Constanta
12. Bran Liliana, prof.dr., Scoala Postliceala Sanitara Arad
13. Stanciu Maria, profesor Grup Scolar “ George Emil Palade” Constanta

Nivelul 3 avansat
PLAN DE INVATAMANT
ANUL I
Modulul I: Total ore/an 60

Comunicare profesionala din care: pregatire practică 42
Modulul II: Total ore/an 60

Tehnologia informatiei si comunicarii din care: pregatire practică 24
Modulul III: Total ore/an 60

Psihologie generala si medicala din care: pregatire practică 24
Modulul IV: Total ore/an 60

Anatomie umana din care: pregatire practică 6
Modulul V: Total ore/an 60

Fiziologie umana din care: pregatire practică 6
Modulul VI: Total ore/an 60
Sanatate si securitate in munca din care : pregatire practică 42
Modulul VII: Total ore/an 60

Etica si deontologie medicala din care : pregatire practică 42
Modulul VIII: Total ore/an 120

Comunicare profesionala in limba moderna din care pregatire practică 48
Modulul IX: Total ore/an 60

Igiena generala si sanatate publica din care : 24
pregatire practică
Modulul X: Total ore/an 60
Genetica din care : pregatire practică 6
Modulul XI: Total ore/an 120

Boli interne din care : pregatire practică 84
Modulul XII Total ore/an 120

Boli chirurgicale Din care: pregatire practica 84
Total ore/an: 25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore

13 ore teorie / saptamana
Nivelul 3 avansat
12 ore activitati practice/ saptamana
PLAN DE INVATAMANT
ANUL II

Managementul calitatii din care: pregatire practică 24

Biochimie medicala din care: pregatire practică 48

Tehnici de biochimie clinica din care: pregatire practică 84

Imunologie medicala din care: pregatire practică 6

Tehnici de imunologie medicala din care: pregatire practică 84

Bacteriologie din care : pregatire practică 48

Tehnici de bacteriologie din care : pregatire practică 66

Virusologie si tehnici de virusologie din care pregatire practică 24

Epidemiologie si boli infecto-contagioase din care : 48
pregatire practică
Total ore/an:25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore


Nivelul 3 avansat
PLAN DE INVATAMANT
ANUL III

Managementul proiectelor din care: pregatire practică 48

Micologie si tehnici de laborator in micologie din care: pregatire practică 24

Hematologie din care: pregatire practică 24

Tehnici de hematologie din care: pregatire practică 66

Boli dermatologice si cu transmitere sexuala din care: pregatire practică 24

Anatomie patologica din care : pregatire practică 66

Tehnici de histopatologie si citologie din care : pregatire practică 48

Tehnici macroscopice de anatomie patologica din care pregatire practică 66

Parazitologie din care : 24
pregatire practică
Modulul X: Total ore/an 60
Tehnici de parazitologie din care : pregatire practică 42
Total ore/an:25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore


Nivelul 3 avansat
Modulul I: COMUNICARE PROFESIONALĂ
Notă introductivă
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de
specialitate pentru calificarea asistent medical de laborator şi se va parcurge în anul I al
şcolii postliceale. Acest modul va dezvolta abilităŃi cheie de comunicare elevilor ce doresc o
asemenea calificare.
Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 18 ore de pregatire teoretică şi 42 ore de
pregatire practică prin laborator tehnologic (ore ce pot fi parcurse in pregatirea practica din
farmacie) . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise
în Standardul de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu
Standardul de pregătire profesională specific calificării, pentru a putea aplica tipurile de probe
de evaluare descrise de standard.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare

modulului :
1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
2. Aplică tehnici de comunicare orală
3. Realizează un raport formal
Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA ( 60 de ore din care 42 de
ore de pregatire practica)
Nr.
Crt. Unitate de CompetenŃe ConŃinuturi
competenŃă
1. 1. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea
Comunicare C. 1. Elaborează informaŃiilor, întreŃinerea unor discuŃii, prezentarea
profesională strategii pentru o unor informaŃii.
comunicare eficientă. 2. Surse de informaŃii: informaŃii interne şi externe,
buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte,
procese verbale, publicaŃii de specialitate, internet,
discuŃii, statistici, documentaŃie specifică, mass-
media.
3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale,
audio, informatizate.
4. Metode de verificare a eficienŃei comunicării:
obŃinerea feedback-ului, documentaŃii întocmite
corect.
C. 2. Aplică tehnici 1. Strategii de ascultare în funcŃie de situaŃie, ocazie,

de comunicare orală. subiectul în cauză, vorbitor, metode de ascultare.
2. SusŃinere: în situaŃii formale sau informale în
funcŃie de numărul de vorbitori, prin modulaŃia
vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin
structură, prin comunicare non verbală, prin
Nivelul 3 avansat
articulare.
3. Argumentare prin idei clare, relevante, concise,
persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului.
4.Facilitarea comunicării eficiente prin:
acceptarea de opinii diferite, încurajarea discuŃiei,
asigurarea posibilităŃii de exprimare, oferirea feed-
back-ului, stimularea creativităŃii, încadrarea în timp,
viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de
înŃelegere al auditorului, folosirea unui suport
specific.
1. InformaŃii selectate în funcŃie de complexitatea

C. 3. Realizează un temei, publicul Ńintă, relevanŃă.
raport formal. 2. ConŃinutul şi structura raportului în funcŃie de:
tipul informaŃiei, succesiunea logică, suportul
( grafica, standardul de prezentare, formatul)
3. Raport formal elaborat: document coerent, bine
structurat, adecvat scopului propus.
CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare

Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a
competenŃelor şi conŃinuturilor, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenŃiată
Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent. ConŃinuturile se
vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare
eficientă, tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor
corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competenŃelor individuale vizate prin
Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional,
respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica.
În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să Ńină seama de următoarele
principii moderne ale educaŃiei:
- elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor;
- elevii au stiluri diferite de învăŃare;
- elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior la procesul de învăŃare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare
cu caracter practic aplicativ : exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme
profesionale( exemplu : prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de
administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei
profesionale, fise de lucru ( exemplu : realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si
concise adaptate unui context dat), proiect ( exemplu : realizarea unui raport formal).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai
competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se
evaluează o singură dată.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Nivelul 3 avansat
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
Sugestii metodologice
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura
astfel: 1 ora / săptămână/ semestrul I de pregatire teoretică şi 42 de ore / semestrul I de
pregatire practică prin laborator tehnologic. Profesorul are libertatea de a decide asupra
numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de
cunoştinŃe anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de înŃelegere şi asimilarea
cunoştiinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
Pregatirea se va realiza în cabinete, laboratoare sau la locul de munca, cu o bună dotare
materială şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaŃiilor şi redactarea
rapoartelor formale. Pregatirea prin activitatea de aplicaŃii practice de tehnoredactare la
computer are importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor de
comunicare pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite
criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate
condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard.
Pentru realizarea competenŃelor pot fi derulate diverse activităŃi de învăŃare:
documentare cu ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de
documentare la agenŃii economici, proiecte, publicaŃii de specialitate, discuŃii, statistici,
informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să
atingă competenŃele din cadrul modulului.

Nivelul 3 avansat
Modulul II: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII
Notă introductivă
Modulul TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII se studiază pe parcursul anului ,
şcoală postliceală, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obŃinerea calificării de
nivel 3 avansat, Asistent medical de laborator.
Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an, din care pregatire practică prin
laborator tehnologic 24 de ore. Acest modul, TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII,
se va parcurge cu aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3avansat din domeniul
Sanatate si asistenta pedagogica.
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenŃelor
prevăzute în Standardul de pregătire profesională specific calificării, document care face parte
din Sistemul NaŃional de Calificări Profesionale.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare
Windows, să compare reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel, să administreze o bază
de date, să comunice prin Internet, să structureze şi să prezinte informaŃii din surse variate.
Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuŃia propriei activităŃi,
dar şi de realizarea sarcinilor încredinŃate grupului din care face parte, având atribuŃii de
coordonare şi control.
Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenŃe suficiente şi
cunoştinŃe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.
Lista competenŃelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare

modulului:
1. Utilizeaza sistemul de operare Windows
2. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel
3. Administreaza o baza de date
4. Comunica pe Internet
5. Structureaza si prezinta informatii din surse variate

Unitatea de competenta: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII ( 60 de ore
din care 24 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitate CompetenŃe ConŃinuturi
crt. de competenŃă
1. Tehnologia C.1. Utilizează sistemul de 1. NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi

informaŃiei şi operare Windows închiderea calculatorului, repornirea
comunicării calculatorului, obiecte de lucru pe desktop.
2. InterfaŃa sistemului Windows: obiecte
grafice de interfaŃă- pictograma, butonul, lista
de selecŃie, caseta de text, grupul de obiecte,
fereastra - obiectul fereastră, navigarea în şi
între ferestre.
3. Organizarea informaŃiilor în sistemul de
operare Windows: creare directoare, fişiere;
Nivelul 3 avansat
operaŃii asupra directoarelor şi fişierelor.

4. Elemente avansate de operare:
modificarea configuraŃiei pentru desktop,
configurarea tastaturii, configurarea
imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile.
C.2. Compară reprezentări 1.OperaŃii de operare asupra structurii unui

grafice în aplicaŃiile Word şi tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere,
Excel copiere/lipire, redenumire, grupare linii şi
coloane, exploatare foi de calcul, consultarea
documentaŃiei auxiliare.
2.Formatare document şi foi de calcul: setare
pagină, stil, font, mărime font, tip caracter,
aliniere, chenare, selectare culori, grosimea
liniei, antet, subsol.
3.Prelucrarea informaŃiilor dintr-un tabel:
sortare, filtrare, subtotaluri, referinŃe absolute
şi relative, funcŃii simple (adunare, scădere,
medie aritmetică).
4.Trasare diagrame: tip, sursa datelor,
suprafaŃă diagramă, formatare, localizare,
tipărire.
5.Inserare obiecte: imagini, grafice, şabloane
prezentări, ecuaŃii, fişiere multimedia,
documente text.
C.3. Administrează o bază 1. Tipuri de date: numerice, alfanumerice,

de date logice, date calendaristice, şir de caractere,
memo şi funcŃii pentru date de tip numeric, şir
de caractere, date calendaristice, conversii, de
uz general.
2.Structura bazei de date: tabele (nume
componente, tip, dimensiune).
3.OperaŃii asupra tabelului dintr-o bază de
date: creare, poziŃionare pe o înregistrare,
actualizare, sortare, indexare.
4.Încărcarea unei baze de date: introducere şi
validare date.
5.Exploatarea unei baze de date: deschidere,
închidere bază de date şi tabele.
C.4. Comunică pe Internet 1.Tehnici de căutare adecvate surselor de

informaŃii: motoare căutare Internet, cuvinte-
cheie, grupuri de cuvinte.
2.OperaŃii pentru transmitere informatii:
crearea unui cont, accesare cont, expediere
mesaje.
3.Metode de schimb al informaŃiilor: e-mail,
dialog, dezbatere on-line, forum, liste de
Nivelul 3 avansat
discuŃie a informaŃiilor.
C.5. Structurează şi prezintă 1.Surse de informatii: baze de date, materiale

informaŃii din surse variate scanate, Internet, fişiere de pe floppy şi CD-
ROM, dicŃionare, cataloage, normative.
2.Îmbinare informaŃii într-un mod coerent:
conŃinut unitar, de la simplu la complex,
limbaj.
3.Prezentare material realizat: operaŃii
complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice,
baze de date corespunzatoare domeniului de
activitate.

Modulul TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII poate fi parcurs în mod
independent, iar ordinea de parcurgere a conŃinuturilor este cea din tabelul de corelare a
competenŃelor şi conŃinuturilor.
ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv
reprezentările grafice în aplicaŃiile Word şi Excel, bazele de date şi informaŃiile din surse
variate vor corespunde domeniului profesional.
Profesorii pot folosi informaŃii despre stilul de învăŃare al elevilor. ActivităŃile la lecŃii
pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăŃare sunt atinse. Pentru atingerea
competenŃelor din prezentul modul se vor aplica activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv.
Se recomandă metode cum sunt: demonstraŃia, exerciŃiul, proiectul, metoda practică,
observaŃia sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea.
Alegerea acestor activităŃi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care
învaŃă, respectiv asupra disponibilităŃilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite
individualizarea învăŃării; oferă maximul de deschidere; permite diferenŃierea sarcinilor şi a
timpului alocat.
Alegerea acestor activităŃi conduc la o orientare asupra celui care învaŃă, urmând să le
pună mai bine în valoare, permit diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă, condiŃiile de
aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire
profesională corespunzător calificării. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip
formativ şi la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Se evaluează
numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O
competenŃă se evaluează o singură dată.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme, în funcŃie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinŃe anterioare
ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinŃelor şi de formare a deprinderilor.
Nivelul 3 avansat
Pregatirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu

softul corespunzător. Pregatirea prin activitatea la computer are importanŃă deosebită în
realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în
construcŃii.
Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite
criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt
asigurate condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, exerciŃiul, demonstraŃia,
dezbaterea şi discuŃii în grup.
Evaluarea continuă şi sumativă este condiŃionată de evaluarea stabilită în Standardul de
pregătire profesională.

Nivelul 3 avansat
Modulul III : PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA

Nota introductiva
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA face parte integranta din curriculumul ce
are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical de laborator si
corespunde competentei specializate: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA.
Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de
60 ore, din care 36 ore teorie si 24 ore pregatire practica (aplicatii).
Orele vor fi derulate pe parcursul a 18 saptamani.
Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
1. Identifica infrastructura psihicului uman

2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice
3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala
4. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii
5. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica
6. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA ( 60 de ore din care 24 de
ore de pregatire practica)
Nr. Unitate de Continuturi
Competenta
crt competenta
Psihologie C1. Natura psihicului uman
generala si Identifica 1.1 Psihicul – forma a vietii de relatie
medicala infrastructura (legea adaptarii , functii de semnalizare )
psihicului uman 1.2 Psihicul - forma de reflectare ideal –subiectiva
si de constructie a realitatii (imaginea ,ca proces
primar si trairea, ca proces secundar)

Nivelul 3 avansat
1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric

( comportament si cutume, traditii, mentalitati ,etc)
Niveluri structural-functionale ale psihicului

1.4 Constient
1.5 Subconstient
1.6 Inconstient
1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare
( reglare si autoreglare)
Captarea si prelucrarea informatiilor
1.8 Senzatii
1.9 Perceptii
1.10 Reprezentari
1.11 Gandire
1.12 Memorie
1.13 Imaginatie
Stimularea si energizarea comportamentului
1.14 Motivatie
1.15 Afectivitate
Reglarea psihica a comportamentului
1.16 Comunicare si limbaj
1.17 Atentie
1.18 Vointa
C2. Conceptul de personalitate
Evidentiaza 2.1 Individ-individualitae
structura 2.2 Persoana-personalitate
integratoare a 2.3 Personaj-social si masca
mecanismelor 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice
psihice (Piaget,Kohlberg,Erickson
Structura personalitatii
2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si
culturala

Nivelul 3 avansat
2.6 Temperament si tipologii: constitutionale,

psihologice,psihofiziologice
2.7 Aptitudinea,caracterul ,inteligenta,creativitatea
Relatii intre componente
2.8 Temperament-caracter
2.9 Aptitudini-caracter
2.10 Temperament-aptitudini
C3. Integreaza Comunicare nonverbala

Perceptiile 3.1 semnificatia gesturilor,posturii, proximitate,
interpersonale spatiu personal,pozitia corpului, atingere, expresii
in practica faciale: categoriileOsgood
profesionala (fericire,surpriza,teama,tristete,
furie,curiozitate,dezgust)
3.2 paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux
verbal,contact vizual,emotii)
Formare impresii
3.3 relatii interpersonale si de munca ( efectul
halo;trasaturi centrale; prima impresie;
stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si
conformism)
Atractie interpersonala
3.4 atribuire dispozitionala si atribuire situationala
3.5 covarianta (Kelly)-consens comportamental,
consistenta comportamentala, specificitate
comportamentala;
3.6 incadrarea in sabloane:
boala si bolnav;simpatie-antipatie ;familiaritate si
similaritate de atitudini;
Atitudini si prejudecati
3.7 componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva,
comportamentala;

Nivelul 3 avansat
3.8 dezvoltarea prejudecatilor:presiunea

grupului;teoria “tapului ispasitor”; frustrare
( personalitate prejudiciata);
3.9 reducerea prejudecatilor: cooperare, team-
building;
Arie de preocupari
C 4. Determina 4.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza,
trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare
factorii psihici
emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare,
in dinamica simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus
sanatatii/ bolii manie, agresivitate)

4.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune
sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri,
raspunsuri calde,prietenoase); autostima si
egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii
si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine);
comunicarea diagnosticului de boala,empatie,
motivatia de a fi “pacient”
4.3. Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului:
dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de
habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala,
neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare
administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient,
nevroza de spital);
4.4. Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate
la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de
sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale
personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator;
grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru
profesia medicala.
Comportamente protectoare si de risc.

Nivelul 3 avansat
4.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate:

influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati),
educatie intrafamiliala, convingeri personale;
comportamente adictive( consum de alcool, tutun,
droguri,etc)
4.6.Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie
si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralph-
afiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva
(rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de
suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea
burn-out-ului profesional)
Tulburari functionale
4.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente,
carente afective)
4.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor:
Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm,
hiperventilatie); cardiovaculare(tahicardie,HTA,crize
anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatie-
eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare,
hipersecretie HCL,hiperperistaltism);
urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica
sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice
(anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie);
4.9 Afectiuni de etiologie psihogena :
boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm
bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari
menstruale,);
psihologia pacientului infirm ;
psihologia convalescentei
Tipurile psihologice si boala

C5.Abordeaza 5.1 Tip de personalitate:A si C (elemente caracteristice);

Nivelul 3 avansat
pacientul Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom,

in perspectiva atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf);
holistica Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma,
La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici,
sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici).
Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti,
hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi,
emotivi)
5.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala
( recunosterea,negarea,ignorarea,resemnarea);
imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine)
5.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si
sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii
(pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia
persoanei cu disabilitati;
5.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura
emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/
pierderea timpului de contact cu lumea,teama de
necunoscut, noutatea anesteziei);
interventii psihologice in preoperator, postoperator
precoce si tardiv;
Corelate psihologice ale bolii

5.5 Transformari psihocomportamentale induse de
boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie,
sedentarism,fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie
sociala;
regresia afectiva si comportamentala,evaziunea,
exaltarea Eului,contagiunea informationala;
5.6 Psihologia medicamentului si complianta
terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa,
prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina

Nivelul 3 avansat
alternativa);
mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice;
5.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului;
indicatii ci contraindicatii ale E.P.
C 6.Sustine Modalitati de optimizare a actului de ingrijire

pacientul in 6.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice:
mentinerea / indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de
restaurarea functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori
calitatii vietii extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de
informare;perfectionare;
6.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient
(relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile
pacientului si libertatea de decizie;automedicatie;
6.3 Abordare in cazul pacientilor psihici
activarea resurselor potentiale;
autovalorizare,gandire pozitiva;
6.4 Iatrogenia psihogena :
contradictii intre mesajul verbal si nonverbal;
lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea
si tactici de comunicare a vestilor proaste;
6.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului:
obiceiuri, presiuni;
Abordare in situatii de criza si in faza terminala
6.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici:
in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista,
dar ferma);
in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la
personalitatea pacientului);
in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional)
6.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv
combaterea socului emotional, a negarii,

Nivelul 3 avansat
autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea

sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa;
crearea unui mediu e suport social si spiritual;
incredere si confidentialitae in actul ingrijirii;
6.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative
atitudine fata de pacient si familia acestuia;
sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare
traditii ,obiceiuri ;
Psihoterapie
6.9 Psihoterapie suportiva simpla:
activarea resurselor psihice personale ale pacientului;
dezvoltarea resurselor fizice conservate;
favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor;
sustinere in acceptarea bolii;
persuasiune ( cu elemente sugestive)
6.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv:
sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun);
cresterea motivatiei pentru schimbare;
automonitorizarea comportamentelor legate de consum;
6.11 Terapia pierderii la copii:
pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane,
de mediu stabil);
terapie prin joc;
verbalizarea sentimentelor si trairilor;
comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe
incredere , siguranta protectie;
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA poate fi parcurs independent.
Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) .
In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale
invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:
Nivelul 3 avansat
• Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza;

• Elevul invata in mod activ;
• Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri;
• Nu se limiteaza doar la sala de curs;
• I se permite sa se exprime in mod creativ;
• Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential;
• Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza:
1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica,
descoperirea inductiva si deductiva, expunerea;
2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine
expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si
competitie), ii ofera informatie “umpland vase goale”.
Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare,
observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”,
“Caruselul”, “Bulgarele de zapada”),joc de rol.
3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate,
eseuri,munca independenta;
De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.
b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi
nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,)
2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit;
3. probe practice (studiu de caz,joc de rol).
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea
in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor .
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o
evaluare:

Nivelul 3 avansat
• formativa (continua,ritmica, pe secvente mici),

• sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) .
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore
alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor
alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.
c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator)
Lucru pe grupe- ”Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor
ulterioare?Argumentati.”-
Seminar de discutii - “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane
intr-o situatie data(ex:examen)”
Seminar de discutii si / sau Joc de rol-“Alegeti o personalitate ( din stiinta, arta,politica) si
analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”;
Lucru pe grupe:” Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau
situatii.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie?Argumentati”
d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-
uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc.
De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea

stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Nivelul 3 avansat
Modulul IV : ANATOMIE UMANA
Notă introductivă
Modulul ANATOMIE UMANA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru
calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc abilitatile din unitatea
de competenta de baza ANATOMIE UMANA . Modulul are alocate 60 de ore din care 54 de
ore de teorie si 6 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzatoare

modulului:
1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman

2. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica
3. Analizeaza partile componente ale corpului uman

Unitatea de competenta : ANATOMIE UMANA ( 60 de ore din care 6 de ore de
laborator tehnologic)
Nr.
crt. Unitate de CompetenŃe ConŃinuturi
competenŃă
1. Anatomie C. 1. Identifica si 1. Organizarea generala a corpului uman – regiuni,

umana localizeaza structuri morfofiziologice, aparate si sisteme
principalele parti 2. Axele si planurile de orientare in organism –
componente ale descriere, rol
corpului uman 3. Nomenclatura anatomica
C. 2. Clasifica 1. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica

nivelurile de (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) –
organizare anatomica definitie si descriere
si fiziologica 2. Celula – tipuri de celule, compartimentele celulare
(organizat – organitele celulare ; neorganizat – apa,
substante anorganice si organice), diviziunea celulara
(mitoza si meioza)
3. Tesuturile – clasificare (epitelial, conjunctiv,
muscular, nervos, sangele), caracterizare, localizare,
rol
3.1. Sangele – componente (elemente figurate si
plasma sanguina) si proprietati
3.2. Sistemul osos, structura osului, compozitia
Nivelul 3 avansat
chimica a oaselor, scheletul (scheletul capului,

scheletul trunchiului, scheletul membrelor)
3.3. Sistemul muscular- structura muschiului,
principalele grupe de muschi somatici (muschii
capului, muschii gatului, muschii trunchiului,
muschii membrelor),
C. 3. Analizeaza 1. Componentele anatomice de la nivelul capului,

partile componente gatului, trunchiului si membrelor
ale corpului uman 2. Componentele anatomice ale principalelor sisteme
si aparate – denumire si localizare
3. Topografia corpului – etajele si regiunile cavitatii
abdomino-pelviene ; principalele ligamente si
mezouri care leaga intre ele organele cavitatii
abdomino-pelviene

Modulul ANATOMIE UMANA poate fi parcurs in mod independent, insa este mai eficient
si recomandabil sa fie corelat cu modulul FIZIOLOGIE UMANA
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman,
exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri (
celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de
lucru (exemple : localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect
(exemple : schema topografica a etajelor abdominale in plan sagital si frontal, utilizarea
axelor si planurilor de orientare in compartimentarea corpului uman).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze

Nivelul 3 avansat
de pregatire.
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

astfel: 3 ore/ săptămână de teorie/semestrul I şi 6 ore/semestrul I de pregatire practică prin
laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor
din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea
in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru
viitorii “ asistenti medicali de laborator”.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind ANATOMIA UMANA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme
reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage,
preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector,
preparate microscopice, mulaje, etc.

Nivelul 3 avansat
Modulul V: FIZIOLOGIE UMANA
Notă introductivă
Modulul FIZIOLOGIE UMANA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru
de competenta de baza FIZIOLOGIE UMANA . Modulul are alocate 60 de ore din care 54 de
ore de teorie si 6 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura

modulului:
1. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului

2. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman
3. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu

Unitatea de competenta : FIZIOLOGIE UMANA ( 60 de ore din care 6 de ore de laborator
tehnologic)
Nr.
competenŃă
1. Fiziologie C. 1. Caracterizeaza 1. Principalele functii ale organismului uman (de

umana principalele functii relatie, de nutritie, de reproducere) – descriere ;
ale organismului specificarea aparatelor si sistemelor care le
indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea.
C. 2. Descrie 1. Functiile sangelui ; hemostaza ; grupele sanguine

elementele de (sistemul AOB si Rh) si importanta acestora
fiziologie (pe aparate (principiile transfuziei de sange, stabilirea
si sisteme) ale paternitatii, stabilirea compatibilitatii sanguine dintre
corpului uman mama si fat, etc .).
2. Artrologie–articulatiile fixe, semimobile, mobile) ;

fiziologia articulatiilor (sistemul de parghii) ;
patologia articulatiilor (entorse si luxatii).
3. Fiziologia muschilor, proprietatile muschilor,

manifestarile externe ale contractiilor musculare.

Nivelul 3 avansat
4. Aparatul respirator – descriere, structura,

vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia
(ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de
gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,
transportul gazelor in sange, respiratia celulara),
reglarea respiratiei.
5. Aparatul cardio-vascular – descriere, configuratia

interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia
inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul
venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura,
rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile
functionale ale inimii, modificari patologice ale
proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile
activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie,
factorii care o influenteaza, determinare si reglare),
circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui.
6. Aparatul digestiv – descriere – cavitatea bucala,

faringele, esofagul, organele tubului digestiv din
cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire,
intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv
(glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia
aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia,
digestia gastrica,digestia in intestinul subtire, digestia
in intestinul gros, defecatia, absorbtia produsilor de
digestie), functiile ficatului.
7. Metabolismul – definitie, tipuri de metabolism

(intermediar - glucidic, lipidic, proteic ; energetic si
bazal – substantele energetice, mecanismele
termogenezei/termolizei, mecanismele de reglare a
temperaturii corpului).
8. Aparatul excretor – descriere, structura,

vascularizatia si inervatia rinichiului, caile urinare,
fiziologia aparatului excretor (formarea urinei,
reglarea formarii urinei, proprietatile fizico-chimice
ale urinei, mictiunea).
9. Aparatul genital – descriere (aparat genital

feminin, aparat genital masculin), componente,
structura, fiziologia gonadelor, reproducerea
(fecundatia, nidatia si gestatia).
10. Sistemul nervos – descriere, componente,

fiziologia sistemului nervos, fiziologia neuronului,
fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi
(maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos
Nivelul 3 avansat
vegetativ), reflexul neconditionat, reflexul

conditionat, procese corticale fundamentale,
activitatea nervoasa superioara.
11. Analizatorii – descriere, tipuri de analizatori

(cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual,
acustico-vestibular), fiziologia analizatorilor.
12. Glandele endocrine – descriere, tipuri de glande

(hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele,
pancreasul endocrin, timusul, epifiza – structura,
hormonii secretati si rolul acestora) ; mecanismul de
feed-back.
C. 3. Specifica
modalitatile de 1. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului :
adaptare a - externi (temperatura, umiditatea, calitatea si
organismului la cantitatea alimentelor si a apei, calitatea si
variatiile de mediu compozitia aerului si solului, microorganismele
patogene si parazitii, drogurile, etc.
- interni – hipoxia, dezechilibre hidro-electrolitice,

metabolice, endocrine, etc.
2. Interrelatiile dintre functiile organismului uman
3. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la

variatiile mediului intern si extern

Modulul FIZIOLOGIE UMANA poate fi parcurs in mod independent, insa este mai
eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul ANATOMIE UMANA.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a legaturii fiziologice dintre diferite aparate
ale corpului uman, exercitii de utilizare a terminologiei specifice, exercitii de grupare a
diferitelor structuri pe aparate si sisteme in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru
(exemple : determinarea grupei sanguine si a Rh-ului, raporturile fiziologice dintre organele
Nivelul 3 avansat
toracice si/sau abdominale), proiect (exemple : analiza mecanismelor fiziologice care

realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice,
schema feed-back-ului endocrin).
de pregatire.
astfel: 3 ore/ săptămână de teorie/semestrul I şi 6 ore/semestrul I de pregatire practică prin
laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
continuturile.
privind FIZIOLOGIE UMANA .
preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector,
preparate microscopice, mulaje, etc.

Nivelul 3 avansat
Modulul VI: SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Notă introductivă
Modulul SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ face parte integranta din curriculumul
ce are la baza standardul de pregătire profesionala in calificarea asistent medical de laborator
si corespunde unităŃii de competenŃă specializate SĂNĂTATE SI SECURITATE IN MUNCA.
Modulul are alocate un număr de 60 de ore din care 18 de ore de teorie si 42 de ore de
pregatire practica. Curriculumul se va utiliza împreună cu standardul de pregătire
profesională.
Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:
1. Asigură securitatea în muncă în serviciul de laborator

2. Aplică politica serviciului de prevenire a accidentelor şi a infecŃiilor
intraspitaliceşti.
3. Foloseşte materiale şi echipamente de protecŃie.
4. Specifică modul de utilizare al reactivilor din laborator.
5. Evaluează propria stare de sănătate.
Tabelul de corelare a competentelor si conŃinuturilor.

Unitatea de competenŃă: SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ (60 de ore din care 42 de
pregatire practică)
Unitatea de CompetenŃe ConŃinuturi tematice
competenŃă
C1 Asigura Norme de protecŃie:
securitatea in munca • Norme PSSM
in serviciul de • Norme PSI
laborator. • Norme de bioprotecŃie si biosecuritate in
laborator.
• PrecauŃii la manipularea substanŃelor cu
risc.
• Regulament de ordine interioara.
Risc de accidente:
• Manipulare incorecta a instrumentarului/
Sănătate si securitate aparaturii specifice serviciului.
in munca • Utilizarea incorecta a aparaturii de
laborator.
• Lipsa echipamentelor de protecŃie.
• Managementul riscului.
Incidente:
• Boli profesionale (prin poziŃii incorecte,
stres, contagiune).
• Noxe profesionale.
• CondiŃii de mediu necorespunzătoare
(încălzire, aerisire, iluminat).
Eficienta muncii:
Nivelul 3 avansat
Criterii de eficienta:
- condiŃii specifice laboratorului;
- facilitaŃi sanitare;
- încălzire si ventilaŃie optima;
- condiŃii de depozitare a
substanŃelor, produselor biologice;
Criterii de evaluare:
- satisfacŃia in munca;
- prezenŃa/absenŃa conflictelor;
- soluŃii de rezolvare a conflictelor de
munca;
- atitudini la nivel organizaŃional.
C2 Aplica politica 2.1. Norme de bioprotecŃie:
serviciului de • Verificarea periodica a securităŃii
prevenire a tehnicilor de laborator.
accidentelor si • Instruirea personalului.
infecŃiilor • Prevenirea accidentelor si incidentelor cu
intraspitali- materiale infecŃioase.
cesti • Asigurarea decontaminării.
• Bariere antiinfecŃioase.
2.2. CondiŃii de baza ale prevenirii
infecŃiilor intraspitaliceşti:
• Circuitele funcŃionale ale serviciului.
• Analiza costurilor si beneficiilor de
prevenire.
• Decontaminarea spatiilor.
• DezinfecŃia, sterilizarea.
2.3. Metode de prevenire:
• Identificarea zonelor cu risc crescut.
• Respectarea circuitelor funcŃionale.
• Izolarea produselor si materialelor cu risc
biologic.
• AutoprotecŃia persoanelor expuse la
produse biologice si de laborator
• Simularea accidentelor.
C3 Foloseşte 3.1. Echipamente de protecŃie (halat,
materiale si boneta, masca, manusi de unica folosinŃa,
echipamente de ochelari de protecŃie, sort, ecran protector,
protecŃie. nisa de protecŃie)
3.2. Materiale de protectie:
- antiseptice;
- protocoale de activitate;
- indicatori de avertizare vizuala, etc.
C4 Specifica modul 4.1. Reactivi folosiŃi in laborator:
de utilizare al - substanŃe inflamabile (eterii, acetaldehida,
reactivilor de etanolul, acetona, alcoolul propilic si
laborator. xilenul);
- substanŃe biodegradabile;

Nivelul 3 avansat
- substanŃe chimice: acizi, baze;

- fixatori;
- coloranŃi.
4.2. Modul de utilizare a reactivilor

4.3. CondiŃii de depozitare a reactivilor:
- camere izolate, ventilate;
- recipiente etanşe;
- dulapuri marcate;
- semnalizare vizuala;
- dotarea cu extinctoare.
4.4. CondiŃii de utilizare a reactivilor:
- instruirea personalului;
- folosirea echipamentului de protecŃie;
- respectarea protocoalelor de utilizare.
C5 Evaluează propria 5.1. Sănătate si disfuncŃionalitate:
stare de sănătate. - integrare profesionala;
- odihna suficienta;
- satisfacŃii personale si profesionale;
- stare de sănătate satisfăcătoare.
5.2. Monitorizarea propriei sănătăŃi:
- dosarul medical;
- controlul medical periodic;
- identificarea disfunctionalitaŃilor (stres,
surmenaj, boli).
5.3. Masuri de protecŃie personala:
- condiŃii de ergonomie a muncii (poziŃie,
lumina, etc.);
- evaluarea riscului;
- vaccinările.
Modulul SĂNĂTATE SI SECURITATE IN MUNCA poate fi parcurs independent.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore dintre care 18 de ore
de teorie (1 ora/săptămână x 18 săptămâni) si 42 de ore de pregatire practica in laboratorul
clinic.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de predare
– învăŃare cu caracter interactiv (conversaŃia euristica, studiu de caz) aplicativ (fise de
lucru, referate, eseuri).
evaluare care sunt precizate in Standardul de pregătire profesionala, pentru a obŃine
acelaşi nivel de performanŃă, indiferent de locul, momentul sau persoana care face
evaluarea.
- probe orale (întrebări, discuŃii de grup)
- teste scrise cu răspunsuri preformate
- probe practice (studiu de caz, jocuri de rol, simulări)

Nivelul 3 avansat
Se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare (autoevaluarea, coevaluarea in

grupul de lucru) pentru dezvoltarea simŃului critic si a obiectivităŃii. Se evaluează numai
competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competenŃelor printr-o
evaluare:
- formativa (continua, ritmica, pe secvenŃe mici);
- sumativă (la sfârşitul modulului).
Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul isi stabilesc numărul de ore
alocat fiecărei teme, durata evaluării, numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe
parcursul perioadei de instruire teoretică.

Nivelul 3 avansat
Modulul VII: ETICA SI DEONTOLOGIE MEDICALA
Notă introductivă
Modulul „ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA” face parte din pregătirea specifică din
anul I pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată „ETICĂ
ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA”.
Modulul are 60 de ore, din care 18 ore de teorie şi 42 ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în
standardele de pregătire profesională.
In exercitarea profesiei asistentul medical de laborator vine in contact cu pacienti si
apartinatorii acestora, ceea ce impune respectarea demnitatii fiintei umane si principiilor
eticii, actionand intotdeauna in interesul beneficiarilor examenelor. Studiul acestui modul
ajuta asistetul medical de laborator sa inteleaga mai bine anumite situatii limita care creeaza
dileme si fata de care luarea unei decizii pune probleme.
Continutul modulului a fost astfel structurat incat sa dea posibilitatea asistentului
medical de laborator sa abordeze diferit persoanele cu care relationeaza tinand seama de
obiceiuri, credinte religioase si nivel de cultura (dimensiunea cultural-spirituala), reactia fata
de boala. O categorie aparte care necesita atentie deosebita o constituie bolnavii oncologici
care necesita examene de laborator, precum si alti bolnavi incurabili.
Programa se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare

modulului
1. Descrie fiinŃa umană ca entitate bio – psihică – socială cu valori şi principii.

2. Stabileşte relaŃii de încredere cu echipa de lucru şi beneficiarii examinărilor.
3. Asigură efectuarea examinărilor într-un mediu securizant.
4. Răspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.

Unitatea de competenŃă „ ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA” ( 60 ore din care
42 ore pregatire practica)
Nr. Unitatea de
CompetenŃa ConŃinuturi ştiinŃifice
crt. competenŃă
Etică şi C.1 Descrie 1.1. Individul ca un tot bio – psihic - social
deontologie fiinŃa umană ca - Respectarea entităŃii individului, evitarea
entitate bio – transformării într-un „obiect” sau „diagnostic
1 psiho – socială - Aprecierea holistică
cu valori şi • Individul şi nevoile sale specifice,
principii. dimensiunile nevoilor: biofiziologică,
psihologică, socio-economică, şi cultural-
Nivelul 3 avansat
spirituală;
• InterdependenŃa dintre nevoi şi
dimensiuni..Mnifestări psiho-somatice ale
îmbolnăvirilor
1.2. Valori şi principii etice
- Binefacerea – a face bine, evitarea
prejudecăŃilor, reducerea riscurilor;
- A nu face rău – devotament faŃă de profesie;
neglijenŃa profesională – parte a maleficienŃei
- Dreptatea – împărŃirea ajutorului şi serviciilor,
acordarea sarcinilor egale, nondiscriminarea.
- Autonomia – libertatea pacientului de a hotărî,
de a alege; informarea şi alegerea în cunoştinŃă
de cauză, consimŃământul informat,
recunoşterea faptului că orice persoană este
valoroasă, dreptul de a refuza.
- Factori care îngrădesc autonomia: capacitatea
mentală şi discernământul, nivelul de
cunoştinŃe, vârsta, starea de boală.
- Paternalismul – restrângerea autonomiei în
beneficiul persoanei fără discernămât;
- Veracitatea – obligaŃia de a spune adevărul,
alegerea momentului şi modului de a spune
adevărul.
- Sinceritatea – ca dovadă de respect datorat
persoanei îngrijite
- Fidelitatea – relaŃia de încredere,
confidenŃialitatea, păstrarea secretului
profesional.
1.3.Sisteme proprii de valori
- Definirea conceptului de valoare
- Valori de bază: încrederea, empatia,
apropierea, prietenia, dragostea, respectul de
sine, respectul faŃă de alŃi oameni, demnitatea.
- Valori personale – credinŃe, convingeri,
atitudine care stau la baza comportamentului
- Rolul valorilor personale în relaŃia cu pacientul
pentru realizarea investigaŃiilor.
1.4. Drepturi şi libertăŃi
Documente despre drepturi şi libertăŃi:
- DeclaraŃia universală a drepturilor omului
- Drepturile pacienŃilor
- Drepturile femeii
- Drepturile nevoilor cu nevoi speciale –
ConstituŃia României
Valori care stau la baza fundamentării drepturilor
omului:
- ViaŃa, independenŃa şi libertatea, egalitatea şi

Nivelul 3 avansat
nondiscriminarea, justiŃia
- Solidaritatea
C.2. Stabileşte
relaŃii de 2.1. RelaŃii interpersonale
încredere cu - Caracterul psihologic
echipa de lucru - Caracterul conştient
şi beneficiarii - Caracterul direct;
examinărilor si - Tipuri de relaŃii în funcŃie de nevoile şi
tratamentelor trebuinŃele psihologice ale participanŃilor de
cu radiatii intercunoaştere, de intercomunicare afectiv-
simpatetice
- Tipuri de relaŃie după latura lor procesuală: de
cooperare, de competiŃie, de conflict, de
acomodare, de asimilare, de stratificare, de
alienare.
2.2. Dezvoltarea colaborării şi cooperării
- Definirea conceptului etic de cooperare.
Componentele cooperării: participarea activă,
colaborare, reciprocitate.
- Cultivarea relaŃiilor de acomodare şi asimilare
– evitarea competiŃiei şi conflictelor.
- Codul de etică despre:
o Asistentul medical şi persoana care
necesită examinări de laborator:
implicarea pacientului, respectarea
opŃiunii, informarea, obŃinerea
consimŃământului, confidenŃialitatea,
intimitatea
o Asistentul medical şi colegii:
cooperarea cu colegii din domeniul
laborator şi din alte domenii;
semnalarea abuzurilor.
C.3. Asigură
efectuarea 3.1. CondiŃii de efectuarea a examinărilor de
examinărilor laborator
într-un mediu - Explicarea tehnicii şi protocolului de
securizant. desfăşurare
- Respectarea valorilor de bază, încredere,
respect, empatie.
3.2. Respectarea deciziei pacientului
- Verificarea sau obŃinerea consimŃământului,
după caz.
- Respectarea dreptului pacientului de a refuza
efectuarea tehnicii
- Comunicarea refuzului persoanelor ierarhic
superioare
3.3.Dilema etica si decizia, definitia dilemei
Nivelul 3 avansat
- Fazele rezolvării dilemei: identificarea dilemei

prin analiza problemei, formularea soluŃiilor
alternative, alegerea celei mai bune soluŃii,
implementarea deciziei, evaluarea acŃiunii
- Probleme şi dileme etice în boala canceroasă şi
alte boli incurabile
Riscul profesional
DefiniŃia riscului:
- Riscul legal (legitim), condiŃii pentru
acceptarea riscului
- Riscul ilegitim – riscuri previzibile şi
imprevizibile în practicarea profesiei de
asistent medical de laborator
- Argumente deontologice pentru evaluarea şi
acceptarea riscului in efectuarea examenelor de
laborator
C.4. Răspunde
din punct de 4.1. Răspundere şi responsabilitate
vedere - Definirea noŃiunilor de răspundere şi
profesional, responsabilitate: a fi răspunzător, a avea
moral şi legal îndatoriri
Formele răspunderii:
o Răspunderea profesională – concept
etic
o Răspundere legală – normele de
autorizare
o Răspundere morală
o Standarde pentru evaluarea gradului de
răspundere profesională:
- culpa profesională; diferite tipuri de
culpă: pri omisiune, prin imprudenŃă, prin
ignoranŃă, prin neglijenŃă
- eroarea şi greşeala
- codul de etică despre abateri şi sancŃiuni
4.2. CompetenŃe profesionale

- Fişa postului asistentului medical de laborator,
limite de competenŃă
- Sarcini autonome şi delegate, delegarea unor
atribuŃii unor altor persoane
- AutorizaŃia de liberă practică – condiŃii de
eliberare şi suspendare
Criterii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA poate fi studiat independent. În
studierea modului, profesorul trebuie să aibă în vedere:
- implicarea activă a elevilor în dezbaterile etice legate de aspectele
profesionale;

Nivelul 3 avansat
- stilul individual de învăŃare;

- capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe însuşite în
alte module sau din experienŃa proprie;
- capacitatea elevilor de a respecta în practică valorile şi principiile etice
- nevoia de timp a elevilor pentru a asocia, analiza, compara şi sintetiza
informaŃiile în vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în
calificarea Asistent medical de laborator.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode
active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, dezbaterea etică, iar ca mijloace, fişe
de lucru, prezentarea unor cazuri reale si modele cadru pentru a dezvolta capacitatea de luare a
deciziei.
Numărul de ore de teorie şi de laborator tehnologic afectat fiecărei competenŃe rămâne
la latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale
fiecărui elev, de complexitatea cazurilor discutate.
Elevul va fi pus în situaŃii concrete care să-i permită îndeplinirea criteriilor de
performanŃă în condiŃiile de aplicabilitate din standardul profesional.
Evaluarea are în vedere nivelul de performanŃă pe care elevul l-a atins în diferite etape
ale pregătirii sale şi la încheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, în funcŃie de
tipul de competenŃă şi criteriile de performanŃă care atestă dobândirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se face
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, celelalte fiind irelevante.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc durata evaluării
fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări, modalitatea de evaluare şi distribuŃia pe parcursul
pregătirii.
Evaluarea finală urmăreşte ca elevul să demonstreze pregătire unitară la nivel naŃional
în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională indiferent de locul, momentul şi
persoana care face evaluarea.
Pentru ca evaluarea să fie cât mai corectă se recomandă folosirea mai multor metode,
astfel încât toate criteriile de performanŃă să fie îndeplinite.

Nivelul 3 avansat
Modulul VIII: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
Notă introductivă
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ face parte din pregătirea
anului I, şcoala postliceală, pentru calificarea asistent medical de laborator.
În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ se regăsesc abilităŃile
din unitatea de competenŃă COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ. Modulul
are alocate 120 de ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire
practica . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.

modulului:
1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de

indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
semnificative
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate
de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de
sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

Nivelul 3 avansat
Tabel de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor

Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA ( 120 de ore
din care 48 de ore de pregatire practica)
Nr Unitatea de CompetenŃe ConŃinuturi

crt competenŃă
1. Comunicare C.1. ObŃine 1. Tipuri de informaŃii:
profesională în informaŃii prin - informaŃii, inclusiv numerice, pe teme
limba modernă receptarea de profesionale: instrucŃiuni, solicitări, întrebări,
mesaje orale, legate explicaŃii;
de îndeplinirea de - informaŃii factuale, inclusiv numerice, privind
sarcini de serviciu, specificaŃii de procese, produse şi servicii;
în contexte -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra,
profesionale neutră), priorităŃi.
semnificative 2. Surse şi tipuri de mesaje orale:
-mesaje, formale şi informale directe, emise
clienŃi, colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferinŃe (inclusiv video-
conferinŃe);
-prezentări (formale / informale) de produse /
servicii;
-transmisiuni radio şi TV, anunŃuri publice;
-conversaŃii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice înregistrate.

Nivelul 3 avansat
C.2. ObŃine 1. Tipuri de texte:

informaŃii prin - documente profesionale specifice specializării:
receptarea de manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;
mesaje scrise - texte de popularizare pe teme profesionale:
specializate, legate articole de presă, prezentări, reclame, anunŃuri;
de îndeplinirea de - texte cu conŃinut operaŃional profesional:
sarcini de serviciu, corespondenŃă, faxuri, circulare, formulare,
în contexte instrucŃiuni cereri, reclamaŃii, procese verbale.
profesionale 2. Tipuri de informaŃii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente relevante;
- informaŃii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun;
- informaŃii profesionale: instrucŃiuni, explicaŃii,
date tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări;
- date privind: materii prime, materiale şi
produse finite, operaŃii şi procese tehnologice.
C.3. Exprimă 1. Tipuri de informaŃii:
mesaje orale în - informaŃii factuale , idei, opinii;
limbaj complex, în - instrucŃiuni, explicaŃii, detalii de operare,
contexte sfaturi;
profesionale descrieri şi specificaŃii de obiecte, procese,
semnificative, în operaŃii.
scopul îndeplinirii 2. Tipuri de discurs:
de sarcini de - discuŃii profesionale formale şi informale.
serviciu - prezentări.
- scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- faŃă în faŃă, individual sau în grup;
- la telefon, robot telefonic.

Nivelul 3 avansat
C.4. Elaborează 1. Tipuri şi formate de documente şi texte

mesaje scrise funcŃionale:
specializate, în - formulare şi alte documente specifice
contexte specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte,
profesionale fişe tehnice, fişe de evidenŃă, fişe de producŃie,
semnificative, în documente de evidenŃă, specificaŃii, evaluări);
scopul îndeplinirii - corespondenŃă profesională: scrisori, note
de sarcini de circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
serviciu - dări de seamă, procese verbale, minute,
referate, rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaŃii:
- informaŃii factuale de specialitate (inclusiv
descrieri şi date tehnice), despre produse şi
servicii;
- aranjamente şi instrucŃiuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportări privind desfăşurarea unor
evenimente, şedinŃe, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de muncă;
- operaŃii, activităŃi şi procese de producŃie;
- calitatea serviciilor / produselor.
C.5. Participă la 1. DiscuŃii profesionale:
interacŃiuni orale şi - situaŃii sociale si profesionale formale şi
în scris legate de informale;
îndeplinirea de - interviuri individuale sau în grup;
sarcini de serviciu, - întâlniri formale / informale profesionale de
în contexte rutină, activităŃi profesionale zilnice.
profesionale 2. Comunicare telefonică:
semnificative - contacte de rutină cu colegi, subalterni,
superiori, în activităŃi profesionale zilnice;
- comunicări formale / informale cu parteneri
şi clienŃi;
- interviuri telefonice individuale.
3. CorespondenŃă profesională:
- formală şi informală, legată de sarcini de
serviciu;
- în interiorul organizaŃiei: cu subalterni, cu
colegi, cu superiori;
- în afara organizaŃiei: cu clienŃi, cu parteneri,
cu potenŃiali clienŃi / parteneri.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi
conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unităŃi de
competenŃă pentru abilităŃi cheie. Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată

Nivelul 3 avansat
în tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie

flexibilă, diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.
ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv
informaŃiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului
profesional, respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica.
În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN
LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale
educaŃiei:
- elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare
- elevii au stiluri diferite de învăŃare
- elevii participă cu cunoştinŃele lor, dobândite anterior, la procesul de învăŃare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele
noi şi pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare
cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversaŃia, jocul de rol, simularea,
proiectul.
evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind
relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an si se va
desfasura astfel: 4 ore de pregatire teoretică/ saptamana/ semestrul II şi 48 ore/semestrul II de
pregatire practică prin laborator tehnologic. Profesorii au libertatea de a decide asupra
numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de
cunoştinŃe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înŃelegere şi
asimilare a cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de
performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de
aplicabilitate descrise în standard.

Nivelul 3 avansat
Modulul IX: IGIENA GENERALA SI SANATATE PUBLICA
Notă introductivă
Modulul IGIENĂ GENERALA ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ face parte din pregătirea
specifică din anul I pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată IGIENĂ
GENERALA ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ.
Modulul are 60 ore, din care 36 teorie şi 24 ore de pregatire practică.
ConŃinutul modulului are în vedere faptul că asistentul medical de laborator intră în
relaŃie cu persoane sănătoase şi bolnave, cu produsele biologice şi patologice ale acestora, în
toate cele trei niveluri de îngrijire (primară, secundară, terŃiară) astfel încât noŃiunile de igienă
şi sănătate publică sunt necesare pentru a înŃelege influenŃa mediului, muncii şi alimentaŃiei
asupra stării de sănătate.
Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific
calificării.

modulului
1. Analizează factorii care influenŃează starea de sănătate a populaŃiei.

2. Rezumă caracteristicile muncii care influenŃează starea de sănătate.
Nivelul 3 avansat
3. Descrie rolul alimentaŃiei în menŃinerea stării de sănătate.

4. Identifică criteriile şi principiile organizării asistenŃei medicale a populaŃiei.

Unitatea de competenŃă „IGIENĂ GENERALA ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ” (60 ore din care 24
de ore pregatire practică în secŃia clinică)
Nr. Unitatea de
crt. competenŃă
1. Igienă şi C.1. 1.1. Starea de sănătate a populaŃiei
sănătate Analizează - definiŃia sănătăŃii;
publică factorii care - factorii care influenŃează starea de sănătate: economici,
influenŃează sociali, medicali, demografici;
starea de - studii asupra stării de sănătate;
sănătate a 1.2. Poluarea mediului şi efectele sale asupra sănătăŃii
populaŃiei 1.2.1. Aerul ca factor de promovare a sănătăŃii
- CompoziŃia aerului şi proprietăŃile fizice.
- Microclimatul şi influenŃa asupra organismului.
- Vicierea şi impurificarea aerului (poluarea chimică şi
bacteriologică). Autopurificarea şi dezinfecŃia. Prevenirea
vicierii, combaterea, controlul.
1.2.2. Apa ca factor de sanogeneză, compoziŃia şi
proprietăŃile apei
- Rolul apei în organism şi în natură.
- Standarde fizice, chimice şi bacteriologice de potabilitate.
- Surse de aprovizionare cu apă, sisteme centrale şi locale.
Captarea, distribuirea apei şi protecŃia surselor.
ÎntreŃinerea igienică a fântânilor, cerinŃe de amplasare.
- Poluarea chimică şi bacteriologică a apelor, efectele
asupra stării de sănătate.
- Purificarea şi autopurificarea apei, norme sanitare de
protecŃie.
1.2.3. Solul. Structura solului, rolul biologic şi în răspândirea
bolilor.
- Evacuarea chimica a reziduurilor lichide şi solide.
- Poluarea chimică.
1.2.4. RadiaŃii ionizante şi neionizante.
- Poluarea radioactivă a mediului, efectele asupra
organismului uman.
- Respectarea normelor de igienă şi protecŃie contra
radiaŃiilor în serviciile de radiologie.
C.2. Rezumă 2.1. NoŃiuni de fiziologia muncii

caracteristicile - Solicitarea neuropsihică şi senzorială în procesul muncii.
muncii care - CalităŃi fizice, psihice şi senzoriale necesare practicării
influenŃează profesiei de asistent medical de radiologie.
starea de - Consumul de energie în funcŃie de tipul activităŃii,
sănătate adaptarea principalelor funcŃii ale organismului în
exercitarea diferitelor profesiuni: adaptarea aparatului
Nivelul 3 avansat
cardiovascular, respirator, locomotor (poziŃia corpului).

- Caracteristicile muncii în schimburi.
2.2. Evaluarea capacităŃii de muncă
- Factorii care determină capacitatea de muncă. ExerciŃiul
şi antrenamentul.
- Oboseala, factori determinanŃi, mecanisme de instalare,
manifestări clinice. Sindromul oboselii cronice.
- Măsuri igienico-fiziologice pentru asigurarea regimului
optim de muncă.
- Conceptul de odihnă activă.
- Accidente de muncă. Clasificare, cauze. Rolul factorului
uman în producerea accidentelor, măsuri de prevenire.
2.3. Factorii care acŃionează asupra stării de sănătate:
- zgomotele şi trepidaŃiile;
- pulberile;
- substanŃe toxice chimice;
- agenŃii infecŃioşi şi parazitari;
- radiaŃii.
- Boli profesionale şi măsuri de protecŃie. Controlul
medical periodic. Schimbarea locului de muncă..
2.4. Asigurarea condiŃiilor igienice de muncă în laboratoarele
de analize medicale şi anatomopatologice..
- Igienizarea spaŃiului de lucru: dezinfecŃia pavimentului,
meselor, celuilalt mobilier.
- Inactivarea produselor cu potenŃial infecŃios, curăŃirea şi
sterilizarea materialelor.
- Sterilizarea aerului cu raze ultraviolete, aerisirea.
- Asigurarea temperaturii de confort, luminozităŃii
adecvate.
- Folosirea echipamentului de protecŃie: halate, mănuşi,
măşti, ochelari.
- Păstrarea în siguranŃă a reactivilor şi soluŃiilor
conservante.
C.3. Descrie 3.1. AlimentaŃia sănătoasă a populaŃiei şi influenŃa sa asupra

rolul organismului.
alimentaŃiei în - CerinŃe igienico sanitare de alcătuire a raŃiei alimentare,
menŃinerea necesarul calitativ şi cantitativ.
stării de - Nevoile organismului de proteine, lipide, glucide, săruri
sănătate. minerale, vitamine, apă. Nevoi energetice.
- RaŃie alimentară echilibrată.
- Grupe de alimente.
3.2. Alimentele ca factor de răspândire a îmbolnăvirilor.
- Păstrarea şi conservarea alimentelor.
- Transportul şi comercializarea.
- Alterarea alimentelor.
- Îmbolnăviri de origine alimentară: avitaminoze şi
hipovitaminoze, intoxicaŃii alimentare, toxiinfecŃii, alte
boli transmise prin alimente contaminate.
Nivelul 3 avansat
- Efectele aditivilor alimentari pe termen mediu şi lung.
C.4. Identifică 4.1. DefiniŃia sănătăŃii publice.

criteriile şi - Îngrijiri primare de sănătate: definiŃie, conŃinut, rolul în
principiile apărarea şi promovarea sănătăŃii.
organizării - Îngrijiri secundare de sănătate: definiŃie, conŃinut, rolul în
asistenŃei tratarea şi educarea consumatorilor de îngrijiri de
medicale a sănătate.
populaŃiei. - Îngrijiri terŃiare de sănătate: definiŃie, conŃinut, elemente
de recuperare şi menŃinere a autonomiei.
- NoŃiuni despre organizarea asistenŃei medicale.
4.2. Indicatori pentru aprecierea stării de sănătate
- Mortalitate, morbiditate, spor natural, fertilitate, speranŃa
de viaŃă – definiŃii.
- EvoluŃia morbidităŃii, depistarea în masă a bolilor cronice
(cardio-vasculare, cancer), boli infecŃioase (TBC,
hepatită, SIDA).
- Toxicomanii, alcoolism, tabagism – măsuri de prevenire
şi combatere.
Modulul „IGIENĂ GENERALA ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ” poate fi parcurs independent.

Prin parcurgerea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre factorii care
acŃionează asupra stării de sănătate, putând să influenŃeze anumite constante biochimice şi să
inducă starea de boală.
Elevul trebuie să fie capabil sa diferenŃieze rezultatele modificate temporar sub
influenŃa unor factori de mediu, sociali, alimentari şi cele modificate de boală.
Mediul înconjurător nesigur, poluat, alimentaŃia nesănătoasă favorizează apariŃia unor
boli uneori cu consecinŃe greu de controlat.
În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de:
- implicarea activă a elevilor în însuşirea informaŃiilor;
- capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe însuşite în
alte module sau cunoştinŃe preştiinŃifice din experienŃa proprie;
- capacitatea elevilor de a aplica în practică informaŃiile despre igienă şi sănătate
publică în activitatea din laboratoarele de analize medicale şi
anatomopatologice;
- elevii au nevoie de timp pentru a analiza, compara şi sintetiza informaŃiile
primite în acest modul pentru a le corela cu cele însuşite la alte module, în
vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în calificarea „Asistent
medical de laborator”.

Nivelul 3 avansat

active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fişe de lucru,
rezultatele unor anchete epidemiologice.
Numărul de ore de teorie şi lucrări practice afectat fiecărei competenŃe rămâne la
latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale
fiecărui elev.
Evaluarea are în vedere nivelul de performanŃă pe care elevul l-a atins în diferite etape
ale pregătirii sale şi la încheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, în funcŃie de
tipul de competenŃă şi criteriile de performanŃă care atestă dobândirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se face
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.
Evaluarea finală urmăreşte ca elevul să demonstreze pregătire unitară la nivel naŃional
în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională indiferent de locul, momentul şi
persoana care face evaluarea.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc modalităŃile de
evaluare, durata de evaluare pentru fiecare competenŃă, numărul de reevaluări şi distribuŃia pe
parcursul modulului.
Modulul X: GENETICA
Nota introductiva
Modulul GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea:
asistent medical de laborator. In modulul GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea
tehnica de baza GENETICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 54 de ore de instruire
teoretica si 6 ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare

modulului:
1. Caracterizeaza notiunea de genetica umana si conceptul de

ereditate.
2. Analizeaza ereditatea caracterelor la om.
3. Enunta notiunea de variabilitate prin mutatii genetice si
anomaliile cromozomice si genomice.
4. Caracterizeaza bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor
teratogeni.

Nivelul 3 avansat
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: GENETICA ( 60 de ore din care 6 de ore de laborator
tehnologic).
Nr. Unitate de Competente Continuturi

crt. competenta
1. Genetica C1 Caracterizeaza 1.1. Genetica: definitie, obiectul de
notiunea de studiu(genetica mendeliana si genetica non-
genetica umana mendeliana).
si conceptul de 1.2. Ereditatea: definitie, conceptul modern
ereditate. asupra ereditatii.
1.3. Variabilitatea: definitie.
C2 Analizeaza 2.1. Diviziunea celulara: mitoza(diviziunea
ereditatea indirecta), meioza(diviziunea reductionala),
caracterelor la om. amitoza (diviziunea directa).
2.1.1. Diviziunea directa (amitoza).
2.1.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau
mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza),
diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele
mitozei: interfaza, profaza, metafaza,
anafaza, telofaza.
2.1.3. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in
celulele germinale (sexuale) si consta in
doua diviziuni nucleare succesive, una
reductionala si una mitotica ecuatoriala.
2.2. Natura materialului genetic: cromozomi,
acizi nucleici, gena.
2.2.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor,
dimensiunea, forma, evidentierea
cromozomilor.
- reproducerea celulara si ciclul
cromozomial.
2.2.2. Acizi nucleici:
- structura chimica a acizilor nucleici
(ADN, ARN).
- codul genetic: caracteristici
- sinteza proteinelor: etape
- functiile materialului genetic
2.2.3. Gena:
- notiunea de gena
- mutatii: sursa primara a variabilitatii
organismelor. Clasificarea: mutatii
genomice, cromozomiale, genice.
- factorii mutogeni si mecanismul lor de
actiune: factori fizici (radiatiile neionizate
si ionizate), chimici, biologici.
2.3.1. Legile lui Mendel.
2.3.1.1. Uniformitatea hibrizilor primei

Nivelul 3 avansat
generatii(generatia filiala F1).

2.3.1.2. Segregarea hibrizilor in aII-a generatie.
2.3.1.3. Segregarea independenta sau legea
asortarii independente.
2.3.2. Transmiterea mendeliana: monohibridarea
dihibridarea, ereditatea parigenica.
- monohibridarea:
- transmiterea (ereditatea) autozomal
dominanta.
recesiva.
codominanta.
- transmiterea (ereditatea) legata de
cromozomii sexuali (gonozomica).
C3 Enunta 3.1.1. Variabilitatea prin mutatii genetice:

notiunea de - mutatia: definitie, tipuri de mutatii (mutatii
variabilitate prin genetice, mutatii cromozomice, mutatii
mutatii genetice si genomice).
anomaliile 3.1.2. Anomalii cromozomice si genomice:
cromozomice si - anomalii autozomale de numar (sindromul
genomice. Langdon – Down).
- anomalii gonozomale de numar si structura
(sindromul Turner, trizomia X, sindromul
Klinefelter)
C4 Caracterizeaza 4.1. Etiologia malformatiilor.
bolile cu 4.1.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante,
transmitere genetica energia termica, factori mecanici), chimici,
si rolul factorilor medicamentosi, biologici, materni (starea
teratogeni. fiziologica si patologica a mamei).
4.1.2. Factori genetici: constitutia genetica a
embrionului, accidente genetice in meioza
genitorilor, modificarea „aparatului
genetic”in celula embrionara.
4.2.1. Morfodisplazia: malformatii dobandite,
morfodisplazii date de aberatii cromozomice,
genopatii (boli moleculare monogenice, boli
poligenice).
4.2.2. Histodisplazia
4.3. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria,
albinismul, cretinismul sporadic cu gusa,
tirozinoza, alcoptonuria, anemia falciforma,
hemofilia, daltonismul.

Modulul GENETICA poate fi parcurs in mod independent.

Nivelul 3 avansat

principii moderne ale educatiei:
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea,
cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici
la plante sau Drosophila melanogaster, efectuarea hartilor cromozomiale, experiente
efectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct
de vedere genetic, conceptia evolutionista despre om, etc.).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze4
nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel
unitar de pregatire.
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, procesul.
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va
desfasura astfel: 3 ore /saptamana de teorie/semestrul II si 6 de ore/laborator
tehnologic/semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare
a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea
temelor din programa sa sa faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitatilor privind GENETICA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza
Nivelul 3 avansat
spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea

cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile
elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase,
cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii
retroproiector, preparate microscopice, soareci de laborator, etc.
Modulul XI : BOLI INTERNE
Notă introductivă
Modulul BOLI INTERNE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru obŃinerea
calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de laborator.
În modulul BOLI INTERNE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată BOLI
INTERNE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 de ore de pregătire teoretică şi 84 de
ore de pregătire practică (stagiu clinic). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură
dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară
se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:
1. Efectueaza anamneza utilizand termenii medicali adecvati.

2. Identifica modificarile patologice observate la inspectia generala a bolnavului.
3. Analizeaza semnele si simptomele prezente in afectiunile medicale.

Nivelul 3 avansat
4. Coreleaza manifestarile bolilor imuno alergice cu investigatiile de laborator

specifice
5. Interpreteaza simptomatologia specifica urgentelor medicale
Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor :
Unitatea de competenŃă : BOLI INTERNE .

( 120 de ore din care 84 de ore de pregatire practica)
Nr.
competenŃă
1 Boli C.1. Efectueaza 1.1 Manifestarile de boala: Semnul ,
interne anamneza utilizand simptomul , sindromul
termenii medicali (definitie si exemple)
adecvati. 1.2. Etapele anamnezei:
Anamneza(definiŃie).Modul de abordare a
bolnavului, motivele internării, istoricul bolii,
antecedentele heredo colaterale, antecedentele
personale fiziologice şi patologice, condiŃiile de
viaŃă şi de muncă.
1.3. Vocabularul medical:
Simptome cheie: durerea,(cefaleea,migrena,
durerea vertebrală,articulară,toracică,
abdominală) ametelile si vertijul,palpitatiile,
dispneea, tusea, lipotimia si sincopa, insomnia,
febra’
C.2. Identifica 2.1. Metode clasice de examinare obiectiva : -

modificarile Inspectia , palparea, percutia, ascultatia .(conditii si
patologice mod de efectuare)
observate la 2.2. Modificari patologice observate la
inspectia generala inspecŃia generală a bolnavului:
a bolnavului. - Atitudinile si posturile patologice
(pasive,forŃate): decubit lateral, decubit ventral,
decubit dorsal, ortopnee,”cocoş de
puşcă”,opistotonus, poziŃia antalgică ,alte poziŃii
forŃate.
- Faciesul din bolile:endocrine, cardiovasculare
,pulmonare,digestive, renale,
neurologice,decollagen acromegalic, cretinoid,
basedowian,cushingoid,mitral,asfixic,vultos,
ftizic, hipocratic, renal, parkinsonian, tetanic,
alte tipuri de facies.)
-Mersul patologic: “cosit”, târât, forfecat, legănat,

Nivelul 3 avansat
stepat, talonat, rigid, ebrios, dansant, alte tipuri de

mers patologic.
- Modificările tegumentelor şi fanerelor :
(Modificări ale culorii,discromiile, leziunile
cutanate elementare,leziunile vasculare,modificările
unghiilor şi ale perilor, pruritul.
-Tulburările staturale şi tipurile constituŃionale
hiperstaturalitatea,gigantismul,
nanismul,clasificarea tipurilor constituŃionale.
-Tulburările stării de nutriŃie:obezitatea, subnutriŃia.
- Edemele şi deshidratarea (definiŃie, clasificare )
-Modificări ale muşchilor scheletici :tulburări ale
tonusului muscular, ale activităŃii motorii,
volumului,troficităŃii;mialgia,mişcările involuntare.
-Modificări ale sistemului osteo articular
(artralgia,atitudini şi poziŃii vicioase, durerea
osoasă,tumefacŃii şi deformări osoase.
-Modificări ale ganglionilor limfatici: adenopatiile
-Tulburările stării de conştienŃă: sincopa,coma,
hipersomnia, delirul, demenŃa.
C. 3. Analizeaza 3.1. Semne si simptome grupate pe aparate si

semnele si sisteme :
simptomele - aparatul respirator: durerea toracica, tusea,
prezente in expectoratia, sputa, dispneea,cianoza ;
afectiunile - aparatul cardiovascular: durerea precordiala si
medicale. retrosternala, dispneea de cauza cardiaca, edemul
cardiac, palpitatiile, astenia ;
- aparatul digestiv: durerea abdominala,disfagia,
greata, varsatura, diareea, constipatia ;
- aparatul renal: durerea de cauza renala, cistalgia,
oliguria, polakiuria, disuria, nicturia, hematuria :
- sistemul ganglionar : adenopatia ;
- sistemul nervos: tulburari ale starii de constienta,
tulburari ale: reflexelor, tonusului muscular,
motilitatii, etc.
3.2. Afectiunile medicale:
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii paraclinice, principii de
tratament, complicatii, profilaxie)
- Bolile aparatului respirator: rinitele,
faringoamigdalitele, laringitele, sinuzitele,
traheobronsitele, pneumoniile, pleureziile, astmul
bronsic, bronsita cronica, tuberculoza,
insuficienta respiratorie, cancerul pulmonary
- Bolile aparatului cardiovascular:ateroscleroza,
valvulopatiile, cardiopatia ischemica, aritmiile,
endocardite, reumatismul articular acut,
miocarditele ,pericarditele, insuficienta cardiaca,
Nivelul 3 avansat
sindromul de ischemie periferica, maladia

varicoasa, hipotensiunea arteriala, hipertensiunea
arteriala;
- Bolile aparatului digestiv: esofagitele, gastritele,
boala ulceroasa, enterita de iradiere, enterocolita,
colita, cancerul digestive
- Bolile aparatului renal: glomerulonefritele,
infectiile tractului urinar, litiaza renala, sindromul
nefrotic, insuficienta renala;
- Bolile de metabolism si nutritia: diabetul zaharat,
guta, obezitatea, denutritia ;
- Bolile endocrine: tiroiditele, boala Basedow,
insuficienta suprarenaliana, diabetul insipid, boala
Cushing, tetania ;
C. 4. Coreleaza 4.1. Bolile imunoalergice:

manifestarile - boli localizate la anumite organe: tiroidita
bolilor imuno Hashimoto, orhita aspermatica, uveita, iridociclita ;
alergice cu - boli autoimune sistemice: lupusul eritematos
investigatiile de sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, poliartrita
laborator specifice reumatoida ;
- boli autoimune cu leziuni predominante in

anumite organe: hepatita cronica activa, rectocolita
ulcerohemoragica ;
- boli alergice: alergia respiratorie , alergia
cutanata, alergia alimentara, alergia
medicamentoasa.
4.2. Investigatii de laborator specifice :
- investigatii pentru determinarea auto anticorpilor
circulanti:( imunofluorescenta indirecta,
imunodifuzia in gel, contraimunodifuzia RISA,
etc.)
- investigatii care evidentiaza autoanticorpii legati
de tesuturi: (imunofluorescenta directa)
- testul transformarii blastice a limfocitelor in vitro
;
C. 5. Interpreteaza 5.1. Simptomatologia urgenŃelor medicale:

simptomatologia - Respiratorii: ortopneea, apneea, cianoza
specifica generalizata, junghiul thoracic ;
urgentelor - Cardio-vasculare: durerea precordiala persistenta,
medicale dispneea intensa, lipotimia, sincopa;
- Digestive: - durerea abdominala colicativa,
varsaturile incoercibile, diareea profuza, melena
- Renourinare: durerea colicativa, oliguria, anuria,
hematuria, retentia de urina ;
- Neurologice :starea comatoasa, convulsiile,
halucinatiile, delirul, paralizia, tulburarile de
Nivelul 3 avansat
vedere, etc.
5.2. Urgentele medicale ale:
- Aparatului respirator: insuficienta respiratorie
acuta, starea de rau asthmatic, hemoptizia,
pneumotoraxul spontan, B.P.O.C. acutizata;
- Aparatului cardiovascular :edemul pulmonar
acut, embolia pulmonara, infarctul miocardic
acut,tamponada cardiaca, aritmiile severe,
encefalopatia hipertensiva acuta, angorul pectoral ;
- Aparatului digestiv: colica biliara, pancreatita
acuta,insuficienta renala acuta, colica renala
nefretica, retentia acuta de urina;
- S.N.C.(neurologice) : convulsiile, starile
comatoase, accidentul vascular cerebral;
- Intoxicatiilor acute exogene .
CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare :

Modulul BOLI INTERNE poate fi parcurs în mod independent.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele
- elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ;
- elevii au stiluri diferite de învăŃare ;
- elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ;
- este necesară alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea,
- informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de
invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea,
conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea,
studiul de caz .
invăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a simptomatologiei bolilor
interne, exercitii de utilizare a terminologiei medicale, ,rezolvarea de fise de lucru
(exemple :investigaŃiile de laborator de rutină,suplimentare; conduita din punctul de

Nivelul 3 avansat
vedere al investigaŃiilor imagistice şi de laborator în caz de: ulcer gastic şi duodenal,
litiază biliară, ,pancreatite, ocluzie intestinală etc.).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe
pentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii.
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a
se asigura un nivel unitar de pregătire.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe
nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
Cadrele didactice, care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata
evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul
anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată ,
a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va
desfăşura astfel: 2 ore de teorie/saptamana/semestrul II si 84 de ore de pregatire

practica/semestrul II.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

Nivelul 3 avansat
teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi
abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în
tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Prezentarea temelor se va face
succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de laborator.
În cazul investigaŃiilor de laborator specifice afecŃiunilor medicale prezentate în
cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificările patologice,scopul, şi
situaŃiile în care sunt utile,fără a se mai descrie metoda în sine,aceasta fiind obiectul altor
module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de şcolarizare.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea

în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru
viitorii “ asistenŃi medicali de laborator”.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor
privind BOLILE INTERNE .
Se pot utiliza ca metode de învaŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme
reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale
trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete video, diapozitive,
planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.
Sugestii Bibliografice :
1.Coord.Prof. Dr.DAN GEORGESCU–BOLI INTERNE : VOL I şi II, Ed.NAłIONAL,

Bucureşti,1998.
2.Coord.Prof,dr. Docent.N.CRÎNGULESCU–MEDICINĂ INTERNĂ, specialităŃi inrudite

şi îngrijiri paliative,Ed.ŞTIINłĂ ŞI TEHNICĂ, Bucureşti.,1998,
3. LUCREłIA TITIRCĂ – URGENłELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru

asistenŃii medicali),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1994

Nivelul 3 avansat
Modulul XII.: BOLI CHIRURGICALE
Notă introductivă
Modulul BOLI CHIRURGICALE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de laborator.
În modulul BOLI CHIRURGICALE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă
specializată BOLI CHIRURGICALE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 de ore de
pregătire teoretică şi 84 de ore de pregătire practică (stagiu clinic).

Nivelul 3 avansat
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific

calificării.
Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:
1. Prezintă funcŃionalitatea şi componentele serviciului chirurgical.

2. Asigură condiŃiile de asepsie şi antisepsie în serviciul chirurgical.
3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor chirurgicale.
4. Corelează principalele manifestări clinice ale bolilor chirurgicale cu examinarile
de laborator aferente acestora.
5. Selectează intervenŃiile elementare specifice serviciului chirurgical adecvate
situaŃiei.
6. Aplică măsurile de prim ajutor până la sosirea unei echipe de intervenŃie
specializată.
Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor :
Unitatea de competenŃă : BOLI CHIRURGICALE

( 120 de ore din care 60 de ore de stagiu clinic)
Nr. Unitate de CompetenŃe ConŃinuturi

crt. competenŃă
1 Boli C.1. Prezintă funcŃiona- 1.1. Componentele serviciului chirurgical: bloc
chirurgicale litatea şi componentele operator, sală de pansamente, saloane, oficiu, grup
serviciului chirurgical. sanitar, cabinete, secretariat etc.
1.2. Circuitele funcŃionale: circuitul bolnavului,

circuitul personalului medical, circuitul de
sterilizare,circuitul vizitatorilor etc.
1.3. Instrumentarul chirurgical: instrumente

tăioase de uz curent, instrumente de hemostază,
instrumente destinate apucării Ńesuturilor,
instrumente de disociat Ńesuturile, instrumente
pentru depărtat Ńesuturile,instrumente pentru cusut
Ńesuturile .
C.2. Asigură condiŃiile 2.1 . Asepsia şi antisepsia: definiŃie, substanŃe.

de asepsie şi antisepsie în 2.2 . Metode de asepsie şi antisepsie : sterilizarea
serviciul chirurgical. prin căldură uscată, sterilizarea prin căldură
umedă, sterilizarea prin aer cald, sterilizarea la
rece.
2.3 CondiŃii de asepsie şi antisepsie: verificarea
corectitudinii sterilizării instrumentarului
folosit pentru recoltări.
C.3. Analizează 3.1 ModalităŃi de culegere a datelor : anamneza,

Nivelul 3 avansat
semnele observaŃia clinică, cercetarea documentelor

şi simptomele specifice medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire.
afecŃiunilor chirurgicale. 3.2 Semne şi simptome clinice: disfagia,
regurgitaŃia, eructaŃia, pirozisul, meteorismul,
diareia, constipaŃia,brasajul, volvusul
intestinal, hematemeza, melena, rectoragiile,
durerea, febra, frisonul, hiperemia, tumefierea,
diastazis, mastodinia ginecomastia, adenopatia
în bolile chirurgicale, contractura musculară,
abcesul,hernia,eventraŃia,evisceraŃia;sindromul
inflamator, sindromul icteric, sindromul de
deshidratare acută etc.
3.3 Monitorizarea manifestărilor patologice:
urmarirea evoluŃiei manifestărilor patologice
în dinamică .
C.4.Corelează 4.1. AfecŃiuni:

principalele (definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie,
manifestări clinice ale investigaŃii, principii de tratament,complicaŃii)
bolilor chirurgicale cu 4.1.1.-infecŃii chirurgicale acute şi cronice:
examinările de laborator furunculul, hidrosadenita, abcesul cald,
aferente acestora. flegmonul, erizipelul, gangrena gazoasă, antraxul,
tetanosul, septicemia, pioemia,panariŃiile,unghia
incarnată, infecŃiile intraspitaliceşti etc.;
4.1.2.-patologia chirurgicală a: esofagului(corpii
străini esofagieni, esofagita corizivă,cancerul
esofagian), stomacului, duodenului(ulcerul gastro-
duodenal,stenoza pilorică,cancerul gastric),
intestinului subŃire şi gros (ocluzia
intestinală,rectocolita ulcerohemoragică, cancerul
colonului,hemoroizii,abcesul şi flegmonul
perianal)
4.1.3.-patologia chirurgicală a ficatului şi căilor
biliare ;
(chistul hidatic hepatic,litiaza biliară, cancerul
ficatului)
4.1.4.-patologia chirurgicală a pancreasului ;
(pancreatita acută,cancerul pancreatic)
4.1.5.-patologia chirurgicală a splinei ;
(traumatismele splinei)
4.1.6.-patologia chirurgicală a sânului ;
(inflamaŃiile,tumorile benigne şi maligne ale
sânului)
4.1.7.-patologia chirurgicală a aparatului
urogenital ;
(litiaza renoureterală şi vezicală,tuberculoza
renoureterală,tumorile renale şi
vezicale,hipospadias, epispadias,stricturi ureterale,
fimoza,ectopia
Nivelul 3 avansat
testiculară,hidrocel,varicocel,adenomul de
prostată,cancerul de prostată}
4.1.8.-herniile, eventraŃia, evisceraŃia ;
4.1.9.-contuziile şi plăgile abdominale.
4.2.InvestigaŃii de laborator specifice afecŃiunilor
chirurgicale :
4.2.1 În perioada preoperatorie:
4.2.1.a-investigaŃii de rutină –hemoleucograma
, V.S.H, proteina C reactivă ; probele coagulării
(timp Quick,P.T.T.,trombocitemia) ;
electroliŃii serici ; glicemia ; ureea şi creatinina.
4.2.1.b-investigaŃiisuplimentare-transaminazele ,
proteinele totale, albuminele , amilazele
;determinarea grupului sangvin şi a Rh-ului .
4.2.2 În perioada intraoperatorie :
determinarea hemogramei
C.5 Selectează 5.1 PuncŃiile: exploratorie/evacuatorie; simplă /de

intervenŃiile elementare aspiraŃie.
specifice serviciului 5.2 IntervenŃii chirurgicale elementare : incizia,
chirurgical adecvate drenajul, cusătura, pansamentele şi bandajele.
situaŃiei
C.6. Aplică măsurile de 6.1 Principalele urgenŃe chirurgicale :

prim ajutor până la (definiŃie,tablou clinic, măsuri de prim ajutor,
sosirea unei echipe de complicaŃii )
intervenŃie specializată. Abdomenul acut chirurgical,apendicita acută,
hemoragiile, şocul ,traumatismele
,arsurile,electrocuterea .
6.2 Măsuri de prim ajutor: Resuscitarea cardio-
respiratorie, hemostaza, reechilibrarea
hidroelectrolitică.
6.3 Monitorizarea : respiraŃiei, pulsului şi a
tensiunii arteriale.
CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare :

Modulul BOLI CHIRURGICALE poate fi parcurs în mod independent.
- elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ;
- elevii au stiluri diferite de învăŃare ;

Nivelul 3 avansat
- elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ;
- este necesară alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea,
- informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.
invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea,
conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea,
studiul de caz .
invăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a componentelor serviciului
chirurgical,a instrumentarului, exercitii de utilizare a nomenclaturii chirurgicale,
,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaŃiile de laborator din perioada
preoperatorie-de rutină,suplimentare,conduita preoperatorie din punctul de vedere al
investigaŃiilorde laborator în caz de: ulcer gastic şi duodenal, litiază biliară,fracturi
,pancreatite, ocluzie intestinală etc.), proiect (exemple : efectuarea pansamentelor,
bandajelor -materiale tipuri şi.etape de execuŃie.)
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe
pentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii.
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a
se asigura un nivel unitar de pregătire.

Nivelul 3 avansat
nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată ,
a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul.
desfăşura astfel: 2 ore/ săptămână de teorie/semestrul II şi 84 ore/semestrul II de pregatire
practică .
teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi
abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în
tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Prezentarea temelor se va face
succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de laborator.
În cazul investigaŃiilor de laborator specifice afecŃiunilor chirurgicale prezentate în
cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificările patologice,scopul, şi
situaŃiile în care sunt utile,fără a se mai descrie metoda în sine,aceasta fiind obiectul altor
module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de şcolarizare.

Nivelul 3 avansat
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea

în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru
viitorii “ asistenŃi medicali de laborator”.
privind BOLILE CHIRURGICALE .
Se pot utiliza ca metode de învaŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme
reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale
trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete video, diapozitive,
planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.
Sugestii Bibliografice :
1. Dr. MIRCEA CONSTANTINESCU – CHIRURGIE: specialităŃi inrudite;nursing în

chirurgie.,Ed.UNIVERSUL, Bucureşti.
2. Conf.dr.P. SIMICI – PATOLOGIE CHIRURGICALĂ ŞI MICĂ CHIRURGIE(pentru

cadre medii),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1974
3. LUCREłIA TITIRCĂ – URGENłELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru

asistenŃii medicali),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1994
4. Prof. dr. FLORIAN POPA , Dr .HORIA GILORTEANU – CHIRURGIE,vol.I,

Ed.NAłIONAL ,Bucureşti,1998.

Nivelul 3 avansat
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI
CURRICULUM
ANUL II
BUCURESTI
2007

Nivelul 3 avansat
Modulul I: MANAGEMENTUL CALITĂłII
Notă introductivă
Modulul MANAGEMENTUL CALITĂłII se studiază pe parcursul anului al II-lea, al şcolii

postliceale pentru realizarea pregătirii de specialitate specifică domeniului Sanatate si
asistenta pedagogica, în vederea obŃinerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical de
laborator. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore de instruire teoretică si 24
de ore pregatire practica prin laborator tehnologic. Modulul va dezvolta competenŃele din
unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie MANAGEMENTUL CALITĂłII.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde
formula unui parteneriat între şcoală şi firme (societăŃi) acreditate să gestioneze probleme
specifice de asigurarea şi managementul calităŃii, dar se au în vedere resursele locale pentru
instruire: baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu agenŃii economici, cerinŃele locale
pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical de laborator
Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităŃi de analiză, de interpretare, de
aplicare şi de implementare a sistemului de management al calităŃii pentru lucrările din
domeniu.
Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în
Standardul de pregătire profesională. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de
pregătire profesională specific calificării.
Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuŃia propriei activităŃi, de
asigurarea calităŃii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăŃire a
calităŃii, dar şi de evaluare a cerinŃelor impuse pentru domeniul Sanatate si asistenta
pedagogica.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta

corespunzatoare modulului :
1. Precizeaza principiile de management al calitatii
2. Efectueaza controlul statistic
3. Actioneaza pentru mentinerea sistemului de asigurarea calitatii
4. Aplica tehnici de imbunatatire continua a calitatii
Nivelul 3 avansat

Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL CALITATII ( 60 de ore din care 24 de ore de
pregatire practica)
Nr. Unitatea de ConŃinuturi
crt. competenŃă CompetenŃe
1. Managementul C. 1. Precizează 1.Principiile de management al calităŃii:
calităŃii principiile orientarea către client, leadership, implicarea
de management al personalului, abordarea procesuală, abordarea
calităŃii sistemului de către management, îmbunătăŃirea
continuă, abordarea concretă în luarea
deciziilor, relaŃii reciproc avantajoase cu
furnizorii.
2. FuncŃiile managementului calităŃii :
planificarea calităŃii, organizarea activităŃilor
referitoare la calitate, coordonarea activităŃilor
referitoare la calitate, antrenarea personalului
pentru realizarea obiectivelor calităŃii, Ńinerea
sub control a calităŃii, asigurarea calităŃii,
îmbunătăŃirea calităŃii.
C. 2. Efectuează 3. Elementele controlului statistic: caracteristica

controlul statistic controlată, lot, mărime eşantion, reguli de
extragere a eşantionului, plan de control, grad
de severitate, nivel de calitate acceptabil
(AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere.
4. Etape ale controlului statistic: extragerea
eşantionului, determinarea caracteristicii
conform procedurii specifice, compararea
caracteristicii controlate cu condiŃiile din
standarde, identificarea defectelor, compararea
numărului de defecte identificate cu cifra de
acceptare/de respingere.
5. Măsurile care se impun în urma efectuării
controlului statistic: acceptare/ respingere lot de
produse trecerea la alt plan de control (alt grad
de severitate, AQL).
C. 3. .AcŃionează pentru 6. CerinŃele pentru implementarea unui sistem

menŃinerea sistemului de asigurarea calităŃii: proceduri, manualul
de asigurarea calităŃii calităŃii, satisfacerea clienŃilor, costuri,
standarde de firmă, legislaŃie, feed-back, grafice
de documentare.
7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe
metode statistice, mentenanŃă, planificarea
întreŃinerii, urmărirea parametrilor de
funcŃionare- interpretarea lui.
8. Factori care afectează costurile calităŃii:

Nivelul 3 avansat
rebuturi, recondiŃionări, reparaŃii, produse

neconforme, reclamaŃii clienŃi, produse
returnate, penalizări pentru întârziere,
despăgubiri pentru daune.
C. 4. Aplică tehnici de 9. Conceptul de îmbunătăŃire continuă a

îmbunătăŃire continuă calităŃii..
a calităŃii 10. Strategii de îmbunătăŃire a calităŃii: strategia
Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-
verifică-acŃionează), principiul “zero defecte”.
11. Ghid pentru îmbunătăŃirea calităŃii conform
standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
specifice domeniului de activitate.
12. Instrumente de îmbunătăŃire a calităŃii:
instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele
calităŃii (grafice, diagrame, histograme, fişe de
control statistic).

Parcurgerea conŃinuturilor modulului MANAGEMENTUL CALITĂłII se va realiza
integral, parcurgând tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile , dar abordarea
acestora trebuie să fie flexibilă şi diferenŃiată, Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire şi de
nivelul de performanŃă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea Asistent
medical de laboraor.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor proiecta activităŃi de învăŃare
centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a
deprinderilor de analiză, interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităŃii. Orele de
instruire teoretică se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate
cu material didactic corespunzător: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem,
operaŃionale, instrucŃiuni de lucru, colecŃie de reglementări tehnice şi normative specifice
construcŃiilor şi instalaŃiilor, proiecte pentru construcŃii şi instalaŃii, fişe de lucru, fişe de
autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaŃii pe tipuri de machete care
vizează sistemul de management al calităŃii.
-elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor
-elevii învaŃă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare
-elevii au stiluri diferite de învăŃare
Nivelul 3 avansat
-elevii participă cu cunoştinŃele lor, dobândite anterior, la procesul de învăŃare

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele
noi şi pentru ordonarea lor
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
relevantă. O competenŃă se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează
evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea
atingerii competenŃelor.
Proiectarea evaluării competenŃelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a
modului de evaluare.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării
fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP- ul stabileşte un
nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire.

teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi
anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se
facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile .
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare
materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanŃă deosebită în realizarea
corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii Asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităŃilor privind
proiectarea şi implementarea sistemului calităŃii, pe baza documentaŃiei tehnice de specialitate
din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităŃii. Principii
fundamentale şi vocabular, SR EN ISO 9000:2001 CerinŃe, PS – Proceduri de sistem, PG –

Nivelul 3 avansat
Procedura generală, PO – Proceduri operaŃionale, IL – InstrucŃiuni de lucru, Înregistrări,

STAS- uri în vigoare.
Modulul II: BIOCHIMIE MEDICALA
Notă introductivă
Modulul BIOCHIMIE MEDICALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru
de competenta specifica BIOCHIMIE MEDICALA . Modulul are alocate 120 de ore din care 72
de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul
de pregatire profesionala specific calificarii.

modulului:
1. Descrie componentele chimice ale organismului uman
2. Caracterizeaza metabolismul organismului uman
3. Precizeaza importanta enzimelor, vitaminelor, hormonilor in functionarea
organismului
4. Specifica rolul apei in organism a proceselor hidroelectrolitice si a echilibrului acido-
bazic
5. Aplica cunostintele generale de biochimie in definirea necesarului nutritiv al
organismului

Nivelul 3 avansat

Unitatea de competenta : BIOCHIMIE MEDICALA ( 120 de ore din care 48 de ore de
pregatire practica)
Nr.
competenŃă
1. Biochimie C. 1. Descrie 1.1. Identificarea componentelor chimice ale

medicala componentele organismului:substante organice, lipide, glucide,
chimice ale acizi nucleici, substante organice, apa, saruri
organismului minerale.
1.2. Descrie si exemplifica principalele caracteristici
ale acestora:
AAC: structura si denumire, proprietati fizice,
proprietati chimice.
Proteine: structura (primara, secundara) ce asigura
diversitate moleculara si specificitate de
forma; proprietati generale: solubilitate
electrochimica, denaturare; clasificarea
proteinelor: fosfoproteine, glicoproteine,
lipoproteine, cromoproteine,
metaloproteine, nucleoproteine; proteine
plasmatice: serumalbumina,
imunoglobulinele; hemoproteine,
hemoglobina; notiuni de biosinteza a
proteinelor.
Glucide: structura, clasificare, proprietati fizice si
chimice.
Lipide: rolul lor in organism; principalele grupe –
gliceride, fosfogliceride, sfingolipide;
lipidele plasmatice;
Ceride: acizi grasi (saturati, nesaturati) – structura,
proprietati fizico – chimice;
Acizi
nucleici: structura, proprietati fizico – chimice
Apa: controlul si repartitia ei in organism,
proprietati fizico – chimice
Saruri
minerale: identificare si structura principalelor saruri
minerale din organism, rolul lor in
organism
C. 2 Caracterizeaza 2.1. Metabolism:

Nivelul 3 avansat
metabolismul - definitie,
organismului uman - tipuri de metabolism – anabolism si
catabolism – caracteristici,
- metabolism bazal, definitie;
2.2. Caile de metabolizare ale glucozei:
- rolul glucozei in organism;
- digestia si absorbtia glucidelor – normal si cu
deficite enzimatice;
- glicoliza – mecanism, bilant energetic,
- ciclul Krebs – mecanism si reglare;
- gluconeogeneza;
- mecanismul glicogenului, fructozei,
galactozei.
2.3. Cai de metabolizare ale proteinelor si acizilor:
- digestia proteinelor si absorbtia acizilor;
- catabolismul acizilor: dezaminare oxidativa si
ciclul urogenetic;
- biosinteza ureei;
- realtia dintre ciclul urogenetic si ciclul acizilor
tricarboxilic;
- metabolizarea amoniacului, boli cauzate de
deficit in metabolizare;
- catabolismul acizilor: utilizarea scheletelor de
carbon (aspecte generale, boli cauzate de
defecte in utilizarea scheletului de carbon);
- sinteza creatininei;
- biosinteza hemului (porfiriile, catabolismul
hemului, bilirubina).
2.4. Metabolismul nucleotidelor purice si
pirimidinice:
- biosinteza “de novo” a nucleotidelor;
-catabolismul nucleotidelor;
- patologia metabolismului nucleotidelor.
2.5. Metabolismul lipidelor:
- digestia si absorbtia;
- metabolismul acizilor grasi;
-metabolism triacilglicerali (trigliceride);
- metabolismul colesterolului.
C. 3. Precizeaza
importanta 3.1. Enzimele:
enzimelor, - definitie, rolul lor in organism (capacitatea
vitaminelor, catalitica);
hormonilor in - specificitatea enzimelor: de reactie,
functionarea substanta stereochimica;
organismului - structura enzimelor: structura proteica,
structura heteroproteica, sisteme
multienzimatice, izoenzime;
- cinetica enzimatica: viteaza de reactie,
Nivelul 3 avansat
influenta pH – ului si a temperaturii in

activitatea enzimelor, influenta
concentratiei enzimei/a substratului,
inhibitia activitatii enzimatice;
- reglarea biosintezei si activitatii enzimelor;
- clasificarea si denumirea enzimelor
3.2. Vitamine si coenzime:
- definitie, rol in organism,
- clasificarea vitaminelor – hidrosolubile si
liposolubile – Vit. B1, B2, PP, B6, Acid
pantotenic si coenzima A, Biotina, B12,
Acid folic, C si Vit. A, D, E, K.
3.3. Hormonii:
- definitie,
- receptori hormonali,
- mecanismul de actiune a hormonilor;
- hormoni tiroidieni, hormoni calcitotropi,
hormoni pancreatici, hormoni
gastrointestinali, hormoni medulosuprarenali
si corticosuprarenali, hormoni sexuali,
hormoni hipofizari si hipotalamici, hormoni
epifizari, endorfine, interleukine, interferoni
- strucura, rol, reglare.
C. 4. Specifica rolul 4.1. Apa:

apei in organism a - continut si sectoarele hidrice (intra si
proceselor extramoleculare) ale organismului;
hidroelectrolitice si a - echilibrul apei in organism
echilibrului acido - - proprietatile apei – structura si polaritate, apa
bazic ca dizolvant.
4.2. Procese hidrelectrolitice:
- ionizarea apei;
- reactia solurilor si pH- ul lor;
- specii de acizi si baze – teoria lor
4.3. Echilibrul acido-bazic:
- mecanisme de baza,
- sistemul tampon acidului carbonic – carbonat;
- sistemul tampon al proteinelor.
C. 5. Aplica 5.1. Nutritia:

cunostintele generale - ca baza biochimica si fiziologica a
de biochimie in alimentatiei;
definirea necesarului - necesarul nutritiv;
nutritiv al - cheltuiala de energie;
organismului. - compozitia si energia ratieie alimentare;
5.2. Principiile nutritive:
- glucidele: mod de prezentare, rol si surse;
- lipidele: insusiri specifice ce reclama
prezenta in ratia alimentara, rol si surse;
Nivelul 3 avansat
- proteine: rol si surse, acizi esentiali si

neesentiali, valoare biologica sau metabolica;
- vitaminele: necesarul zilnic in functie de
varsta, sex, stare fiziologica, activitate, surse
si rol;
- minerale: rol biochimic si fiziologic,
macromineralele si oligomineralele (Ca, P,
Na, Cl, Mg, Cr, Cu, S, Fe, Zn, etc.)
5.3. Principalele produse alimentare:
- de origine animala si vegetala;
- lapte si derivati: continut in proteine, glucide,
lipide, vitamina, minerale;
- oua – lipide, proteine, vitamine;
- carnea: proteine (miozina), minerale,
vitamine, lipide;
- peste; proteine, lipide (acizi esentiali);
- cereale; produse, lipide, glucide, minerale;
- faina si paine: glucide;
- legume: glucide, vitamine, minerale;
- fructe: glucide, vitamine, minerale;
- produse zaharoase;
- bauturile.

Modulul BIOCHIMIE MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, insa este mai
eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA
Pentru atingerea competentelor :erercitii de identificare a principalelor constituenti
chimici ai organismului; relatiile dintre caile metabolice ale diferitelor constituenti organici;
proiecte de luciu (avidominaze, hiper si hipofunctii endocrine, boli metabolice prin deficit
enzimatic); elaboreaza pe baza cunostintelor acumulate ratiile alimentare in diferite afectiuni.

Nivelul 3 avansat
de pregatire.
desfăşura astfel: 4 ore de teorie/saptamana/semestrul I si 48 de ore de pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
continuturile.
privind BIOCHIMIE MEDICALA .
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: centrifuga, sticlarie de
laborator (baloane, pipete gradate, cilindrii gradati, eprubete, biureta ) pipete automate, pH
metru, colorimetru, fotometru, sistem pentru electroforeza.

Nivelul 3 avansat
Modulul III: TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA
Notă introductivă
Modulul TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA face parte din pregatirea spcifica din anul II,
pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc abilitatile din
unitatea de competenta de baza TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA . Modulul are alocate 120
de ore din care 36 de ore de teorie si 84 de ore de pregatire practica.
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul
de pregatire profesionala specific calificarii.

modulului:
1. Identifica metodele biochimice folosite in laboratorul clinic

2. Aplica metodele biochimice in determinarea constantelor biologice ale sangelui
3. Aplica metodele biochimice in determinarea constantelor fiziologice ale urinei si a
altor lichide biologice
4. Interpreteaza valoarea rezultatelor din analizele de biochimie

Unitatea de competenta : IMUNOLOGIE MEDICALA ( 120 de ore din care 84 de ore de
pregatire practica)
Nr.
competenŃă
1. Tehnici de C. 1. Identifica 1.1. Metode fotometrice – principiul de lucru,

biochimie metodele biochimice aplicatii:
clinica folosite in laboratorul - colorimetrice vizuale;
clinic - electrocolorimetrice,
- turbidimetrice;
- spectrofotometria in UV;
- spectroscopia de absorbtie atomica
1.2. Metode de fluorescenta – principiul de lucru,
aplicatii
1.3. Metode electrice – principiul de lucru, aplicatii
- pH-metria;
- electroforeza (pe hartie, in gel, in acetat de
celuloza;
- imunoelectroforeza
Nivelul 3 avansat
1.4. Metode cromatografice – principiul de lucru,

aplicatii
1.5. Masuri de protectia muncii in laborator

- echipamentul de protectie;
- accidente posibile si masurile de prevenire a
lor
C. 2Aplica metodele 2.1. Recoltarea produselor biologice:

biochimice in - probele de sange (ora recoltarii; felul sangelui
determinarea venos, capilar; tehnica de recoltare – pregatirea
constantelor pacientului, pozitia de recoltare si locul
biologice ale punctiei, materiale folosite: garou, ac,
sangelui container, vata, alcool; etapa pregatirii probelor
inregistrarea probelor pacientilor, centrifugarea
probelor biologice.
- probele de urina (ora recoltarii, tipul de testari
– calitative, cantitative; inregistrarea probelor;
pregatirea probelor pentru analiza
2.2. Sangele / urina: prezentare generala,

constituenti, valori normale:
2.2.1.Determinarea principalilor constituenti organici

(principiul metodei, calcularea rezultatelor, valori de
referinta – normale, patologice, observatii):
- determinarea glicemiei: metoda colorimetrica cu
o- toluidina, metoda enzimatica;
- determinarea colesterolului total: metode

Rappaport, metoda enzimatica colorimetrica;
- determinarea HDL – colesterol: metoda
enzimatica colorimetrica;
- determinare trigliceride: metoda enzimatica;
- determinare uree: metoda enzimatica, metoda
enzimatica cinetica in UV
- determinare acid uric: metoda standardizata
(acid fosfowolframic), metoda enzimatica;
- determinarea creatininei: metoda colorimetrica
Jaffe;
- determinarea bilirubinei: metoda Jendrassik:
- determinarea proteinelor: metoda colorimetrica,
metoda electroforetica;
- dozarea fibrinogenului: metoda de referinta –
gravimetrica, metoda Richterich – fotometrica,;
- determinarea fosfatazei alcaline: metoda
Nivelul 3 avansat
cinetic-colorimetrica-acida, metoda
colorimetrica;
- determinarea transaminazelor: metoda
enzimatica;
- determinarea amilazei: metoda Wohlgemuth,
metoda enzimatica;
- determinarea lactatdehidrogenezei: metoda
cinetica;
- determinare GGT: metoda enzimat-
colorimetrica;
2.2.2.Determinarea principalilor constituenti
anorganici: principiul metodei, calcularea
rezultatelor, valori de referinta, observatii:
- determinarea rezervei alcaline – Fe, Mg, Na, K,
Ca, P, U
C. 3. Aplica
metodele biochimice 3.1.Analiza urinei:
in determinarea - sumarul de urina: determinarea parametrilor
constantelor fizico-chimici (culoare, pH, densitate,
fiziologice ale urinei osmolaritate, volum); determinari: proteine,
si a altor lichide glucide, urobilinogen, pigmenti biliari, corpi
biologice cetonici, porfirine;
- “urina de 24h”: dozari cantitative de: proteine,
glucide, uree, acid uric, creatinina, Ca, Mg, Na,
K;
3.2.Sedimentul urinar:
- sedimentul neorganizat: saruri si acizi in urina
acida si bazica;
- sedimentul organizat: elemente celulare,
cilindrii, pseudocilindrii, alte elemente;
- calculi urinari: analiza compozitiei pe baza
solubilitatii si reactiilor de culoare.
3.3.Saliva:
- compozitie chimica, determinarea de saruri
minerale si mucina;
3.4. Sucul gastric:
- recoltare, caractere fizico-chimice normale;
- identificarea acidului clorhidric (reactia
Gunsburg),;
- dozarea aciditatii (titrare cu hidroxid de Na);
- determinarea pepsinei;
- determinarea uropepsinei;
- determinarea acidului lactic;
- determinarea sangelui in suc gastric (reactia
Adler)
3.5. LCR:
- compozitie, recoltare;
- determinarea proteinelor (reactia Pondy, reactia
Nonne – Appelt);
Nivelul 3 avansat
- determinarea albuminelor (metoda Sicord –

Cantaloube);
- determinarea glucozei;
- dozarea clorurilor.
C. 4. Interpreteaza
valoarea rezultatelor 4.1. Factori ce pot influenta valoarea rezultatelor:
din analizele de - factori metabolici si fiziologici,
biochimie - factori fizici, ambientali,
- interferente biologice – medicamente,
alimente,
tutun, cafea, etc.
4.2. Controlul calitatii:
- controlul intern de calitate (conditii de
executare, interpretare);
- controlul extern al calitatii (interpretare).
4.3. Interpretarea valorilor constantelor
biochimice ale produselor biologice:
- valori normale: sange, urina;
- valori hiper si hipo: semnificatia lor in
patologia medicala

Modulul TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA poate fi parcurs in mod independent, insa
este mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul BIOCHIMIE MEDICALA
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de genul:
proteine plasmatice: metode de determinare, observatii; modalitati de determinare a
metabolismului lipidic – determinare colesterol total, lipide totale, fractiuni de colesterol:
LDL, HDL, VLDL, trigliceride; implicatii practice a determinarii HDL si LDL colesterol in
riscul de infarct cardiac; determinari biochimice in diabetul zaharat – glicemii, glicozurii,
hemoglobina glicozilata, hiperglicemia provocata, etc.; determinari de clearance de uree si
creatinina – instrument de evaluare in bolile renale; enzimele serice: rol, indicatii in diferite
afectiuni (transaminaze, LDH, amilaze, etc.)

Nivelul 3 avansat
de pregatire.
continuturile.
privind TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA .
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: centrifuga, sticlarie de
laborator (baloane, pipete gradate, cilindrii gradati, eprubete, biureta ) pipete automate, pH
metru, colorimetru, fotometru, sistem pentru electroforeza.

Nivelul 3 avansat
Modulul IV : IMUNOLOGIE MEDICALA
Notă introductivă
Modulul IMUNOLOGIE MEDICALA face parte din pregatirea de specialitate din anul
II, pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta specifica IMUNOLOGIE MEDICALA . Modulul are
alocate 60 de ore din care 54 de ore de teorie si 6 ore de pregatire practica.
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu
standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

modulului:
1. Defineste mecanismele de aparare a organismului

2. Descrie relatia Ag – Ac
3. Caracterizeaza raspunsul imun
4. Interpreteaza situatia paradoxala a raspunsului imun in reactiile de
hipersensibilitate
5. Analizeaza aspectele generale ale inflamatiei

Unitatea de competenta : IMUNOLOGIE MEDICALA ( 60 de ore din care 6 ore de
pregatire practica)
Nr.
competenŃă
1. Imunologie C. 1. Defineste 1.1. Descrie mecanismul de rezistenta nespecific al

medicala mecanisme de organismului:
aparare a - bazele fizice (pielea si mucoasele, bariere de
organismului organ);
- factori umorali (proteine serice – complement,
interferon);
- factori celulari ( neutrofile si microfage)
1.2. Rezistenta nespecifica:
- imunitatea umorala,
- imunitatea celulara,
- clasificarea rezistentei specifice (imunitatea)
dupa origine: naturala (activa, pasiva);
artificiala (activa, pasiva).

Nivelul 3 avansat
1.3. Elaborarea raspunsului imun:

- interactiunea limfocit – macrofag;
- interactiunea limfocit – limfocit (tipuri de
limfocite; raspuns imun celular si umoral)
2.1. Antigenele:
C. 2 Descrie relatia - definitie, proprietati, conditii de antigenitate,
Ag - Ac clase, specificitate, principalele tipuri de Ag;
- utilizarea lor in practica medicala (exemplu:
Ag bacteriene, vaccinuri)
2.2. Anticorpii:
- definitie, actiune, structura, clase, rolul
claselor de Ac.
3.1. Raspunsul imun umoral (RIU) –

C. 3. Caracterizeaza anticorpogeneza; etapele elaborarii RIU:
raspunsul imun - informatia antigenica, recunoasterea ei, etape
de eliberare de Ac, memorie imunitara;
- teorie referitoare la elaborarea RI;
- dinamica, intensitatea si calitatea RIU.
3.2. Raspunsul imun celular (RIC) –
- caracteristici ale limfocitelor T; stimularea,
originea, populatiile de limfociteT;
- dinamica RIC, memoria imunologica,
limfokinele.
3.3. Imunodepresia:
a) definitie, imunodepresori - clasificare;
b) toleranta imunitara (naturala, dobandita,
mecanismele tolerantei dobandite);
c) autoimunitatea: definitie, conditii de
opozitie.
4.1. Hipersensibilitatea – definitie, tipuri

C. 4. Interpreteaza Tipul I: hipersensibilitatea imediata :
situatia paradoxala a - mecanism de desfasurare, mediatori chimici,
RI in reactii de profilaxie, atopia si relatia anafilactoida.
hipersensibilitate 4.2. Tipul II: hipersensibilitatea citotoxica:
- mecanism de producere, conditii de opozitie.
4.3. Tipul III: hipersensibilitatea cu complexe
imune Ag – Ac:
- mecanism de producere, reactia Arthus,
boala serului, boli cauzate de complexe
imune, hipersensibilitatea la medicamente,
desensibilizarea.
Nivelul 3 avansat
4.4. Tipul IV: hipersensibilitatea mediata celular:

- mecanism de producere, contact
hipersensibilizant, hipersensibilitatea la
tuberculina.
5.1. Inflamatia:
C. 5. Analizeaza - definitie, etiologie, tipuri de inflamatie:
aspectele generale - acuta (semne, substrat fiziopatologic si
ale inflamatiei morfopatologic, etape)
- cronica – proces inflamator cronic, tipuri
morfologice (inflamatia cronica nespecifica
si inflamatia granulomatoasa.
5.2. Mediatorii chimici ai inflamatiei amine
vasoactive, factori plasmatici, metaboliti, acid
arahidonic.
5.3. Procesul infectios:
- caracteristici, tipuri de boli;
- notiuni de epidemiologie (sursa de infectie,
cai de transmitere, organism receptiv, factori
favorizanti, profilaxia bolilor infectioase)

Modulul IMUNOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, insa este
mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul TEHNICI DE IMUNOLOGIE
MEDICALA
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.
invatare cu caracter practic aplicativ : - profilaxia bolilor si mecanisme de aparare
nespecifice; - vaccinuri – importanta, mod de preparare, accidente; - antigenele celulei
eucariote – tipuri, specificitati, importanta; - memoria imunitara – dinamica, importanta; -
autoimunitatea – studiul unor boli autoimune; conditii de aparitie, metode de investigare;
supresia imuna.
Nivelul 3 avansat

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa,
investigatia, proiectul.
desfăşura astfel: Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de laborator”.
privind IMUNOLOGIA MEDICALA .
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: lame microscop,
seruri monoclonale de grup AOB si Rh (D), seruri latex, imunoplaci, cititor strip-uri
(fotometru), incubator, agitator mecanic, teste de imunocromatografie.

Nivelul 3 avansat
Modulul V: TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA
Notă introductivă
Modulul TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA face parte din pregatirea de

specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul
se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specifica TEHNICI DE IMUNOLOGIE
MEDICALA . Modulul are alocate 120 de ore din care 36 de ore de teorie si 84 de ore de
pregatire practica.

modulului:
1. Caracterizeaza tipurile de reactii imunologice

2. Evalueaza functiile imune mediate celular sau umoral
3. Specifica importanta tehnicilor imunologice

Nivelul 3 avansat

Unitatea de competenta : TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA ( 120 de ore din care
84 de ore de pregatire practica)
Nr.
competenŃă
1. Tehnici de C. 1. Caracterizeaza 1.1. Reactii de aglutinare – principiul metodei,

imunologie tipurile de reactii materiale necesare, tehnica de lucru,
medicala imunologice interpretarea reactiei. (exemple – tehnici latex
de aglutinare)
1.2. Reactia de hemaglutinare specifica: principiul
reactiei, materiale necesare, tehnica de lucru,
surse de eroare (exemplificare – determinarea
gupelor sanguine si Rh, test Coombs)
1.2.1. Reactia de hemaglutinare indirecta (pasiva):
principiul metodei, materiale, tehnica,
observatie, reactia TPHA.
1.3. Reactia de precipitare: principiu, materiale,
tehnica de lucru, in mediu lichid (cantitativa si
calitativa), in mediu gelificat (agar) – in IDRS,
IDRD, imunoeletroforeza,
contraimunoelectroforeza – interpretare.
1.4. Reactia de fixare a complementului - principiul
metodei, materiale necesare, tehnica de lucru,
interpretarea rezultatelor.
1.5. Reactia de neutralizare – principiul metodei,
tehnici “in vivo” – IDR Schick si ‘in vitro” –
reactia ASLO
1.6. Reactii cu markeri:
- imunofluorescenta – principiul metodei,
materiale, tehnica de lucru: metoda directa si
indirecta, interpretare.
- analiza imunoenzimatica (ELISA) – principiu,
materiale necesare, tehnica de lucru, controlul
rezultatelor.
- analiza radioimunologica (RIA) – principiul
metodei, materiale necesare, tehnica de lucru,
interpretarea rezultatelor.
- chemoluminiscenta – principiul metodei,
tehnica de lucru, interpretare.

Nivelul 3 avansat
C. 2. Evaluarea unor 2.1. Explorarea functiei imune mediate umoral:

functii imune - dozarea cantitativa a imunoglobulinelor;
mediate celular si - determinarea de proteine serice patologice
umoral (proteina C reactiva (CRP), α fetoproteina,
crioglobulinele, factorul reumatoid, factori
antinucleari, etc.); identificarea prezentei
complexelor imune in circulatie (CIC);
proteinurii (imunoelectroforeza proteinelor
urinare, proteine Bence - Jones
2.2. Explorarea functiei imune mediate celular:
- precizarea numarului de limfocite si granulocite
PMN;
- determinarea procentului de celule
formatoare de rozete E;
- stabilirea procentului de
limfocite CD3, CD4 si CD8 (cu ajutorul
anticorpilor);
- evaluarea activitatii citotoxice a
celulelor NK si K;
- analiza functiilor fagocitare
ale macrofagelor, monocitelor, granulocitelor;
- inhibitia migrarii macrofagelor sau a
leucocitelor
(MIF, LIF);
- transformarea blastica a limfocitelor
stimulate in “vitro”;
- testarea functiilor secretorii
ale monocitelor sau macrofagelor (sinteza de
IL);
- evaluarea “in vivo” a reactiei grefa contra
gazda
C. 3. Specifica Importanta diagnosticului serologic in:

importanta tehnicilor 3.1. Bacteriologie:
imunologice - tehnici serologice pentru
identificarea agentului etiologic prin reactii de
aglutinare, precipitare, neutralizare, reactii cu
markeri (ELISA, IF) – (Exemple: identificarea
germenilor din genul Brucella, a antigenelor
meningococice de grup A, B, C, serotipuri de
Yersinia enterocolitica, de Shigella, Salmonella,
identificare de grup a streptococilor, identificare
cu imunofluorescenta a serotipurilor de
Escherichia coli, etc.
Nivelul 3 avansat
3.2. Virusologie:
- tehnici serologice de
hemaglutinare, RFC, neutralizare, IDRS,
aglutinare pasiva, imunoprecipitare
imunoenzimatica, radioimuna, etc.
(exemplificare: diagnosticul serologic in
hepatite virale A, B, C; virusneutralizarea in
diagnosticul infectiilor enterovirale, reactia de
hemoliza radiala, RFC si in diagnosticul
serologic pentru virusul gripal, rujeolic,
rubeolic, etc.; tehnici serologice: de triaj si
confirmare in detectia de virus HIV ½.)
3.3. Parazitologie:
- tehnici serologice de
imunodifuzie, aglutinare, cromatografie, reactii
cu markeri sau teste intradermice;
Exemplificare: toxoplasmoza (RFC,
imunofluorescenta indirecta, IDR); Malaria
(imunofluorescenta indirecta); Hidatidoza
(reactii de precipitare, imunofluorescenta
indirecta); Trichineloza (reactia de precipitare,
imunofluorescenta indirecta).
3.4. Micologie:
- intradermoreactia;
imunocitochimie – in citodiagnosticul
cancerului.
3.5. Hematologie:
- detreminarea grupelor sanguine
si Rh – reactii de hemaglutinare;
- determinarea de anticorpi imuni (antileucocitari,
antitrombocitari si antieritrocitari);
- determinarea grupelor leucocitare – sistemul
HLA;
- cercetarea celulelor de lupus eritematos
diseminat;
- Seroterapia cu Ig anti-D pentru prevenirea
izoimunizarii mamelor Rh negative ce nasc
copii Rh pozitivi

Nivelul 3 avansat

Modulul TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs in mod
independent, insa este mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul
IMUNOLOGIE MEDICALA
invatare cu caracter practic aplicativ; activitati de invatare cu caracter interactiv, activitati
de invatare cu caracter practic: – teme si proiecte – tehnici imunologice de studiu ale
anemiilor hemolitice; izoimunizarea la gravide; serologia reumatismului; valoarea
diagnostica si prognostica a unor teste imunologice.
anului scolar.

Nivelul 3 avansat
privind TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA .
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: lame microscop,
seruri monoclonale de grup AOB si Rh (D), seruri latex, imunoplaci, cititor strip-uri
(fotometru), incubator, agitator mecanic, teste de imunocromatografie.

Nivelul 3 avansat
Modulul VI: BACTERIOLOGIE
Notă introductivă
Modulul BACTERIOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea : asistent medical de laborator.
În modulul BACTERIOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă
specifică BACTERIOLOGIE . Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore de teorie
şi 48 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură
dobândirea competenŃelor descrise în standardul de pregătire profesională. Programa
şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

modulului:
1. Analizează principalele caracteristici ale bacteriilor

2. Prezintă flora microbiană normală a corpului uman şi importanŃa
acesteia
3. Identifică şi caracterizează mijloacele de apărare ale organismului
împotriva agresiunii microbiene
4. Analizează principalele grupuri de bacterii cu potenŃial patogen la om
5. Aplică normele de prevenire a transmiterii infecŃiilor şi metodele de
combatere a organismelor patogene

Unitatea de competenta : BACTERIOLOGIE ( 120 de ore din care 48 de ore de
laborator tehnologic)

crt. competenŃă
1. Bacteriologie C. 1. Analizează 1.1. Morfologia bacteriilor

principalele 1.1.1. Forma bacteriilor
caracteristici ale 1.1.2. Dimensiunile bacteriilor
bacteriilor 1.1.3. Modul de grupare a bacteriilor
1.1.4. Structura celulei bacteriene (aparatul nuclear,
citoplasma, membrana citoplasmatică, peretele
celular, formaŃiunile extraparietale, sporii)
1.2.Fiziologia bacteriilor
1.2.1. CompoziŃia chimică a celulei bacteriene (apa,
sărurile minerale, substanŃele organice)
1.2.2. Metabolismul bacterian (catabolism,
anabolism, metabolism energetic)
1.2.3. ÎnmulŃirea bacteriană (creşterea, multiplicarea,
Nivelul 3 avansat
curba de dezvoltare)
1.3. AcŃiunea factorilor fizici şi chimici asupra
bacteriilor
1.3.1. Factori fizici (temperatura, radiaŃiile)
1.3.2. Factori chimici:
-substanŃe cu acŃiune asupra membranei
citoplasmatice (fenolul, derivaŃii acestuia, detergenŃii
etc)
-substanŃe care denaturează proteinele (acizi, baze,
alcooli etc)
-substanŃe care inhibă enzimele bacteriene (agenŃi
alchilanŃi, sărurile metalelor grele, coloranŃi etc)
2.1. Flora microbiană a corpului:

C.2. Prezintă flora 2.1.1. Clasificare: autohtonă şi alohtonă
microbiană normală 2.1.2. PoziŃionare şi structură:
a corpului uman şi -pielea: flora permanentă (Streptococcus epidemidis,
importanŃa acesteia micrococi), flora temporară (Stafilococcus aureus,
Streptococcus pyogenes), infecŃiile bacteriene ale
pielii (exogene, endogene)
-tractul digestiv: cavitatea bucală (streptococii
viridans), stomacul (streptococii, stafilococii,
lactobacilii), intestinul subŃire (lactobacilii,
enterococii), colonul (Bifidobacterium, Clostridium
perfringens etc)
-tractul respirator: flora (stafilococi, streptococi
viridans); infecŃii (pneumonie lobară,
bronhopneumonie, abcesele)
-tractul uro-genital: uretra (stafilococi, micrococi
etc), vagin (lactobacili, streptococul grup B)
2.2. ImportanŃa:
2.2.1. ProprietăŃi benefice: împiedică colonizarea cu
bacterii patogene, produce vitamine (B1, B2, B6, K
etc), stimulează digestia etc
2.2.2. AcŃiuni dăunătoare: îmbolnăviri, producerea de
substanŃe cancerigene
3.1. Procesul infecŃios:

C. 3. Identifică şi 3.1.1. DefiniŃie
caracterizează 3.1.2. Etape: incubaŃia, etapa de debut, perioada de
mijloacele de apărare stare, convalescenŃa, vindecarea (posibil
Nivelul 3 avansat
ale organismului cronicizarea)

împotriva acŃiunii 3.2. Factorii:
microbiene 3.2.1. Factorii determinanŃi: sursa de infecŃie, calea
de transmitere, organismul receptiv
3.2.2. Factorii favorizanŃi: naturali, de mediu,
economico-sociali, etc.
3.3. Mijloacele de apărare:
3.3.1. RezistenŃa naturală (nespecifică):
-factorii care asigură rezistenŃa naturală: bariere
anatomice, factori umorali, factori celulari şi tisulari,
microbiocenoze, febra
-procesul fagocitozei: celule implicate în acest
proces, etapele procesului
-inflamaŃia
3.3.2. RezistenŃa specifică (imunitatea):
-antigenele: definiŃie, structură, clasificare
-anticorpii: definiŃie, clasificare
-imunitatea umorală (limfocitele B)
-imunitatea mediată celular (limfocitele T)
-imunitatea activă: naturală, artificială
-imunitatea pasivă: seroprofilaxie, seroterapie
4.1. Principalele grupuri de bacterii ( caracterizate

C. 4. Analizează din punct de vedere al habitatului, caracterelor
principalele grupuri morfotinctoriale, de cultură, biochimice şi de
de bacterii cu metabolism, rezistenŃei la agenŃi fizici, chimici şi
potenŃial patogen la biologici, patogenităŃii, imunităŃii, tratamentului,
om profilaxiei):
4.1.1. Cocii Gram-pozitivi: Stafilococul,
Streptococul, Pneumococul
4.1.2. Cocii Gram-negativi: Meningococul,
Gonococul
4.1.3. Bacilii Gram-negativi: Familia
Enterobacteriaceae (bacilul coli, genul Salmonella,
bacilul Proteus, genul Klebsiella, bacilul dizenteric),
vibrionul holeric
4.1.4. Bacili Gram-pozitivi: bacilul cărbunos
4.1.5. Bacili identificabili prin coloraŃia Ziehl-

Nielsen: bacilul tuberculos, bacilul leprei
4.1.6. Bacterii anaerobe: bacilul tetanic, bacilul
gangrenei gazoase, bacilul botulinic
4.1.7. Spirochete: genul Treponema, Leptospira,
Borrelia
Nivelul 3 avansat
4.1.8. Rickettsiile
4.1.9. ToxiinfecŃiile alimentare:
-produse de: Salmonella, Shigela, Escherichia coli,
Proteus, stafilococi, streptococi, germeni aerobi
formatori de spori ( Bacilul subtilis etc), germeni
anaerobi formatori de spori ( Bacilul perfringens etc)
-căi de transmitere
-profilaxie
4.2. Profilaxia infecŃiei:
4.2.1. Prin neutralizarea surselor de infecŃie
4.2.2. Prin întreruperea căilor de transmitere
4.2.3. Prin protecŃia gazdei receptive
5.1. Combaterea bacteriilor patogene prin

C.5. Aplică normele intermediul substanŃelor cu efect bacteriostatic şi
de prevenire a bactericid
transmiterii 5.2. SubstanŃe antimicrobiene:
infecŃiilor şi 5.2.1. Antibiotice: definiŃie, rol
metodele de 5.2.2. Chimioterapice: definiŃie, rol
combatere a 5.2.3. Criterii de clasificare:
organismelor -după origine: compuşi naturali, compuşi de
patogene semisinteză, compuşi de sinteză
-după tipul acŃiunii: bactericide, bacteriostatice
-după spectrul de acŃiune: îngust şi larg
-după structura chimică: beta-lactam,
aminoglicozide, tetracicline, sulfamide etc

Modulul BACTERIOLOGIE poate fi parcurs în mod independent.
principii moderne ale educaŃiei :
- elevii invaŃă când fac ceva si când sunt implicaŃi activ in procesul de invăŃare
- elevii au stiluri diferite de invăŃare
- elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare
informaŃiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

învăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode: observaŃia,
descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, proiectul.

Nivelul 3 avansat

invăŃare cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a organismelor patogene la
om, exerciŃii de grupare a diferitelor bacterii în funcŃie de criterii date, rezolvarea de fişe
de lucru (exemple: compararea structurii şi fiziologiei diferitelor tipuri de bacterii, căile
de prevenire şi combatere a bacteriilor).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe de
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregătire.
nefiind relevanta. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfarşitul lui se
anului scolar.
Se recomandă urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematică
a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile faŃă de o
sarcină dată şi a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia,
proiectul.
desfăşura astfel: 4 ore/ săptămână de teorie/ semestrul II şi 48 ore/semestrul II de instruire
practică prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numărului de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul
de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programa să se facă în ordinea stabilită în tabelul
de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.
Instruirea se va realiza în cabinete si laboratoare cu o bună dotare materială.
Instruirea în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzatoare a
competenŃelor pentru viitorii “ asistenti medicali de laborator”.
privind BACTERIOLOGIA. .
Se pot utiliza ca metode de invăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul in grup care stimulează spiritul critic
şi creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la
probleme reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Nivelul 3 avansat
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: cataloage, poze,
casete video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,
etc.
Bibliografie:
• Buiuc D. – Microbiologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

• Debeleac L., Popescu-Drânda M.C. – Microbiologie, Ed. Medicală AMALTEA,
Bucureşti, 2003.
• Dimache G., Panaitescu D. – Microbiologie şi parazitologie medicală, Ed.
Uranus, Bucureşti, 1994.
• DorobăŃ O. – Bacteriologie medicală, Ed. PRINTECH, Bucureşti, 1999.
• Ivanof A., Ciupe M., Saşcă C., Vancea D. – Microbiologie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.

Nivelul 3 avansat
Modulul VII: TEHNICI DE BACTERIOLOGIE
Notă introductivă
Modulul TEHNICI DE BACTERIOLOGIE face parte integranta din curriculumul ce

are la baza standardul de pregătire profesionala in calificarea asistent medical de
laborator si corespunde unităŃii de competenŃă specializate TEHNICI DE
BACTERIOLOGIE.
Modulul are alocate un număr de 120 de ore din care 54 de ore de teorie si 66 de ore
de pregatire practica
Curriculumul se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională.

modulului:
1. Asigură condiŃiile necesare pentru aplicarea tehnicilor specifice.

2. Caracterizează tehnicile de prelevare si transport.
3. Recunoaşte tehnicile de examinare a produselor patologice.
4. Aplica tehnici pentru izolarea si identificarea agentului patogen.
5. Aplica tehnici de preparare a coloranŃilor si tehnica coloraŃiei.
6. Utilizează tehnici de preparare a mediilor de cultura.
7. Efectuează antibiograma.
Tabelul de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor.

Unitatea de competenŃă: TEHNICI DE BACTERIOLOGIE (120 de ore din care
66 de pregatire practică)
Unitatea de CompetenŃe ConŃinuturi tematice

competenŃă
C1 Asigura 1.1. Norme de sănătate si
condiŃiile necesare securitate a muncii si norme PSI
pentru aplicarea specifice tehnicilor microbiologice,
tehnicilor specifice. conform legislaŃiei in vigoare:
• Regimul antiepidemic:
- barierele antiinfecŃioase primare,
secundare, terŃiare;
- boxele de siguranŃa antiepidemica;
- precauŃii la manipularea
substanŃelor chimice cu risc;
Tehnici de - precauŃii la îndepărtarea
bacteriologie chimicalelor uzate;
- masuri la vărsarea accidentala a
chimicalelor fluide;
- siguranŃa fata de curentul electric;
- prevenirea si stingerea incendiilor.
Nivelul 3 avansat
1.2. Aparatura si materialele

folosite in laborator
• Materiale: anse bacteriologice, pipete
Pasteur si pipete gradate, lame si lamele
de microscop, tampoane, pense, baghete
de lemn, eprubete, cutii Petri, cupe de
centrifuga, borcane separate pentru
pipete si material mic de laborator,
contaminat, etc.
• Aparatura: Microscoape, incubator,
frigider, trompa de apa, etuve, autoclav,
balanŃa analitica, centrifuga, aparat
pentru distilat apa, aparatura specifica
pentru identificare bacteriana, etc.
1.3. Metode de sterilizare:
• Sterilizarea prin căldura uscata:
- încălzirea la roşu;
- flambarea;
- incinerarea;
- sterilizarea prin aer cald.
• Sterilizarea prin căldura umeda:
- sterilizarea la peste 1000C
- sterilizarea fracŃionata
• Sterilizarea prin filtrare
• RadiaŃiile ultraviolete
• Controlul eficientei sterilizării
• Prezervarea sterilităŃii materialelor
1.4. SubstanŃe si reactivi utilizaŃi:
• Medii de cultura: lichide, solide,
diferenŃiale, selective
• ColoranŃi si reactivi folosiŃi in
bacteriologie
• SubstanŃe chimice folosite in
bacteriologie
• Truse de identificare bacteriologica
• Tulpini de referinŃa pentru controlul de
calitate al testelor de sensibilitate.
C2 Caracterizează 2.1. Tipuri de produse patologice:
tehnicile de - hemocultura, lichidul cefalorahidian;
prelevare si - exudate si transudate seroase;
transport. - secreŃii purulente din colecŃii deschise;
- secreŃii din colecŃii profunde;
- secreŃia oculara;
- secreŃia otica;
- secreŃiile cailor respiratorii superiore
Nivelul 3 avansat
- lichidul gastric, duodenal, bila;

- secreŃia vaginala;
- secreŃia uretrala;
- secreŃia din şancrul venerian;
- coprocultura;
- probe de exereza chirurgicala si
necroptice;
- urocultura.
2.2. Materiale si medii folosite pentru
prelevare si transport:
• Materiale:
- recipiente sterile in funcŃie de prelevat;
- tampoane sterile pentru exudate naso-
faringiene;
- seringi de unica folosinŃa
- eprubete sterile, etc.
• Medii de conservare si transport:
- medii pentru hemocultura: bulion
infuzie, bulion tripticază – soia;
- mediu pentru coprocultura: Carry-
Blair;
- mediu pentru exudate naso-faringiene:
Amies, etc.
2.3. CondiŃii de prelevare:
- alegerea momentului optim pentru
recoltare
- aplicarea masurilor de protecŃie si de
asepsie riguroasa
- utilizarea e materiale si instrumente
sterile
- timp de transport adecvat produsului
prelevat.
2.4. Tehnici de prelevare si transport
a produselor biologice
C3 Recunoaşte 3.1. Înregistrarea probelor de
tehnicile de laborator:
examinare a - notarea probei in registrul unic de
produselor înregistrare;
patologice. - verificarea datelor din buletinul de
analiza;
- eliminarea produselor incorect
recoltate.
3.2. Tehnici de examinare:
A. Microscopica
a) pregătirea lamelor si lamelelor de
Nivelul 3 avansat
microscop
b) preparate microscopice umede:
indicaŃii, procedura, interpretare
c) preparate microscopice colorate;
indicaŃii, procedura (efectuarea frotiului,
etalarea, fixarea frotiului, colorarea
frotiului. Protejarea frotiurilor)
B. Efectuarea culturilor:
a) condiŃiile de baza ale unui mediu de
cultura
b) medii de cultura uzuale
c) medii de cultura speciale – indicaŃii.
3.3. Pregătirea materialelor necesare
examinării bacteriologice: medii de
cultura in funcŃie de prelevat, anse,
lame, lamele, pipete, bec Bunsen, lampa
UV., microscoape, etc.
3.4. Manopere efectuate in tehnicile
de examinare bacteriologica:
- majorarea
- diluarea
- omogenizarea
- neutralizarea
- spalarea
- concentrarea prin centrifugare, etc.
C4 Aplica tehnici 4.1. Tehnici pentru izolarea agentului
pentru izolarea si patogen:
identificarea a) însămânŃarea pe medii de cultura;
agentului patogen - obŃinerea culturilor pure necesare
identificării
- însămânŃarea in medii lichide
- izolarea bacteriilor sporulate de cele
nesporulate pe baza termorezistenŃei
sporilor
- însămânŃarea cu ansa a mediilor
solidificate, etc.
b) incubarea culturilor:
- condiŃii, supraveghere
4.2. Tehnici pentru identificarea
agentului patogen; condiŃii de lucru si
materiale:
a) citirea culturilor pentru caractere de
cultura (exigentele de cultivare,
intervalul necesar pentru apariŃia
culturii, morfologia coloniilor, etc.)
Nivelul 3 avansat
b) identificarea biochimica
(metabolismul si activităŃile biochimice
studiate pe medii speciale de
identificare)
c) identificarea serologica (antigenica)
d) înregistrarea rezultatelor
C5 Aplica tehnici de 5.1. Tehnici de preparare a
preparare a coloranŃilor:
coloranŃilor si - prepararea soluŃiilor apoase
tehnica coloraŃiei. - prepararea soluŃiilor alcoolice
- prepararea soluŃiilor decolorante
5.2. Tehnici de coloraŃie:
- coloraŃii uzuale (albastru de metilen)
- coloraŃii speciale (coloraŃia Gram,
coloraŃia Ziehl-Neelsen, coloraŃia
negativa, coloraŃia Giemsa, etc.)
5.3. Materiale si substanŃe necesare
pentru prepararea coloranŃilor si
tehnica coloraŃiei: recipiente închise la
culoare, mojare, sticluŃe picurătoare,
pâlnii de sticla, hârtie de filtru, lame,
lamele, ulei de imersie, pulberi de
coloranŃi, apa distilata, alcool etilic,
alcool metilic, fenol, etc.
5.4. Elemente evidenŃiate prin tehnica
coloraŃiei: germeni, elemente celulare,
virusuri, corpusculi metacromatici,
spori, flageli, bacterii gram pozitive si
gram negative; interpretarea reacŃiilor
de culoare.
C6 Utilizează tehnici 6.1. Medii de cultura folosite in
de preparare a bacteriologie:
mediilor de cultura. - medii uzuale, speciale, selective,
diferenŃiale, de imbogatire, etc.;
descriere.
a) mediile uzuale: materiale si substanŃe
folosite, aparatura, condiŃii necesare
pentru preparare, etapele si timpii de
preparare.
b) mediile speciale: materiale si
substanŃe folosite, condiŃii, etape si
timpi de execuŃie.
c) mediile selective: materiale si
substanŃe

Nivelul 3 avansat
folosite, condiŃii, etape si timpi de

execuŃie;
d) mediile diferenŃiale: materiale si
substanŃe folosite, condiŃii, etape si timpi
de execuŃie
e) mediile de imbogatire: materiale si
substanŃe folosite, condiŃii, etape si timpi
de execuŃie (cântărirea substanŃelor,
sterilizarea, repartizarea, controlul
sterilitatii)
C7 Efectuează 7.1. Antibiograma – definiŃie, metode de
antibiograma. testare
7.2. Metoda difuzimetrica:
- indicaŃii
- proba
- necesar: microcomprimate, mediu de
cultura, ser fiziologic steril, eprubete
sterile, pensa oftalmologica tip Iris sau
dispenser pentru microcomprimate,
tampoane de vata sterile, densimat,
incubator, exicator cu CO2, etc
- procedura: etape de lucru (pregătirea
inoculului, pregătirea mediului de cultura,
selectarea microcomprimatelor,
depunerea microcomprimatelor,
incubarea).
- controlul de calitate
- interpretarea rezultatelor: examinarea
culturii, măsurarea zonei de inhibiŃie
- cauze de erori: nestandardizarea
inoculului, distanta dintre
microcomprimate, incubare insuficienta,
microcomprimate degradate, mediu de
cultura necorespunzător, etc.
7.3. Determinarea concentraŃiei
minime inhibitoare (CMI)
- indicaŃii, necesar de materiale
- etape de lucru (pregătirea plăcilor,
pregătirea inoculului, însămânŃarea
plăcilor)
- controlul de calitate
- citirea si interpretarea rezultatelor.

Nivelul 3 avansat
Modulul TEHNICI DE BACTERIOLOGIE poate fi parcurs independent sau in

corelaŃie cu celelalte module de tehnici de laborator.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore dintre care 54
de ore de teorie (3 ore/săptămână x 18 săptămâni) si 66 de ore de pregatire practica in
laboratorul de bacteriologie.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de
predare – învăŃare cu caracter interactiv precum si practic – aplicativ (exerciŃiul,
demonstraŃia, simularea, observarea dirijata).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor
de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregătire profesionala, pentru a
obŃine acelaşi nivel de performanŃă, indiferent de locul, momentul sau persoana care
face evaluarea.

- probe practice (exerciŃii, simulări, fise tehnice)
Se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare (autoevaluarea,
coevaluarea in grupul de lucru) pentru dezvoltarea simŃului critic si a responsabilităŃii.
relevantă.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competenŃelor
printr-o evaluare:
- formativa (continua, ritmica, pe secvenŃe mici in condiŃii reale de munca si
simulate);
- sumativă (la sfârşitul modulului).
Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc numărul de
ore alocat fiecărei teme, durata evaluării, numărul de reevaluări si distribuŃia acestora
pe parcursul perioadei de instruire teoretică si practica.
Se va asigura necesarul de materiale, substanŃe si aparate adecvate competentelor
pe care elevii trebuie sa le dobândească conform cu Standardul de pregătire
profesională.

Nivelul 3 avansat
Modulul VIII : VIRUSOLOGIE ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE
Notă introductivă
Modulul VIRUSOLOGIE ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE face parte din pregătirea
specifică din anul II, pentru calificarea : asistent medical de laborator.
În modulul VIRUSOLOGIE ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE se regăsesc abilităŃile din
unitatea de competenŃă specifică VIRUSOLOGIE ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE .
Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de teorie şi 24 de ore de laborator
tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor
descrise în standardul de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună
cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

modulului:
1. Analizează principalele caracteristici ale virusurilor şi criteriile de clasificare

a acestora
2. Specifică caracteristicile interacŃiunilor dintre virusurile cu potenŃial
patogen şi om
3. Identifică şi caracterizează principalele familii de virusuri cu potenŃial
patogen pentru om
4. Aplică principalele tehnici de virusologie

Unitatea de competenŃă : VIRUSOLOGIE ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE ( 60 de ore
din care 24 ore de laborator tehnologic)

crt. competenŃă
1. Virusologie C. 1. Analizează 1.1. Caracteristicile generale ale virusurilor

şi tehnici de principalele 1.1.1. NoŃiunea de virion: definiŃie, arhitectura
virusologie caracteristici ale virionului (simetrie icosaedrică şi simetrie elicoidală)
virusurilor şi 1.1.2. CompoziŃia chimică a virionului: acid nucleic,
criteriile de proteine virale, lipide
clasificare a acestora 1.1.3. Forma virusurilor: prismatică, filamentoasă,
sferică, de bastonaş
1.2. Clasificarea virusurilor
1.2.1. FuncŃie de tipul acidului nucleic:
dezoxiribovirusuri (ADN) şi ribovirusuri (ARN)
1.2.2. FuncŃie de simetrie: virusuri icosaedrice şi
virusuri elicoidale
1.2.3. FuncŃie de prezenŃa anvelopei: virusuri învelite
(cu anvelopă) şi virusuri nude

Nivelul 3 avansat
C.2. Specifică 2.1. Multiplicarea virusurilor

caracteristicile 2.1.1. Etapele infectării celulelor susceptibile:
interacŃiunilor dintre ataşarea, penetrarea, eliberarea acidului nucleic,
virusurile cu eclipsa, biosinteza materialului viral, maturarea şi
potenŃial patogen şi eliberarea din celulă a virionului
om 2.2.2. ConsecinŃe ale multiplicării virale: efectul
citopat, hemadsorbŃia, interferenŃa, hemaglutinarea
2.2. Patogeneza şi consecinŃa infecŃiei virale:
2.2.1. InfecŃii acute:
-poarta de intrare: mucoasa aparatului respirator,
tractul intestinal, mucoasa organelor genitale, pielea;
-generalizarea infecŃiei (viremia)
2.2.2. InfecŃii generalizate: cu erupŃie tegumentară,
cu interesarea SNC
2.2.3. InfecŃii persistente:
-infecŃii latente (ex. InfecŃii herpetice);
-infecŃii cronice (ex. Virusul hepatitei B);
-sindromul congenital (ex. Virusul rubeolei);
-infecŃii lente (ex. boala Creutzfeld-Jacob, scleroza
multiplă, mielopatia neurooptică subacută,
leucoencefalopatia multifocală progresivă,
panencefalita subacută sclerozantă);
2.3. Apărarea şi imunitatea:
2.3.1. RezistenŃa naturală: febra ridicată, inflamaŃia,
fagocitoza, vârsta, interferenŃa virală (producerea de
interferon)
2.3.2. Imunitatea: răspunsul umoral, imunitatea
mediată celular
2.3.3. Imunoprofilaxia:vaccinurile cu virusuri
inactivate, vaccinurile cu virusuri vii cu virulenŃa
atenuată
2.3.4. Chimioterapia şi chimioprofilaxia:
Marboranul, Amantadina
C. 3. Identifică şi 3.Principalele familii de virusuri (caracterizate din

caracterizează punct de vedere al patogenităŃii, diagnosticului de
principalele familii laborator, epidemiologiei, imunităŃii, profilaxiei
de virusuri cu specifice):
potenŃial patogen 3.1. Familia Orthomyxoviridae
pentru om 3.2. Familia Rhabdoviridae
3.3. Familia virusurilor hepatitice: virusul hepatitei
A, B, C, D
3.4. Familia Picornaviridae:genul Enterovirus
(virusul poliomielitei, virusul Coxsakie, virusul
Nivelul 3 avansat
Echo), genul Rhinovirus

3.5. Familia Poxviridae:
-virusul variolei şi vaccinei (Orthopoxvirus)
-virusul dermatitei pustuloase (Parapoxvirus)
-virusul care produce molluscum contagiosum
3.6. Familia Paramyxoviridae:
-virusul gripal şi virusul urlian (Paramyxovirus)
-virusul rujeolei (Morbillivirus)
-virusul respirator sinciŃial (Pneumovirus)
3.7. Familia Herpetoviridae:
-virusul Herpes simplex 1 şi 2
-virusul varicelei
-virusul citomegalic
-virusul Epstein Barr
3.8. Virusul rubeolei
3.9. Virusul imunodeficienŃei umane (HIV):
3.10. Virusuri oncogene:
3.10.1. Virusuri oncogene cu ADN: herpetovirusuri,
poxvirusuri, papiloma virusul
3.10.2. Virusuri oncogene cu ARN:
-virusuri nedefective cu potenŃial oncogenic redus
(limfoame sau leucemii)
-virusuri ale leucozei sau sarcomului
C. 4. Aplică 4.1. Metode de cultivare a virusurilor:

principalele tehnici 4.1.1. Cultivarea virusurilor pe animale de laborator:
de virusologie -pregatirea animalelor pentru inoculare
-contenŃia animalelor de laborator
-anestezia animalelor de laborator
-inocularea animalelor de laborator: administrarea
cutanată, subcutanată, intramusculară, intravenoasă,
intraperitoneală, intracerebrală, oculară, pe cale
respiratorie, pe cale digestivă
-recoltarea sângelui: puncŃia venoasă, cardiacă,
arterială
-autopsierea animalelor de laborator
4.1.2. Cultivarea virusurilor pe ouă embrionate:
-inocularea în cavitatea alantoidiană
-inocularea în cavitatea amniotică
-inocularea în sacul vitelin
-inocularea intravenoasă şi intracerebrală
-recoltarea diferiŃilor componenŃi ai oului embrionat
4.1.3. Cultivarea virusurilor pe culturi de celule-
tehnica de cultivare
4.2. AcŃiunea factorilor fizici şi chimici asupra
Nivelul 3 avansat
virusurilor: temperatura, radiaŃiile, ultrasunetele, pH-

ul, glicerina, eterul, cloroformul, antisepticele,
sulfamidele, antibioticele etc.

Modulul VIRUSOLOGIE ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE poate fi parcurs în mod
independent.
- elevii invaŃă când fac ceva si când sunt implicaŃi activ in procesul de invăŃare
- elevii au stiluri diferite de invăŃare
- elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare
informaŃiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
învăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode: observaŃia,
descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, proiectul.
învăŃare cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a organismelor patogene la
om, exerciŃii de grupare a diferitelor virusuri în funcŃie de criterii date, rezolvarea de fişe
de lucru (exemple: compararea structurii şi fiziologiei diferitelor tipuri de virusuri, căile
de prevenire şi combatere a virusurilor).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe de
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregătire.
nefiind relevanta. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfarşitul lui se
anului scolar.
Se recomandă urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă,
investigaŃia, proiectul.

Nivelul 3 avansat
desfăşura astfel: 2 ore de teorie /săptămână/ semestrul II şi 24 ore de pregatire practică /
semestrul II prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numărului de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul
de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programa să se facă în ordinea stabilită în tabelul
de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.
Instruirea se va realiza în cabinete si laboratoare cu o bună dotare materială.
Instruirea în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzatoare a
competenŃelor pentru viitorii “ asistenti medicali de laborator”.
privind VIRUSOLOGIA ŞI TEHNICI DE VIRUSOLOGIE . .
Se pot utiliza ca metode de invăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul in grup care stimulează spiritul critic
şi creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la
probleme reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: cataloage, poze,
casete video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,
etc.
Bibliografie:
• Buiuc D. – Microbiologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
• Dimache G., Panaitescu D. – Microbiologie şi parazitologie medicală, Ed.
Uranus, Bucureşti, 1994.
• Ivanof A., Ciupe M., Saşcă C., Vancea D. – Microbiologie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
• Zarnea G., Mihăescu G.R. – Virusologie generală, Ed. UniversităŃii din Bucureşti,
1997.

Nivelul 3 avansat
Modulul IX: EPIDEMIOLOGIE SI BOLI INFECTO-CONTAGIOASE
Notă introductivă
Modulul „EPIDEMIOLOGIE ŞI BOLI INFECTO-CONTANGIOASE” face parte din

pregătirea specifică din anul II pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată
EPIDEMIOLOGIE ŞI BOLI INFECTO-CONTAGIOASE..
Modulul are 120 ore, din care 72 teorie şi 48 ore de pregatire practică in secŃia de
specialitate.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise
în standardele de pregătire profesională.
ConŃinutul modulului are în vedere faptul că asistentul medical de laborator intră
în contact cu persoane sănătoase şi bolnave, cu produsele biologice şi patologice ale
acestora, astfel încât noŃiunile de epidemiologie şi boli infecŃioase sunt necesare pentru o
pregătire completă.
calificării.

modulului
1. Defineşte factorii epidemiologici şi formele de manifestare a procesului

epidemiologic.
2. Descrie măsurile de profilaxie a bolilor infecŃioase.
3. Analizează semnele şi simptomele în bolile infecŃioase.
4. Rezumă principalele măsuri de prevenire a infecŃiilor nozocomiale.
5. Participă la stabilirea diagnosticului în bolile infecŃioase prin recoltarea şi
executarea unor probe de laborator.

Unitatea de competenŃă “EPIDEMIOLOGIE ŞI BOLI INFECTO-CONTAGIOASE” (120 ore
din care 48 pregatire practică în secŃia clinică)
Nr. Unitatea de
crt. competenŃă
C.1. Defineşte 1.1. Factori epidemiologici principali
factorii 1.1.1 Izvorul epidemiogen (sursa de infecŃie):
epidemiologici - omul bolnav sau convalescent, purtător sănătos şi cronic;
şi formele de - căile de eliminare a germenilor de la om: secreŃii nazo-
Epidemiologie
manifestare a faringiene, vărsături, materii fecale, urină, spută, secreŃii
1. şi boli
procesului genitale, sânge, secreŃii purulente;
infecŃioase
epidemiologic - animalele: rozătoare sălbatice, porcul, cornutele mari şi
mici, câinii şi pisicile, păsările, animalele sălbatice,
peştii;
- artropode cu rol de vector.
Nivelul 3 avansat
1.1.2. Căi de transmitere

- transmiterea directă: contact nemijlocit cu izvorul
epidemiogen (bolnav, purtător, animal) în varicelă, gripă,
rabie, boli transmisibile sexual sau cu produsul infecŃios
(sânge – pentru hepatite, SIDA, malarie)
- transmiterea indirectă (apă, aer, sol, alimente, obiecte
contaminate, vectori mecanici) – scurtă prezentare.
1.1.3. Masa receptivă:
- populaŃia, grupe vulnerabile, rezistenŃa naturala sau
artificială la îmbolnăvire
- imunizările
1.2. Factori epidemiologici secundari
1.2.1. Factorul natural: fenomene meteo-climatice, factori
geografici (altitudine, forme de relief, litoral, latitudine), factori
telurici (cutremure) şi cosmici (radiaŃii).
1.2.2. Factorul economico-social:
- acŃiunea asupra factorilor principali (verigile lanŃului
epidemiologic)
- nivel de trai (locuinŃa insalubră, suprapopulată, lipsa apei
potabile, alimentaŃie neigienică);
- nivel de igienă comunală: îndepărtarea şi depozitarea
reziduurilor, curăŃenia mediului, transportul;
- aglomerări de populaŃie: transport, panica prin calamităŃi
naturale, războaie;
- profesiunea, locul de muncă: persoane care lucrează în
zootehnie, industria cărnii, personal medico-sanitar di
centre de hemodializă, laboratoare, reanimare, arşi;
- personal care prepară seruri sau vaccinuri, personal care
lucrează în colectivităŃi de copii;
- rolul controlului medical periodic al salariaŃilor;
- mijloace de comunicaŃie – intensificarea deplasărilor în
alte zone geografice, rolul în transmiterea bolilor
tropicale
- nivel de cultură sanitară, organizarea asistenŃei medicale
a populaŃiei.
1.3. Procesul infecŃios
- modele patogenice: extinderea prin continuitate, pe cale
limfatică, diseminarea hematogenă (bacteriemia,
septicemia), diseminarea pe cale nervoasă;
- infecŃii primare şi secundare;
- etapele bolii infecŃioase: incubaŃie, debut, stare,
terminală;
- forme evolutive ale infecŃiei: inaparentă (asimptomatică),
subclinică (cu simptomatologie ştearsă), abortivă
(simptome puŃine, uneori atipice), clinică aparentă.
Nivelul 3 avansat
1.4. Procesul epidemic

Corelarea formelor de manifestare cu dimensiunea, extensia şi
dinamica îmbolnăvirilor.
1.4.1. Forme de manifestare:
- după extensie: sporadică, endemică, epidemică,
pandemică;
- după calea de transmitere: maladii hidrice, alimentare,
prin vectori, de contact (BTS)
1.4.2. Indicator pentru aprecierea procesului epidemic:
- morbiditatea generală;
- incidenŃa şi prevalenŃa;
- mortalitatea generală;
- letalitatea (decese dintr-o anumită cauză raportate la
mortalitatea generală);
- indicele de contagiozitate.
C.2. Descrie PROFILAXIA BOLILOR INFECłIOASE

măsurile de 2.1. Măsuri care se adresează sursei (izvorului epidemiogen):
profilaxie a - depistarea precoce a cazurilor, izolarea în spital sau la
bolilor domiciliu, declararea;
infecŃioase - măsuri faŃă de suspecŃi şi contacŃi, convalescenŃi;
- supravegherea activă a purtătorilor de bacil tific,
dizenteric, difterie, streptococ beta hemolitic, virusuri
hepatitice (B, C, D), HIV;
- triajul epidemiologic în colectivităŃi.
2.2. Măsuri care se adresează căii de transmitere
- DezinfecŃia profilactică în focar (continuă şi terminală).
- Folosirea mijloacelor de dezinfecŃie mecanice, fizice,
chimice.
- Sterilizarea
- DezinsecŃia profilactică şi de combatere.
- Deratizarea.
2.3. Măsuri pentru creşterea rezistenŃei organismului
- Vaccinoprofilaxia. Vaccinări obligatorii.
- Imunoprofilaxia pasivă (seroprofilaxia), profilaxia cu
imunoglobuline.
- Chimioprofilaxia – indicaŃii, limite.
2.4. Măsuri adresate factorilor epidemiologici secundare
2.4.1. Măsuri de igienă comunală: salubrizarea drumurilor, a
sistemului de evacuare a apei meteorice, igiena pieŃelor publice,
a unităŃilor comerciale, locuinŃelor, aprovizionarea cu apă
potabilă, îndepărtarea adecvată a reziduurilor.
2.4.2. Măsuri de igienă alimentară: controlul sanitar periodic al
unităŃilor din reŃea şi al personalului încadrat, educaŃia sanitară.
2.4.3. Măsuri de igienă a copilului şi adolescentului: controlul
Nivelul 3 avansat
colectivităŃilor de copii (şcoli, grădiniŃe), controlul personalului,

educaŃie pentru sănătate, formarea deprinderilor de igienă
personală.
2.4.4. Măsuri de igienă a muncii: asigurarea condiŃiilor la locul
de muncă, supravegherea unităŃilor cu potenŃial epidemiogen.
4.5. EducaŃia sanitară a populaŃiei.
C.3. 3.1. ModalităŃi de culegere a datelor:

Analizează - interviul;
semnele şi - observaŃia;
simptomele în - cercetarea documentelor: bilete de trimitere, de ieşire,
boli buletine de analiză;
infecŃioase - discuŃii cu aparŃinătorii/familia.
3.2. Semne şi simptome specifice
- febra – caractere în funcŃie de boală
- erupŃii cutanate şi pe mucoase (exantem şi enantem);
- manifestări respiratorii; tulburări digestive (vărsături,
diarei);
- semne meningeale, cefalee intensă, alte manifestări
nervoase;
- stare alterată.
3.3. Principalele boli infecŃioase
DefiniŃie. Etiologie. Epidemiologie. Simptomatologie,
diagnostic, tratament, profilaxie.
3.3.1. InfecŃii aerogene: scarlatina, angina streptococică,
rujeola, rubeola, varicela, herpes zoster, herpes simplex, tusea
convulsivă, parotidita epidemică, gripa, viroze respiratorii,
difteria, meningite şi encefalite, pneumonii, tuberculoza.
3.3.2. InfecŃii digestive: febra tifoidă şi febrele paratifoide,
toxiinfecŃii alimentare şi alte diarei infecŃioase, dizenteria
bacilară, holera, hepatite acute virale, poliomielita şi
enterovirozele.
3.3.3. Boli cu poartă de intrare dominantă tegumentul şi
mucoasele: infecŃii stafilococice – septicemii, erizipel, cărbune
(antrax), tetanosul, gangrena gazoasă, turbarea (rabia), tifosul
exantematic, febra Q, febra recurentă, malaria, bruceloza,
leptospiroza, SIDA.
3.4. Antibiotice şi chimioterapice folosite în tratament
- Tratamentul cu antibiotice şi chimioterapice: rolul
bacteriostatic şi bactericid, reacŃii adverse (intoleranŃa
locală, manifestări alergice, şoc anafilactic,
dismicrobism, rezistenŃă).
- Grupe de antibiotice uzuale: peniciline, cefalosporine,
aminoglicozide şi polipeptide, eritromicina; antibiotice şi
Nivelul 3 avansat
chimioterapice bacteriostatice cu spectru larg,

chimioterapice urinare.
- Antifungice.
- Chimioterapice antivirale.
- Testarea sensibilităŃii germenilor prin antibiogramă.
C.4. Prezumă 4.1. Factori care favorizează infecŃii nozocominale:

principalele - număr mare de paturi în saloane (nerespectarea normelor
măsuri de sanitare);
prevenire a - nerespectarea măsurilor de igienă şi dezinfecŃie;
infecŃiilor - durata lungă a spitalizării;
nozocomiale. - abuzul de antibiotice
- bolnavi cu imunodeficienŃe: copii prematuri, vârstnici,
bolnavi cronici, bolnavi în stare gravă, bolnavi trataŃi cu
imunosupresive;
- folosirea unor metode de investigaŃie: puncŃia biopsică,
cateterisme etc.
4.2. Măsuri de prevenire a infecŃiilor
- măsuri organizatorice: raportarea cazurilor, măsuri
adresate sursei, căii şi masei receptive;
- controlul medical periodic al personalului, controlul
suprafeŃelor din încăperi, al materialului moale;
- respectarea circuitelor septice şi aseptice: a
instrumentelor personalului şi vizitatorilor, bolnavului;
- măsuri speciale pentru persoanele cu risc crescut.
C.5. Participă 5.1. Reguli de autoprotecŃie în recoltarea şi manevrarea

la stabilirea produselor
diagnosticului - echipament de protecŃie, mănuşi;
în bolile - spălarea şi dezinfecŃia mâinilor;
infecŃioase - evitarea contactului direct cu obiectele bolnavului şi
prin recoltarea produsele recoltate;
şi executarea - evitarea consumului de cafea şi alimente;
unor probe de - colectarea conform precauŃiilor universale a materialelor
laborator folosite, inactivarea produselor septice.
5.2. Respectarea normelor de bază pentru prelevarea, păstrarea
şi transportul produselor
- prelevarea înaintea începerii tratamentului cu antibiotice;
- prelevarea unei cantităŃi suficiente;
- prelevarea aseptică;
- transportul în timp util în condiŃii de securitate.
5.3. Examene de laborator folosite în diagnosticul bolilor
infecŃioase – scurtă prezentare
- Recoltarea sângelui pentru: uree, glicemie, VSH,
hemoleucogrmă, hemocultură, examen parazitologic,
Nivelul 3 avansat
reacŃii serologice.
- Recoltarea urinei pentru: examen sumar, urocultură.
- Recoltarea materiilor fecale pentru: examen
coproparazitologic, coprocultură.
- Recoltarea exudatului nazal şi faringian.
- Recoltarea sputei.
- Recoltarea lichidului din vărsătură.
- Recoltarea bilei.
- Participarea la recoltarea lichidului cefalorahidian.
- Recoltarea secreŃiilor purulente. Antibiogramă.

Modulul „EPIDEMIOLOGIE ŞI BOLI INFECTO-CONTAGIOASE” poate fi parcurs
independent.
Prin parcurgerea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre condiŃiile în care
se poate produce o îmbolnăvire prin existenŃa a trei factori epidemiologici principali a
căror acŃiune este favorizată de factorii secundari.
Modificările produse în organism prin procesul de îmbolnăvire pot fi evidenŃiate
prin examene de laborator.
Mediul înconjurător nesigur, poluat, alimentaŃia nesănătoasă favorizează apariŃia
unor boli uneori cu consecinŃe greu de controlat.
În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de următoarele principii ale
educaŃiei:
- elevii învaŃă când fac ceva şi sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare;
- elevii au stiluri diferite de a învăŃa, cunoştinŃe preştiinŃifice şi experienŃe
de viaŃă diferite;
- elevii participă cu cunoştinŃele dobândite anterior (în alte module,
cunoştinŃe preştiinŃifice) la procesul de învăŃare;
- pentru însuşirea activă şi conştientă elevii au nevoie de timp pentru a
analiza, sintetiza şi compara informaŃiile în vederea ordonării şi fixării
aspectelor semnificative care stau la baza dobândirii competenŃelor.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, se vor realiza activităŃi de
învăŃare cu caracter practic aplicativ bazate pe: fişe de lucru, aplicaŃii pe caz concret,
studiul de caz, folosind metode ca observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea,
brainstorming-ul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, teste scrise, probe practice,
planuri de investigaŃii.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor
de evaluare care sunt stabilite în standardul de pregătire profesională.
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea.
Standardul de pregătire profesională stabileşte un nivel comun de performanŃă care trebuie
respectat pentru a asigura pregătirea unitară a asistentului medical de laborator.
Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative care permit cadrului
didactic să identifice unele aspecte asupra cărora să insiste în vederea atingerii criteriilor
Nivelul 3 avansat
de performanŃă stabilite pentru dobândirea competenŃei. Evaluarea sumativă realizată la

sfârşitul modulului verifică dobândirea celor cinci competenŃe specifice.
Durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de evaluări şi distribuŃia acestora
pe durata parcurgerii modulului rămâne la latitudinea cadrelor didactice implicate în
predare-învăŃare.
Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grup,
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit aprecierea atitudinii faŃă
de o sarcină dată în condiŃiile de aplicabilitate stabilite prin standard.

Nivelul 3 avansat
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI
CURRICULUM
ANUL III
BUCURESTI
2007

Nivelul 3 avansat
Modulul I: MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Notă introductivă
Modulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR se studiază la nivelul trei avansat, şi are

în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate, având
repartizate un număr de 120 de ore.
Orele sunt repartizate în modul următor:
- 4 ore / săptămână de pregătire teoretică ( 72 de ore/ semestrul I);
- 48 ore / semestrul I pregătire prin laborator tehnologic dotat cu tehnică de
calcul.
Scopul acestui modul este :
• de a oferi cursanŃilor cunoştinŃe, abilităŃi şi deprinderi în managementul proiectelor;
• adaptarea la cerinŃele pieŃii muncii şi la dinamica evoluŃiei tehnologice;
• responsabilizarea pentru asigurarea calităŃii produselor;
• de a crea cultura managementului prin proiecte;
• de a crea un vocabular specific domeniului;
• a dezvolta abilităŃi de concepere, planificare, monitorizare şi evaluare a proiectelor;
Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în
Standardele de Pregătire Profesională. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de
Pregătire Profesională specific calificării.

modulului:
1. Identifica mediul de proiect

2. Planifica proiectul
3. Implementeaza proiectul
4. Monitorizeaza proiectul
5. Utilizeaza software specializat in managementul proiectelor

Nivelul 3 avansat
Tabel de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR ( 120 de ore din care 72 de
ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitatea de CompetenŃa ConŃinuturi
Crt. competenŃă
1. Managementul 1. Identifică NoŃiunea de proiect. Caracteristicile
proiectelor mediul de proiect unui proiect. Ciclul de viaŃă al
proiectelor.
Tipuri de proiecte. Proiecte multiple.
Fazele unui proiect. Aspecte generale.
Managementul unui proiect.
Metodologii de management de proiect
(Prince 2, TenStep, Six Sigma).
Prezentare comparativă.
Evaluarea proiectelor. Aspecte
generale. Reducerea duratei şi
costurilor proiectelor.
Calitatea în managementul proiectelor.

Nivelul 3 avansat
2. Planifică Obiective şi nonobiective ale

proiectul proiectelor.
Pachete de activităŃi.
- Tipuri de activităŃi specifice
proiectelor: studii de piaŃă; analize
SWOT, PERT, prognoze,
comparaŃii cu alte proiecte; alegere
clienŃi / furnizori; întocmirea
contractelor cu furnizori, clienŃi,
creditori; achiziŃii de
produse/servicii; traning clienŃi,
formare/angajare/ selecŃie personal
etc.
- Identificarea pachetelor de
activităŃi pentru diferite tipuri de
proiecte.
- Tipuri de dependenŃe între
activităŃi. Stabilirea dependenŃelor
dintre activităŃile din proiect.
Echipa de proiect
- Echipa de proiect şi trăsăturile sale
specifice.
- Ciclul de viaŃă al echipei de proiect.
- Formarea echipei.
- Roluri în echipă (managerul de
proiect, manager financiar,
economişti, contabili, ingineri,
specialişti experŃi, analişti,
programatori, manager achiziŃii,
director etc.) AbilităŃi şi
responsabilităŃi.
- Recrutarea, formarea, evaluarea şi
motivarea personalului din echipă.
- Comunicarea în cadrul proiectului.
Modele de comunicare în proiecte.
Desfăşurarea procesului de
comunicare. Tipuri de comunicare.
Stiluri de comunicare mangerială.
Bariere de comunicare. Structuri de
comunicare în proiect.
Planificarea resurselor
- Tipuri de resurse.
- Alocarea resurselor pe pachete de
activităŃi. Tipuri de alocare: în serie,
în paralel.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Reprezentarea planului de proiect
120
Nivelul 3 avansat
- Procedee de reprezentare a
proiectelor (reŃele, diagrame
Gantt).
- Documente specifice planificării
3. Implementează Lansarea proiectului. Documentelor

proiectul specifice. ConŃinut şi dependenŃe.
Managementul etapelor.
- Definirea etapelor. ActivităŃi,
produse.
- Controlul progresului (timp, cost,
calitate, produs, necesitatea
schimbării). Verificare, planificare,
replanificare.
- Documente de raportare specifice:
raport de sfârşit de etapă, raport de
progres, registru de probleme,
recomandări de acŃiune.
Controlul resurselor – timp şi buget
alocat.
- Controlul timpului: măsurarea
activităŃilor, comparare şi raportare
cu planul de proiect.
- Controlul bugetului alocat:
controlul pe durata de viaŃă a
proiectului, costuri actuale şi cele
prevăzute în planul de proiect,
analiza variaŃiilor
Managementul configuraŃiei
- Componentele configuraŃiei /
produsului final.
- Criterii/cerinŃe de calitate a
configuraŃiei / produsului final.
- Controlul / verificarea configuraŃiei
/produsului final.
- Documente specifice: planul de
management al configuraŃiei,
planul de calitate, raportarea
schimbărilor / problemelor
configuraŃiei / produsului final.

Nivelul 3 avansat
4. Monitorizează Managementul riscurilor.

proiectul - Tipuri de risc: de bussines, de
proiect.
- Surse de risc (asociate cu costurile,
planificarea calendaristică,
execuŃie, furnizori, tehnologie
etc.).
- Analiza riscurilor: identificarea,
aprecierea riscului, răspunsuri la
risc (acŃiuni de prevenire şi
reducere /transferare).
- Documente specifice: registru de
riscuri, planul de management al
riscurilor.
Gestionarea schimbărilor.
- Necesitatea schimbării.
- Analiza schimbării (impact, risc,
cost, avantaje/ dezavantaje).
- Documente specifice: cerere de
schimbare, registru de schimbări.
Controlul resurselor
- Histograma încărcării resurselor.
- Nivelarea încărcării resurselor.
Evaluarea proiectului
- Elemente de evaluare şi reevaluare
a activităŃilor şi costurilor:
compararea şi interpretarea
estimărilor, prognozelor şi
beneficiilor obŃinute.
- Tehnici şi metode de evaluare şi
control al proiectelor. Plan de
evaluare a proiectelor.
Standarde/metrici în vigoare.

Nivelul 3 avansat
5. Utilizează Pachete software pentru management de

software proiect.
specializat în - AplicaŃii de calcul tabelar, simbolic
managementul şi statistic; noŃiuni de analiză şi
proiectelor. realizare: de grafice, diagrame,
histograme, boxplot-uri. (Ex. Ms.
Visio, Ms. Excel, StarPlus,
PHStat2).
- AplicaŃii specializate pe
management de proiect/
planificare/ raportare: Microsoft
Project, Primavera. Prezentare
comparativă. Componente client /
server.
FacilităŃi oferite de aplicaŃiile
specializate
în management de proiect.
- Definirea calendarelor şi a
programului de lucru.
- Declararea datei de începere a
proiectului.
- Planificarea activităŃilor:definirea
activităŃilor, durata activităŃilor,
precedenŃele, constrângerile dintre
activităŃi.
- Gruparea pe faze.
- Analiza. Exportarea datelor (în
Excel, Visio, XML). Simularea
execuŃiei. Analiza execuŃiei.
Managementul resurselor
- Definirea resurselor
- Alocarea resurselor pe activităŃi.
- Analiza utilizării resurselor.
Nivelarea resurselor
Sugestii metodologice:
Modulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR are în cadrul curriculum-ului, în
calificările din domeniile tehnice, o poziŃie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore
constant pe întreaga durata a anului şcolar , nefiind condiŃionat sau dependent de celelalte
module din curriculum.
Parcurgerea conŃinuturilor modulului MANAGEMENTUL PROIECTELOR şi
adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenŃelor tehnice
generale aferente, în scopul pregătirii profesionale a cursanŃilor şi dezvoltării
capacităŃilor care să le permită integrarea pe piaŃa muncii.

Nivelul 3 avansat
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

• modulul este orientat asupra celui care învaŃă, respectiv asupra
disponibilităŃilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;
• fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
• modulul permite individualizarea învăŃării şi articularea educaŃiei formale şi
informale;
• modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe
altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea
acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia
imperativului educaŃiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de
următoarele principii ale educaŃiei:
CursanŃii învaŃă cel mai bine atunci când consideră că învăŃarea răspunde nevoilor
lor.
CursanŃii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare.
CursanŃii au stiluri proprii de învăŃare. Ei învaŃă în moduri diferite, cu viteze
diferite şi din experienŃe diferite.
ParticipanŃii contribuie cu cunoştinŃe semnificative şi importante la procesul de
învăŃare.
CursanŃii învaŃă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona”
informaŃiile noi şi a le asocia cu “cunoştinŃele vechi”.
Procesul de predare - învăŃare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe
cursant. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi
modalităŃi de lucru:
DiferenŃierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de
lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanŃii să le abordeze în ritmuri şi
la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiŃi, în funcŃie de
abilităŃi;
- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuŃie sau grafic);
DiferenŃierea cunoştinŃelor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de învăŃare (auditiv, vizual, practic sau prin
contact direct);
- formarea de perechi de cursanŃi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător,
grupurilor de studiu.
DiferenŃierea răspunsului, prin:
- utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanŃilor de a-şi impune obiective.

Nivelul 3 avansat
EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin:

• lucrări individuale – studii de caz/analize
1 lucrare prin care să se identifice o sursă de finanŃare pentru proiecte din domenii
de activitate cunoscute de către cursanŃi şi realizarea unei comparaŃii între ciclul
de viaŃă al proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaŃia
oferită de finanŃator.
schiŃa de proiect pentru sursa de finanŃare identificată la lucrarea anterioară, (va
conŃine ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, analiza
SWOT, scopul, grupul Ńintă, obiectivele, documentele specifice).
1 lucrare prin care să se identifice resursele necesare realizării proiectului.
un eseu prin care se identifică echipa de proiect şi planul de comunicare.
O lucrare prin care se reprezintă planul de proiect care va conŃine: structura
detaliată pe activităŃile identificare, duratele, dependinŃele dintre activităŃi,
constrângerile, alocarea resurselor.
O lucrare prin care se identifică şi se analizează (eliminare/diminuare) posibilele
riscuri din proiectul realizat.
O lucrare prin care să se analizeze etapele identificate într-un proiect.
Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizată.
• proiect propriu sau în echipă
relevantă. O competenŃă se evaluează o singură data. Demonstrarea unei alte abilităŃi în
afara celor din competenŃele specificate este lipsită de semnificaŃie în cadrul evaluării.
CursanŃii trebuie evaluaŃi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenŃelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea
instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională
(probe scrise, probe orale), iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă, pentru
verificarea atingerii competenŃelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în
foaia matricolă, alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi
de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea competenŃelor pentru nivelul trei+ de
calificare se va certifica pe baza rezultatelor obŃinute în urma aplicării instrumentelor de
evaluare a competenŃelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenŃială transmiterea unui feedback clar şi
constructiv. Acesta trebuie să includă discuŃii în legătură cu motivele care au dus la
insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi a sprijinului
suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioadă
de către evaluator sau de către cursant, dar numai în limitele orarului şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşuare a
evaluării poate fi modificat.

Nivelul 3 avansat
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat

fiecărei teme, în funcŃie de:
• dificultatea temelor
• nivelul de cunoştinŃe anterioare ale grupului instruit
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
• ritmul de asimilare a cunoştinŃelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Între competenŃe şi conŃinuturi este o relaŃie biunivocă, competenŃele determină

conŃinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanŃi a
competenŃelor dorite.
Pentru dobândirea de către cursanŃi a competenŃelor prevăzute în SPP-uri, activităŃile de
învăŃare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi
centrat pe cursant, cu pondere sporită pe activităŃile de învăŃare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanŃi a competenŃelor vizate
de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăŃare–predare să se utilizeze
cu precădere metode bazate pe acŃiune, cum ar fi:
• efectuarea unor lucrări de laborator
• realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea

independentă, analiză), metode expozitive (explicaŃia, descrierea, exemplificarea) poate
conduce la dobândirea de către cursanŃi a competenŃelor specifice calificării.

Nivelul 3 avansat
Modulul II.: MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE
Nota introductiva
Modulul MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE face parte din

pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de laborator.
In modulul MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE se regasesc
abilitatile din unitatea tehnica de baza MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN
MICOLOGIE . Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de teorie si 24 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va
utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatilor de competenta

corespunzatoare modulului:
1. Specifica insusirile generale ale ciupercilor.

2. Analizeaza principalele micoze la om.
3. Aplica masurile generale de profilaxie antimicotica.
4. Determina specii de fungi patogeni la om.

Unitatea de competenta: MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE
(60 de ore din care 24 de ore de laborator tehnologic)
crt. competenta
1. Micologie si C1 Specifica 1.1. Alcatuirea corpului ciupercilor monocelulare si
tehnici de insusirile pluricelulare, cele pluricelulare – nuceliu – tal
laborator in generale ale (filamente pluricelulare tubuloase –
micologie ciupercilor hife/Ascomycetes si Basidiomycetes) tipuri
morfologice – gimnoplast; biologia ciupercilor:
nutritia, inmultirea:
- pe cale vegetativa;
- asexuata;
- sexuata
1.2. Toxigenitatea ciupercilor parazite exo si
endocrine.
1.3. Patogenitatea – patrunderea pe caile respiratorii
( Aspergillus), inflamatia si iritatia tesuturilor,
actiune necrotica asupra tesuturilor.
Nivelul 3 avansat
1. 4. Clasificarea micozelor:
- micoze superficiale – dermatomicoze(la
nivelul pielii si al fanerelor) si cutaneo –
mucoase, candidoze;
- micoze profunde (sistemice) tesut subcutanat,
muschi, oase si viscere (candidoze si altele)
C2 Analizeaza 2.1. Micoze superficiale:
principalele 2.1.1. Micoze cutanate – agenti etiologici: Specii
micoze la om patogenice la om, apartin la genurile
Trichophyton, Microsporum si
Epidermophyton – caracteristici, agenti
etiologici ai dermatofitiilor: pilomicoze
tricofitia uscata si microsporiile (tinea capitis
– tondanta) agenti etiologici Trichophyton
violaceum, Microspora cavis, M. audouini,
M. ferrugineum, in barba adultilor – foliculita
supuranta – sicozis tricofitic (tinea barbae)
Favusul ( Tinea favosa) agentul etiologic -
Trichophyton Schoenleini. Omnicomicozele (
Tinea unguium). Dermatofitiile pielii globare
(epidermozitii) – tinea pedis (epidermofitia
piciorelor), tinea cruris (epidermofitia mainii)
tinea corporis sau circinata (herpesul circinat)
– aspecte clinice ale dermatofitiilor, metode
de diagnostic si tratamente. Keratomicoze
(micozele cele mai superficiale keratofile):
Pitiriazisul versicolar – agentul etiologic –
Pityrosporum orbiculare (Microsporum furfur
sau Malassezia furfur) caracteristici;
Eritrasma agentul etiologic –
Corynebacterium minutissmum ( bacterie
filamentoasa) caracteristici, epidemiologie,
aspecte clinice, metode de diagnostic si
tratament.
2.1.2. Micoze cutaneo – mucoase: Candidoze: ale
mucoaselor, bucala, vaginala etc. si ale
tegumentelor – intertrigo interdigitaloplantar
(inghinal, fesier, submamar etc.) agentul
etiologic – Candida albicans – caracteristici
morfo – biologice, manifestari clinice, metode
de diagnostic, tratament etc.Actimicoza
cervico – faciala si micetomul – raspandire,
agentul etiologic – Actinomyces Israeli si mai
rar A. bovis; caracteristici morfo – biologice,
pozitia sistematica, aspecte clinice, metode de
Nivelul 3 avansat
diagnostic si tratament.
2.2. Micoze profunde (sistemice) – generalitati:
Aspergiloza – agenti etiologici: Aspergillus
fumigatus, A. niger, A. flavus, caracteristici
morfo – biologice, tablouri clinice, zone de
colonizare – aspergiloza Crouhopulmonara,
aspergilomul, aspergiloza invaziva,
aspergilozele otice si sinuzale; Candidoza –
agenti etiologici – Candida albicans si C.
tropicalis - caracteristici morfo – biologice,
tablouri clinice, metode de diagnostic si
tratamente, Criptococoza – agent etiologic
Cryptococcus neofomans – catacteristici:
Histoplasmoza – agentul etiologic –
Histoplasmacapsulatum si H. duboisii –
caracteristici; Mucormicoza – agenti etiologici
– fungi din familia Mucoraceae – cls.
Zygomicete, genurile: Mucor, Rhizomucor,
Rhizopus si Absidia – caracteristici,
epidemiologie, tablouri clinice, metode de
diagnostic si tratament: Sporotricoza – agent
etiologic- Sporothrix shenckii – metode de
diagnostic si tratament.
C3 Aplica 3.1. Caile de transmitere directe si indirecte a
mesurile generale fungilor patogeni la om, metodele de blocare
de profilaxie a cailor de transmitere – evitarea contactului
antimicotica cu sursele de infectie: omul bolnav, animalale
sau surse neanimate din mediul exterior –
solul, apa, alimentele diverse obiecte sau
incinte contaminate.
3.2. Profilaxia micozelor
C4 Determina 4.1. Prezentarea caracteristicilor si a domeniilor
specii de fungi de utilizare a reperelor din laborator –
patogeni la om instalatii, aparaturi, reactivi, coloranti,
sticlaria, etc.
4.2. Metode si procedee de recoltare a probelor
patologice adecvate diferitelor tipuri de
micoze:
- superficiale: secretii fire de par contaminate,
false membrane, puroi etc.
- profunde (sistemice) aspirate bronsice,
lichide pleurale, sange, biopsii etc., tehnica de
efectuare a frotiurilor si tehnici de colorare –
simple, diferentiale (Gram) sau selective.
4.3. Timpi de realizare a examenelor
Nivelul 3 avansat
microscopice, efectuarea frotiurilor, punerea

in functie a microscopului si manevrarea
acestuia pentru a observare optima.
4.4. Timpuri de realizare a culturilor de fungi –
pregatirea mediilor de cultura, insamantarea,
asigurarea conditiilor de cultivare si recoltarea
pentru identificare.
4.5. Formularea rezultatelor la analizele micotice

Modulul MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE poate fi
parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia,
descoperirea , demonstratia, problematizarea, proiectul.
invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea speciei de
fungi patogeni la om, experiente effectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte(ex:
efectele unui fungi asupra animalelor de laborator)
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Cadrela didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica
a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o
sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia,
procesul.
Nivelul 3 avansat

desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de teorie/semestrul I si 24 de ore/pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore
competentelor pentru viitorii „asistenti medicali de laborator”
privind MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE.
preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector,
preparate microscopice, soareci de laborator, etc.

Nivelul 3 avansat
Modulul III: HEMATOLOGE
Notă introductivă
Modulul HEMATOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul I, pentru
In modulul HEMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de
competenta tehnica de baza HEMATOLOGIE . Modulul are alocate 60 de ore
din care 24 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se
asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
profesionala specific calificarii.

modulului:
1.Interpreteaza valorile hematologice normale si pe cele din cursul anemiilor
2.Analizeaza datele caracteristice din bolile mieloproliferative
3.Pregateste transfuzia de sange
4.Evalueaza diferite aspecte din bolile si sindroamele hemoragice
5.Caracterizeaza tumorile solide dezvoltate in organele hematopoietice precum

si pe cele apartinand sistemului limfatic

Unitatea de competenta : HEMATOLOGIE
( 60 de ore din care 24 de ore de pregătire practică prin laborator tehnologic)
Nr.
competenŃă

Nivelul 3 avansat
C.1. 1. Celulele stem hematopoetice: definitie , origine ,

1. HEMATOLOGIE Interpreteaza morfologie , celule progenitoare , celule precursoare ,
valorile migrarea celulelor stem
hematologice - componenetele seriei eritrocitare : proeritroblast ,
normale si pe macroblast, eritroblast bazofil , eritroblast
cele din cursul policromatofil, eritroblast acidofil , reticulocit,
anemiilor - componentele seriei mieloide normale („seria
alba”): mieloblasti , promielocite metamielocite ,
neutrofile nesegmentate si neutrofile segmentate ,
granulocite eozonofile , celule bazofile si mastocitare
componentele seriei megacariocitare:
megacarioblasti, promegacariociti, megacariociti
netrombocitogeni , megacariociti trombocitogeni,
nuclei liberi
- componentele seriei limfoide, celulele macrofage
2.Valori hematologice
Valorile normale ale hemoleucogramei: numar
eritrocite , hemoglobina, hematocrit, constante
eritrocitare normale in functie de varsta, valori
normale ale leucocitelor, leucocite diferentiate pe
grupe de varsta, valori normale pentru numarul de
celule medulare diferentiat pe grupe de varsta
sideremia, bilirubinemia, electroforeza
hemoglobinei, testul Coombs, prezenta anticorpilor
iregulari
3. Anemii
Clasificarea anemiilor : morfologica, fiziopatologica
carentiala feripriva: etiologie patogeneza , patologie
, aspecte clinice , date de laborator
anemia posthemoragica acuta si cea cronica, etiologii
si patogenez, patologie aspecte clinice date de
laborator
anemiile hemolitice prin factori globulari si
plasmatici: hemoliza ,clasificarea anemiilor
hemolitice, etiologie si patogeneza , aspecte clinice si
patologice anemii hemolotice prin factori globulari si
plasnatici
anemiile hipoplastice si aplastice: etiologii si
patogenez, patologie aspecte clinice date de laborator
Poliglobulii: definitie , clasificare , poliglobuliei

C.2 Analizeaza primitiva boala Vaquez): definitie aspecte clinice si
datele paraclinice , formele secundare sau simptomatice:
Nivelul 3 avansat
caracteristice definitie aspecte clinice si paraclinice

din bolile Leucemii:- semne clinice semnificative ale
mieloproliferati leucemiilor: semne patognomonice (paloare), febra
ve neinfectioasa, fenomene hemoragice cutaneo-
mucoase (epistaxis, gingivoragii, petesii, echimoze),
adenopatii periferice, hepatosplenomegalie, dureri
osoase, astenie
- date clinice privind evolutia diferitelor tipuri de
leucemie si investigatii de laborator
Diferentiere: - buletine de analiza de la cazuri de:
leucemie acuta limfoblastica, leucemie acuta
mieloblastica, leucemie cronica limfoida, leucemie
cronica mieloida
- buletine de: hemoleucograma, mielograma, punctii
biopsie osteomedulara
Grupe sanguine ABO si Rh

Notiuni de sistem ABO, Rh ,
C.3Pregateste
Metode de determinare:- metoda cu ser hemotest
transfuzia de
(proba Beth Vincent determinarea aglitinogenelor ) si
sange
metoda cu eritrocite - test (proba Simonim
determinarea aglutininelor): metoda interpretarea
rezultatelor. Factorul Rh determinarea pe lama ,
interpretare
Produse hematologice: - sange total, concentrat
eritrocitar, concentrat trombocitar, concentrat sau
leucocitar, plasma proaspata nativa sau congelata
Incidente si accidente transfuzionale:cauze , aspecte
clinice, princiipii terapeutice
Incidente transfuzionale :- urticaria, febra, frison,
cefalee, tetanie; accidente grave : frison sever ,
hematurie icter, hemoglobinurie, soc transfuzional,
embolie
Tipuri de aplazii: aplazia medulara idiopatica,
aplaziile medulare secundare (invadare medulara cu
celule maligne, metastaze medulare, boala de
iradiere, viroze, substante toxice
- semnele clinice si de laborator in diferitele
forme de aplazie medulara
Coagularea : aspecte fiziologice ale hemostazei : faza

C.4 Evalueaza vasculara, trombocitara , de activare a factorilor de
diferite aspecte coagulare , faza de fibrinoliza fiziologica , faza de
Nivelul 3 avansat
din bolile si actiune a asistemului monocit- macrofag, faza

sindroamele reologica mecanica , faza de actiune a
hemoragice anticoagulantilor naturali
Bolile si sindroamele hemoragice : - definitie,
clasificare
Semne caracteristice: - eruptii hemoragice cutanate
(petesii, echimoze), hematoame cu diferite localizari,
manifestari hemoragice ale mucoaselor (epistaxis,
gingivoragii), hemartroze, hematuria, hemoragii
digestive
Trombopenii si trombocitopatii calitative: -
fibrigenopeniile, hipoprotrombinemia, hemofilia tip
A si B, boala von Willebrand, coagularea
intravasculara diseminata :definitie , etiopatogenie ,
aspecte clinice , dignostic , principii terapeutice
Evaluarea hemostazei: - proba garoului, timpul de
sangerare si de coagulare, fibrinogenemia, timpul
complexului protrombinic (Quick), timpul de
consum al protrombinei, dozarea factorilor VIII si
IX, timp de recalcifiere Hawell, timpul de
tromboplastina partial activat (APTT): tehnici , valori
normale, interpretare
C.5Caracterize Mielom multiplu:- definitie , patogenie ,semne

aza tumorile clinice si analize specifice: adenopatii periferice sau
solide interne cu caractere tumorale progresive, si duritate
dezvoltate in caracteristica
organele Limfoame maligne hodgkiniene:- tipuri / categorii pe
hematopoietice baza criteriilor clinice,a tabloului, a evolutiei si
precum si pe prognosticului: cu celularitate mixta, cu
cele apartinand predominanta limfocitara, cu depletie limfocitara, cu
sistemului scleroza nodulara, etc.
limfatic Limfoame maligne nehodgkiniene:-pe baza criteriilor
clinice, a tabloului histologic, a evolutiei si
prognosticului: cu malignitate ridicata, cu malignitate
intermediara si malignitate mica, avand numeroase
tipuri celulare

Nivelul 3 avansat
Modulul HEMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.

Determinarea grupei sanguine si a Rh - ului), proiect (exemple : analiza mecanismelor
fiziologice care realizeaza hemostaza.
anului scolar.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an Cadrele

didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa
sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Nivelul 3 avansat
Instruirea se va realiza in laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in

laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor
pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”.
privind HEMATOLOGIE .
casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, ,
etc.
Bibliografie :
1. R.Paun – Tratat de Medicina Interna – Hematologie, Ed. Medicala , 1997

2. D. Mut Popescu – Hematoogie clinica, Ed. Medicala, 2000
3. V. Kondi – Laboratorul Clinic Hematologie, Ed. Medicala, 1981
4. A. Stan – Hematologie. Laborator, Citologie, Ed. Medicala Bucuresti, 2004
Modulul IV : TEHNICI DE HEMATOLOGIE

Nivelul 3 avansat
Notă introductivă
Modulul TEHNICI DE HEMATOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul
III, pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta specifica TEHNICI DE HEMATOLOGIE . Modulul
are alocate 120 de ore din care 54 de ore de teorie si 66 de ore de pregatire practica.

modulului:
1. Precizeaza specificul recoltarii probelor hematologice

2. Aplica tehnicile de explorare a seriei eritrocitare, leucocitare si trombocitare
3. Analizeaza tehnicile de explorare a oragnelor hematopoetice
4. Descrie tehnicile de explorare a hemostazei
5. Identifica testele de imunohematologie si rolul lor in transfuzia de sange

Unitatea de competenta : TEHNICI DE HEMATOLOGIE ( 120 de ore din care 66 de
pregatire practica )
Nivelul 3 avansat
Nr.
competenŃă
1. Tehnici de C. 1. Precizeaza 1.1. Recoltarea sangelui pentru examenul

hematologie specificul recoltarii morfologic:
probelor hematologice - sange capilar: materiale necesare, conditii de
recoltare, locul punctiei tehnica, erori;
- sange venos: substante anticoagulante,
materiale
necesare, tehnica recoltarii, executare frotiu,
coloratii simple si specifice, accidente de
recoltare, erori.
1.2. Tehnica colorarii panoptice May Grundwald
Giemsa:
- coloranti, rezultate obtinute in functie
de colorare, reactii si materiale, timpi de lucru,
C. 2. Aplica tehnicile
(fixare, colorare)
de explorare a seriei
eritrocitare,
2.1. Numararea eritrocitelor, leucocitelor,
leucocitare si
trombocitelor,
trombocitare
principiu, materiale necesare, tehnica de
numarare, observatii (erori, interpretari);
2.2. Dozarea hemoglobinei – metoda
cianmethemoglobinei (solutia Drabkin);
2.3. Determinarea hematocritului: principiu,
materiale necesare, tehnica, calcul, valori
normale, interpretare;
2.4. Calcularea constantelor eritrocitare derivate,
indici;
2.5. VSH – principiu, materiale, tehnica
(Westergreen), valori normale, interpretare;
2.6. Cercetarea reticulocitelor – tehnica de
colorare;
2.7. Cercetarea enzinofilelor – tehnica de
C. 3. Analizeaza numarare;
tehnicile de explorare 2.8. Determinarea hemoglobinei fetale.
a organelor
hematopoetice
3.1. Punctia medulara:
- locul de electie,
- materiale necesare,
- tehnica (dupa locul de electie),
- mielograma: - numararea elementelor nucleate
din maduva, numararea megacariocitelor in
Nivelul 3 avansat
camera, formula medulara, raport granulocite –

eritroblaste – semnificatia modificarilor
medulare evidentiate in mielograma.
3.2. Punctia ganglionara:
- materiale necesare,
- coloratii,
- valoarea diagnostica.
C. 4. Descrie tehnicile 4.1. Testele coagulabilitatii globale:

de explorare a - timpul de coagulare: materiale, tehnica,
hemostazei interpretare;
- timpul Howell: tehnica, interpretare
4.2. Testele hemostazei vasculare:
- directe: timp de sangerare (tehnica,
interpretare), rezistenta capilara (semnul
garoului) – tehnica, interpretare;
- indirecte: retractia cheagului (tehnica,
interpretare); agregabilitate trombocitara
(metoda, valori, interpretare)
4.3. Explorarea fazei I a coagularii:
- tehnica de consum de protrombina;
- timpul de cefalina – Kaolin
4.4. Eplorarea fazei II a coagularii:
- timpul de protrombina Quick
4.5. Anticoagulantii:
- tratamentul cu anticoagulante, accidente;
- hipercoagulabilitatea
C.5. Identifica testele 5.1. Determinarea grupelor sanguine AOB:

de imunohematologie - proba Beth – Vincent: tehnica, materiale,
si rolul lor in citire, erori;
transfuzia de sange - proba Simonin- tehnica, materiale,
citire, erori;
5.2. Determinare de Rh (D): materiale, tehnica,

interpretare;
5.3. Testul antiglobulinic Coombs (direct,
indirect):
materiale, tehnici, interpretare, erori;
5.4. Teste de compatibilitate in transfuzia de
sange;

Nivelul 3 avansat
5.5. Indicatiile principale si secundare in

transfuzie;
5.6. Erori in transfuzia sanguina;
5.7. Reguli privind administrarea Ig Anti – D in

prevenirea izoimunizarii mamelor Rh
negative.
Modulul TEHNICI DE HEMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent, insa este

mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul HEMATOLOGIE.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza teme cu caracter
practic: tehnica de recoltare a sangelui pentru examenul morfologic: erori, accidente,
specificitati, norme de protectia muncii; seria eritrocitara: boli si metode de explorare;
seria leucocitara: boli si metode de explorae; studiu asupra sindroamelor hemoragice:
metode de investigare, semnificatii patologice; transfuzia sanguina: indicatii si
contraindicatii, accidente, determinarea grupelor sanguine si Rh.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza

evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Nivelul 3 avansat
anului scolar.
privind TEHNICI DE HEMATOLOGIE .
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: ace, container cu
anticoagulant (EDTH), pipete pentru numarat eritrocite, leucocite, trombocite, camera de
numarat, microscop, hematocrit, centrifuga, lame microscop, coloranti, baie de inactivare,
cronometrie, sticla de ceas, eprubete pentru VSH.
Modulul V: BOLI DERMATOLOGICE SI CU TRANSMITERE SEXUALA

Nivelul 3 avansat
Notă introductivă
Modulul BOLI DERMATOLOGICE ŞI CU TRANSMITERE SEXUALĂ face parte din

pregătirea specifică din anul III pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată BOLI
DERMATOLOGICE ŞI CU TRANSMITERE SEXUALĂ (VENERICE). Modulul are 60 ore, din
care 36 teorie şi 24 ore de pregatire practică în secŃia clinică.
ConŃinutul modulului are în vedere faptul că asistentul medical de laborator intră
în contact cu persoanele bolnave, cu produsele biologice şi patologice ale acestora la
toate cele trei niveluri de îngrijire (primară, secundară, terŃiară) astfel încât informaŃiile
despre bolile de piele şi bolile cu transmitere sexuala sunt necesare pentru a înŃelege
modificările unor constante biologice şi a unor structuri anatomice precum şi apariŃia
unor neoformaŃiuni.
calificării.

modulului
1. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor de piele şi cu transmitere

sexuală
2. Corelează informaŃiile despre afecŃiuni cu examenele de laborator şi
histopatologice
3. Participă la implementarea măsurilor de profilaxie a bolilor de piele şi cu
transmitere sexuală (venerice)

Unitatea de competenŃă BOLI DERMATOLOGICE ŞI CU TRANSMITERE SEXUALĂ (60
ore din care 24 pregatire practică în secŃia clinică)
Nr. Unitatea de
crt. competenŃă
Boli C.1. Analizează 1.1. Semne şi simptome în bolile de piele
dermatologice semnele şi - Leziuni elementare produse prin
şi cu simptomele modificarea coloraŃiei tegumentelor: pete
transmitere specifice boilor vasculare, pete produse prin discromii,
sexuală de piele şi cu pete nepigmentate.
transmitere - Leziuni elementare cu conŃinut solid:
1
sexuală papula, tubercul, nodozităŃi, vegetaŃii,
lichenificarea, tumori.
- Leziuni elementare cu conŃinut lichid:
vezicula, bula, pustula.
- Leziuni elementare prin pierdere de
substanŃă: eroziunea, ulcerul de gambă,
Nivelul 3 avansat
fisura sau ragada.

- Deşeuri cutanate: scuama, crustele,
sfacelul.
- Sechele cutanate: cicatricea, atrofia.
1.2. Semne şi simptome în bolile cu transmitere
sexuală (venerice)
- secreŃii ale aparatului genital (vaginale şi
uretrale): purulente, spumoase, asociate
cu prurit şi usturimi
- manifestări cutaneo-mucoase: macule,
ulceraŃii cutanate şi mucoase cu caractere
specifice unor boli, adenopatia
- manifestări nervoase: cefalee, durere de
tip nevralgic, paralizie progresivă
1.3. Principalele boli – noŃiuni generale
1.3.1. Boli de piele
- Piodermite stafilococice şi streptococice.
- Tuberculoza cutanată. Lepra.
- Viroze cutanate.
- Micoze cutaneo-mucoase superficiale şi
profunde.
- Dermatoze provocate de paraziŃii animali
– scabia şi pediculoza.
- Genodermatoze.
- Manifestări cutanate alergice: urticaria,
eczema, dermatita atopică, eczematide,
prurit, prurigouri, vascularite.
- Dermatoze profesionale.
- Colagenoze sistemice: lupus eritematos,
sclerodermii, dermatomiozite.
- Boli buloase – penfigus
- Psoriazis.
- Tumori cutanate benigne.
- Nevii.
- Leziuni precanceroase. Cancere cutanate.
1.3.2. Boli cu transmitere sexuală.
- Sifilisul.
- InfecŃia gonococică.
- Alte infecŃii cu transmitere sexuală
produse de: chlamydia, ureaplasma,
trichomonas, candida, alte infecŃii
negonococice.
- SIDA.
C.2. Corelează 2.1. Examene pentru stabilirea diagnosticului

Nivelul 3 avansat
informaŃiile în boli de piele:

despre afecŃiuni - Examenul microscopic micologic direct:
cu examenele scuame, fire de păr.
de laborator şi - Examenul la lampa Wood pentru
histopatologice studierea tulburărilor de pigmentare.
- Examenul parazitologic al lichidului din
tunelul acarian pentru ectoparaziŃi
(sarcoptes, scabiae).
- Examene citologice din leziuni (frotiu
colorat examinat la microscop pentru boli
buloase, herpesuri).
- Biopsia cutanată – examenul
histopatologic.
- ImunofluorescenŃa.
- Teste epicutanate.
- Teste prin scarificare.
- IntradermoreacŃiile.
- Examene de sânge pentru celule lupice şi
proteina C reactivă.
2.2.Examene pentru stabilirea diagnosticului si
în bolile cu transmitere sexuală:
- ReacŃii serologice.
- Examenul secreŃiei vaginale la femei şi
uretrale la bărbaŃi: frotiuri şi culturi.
- Teste de evidenŃiere a anticorpilor serici
antiHIV – testul ELISA.
- Examene histopatologice.
C.3. Participă 3.1. Profilaxia bolilor de piele

la Măsuri:
implementarea - depistarea precoce şi tratarea;
măsurilor de - evitarea contactului cu bolnavul şi
profilaxie a obiectele acestuia;
bolilor de piele - aplicarea normelor de igienă individuală;
şi cu - evitarea factorilor agravanŃi în alergii;
transmitere - eliminarea tensiunilor nervoase;
sexuală. - educaŃia individului.
3.2. Profilaxia bolilor cu transmitere sexuală
- Strategia OMS – Sănătate 21, obiectivul
7 cu privire la bolile cu transmitere
sexuală.
- Lupta în focar, depistarea şi izolarea.
- Informarea epidemiologică.
- Ancheta epidemiologică.
- Profilaxia individuală.
Nivelul 3 avansat
- EducaŃia sanitară antiveneriană.
Modulul BOLI DERMATOLOGICE ŞI CU TRANSMITERE SEXUALĂ poate fi

parcurs independent după însuşirea tehnicilor de lucru în bacteriologie şi anatomie
patologică.
Prin parcurgerea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre bolile de piele şi
cu transmitere sexuală a căror morbiditate este destul de ridicată în Ńara noastră şi pentru
care în ultima vreme se folosesc tehnici de investigare perfecŃionate.
Asistentul medical de laborator trebuie să fie capabil să facă legătura între
manifestările cutanate şi investigaŃii, dintre care în prim plan se află examenul
histopatologic. Având în vedere faptul că multe din aceste boli au afectare pluriorganică,
profesorul trebuie să orienteze elevul şi către alte investigaŃii decât cele cuprinse în
modul astfel încât, pe lângă stabilirea diagnosticului, să contribuie şi la orientarea
tratamentului.
În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de volumul relativ mare de
informaŃii care necesită o foarte bună structurare având în vedere numărul de ore acordat
modulului. De asemenea, va avea în vedere:
- implicarea activă a elevilor în efectuarea examenelor de laborator
- stilurile diferite de învăŃare, cunoştinŃe preştiinŃifice şi experienŃe de viaŃă
diferite pe care le au elevii;
- participarea cu cunoştinŃele dobândite anterior (în alte module, cunoştinŃe
preştiinŃifice) la procesul de învăŃare;
- capacitatea elevilor de a efectua tehnici investigaŃionale de laborator şi de
histopatologie
- nevoia de timp a elevilor pentru însuşirea activă şi conştientă a
cunoştinŃelor, pentru a analiza, sintetiza şi compara informaŃiile în vederea
ordonării şi fixării aspectelor semnificative care stau la baza dobândirii
competenŃelor.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, se vor realiza activităŃi de
învăŃare cu caracter practic aplicativ bazate pe: fişe de lucru, aplicaŃii pe caz concret,
studiul de caz, folosind metode ca observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea,
brainstorming-ul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, teste scrise, probe practice,
planuri de investigaŃii.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor
de evaluare care sunt stabilite în standardul de pregătire profesională.
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea.
Standardul de pregătire profesională stabileşte un nivel comun de performanŃă care trebuie
respectat pentru a asigura pregătirea unitară a asistentului medical de laborator.
Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative care permit cadrului
didactic să identifice unele aspecte asupra cărora să insiste în vederea atingerii criteriilor
Nivelul 3 avansat
de performanŃă stabilite pentru dobândirea competenŃei. Evaluarea sumativă realizată la

sfârşitul modulului verifică dobândirea celor trei competenŃe specifice.
Durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de evaluări şi distribuŃia acestora
pe parcursul parcurgerii modulului rămâne la latitudinea cadrelor didactice implicate în
predare-învăŃare.
Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grup,
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit aprecierea atitudinii faŃă
de o sarcină dată în condiŃiile de aplicabilitate stabilite prin standard.

Nivelul 3 avansat
Modulul VI: ANATOMIE PATOLOGICA
Notă introductivă
Modulul ANATOMIE PATOLOGICA face parte din pregatirea generala din anul
III, pentru calificarea : asistent medical de laborator
Modulul ANATOMIE PATOLOGICA reflecta abilitatile din unitatea de
competenta tehnica ANATOMIE PATOLOGICA. Acest modul are alocate 120
de ore din care 66 de ore de pregatire practica. Parcurgerea programei scolare
asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala.(SPP)
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.

modulului:
(1) Pregateste spatiul si aparatura unei prosecturi.
(2) Asigura conditiile PSI si Securitatea Muncii necesare desfasurarii
activitatii in prosectura.
(3) Selecteaza reactivii si materialele folosite in prosectura.
(4) Utilizeaza instrumentarul folosit in prosectura si sterilizarea acestuia.
(5) Identifica regulile uzuale pentru efectuarea necropsiei.
(6) Aplica tehnicile de prelevare; conservare si transport catre alte laboratoare.
Unitatea de competenta : ANATOMIE PATOLOGICA

crt. competenŃă
1. Anatomie Competenta 1. Organizarea spatiului unei prosecturi: spatiul

Patologica Pregateste spatiul si propriu-zis, respectiv sala de primire defuncti cu
aparatura unei descrierea amenajarii interioare, respectiv captusirea
prosecturi peretilor si pavimentul cu materiale usor lavabile si
rezistente la substante dezinfectante etc
o camera frigorifica, sala de necropsie si
capela amenajate conform standardelor de
protectie mentionate atat in legislatia
romaneasca, cat si in cea europeana.
o amenajarea biroului pentru eliberarea actelor
si a anexeleor (depozite, muzeu, grup sanitar
prevazut cu dus).
Nivelul 3 avansat
1.1 Organizarea intretinerii spatiului: bioprotectia

speciala, curatenia si igienizarea, sterilizarea
incintelor, aerisirea corespunzatoare, iluminarea
spatiului, alimentarea cu apa /evacuarea, fosa
septica intermediara. Conditiile ideale:
independenta sistemelor alimentare-evacuare de
restul unitatii de sanatate publica sau privata
1.2 Supravegherea aparaturii folosite:
pornirea/oprirea agregatului frigorific functie
de temperatura mediului ambiant (temperatura
interioara ~ 4 grade Celsius), supravegherea
functionarii negatoscopului, ventilatorului,
pupinelului pentru sterilizare, a lampii UV etc.
1.3 Controlul functionarii corecte a aparaturii in
prosectura: functionarea agregatului frigorific
care intretine temperatura optima in camera
frigorifica, a negatoscopului, ventilatorului,
pupinelului si a lampii UV; parametrii:
temperatura, timp etc.
1.4 Aplicarea normelor PSI pentru aparatura,
legislatia in vigoare (interna si europeana),
conditiile speciale de oxidare din aceste spatii
(reactivi, apa), independenta alimentarii cu
energie electrica a acestui spatiu.
2.1 Normele PSI, legislatia in vigoare

Competenta 2. corespunzatoare riscului electric, riscului chimic si a
Asigura conditiile instruirii personalului. Exercitiu practic de simulare a
PSI si Securitatea unui accident.
Muncii necesare 2.2 Normele de Sanatate si Securitate a Muncii în
desfasurarii tehnica necropsiei corecte, echipamentul de protectie
activitatii in adecvat, noxe chimice, reguli de bioprotectie si
prosectura. biosecuritate speciale. Instruirea personalului din
subordine
3.1 Reactivii uzuali si speciali folositi in prosectura:

Competenta 3. diferitele tipuri de alcool, acizi organici si
Selecteaza reactivii si anorganici, formaldehida, etc.
materialele folosite 3.2 Aprovizionarea cantitativa cu reactivii necesari
in prosectura. folositi in prosectura, intocmirea referatului de
procurare, receptia prin completarea bonierului de
magazie, transportul si depozitarea reactivilor in
conditii adecvate
3.3 Materiale folosite in prosectura, raportul
Nivelul 3 avansat
cantitate - calitate a materialelor consumabile,:

manusi de cauciuc-vrac, chirurgicale si de ata; masti,
vata, tifon, comprese sterile, seringi de diferite
capacitati, cutii Petri, recipienti pentru fixarea
materialului biologic recoltat, recipienti pentru
piesele de muzeu etc.
3.4 Aprovizionarea cantitativa (apreciativa) cu
materialele necesare folosite in prosectura,
documente necesare aprovizionarii: condica
farmacie, bonier magazie, documente necesare
transportului si depozitarii
4.1 Instrumentarul general folosit in sala de

Competenta 4. necropsie: bisturie de diferite marimi, pense
Utilizeaza anatomice, chirurgicale, foarfece drepte si curbe,
instrumentarul folosit sonde butonate si canelate etc.
in Prosectura si 4.2 Instrumentarul special: cutite de amputatie,
sterilizarea acestuia. cutite mari pentru creier, cutite mari pentru
(Trusa de necropsie)e dezinsertie intestin, enterotom, costotom, ferastrau
cu dos mobil, ferastrau simplu, ferastrau electric,
ferastrau pentru lame vertebrale, ciocan cu carlig,
rahiotom, rahiotom electric, dalti drepte si in “T” etc
specifice trusei de necropsie.
4.3 Intretinerea instrumentarului: spalarea,
curatarea si stergerea acestuia respectand normele de
bioprotectie, impachetarea acestuia in vederea
sterilizarii si depozitarea in spatii special amenajate
de asemena in vederea sterilizarii.
4.4 Selectarea instrumentarului folosit la necropsie
funcŃie de tipul de necropsie cerut (totala sau
partiala). Instrumentar pentru necropsia capului, a
maduvei spinarii, a cavitatii bucale, gatului si
toracelui, abdominala si a pelvisului, a membrelor
superioare si a celor inferioare.
4.5 Sterilizarea corecta a instrumentarului,
intretinerea instrumentarului si pregatirea pupinelului
in vederea sterilizarii, cat si la impachetarea acestuia,
a timpilor de sterilizare precum si a parametrilor
temperatura, timp etc.
5.1 Acte pentru înregistrarea corecta a defunctului:

Competenta 5. fisa de insotire, banderola de identificare, registrul de
evidenta, act de identitate defunct, foaie de
Identifica regulile observatie clinica, condica de protocol necropsic, iar
Nivelul 3 avansat
uzuale pentru in cazurile speciale dupa “extrasul oficial pentru uzul

efectuarea necropsiei organelor de stat”.
5.2 Reguli generale la necropsie: timpul scurs de la
declararea decesului, numarul de persoane care
participa la necropsie (medic curant, sef sectie, alte
cadre medicale clinice care au avut in ingrijire
subiectul). Controlul tegumentului mainilor
prosectorului, controlul instrumentarului, toaleta
personala a prosectorului dupa necropsie, regulile de
practicare a sectiunilor in organe si a
instrumentarului folosit (recuperare si clatire).
Cazuri de stropire sau ranire in timpul necropsiei.
5.3 Aplicarea mijloacelor generale de cercetare
macroscopica si implicarea organelor de simt (vazul,
palparea, mirosul).
5.5 Recunoasterea timpilor fundamentali de
executare a necropsiei complete: inregistrarea
defunctului, foaia de observatie, protectia
individuala, pregatirea instrumentarului, constatarea
semnelor mortii (altele decat cele clinice), examenul
intern al cadavrului (segmente si ordinea de lucru),
imbalsamarea si refacerea cadavrului.
6.1 Metodele de prelevare a tegumentelor si

Competenta 6. tesuturilor pentru histopatologie cu referire la
Aplica tehnicile de necropsia capului si a nevraxului; necropsia cavitatii
prelevare, bucale si a gatului; necropsia toracelui, necropsia
conservarea si cavitatii abdominale si a membrelor superioare si
transportul inferioare.
materialului biologic 6.2 Prepararea materialului fixator pentru
catre alte laboratoare. fragmentele de tesut recoltate in vederea studiului
histopatologic: dilutiile formaldehidei, tamponarea
formaldehidei si filtrarea acesteia, depozitarea
dilutiei de formaldehida in conditii optime, recipienti
si recipienti gradati etc. Executarea amprentelor si
frotiurilor in conditiile din sala de necropsie.
6.3 Metodele de prelevare a fragmentelor de tesut
pentru bacteriologie: recoltarea pe placi Petri, in ser
fiziologic sau direct in eprubete sterile in cazul
lichidelor. Executarea amprentelor si frotiurilor.
6.4 Metodele de recoltare a produselor patologice
lichide: pentru histo-şi citopatologie si pentru
bacteriologie. Completarea corecta a buletinului de
insotire a probei. Instrumentarul si materialele
Nivelul 3 avansat
folosite.
6.5 Metodele de transport a produselor patologice
pentru: bacteriologie, citologie, histologie,
respectand normele de biosecuritate si bioprotectie.

Modulul ANATOMIE PATOLOGICA poate fi parcurs in mod independent.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, planul de interventie etc.
invatare cu caracter practic aplicativ : scheme, fise de lucru, planuri de interventie,
simulari.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale, test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz, plan de interventie).
anului scolar.
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor
instructor) constand dintr-o proba scrisa si o proba practica.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an din care 66
ore de instruire practică. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de
Nivelul 3 avansat
ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
Instruirea se va realiza in sali de curs si in unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea practica are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
privind ANATOMIE PATOLOGICA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, simularea, observatia, exercitiul,
discutiile si lucrul in grup, studiul de caz, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata de materiale:
planse, scheme, cd-uri, folii de retroproiector, echipament de protectie etc.
Bibliografie selectiva: - “TEHNICA NECROPSIEI SI SEMIOLOGIE

ANATOMO-PATOLOGICA” VOL. I, INSTITUTUL DE MEDICINA IASI –
CATEDRA DE ANATOMIE PATOLOGICA, AUTOR PROF. DR. SERBAN
BRATIANU SI DR. MAX LEIBOVICI – 1956;
- CURSURILE DE ANATOMIE PATOLOGICA UMF BUCURESTI – 1980;

1985; 1988.

Nivelul 3 avansat
Modulul VII: TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOLOGIE
Nota introductiva
Modulul TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOPATOLOGIE face parte

integranta din curriculum ce are la baza Standardul de Pregătire Profesionala in
calificarea Asistent medical de laborator si corespunde unitatii de competenta specializate
TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOLOGIE.
Modulul are alocate un număr de 120 de ore din care 72 de ore de teorie si 48 de
ore de pregatire practica.
Curriculumul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregătire Profesionala.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzătoare

modulului :
1. Pregăteşte spaŃiul, aparatura si instrumentarul folosit in histo-, si

citopatologie.
2. Asigura respectarea PSI si SSM necesare desfasurarii activităŃii.
3. Selectează reactivii si materialele folosite .
4. Aplica regulile generale de primire si verifica integritatea si repartizarea

probelor supuse prelucrării.
5. Aplica tehnici de preparare a coloranŃilor si reactivilor folosiŃi.
6. Aplica tehnicile prelucrării produselor biologice potenŃial patologice in cito si

histopatologie.
Tabelul de corelare a competentelor si conŃinuturilor

Unitatea de competenta: TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOPATOLOGIE
(120 de ore din care 48 de instruire practica).
Unitatea de Competente ConŃinuturi tematice
competenta
Tehnici de C1. Pregăteşte spaŃiul, aparatura si 1.1 . Amplasarea si
histopatologie si instrumentarul folosit in histo si organizarea spaŃiului pentru
citopatologie. citopatologie. laboratorul de histo si citopatologie:
- camera de primire si
înregistrarea probelor;
Nivelul 3 avansat
- camera de lucru pentru

histopatologie;
- camera de lucru pentru
citopatologie;
- depozitul pentru reactivi,
coloranŃi si materiale consumabile.
- anexe, circuite funcŃionale.
1.2. Masuri pentru întreŃinerea

spaŃiului :
- curatenie si igienizare
- sterilizarea incintelor
- aerisirea corespunzătoare
- iluminarea spaŃiului
- alimentarea cu apa/evacuare
- bioprotectia (echipament,
igiena personala).
1 .3. Aparatura si instrumentarul

folosite in laboratorul de anatomie
patologica (termostat de 370 C;
termostat pentru parafina; microtom
parafina; microtom gheata;
încălzitor apa pentru secŃiuni; hota
cu ventilaŃie; poupinel pentru
sterilizare; bec Bunsen pentru ansele
de platina; lampi pentru ultraviolete;
foarfeci; bisturie; pense, cuŃite
microtom parafina), întreŃinere şi
utilizare
C2. Asigura respectarea condiŃiilor 2.1. * Normele PSI conform

de PSI si SSM necesare desfasurarii legislaŃiei in vigoare.
activităŃii. * Instruirea personalului pentru
prevenirea riscului de accidente (risc
electric, risc chimic).
2.2. Normele de Sanatate si

securitatea muncii:
- respectarea tehnicilor de pregătire
a materialului biologic pentru
prelucrare;
- folosirea echipamentului de
protecŃie adecvat;
Nivelul 3 avansat
- aplicarea regulilor de bioprotectie

si biosecuritate speciale;
- instruirea personalului
C3. Selectează reactivii si 3.1. Reactivii folosiŃi in funcŃie de
materialele folosite. natura preparatului si de grosimea
acestuia (organici, anorganici).
3.2. Aprovizionarea cantitativa cu

reactivii necesari: etape (referat de
procurare, recepŃie, transport,
depozitare).
3.3. Materialele utilizate pentru

prepararea si examinarea probelor
prelevate:
- materiale de protecŃie individuala;
- materiale farmaceutice;
- recipiente mari cu fundul lat din
sticla, etc.
3.4. Aprovizionarea cantitativa cu

materiale; etape, condiŃii de
transport şi depozitare. Reglementări
legislative
C4. Aplica regulile generale de 4.1. Înregistrarea probelor:
primire si verifica integritatea si documente necesare, buletin de
repartizarea probelor supuse însoŃire a probelor, registre,
prelucrării. verificarea integrităŃii.
4.2. Probe din Prosectura (probele

obŃinute din organele de necropsie):
- probe fixate in formaldehida
- probe nefixate.
4.3. Probe din alte secŃii:

- fragmente recoltate din leziuni
diverse prin biopsie, puncŃie,
endoscopie, biopsie intraoperatorie,
chiuretaj biopsic etc.
- probe fixate in formaldehida si alŃi
fixatori uzuali.
- probe nefixate.
4.4. Probe de histopatologie

(biopunctura hepatica, splenica,
Nivelul 3 avansat
ganglionara, sternala; endoscopie

bronsica , gastrica, rectala, etc.)
4.5. Probe de citopatologie

- material recoltat pentru examen
citologic pe frotiu, prin puncŃie
simpla, din leziuni tumorale sau
colecŃii.
- material recoltat prin puncŃie
ganglionara pentru adenograma.
- material pentru citologie
exfoliativa ( citovaginal, amprente).
C5. Aplica tehnici de preparare a 5.1. ColoranŃii folosiŃi in cito si
coloranŃilor si reactivilor folosiŃi. histopatologie.
5.1.1. ColoranŃi uzuali folosiŃi in

cito si histopatologie: tehnici de
preparare, condiŃii de conservare.şi
depozitare
5.1.2. ColoranŃi speciali folosiŃi in

cito si histopatologie: tehnici de
preparare, condiŃii de conservare şi
depozitare
5.2. Reactivi folosiŃi in cito si

histopatologie.
5.2.1. Reactivi uzuali, organici si

anorganici: tehnici de preparare,
condiŃii de conservare.
5.2.2. Reactivi speciali folosiŃi in

cito si histopatologie:tehnici de
preparare, condiŃii de conservare.
C6. Aplica tehnicile prelucrării 6.1. Tehnici folosite in

produselor biologice potenŃial citopatologie.
patologice in cito si histopatologie.
6.1.1. Tehnici uzuale folosite in
citopatologie, etape:
- fixarea
- amprentele si frotiurile
- coloraŃia GIEMSA
- coloraŃia Papanicolau.
Nivelul 3 avansat
6.1.2. Tehnici speciale in

citopatologie:
- coloraŃia Perls (albastru de Prusia),
pentru evidenŃierea fierului in
Ńesuturi;
- coloraŃia pentru Cryptosporidium;
- coloraŃia P.A.S. pentru
evidenŃierea M.P.Z. neutre.
- coloraŃia Giemsa pentru
Pneumocistis Carinni.
6.2. Tehnici folosite in

histopatologie:
6.2.1. Tehnici histologice uzuale;

etapele tehnicii:
- Recoltarea
- Fixarea, condiŃii de fixare
- Icluderea in parafina
- SecŃionarea; condiŃiile secŃionării
corecte
- Deparafinarea; solvenŃi folosiŃi
- Colorarea cu Hematoxilina Eozina
- Montarea pe lama a secŃiunilor.
6.2.2. Tehnici speciale folosite in

histopatologie:
- coloraŃia Gramm pentru bacterii
gram-negative si gram- pozitive.
- coloraŃia Ziehl- Nielssen pentru
evidenŃierea bacilului Koch.
Modulul TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOPATOLOGIE poate fi parcurs

independent.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore dintre care 72 de ore
de teorie ( 4ore/saptamana × 18 saptamani) si 48 de ore de pregatire practica in
laboratorul de histopatologie si citopatologie.

Nivelul 3 avansat
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de predare-
invatare cu caracter interactiv si practic- aplicativ ( conversaŃia euristica, simularea,
exerciŃiul, jocul de rol).
Se vor face aplicaŃii practice in laboratorul tehnologic ce va fi dotat corespunzător cu
aparatura si materialele necesare pentru exersarea tehnicilor.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de perforanta si cu tipul probelor de
evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesionala pentru a obŃine acelaşi nivel de
performanta, indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.

- probe practice – exerciŃiul, observaŃia, experimentul.
Se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare (autoevaluarea, coevaluarea in

grupul de lucru, rapoarte de la terŃi) pentru dezvoltarea simŃului critic si a
responsabilităŃii.
Se evaluează numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor
printr-o evaluare:
- formativa (continua, ritmica, pe secvenŃe mici)
- sumativa (la sfârşitul modulului ).
Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul, isi stabilesc numărul de ore
alocat fiecărei teme, durata evaluării, numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe
parcursul perioadei de instruire teoretica si practica.

Nivelul 3 avansat
Modulul VIII : TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE

PATOLOGICĂ
Notă introductivă
Modulul TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

face parte din pregatirea generala din anul III, pentru calificarea : asistent medical de
laborator.
Modulul TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
reflecta abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza TEHNICI
MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ. Acest modul are alocate
120 de ore din care 66 de ore de pregătire practică. Parcurgerea programei
scolare asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.

modulului:
(1) Recunoaste starea de deces si semiologia cadaverica.
(2) Identifica leziunile principale macroscopice ale extremitatii cefalice si
gatului.
(3) Identifica leziunile principale macroscopice ale toracelui.
(4) Identifica leziunile principale macroscopice ale abdomenului.
(5) Identifica leziunile principale macroscopice ale organelor genitale externe;
(6) Identifica leziunile principale macroscopice ale membrelor superioare si
inferioare;
(7) Identifica leziunile principale macroscopice ale zonei posterioare a
cadavrului.
Unitatea de competenta : TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE
PATOLOGICĂ ( 120 de ore din care 66 de ore de pregătire practică)

crt. competenŃă
1. Tehnici Competenta 1. 1.1 Identificarea modificarilor cadaverice externe si

Nivelul 3 avansat
macroscopice Recunoaste starea de semnele sigure ale mortii reprezentate de

de anatomie deces si semiologia racire; rigiditate; relaxarea musculaturii striate
patologică cadaverica si netede; articulatii. Descrierea lividitatilor
cadaverice si diferentierea acestora de
eventualele echimoze intravitam.
1.2 Stabilirea tipului constitutional dupa mai multe
tipuri de clasificare.
Clasificarea normostenic, astenic, hiperstenic;
tipurile constitutionale in raport cu diferite boli.
1.3 Observarea aspectului general al tegumentelor si
principalele leziuni macroscopice prin studiu
diferentiat intre modificari intravitam
observate si modificarile cadaverice.
2.1 Examinarea externa a extremitatii cefalice cu

modificarile morfopatologice principale: cutia
craniana si masivul facial.
Competenta 2.
2.2 Examinarea externa a gâtului cu modificarile
Identifica leziunile
morfopatologice principale: tumefactiile, retractiile
principale
tegumentare si orificiile observate (fistule TBC,
macroscopice ale
parazitare, congenitale).
extrimitatii cefalice
si gatului.
3.1 Examinrea externa a toracelui cu modificarile
morfopatologice principale: emfizemul subcutan,
Competenta 3.
Identifica leziunile edemele, reteaua venoasa superficiala, mataniile
principale costale si formele toracelui.
macroscopice ale
toracelui.
4.1 Examinarea externa a abdomenului cu
modificarile morfopatologice principale: studiul
vergeturilor, edemului peretului abdominal,
Competenta 4.
bombarea abdomenului, abdomenul in rahitism, tipul
Identifica leziunile
de circulatie colaterala superficiala, excavatia
principale
abdominala etc.
macroscopice ale
4.2 Examinarea externa a bazinului cu modificarile
abdomenului.
morfopatologice principale: studiul bazinului rahitic,
bazinului osteomalacic, bazinului in lordoza, scolioza
si cifoza, bazinului viciat, precum si anomaliilor de
dezvoltare ale bazinului.
5.1 Examinarea externa a organelor genitale externe

cu modificarile morfopatologice la barbat: edemul
Nivelul 3 avansat
Competenta 5. scrotului si prepusului, hidrocelul, hematocelul,

Identifica leziunile varicocelul, fimoza, parafimoza, vegetatiile,
principale secretiile,si malformatiile de diferite tipuri.
macroscopice ale 5.2 Examinarea externa a organelor genitale externe
organelor genitale cu modificarile morfopatologice la femeie: edemul
externe. buzelor mari, hipertrofia inflamatorie, formatiunile
chistice, ulceratiile, secretiile, malformatiile de
diferite tipuri.
6.1 Examinarea externa a membrelor superioare cu

modificarile morfopatologice principale: edeme,
atrofii musculare, bratari rahitice, degete hipocratice,
dactilita TBC, fracturi, anchiloze, deformari,
Competenta 6. hipertrofia ganglionilor axialari, supuratii
Identifica leziunile ganglionare, malformatii congenitale.
principale 6.2 Examinarea externa a membrelor inferioare:
macroscopice ale malformatii si deformatii congenitale, tibia in
membrelor rahitism, tibia sifilitica, atrofii musculare, tumefactia
superioare si articulatiei genunchiului, edeme, varice, gangrene,
inferioare. fracturi, adenopatii inghinale etc.
7.1 Examinarea externa a coloanei vertebrale cu

Competenta 7. modificarile morfopatologice principale: scolioza,
Identifica leziunile cifoza, lordozai, spina difida (tipuri).
principale 7.2 Examinarea externa a regiunii sacro-fesiere cu
macroscopice ale modificarile morfopatologice principale:escare.
zonei posterioare a 7.3 Examinarea externa a anusului cu modificarile
cadavrului. morfopatologice principale: hemoroizi, formatiuni
vegetante si a secretii

Nivelul 3 avansat

Modulul TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ poate fi
parcurs in mod independent.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, practica la cadavru etc.
invatare cu caracter practic aplicativ : scheme, fise de lucru.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale, test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz, practica la cadavru).
anului scolar.
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor
instructor) constand dintr-o proba scrisa si o proba practica.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an. Cadrele
didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
Nivelul 3 avansat
membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa

sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in sali de curs si in unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea practica are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, observatia, lucrul in grup, studiul
de caz, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine
cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme,
CD-uri, folii de retroproiector, echipament de protectie etc.
Bibliografie selectiva: - “TEHNICA NECROPSIEI SI SEMIOLOGIE

ANATOMO-PATOLOGICA” VOL. I, INSTITUTUL DE MEDICINA IASI –
CATEDRA DE ANATOMIE PATOLOGICA, AUTOR PROF. DR. SERBAN
BRATIANU SI DR. MAX LEIBOVICI – 1956;
- CURSURILE DE ANATOMIE PATOLOGICA UMF BUCURESTI – 1980;

1985; 1988.

Nivelul 3 avansat
Modulul IX: PARAZITOLOGIE
Nota introductiva
Modulul PARAZITOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul III, pentru
In modulul PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de baza
PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de teorie si 24 de pregatire
practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna
cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatilor de competenta

corespunzatoare modulului:
1. Interpreteaza esenta si urmarile relatiilor parazit-gazda

2. Analizeaza speciile de paraziti patogeni la om si parazitozele care le
produc
3. Aplica masurile de prevenire, depistare si combatere a bolilor
parazitare.

Unitatea de competenta: PARAZITOLOGIE (60 de ore din care 24 de pregatire
practica)
crt. competenta
1. Parazitologie C.1. Interpreteaza 1. Asociatii de vietuitoare – simbioza; tipuri de
esenta si urmarile relatii in cadrul simbiozei: forezia, comensalismul,
relatiilor parazit- mutualismul si parazitismul – caracteristicile
gazda fiecarui tip, indeosebi ale parazitismului originea
vietuitoarelor parasite si umarile relatiilor parazit-
gazda, pentru paraziti: organe si enzyme de
penetrare si invazie, organe de fixare- carlige,
ventuze etc., dezvoltarea mare a aparatelor de
reproducere si complicarea ciclurilor biologice pe
mai multe gazed, forme de rezistenta si de
raspandire – chisti, spori etc. pentru gazde –
parazitoze cu diferite grade de patogenizate si
aspecte epidemiologice
C.2. Analizeaza 2.1. Protozoare parazite
speciile de paraziti 2.1.1. Clasa Rhizopoda (amibe) – entamoeba
patogeni la om si histolitica, E. coli – colite ambiene, Entamoeba
parazitozele care le gingivalis – gingivita hemoragica; Naegleria
produc fowleri – meningoencefalita ambiana primara
acuta; Achanthamoeba castellani – cheratita ulcer
Nivelul 3 avansat
corneean, encefalo-meningita cronica

2.1.2. Clasa Flagellata (mastigophora) – Flagelate
cavitare: Giardia intestinalis (lamblia) – giardioa;
Trichomonas vaginalis – trichomonoza uro-
genitala; Hemaflagelate: Trypanosoma brucei
gambiense ( Africa de vest si
Centrala);Trypanosoma brucei rhodesiense (Africa
de est si sud) – trypanosomiaza africana sau boala
somnului, vector, musca Glosina palpalis (Tze-
Tze); Leishmania – L donovani – leishmanioza
viscerala; L tropica – leishmanioza cutanata,
vector Phlebotomidae (musculit de nisip sau
paroase)
2.1.3. Clasa Ciliata _ balantidium coli –
balantidioza sau dizenteria balantidiana
2.1.4. Clasa Sporozoare (Sporozoa) :
a) Coccidii – Cryptosporidium parvum –
coyptospondioza; Isospo belli, specifica omului –
coccidioza intestinala (isosporioza); toxoplasma
gondii, cu transmitere transplacentaracu
malformatii;
b)Haemosporidia – Plasmodium vivax, P. ovale,
P. malariae si P. falciparum – Malaria (paludism)
vector Anophelles maculipennis (femela)
c)Piroplasma – Babesia divergens- babesioza,
vector Ixodesricinus capusa)
2.2. Metazoare parazite la om
2.2.1.Helminti (viermi paraziti), cu cele doua
increngaturi care cuprin viermi paraziti la om
2.2.1.1. Plathelminthes cu clasele:
a)Trematoda cele de importanta medicala apartin
omului
Digenea – subord Distomieni - Fasciola hepatica
- morfologie, ciclul evolutiv, clinic – fasciloza;
Opistorchis felineus, morfologie, ciclul evolutiv
clinic – opistorchiaza; Dicrocoelium lanceatum –
cu ciclul biologic legat de melcii teresti si de
furnici - frecvent la cornute dar, accidental, poate
parazita si omul
b) Cestoda (cestoidea): - familia Taeniide – Taenia
Solium – tenia de carne de porc; T. Saginata –
tenia de carne de vita – ciclurile biologice,
morfologie, chimic: tenioze Echinococcus
granulosus – hidatidoza ( chist hidatic – gazda
intermediara, omul si gazda definitive, cainele);
Nivelul 3 avansat
familia Hymenolepididae – Hymenolepsis nana –

higmenolepidoza, gazda de transport – purecii
Xenopsylla si gandacii . Nosopsullus; fam.
Dipphyllobothoidae – Diphullobothoium latum –
botrioceafaloza, se transmite prin consumul de
carne, icre de peste (stiuca, biban, pastrav, somon,
rosioara etc.) insufficient tratate termic.
2.2.1.2. Nemathelminthes cu clasa Nematoda
Geohelminti digestive: Ascaris lumbricoides –
ascaridoza, specifica omului, transmiterea prin oua
embrionate, ciclul evolutiei;
Trichuris trichinoza; specific omului, din fam.
Trichinellidae, din care face parte si Trichinella
spiralis – trichineloza, forma lavara in musculature
active la porc si sobolan, la care in intestin se afla
si forma adulta, transmiterea prin consum de carne
de porc infestata; fam Oxiuridae – Oxiuris (
Erterobius) vermicularis – enterobioza (oxiuraza)
se manifesta in colectivitati transmitere digestive;
Filarii – filarii limfatice – Wuchereria bancrofti si
filarii cutanate – Dracunculus medinensis –
filanoza limfatica si, respective, dracunculoza.
2.2.2. Increngatura artropode – subancrengatura
Tracheata, din care intereseaza pentru medicina
cele doua clase:
a) Arachnidae din care ordinal Acarieni fam.
Ixodidae – Ixodes ricinus: ciclul evolutiv, vector
pentru flavivionsuri, care pot determina encefalite;
fam. Argasidae (ambele familii sunt denumite
capuse), capuse cu corpul moale, cu doua genuri
de interes medical – Argas si Ornithodoros,
vectori pentru Borrlii si virusul Zirqa; fam
Demodecidae – Demodex folicularum ciclul
biologic, vector mechanic pentru bacilul leprei;
fam. Sarcoptidae – Sarcoptes Scabiae, varianta
hominis, parazit intradermic – femela, iar masculii
si larvele pe epiderm – Scabia (raia)
b) Insecta – din ord. Anoplura (fara aripi –
paduchii) – Pediculus corporis, p. capitis si
Phthirius pubis; ord. Hemiptera, fam. Cimicide (
plosnite) – Cimex lectularius, cu metamorfoza
incomplete – vectori pentru Rickettorii si Borrelii
si, respective, hepatita B; ord. Diptera – fam.
Culicidae (tantari); genurile Anopheles – A.
maculipennis- metamorfoza completa – vector al
Nivelul 3 avansat
sporozoarelor din gen Plasmodium, agentii

maladiei si genul Culex – C. pipiensis –
malamorfoza completa legata de balti ca si
Anopheles – A. maculipennis – metamorfoza
completa – vector al sporozoarelor din genul
Plasmodium, agentii malariei si genul Culex – C.
Pipiensis – metamorfoza completa legata de balti
ca si Anopheles, vectorii virusului encefalitei;
fam. Muscidae – musca domestica etc., vectori
mecanici ai multor microorganisme.
C.3. Aplica 3.1. Caile de circulatie si transmitere a parazitilor
masurile de in natura; cicluri biologice simple, interesand o
prevenire, depistare singura gazda si cicluri biologice complexe,
si combatere a implicand doua sau mai multe gazde intermediare;
bolilor parazitare parazitoze transmisibile direct (contagioase) prin
ouale, larvele, formele chistice sau vegetative
prezente in fecalele sau secretiile bolnavului, care
sunt eliminate in mediul exterior infestandu-l si
parazitoze transmisibile indirect prin sol si apa
contaminate cu oua embrionate, chisti sau forme
vegetative, care trec apoi pe legume si fructe sau
vectori; cum sunt unele artropode hematofage si
unele rozatoare; parazitoze de importanta
mondiala, raspandite aproape pe toata suprafata
globului (ascaridioza, hidatidoza, oxinoaza etc)
parazitoze de importanta endemica
(botnocefaloza, malaria, anchilostomiaza etc.) ;
patrunderea parazitilorin corpul omului se poate
face prin ingerare (majoritatea) penetrarea pielii
sau a mucoaselor actiunea unor vectoriartropode
hematopage; pe cale sexula 9venerica),
congenitala (transplacentara), aerogena
(respiratorie), transfuzionala, transplant de organe
si tesuturi
3. 2. Tehnicile si aparatura de recoltare a probelor
parazitologice , aparatura optica si reactivii
necesari pentru efectuarea frotiurilor, observarea
la microscop si depistarea surselor de paraziti in
vederea aplicarii masurilor adecvate pentru
blocarea si distrugerea acestor surse; masuri
profilacticeindividuale – spalarea mainilor inaintea
manipularii alimentelor, dupa utilizarea WC-urilor
sau a altor instalatii prezumtiv infestate, examene
periodice parazitologice obligatorii, indeosebi,
pentru lucratorii din alimentatia publica
Nivelul 3 avansat
3.3. Controlul sanitar – veterinar obligatoriu al

alimentelor de origine animala – carne, peste,
lapte, oua, etc.; sacrificarea animalelor de
consumnumai in abatoare sub asisteta sanitar-
veterinara; prelucrarea termica coresounzatoare a
alimentelor, evitarea contactului alimentelor cu
muste, gandaci de bucatarie si rozatoare, spalarea
insistenta si corecta a cruditatilor – legume, fructe;
efectuarea de dezinsectii pe baa cunoasterii
ciclurilor biologice a vectorilor de boli parazitare;
deratizare
- Aplicarea unei terapii eficiente bazate pe
cunoasterea ciclurilor biologice ale parazitilor
C4. Identifică 4.1 Insecte de interes medical:
principalele insecte - pulicide – purici
de interes medical şi - pediculide-păduchi
rolul patogen al - cimicide-ploşniŃe
acestora - culicide-ŃânŃari
- muscide-muşte
- acarieni- sarcoptes scabie
- căpuşi
4.2 Rolul patogen al insectelor
- boli transmise prin intermediul insectelor: pesta,
tifos, tularemie, febra recurentă, boala somnului,
malaria, vectori mecanici pentru boli microbiene,
scabia.

Modulul PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia,
descoperirea , demonstratia, problematizarea, proiectul.
invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor parasite la
om, exercitii de grupare a diferitilor paraziti in functie de criterii date, rezolvarea de fise
de lucru (exemple: combaterea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de paraziti, caile

Nivelul 3 avansat
de prevenire si cobatere, proiect ( exemple: schema ciclurilor biologice, schema cailor de

transmitere si raspandire a parazitilor).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica
a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o
sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia,
procesul.
desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de teorie/semestrul II si 24 de ore de pregatire
practica/semestrul . Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore
competentelor pentru viitorii „asistenti medicali de laborator”
privind PARAZITOLOGIE.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage,
insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector, preparate
microscopice, etc.

Nivelul 3 avansat
Modulul X: TEHNICI DE PARAZITOLOGIE
Notă introductivă
Modulul TEHNICI DE PARAZITOLOGIE face parte din pregătirea specifică din
anul III pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată
TEHNICI DE PARAZITOLOGIE. Modulul are 60 ore, din care 18 teorie şi 42 ore de
pregatire practică în laboratorul de specialitate.
calificării.

modulului
1.Identifică metodele de examinare parazitologică a materiilor fecale.

2.Descrie examinarea parazitologică a sângelui.
3.Specifică metodele de examinare în parazitozele urogenitale
4. Descrie examenele parazitologice efectuate din spună, bilă, vărsături, vomica.
3.4 Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenŃă TEHNICI DE PARAZITOLOGIE (60 ore din care 42 pregatire
practică în laboratorul de specialitate)
Nr. Unitatea de
crt. competenŃă
Tehnici de C.1. Identifică 1.1. Recoltarea materiilor fecale pentru examene

parazitologie metodele de parazitologice
examinare - Respectarea indicaŃiilor de recoltare:
parazitologică a • din scaun spontan, fără purgativ,
materiilor fragmente suspecte, cu mucozităŃi sau
fecale alimente (produse nedigerate);
• expedierea la laborator în maximum 4
ore sau păstrare la +4o C maximum 24
1 ore;
• din scaun după administrarea de
purgative pentru: teniază,
strongiloidoză;
• recoltarea cu sonda Nelaton pentru
protozoare
• folosirea recipientelor speciale,
conservarea cu formol 5% sau alcool

Nivelul 3 avansat
1.2. Pregătirea probelor pentru examinarea

macroscopică
- Determinarea consistenŃei.
- PrezenŃa sângelui.
- Identificarea proglotelor de tenii.
- Examinarea nematodelor după clarificare
în glicerină.
1.3. Pregătirea probelor pentru examinarea
microscopică
- Examinarea directă (între lamă şi lamelă).
- Examinarea în strat gros (Kato-Miura).
- Metode de concentrare:
• metoda hidrostatică (Willis-Hung);
• metode de flotare în sucroză, în sulfat
de zinc;
• metoda Bailenger;
• metoda de sedimentare în formol-eter.
- Metode de colorare:
• examenul direct cu Lugol;
• coloratia cu albastru de metilen;
• coloraŃia rapidă Weathley (cu soluŃie
iodo-iodurată şi colorant tricrom);
• coloraŃia cu colorant Quensel-Svenson.
1.4. Metode larvoscopice şi metoda culturilor
- Metoda Baerman
- Metoda culturilor cu cărbune pentru:
amibiază, anchilostomiază, strngiloidoză;
- Diagnosticul oxiurozei.
C.2. Descrie
2.1. Recoltarea sângelui pentru examene
examinarea
parazitologice
parazitologică a
- AfecŃiuni produse de paraziŃi: malaria,
sângelui
leishmanioza viscerală, tripanosomiaza,
filarioze;
- Orarul de recoltare în funcŃie de parazit (în
timpul accesului febril (ziua sau noaptea).
2.2. Metode de examinare
- Examinarea directă: frotiul, tehnica
realizării; examenul în picătură groasă:
material necesar,tehnica de lucru;
colorarea preparatelor, material necesar,
tehnica de lucru.
- Metode de concentrare a microfilaiilor cu
Hematoxilină Delafield – tehnici de lucru,

Nivelul 3 avansat
de recoltare, de preparare a soluŃiilor,

colorare, examinare.
C.3. Specifică
metodele de 3.1. Recoltarea urinei pentru examene
examinare în parazitologice
parazitozele - CondiŃii de recoltare, respectarea orarului,
urogenitale păstrarea produsului.
- Tehnici de lucru: sedimentarea şi filtrarea.
3.2. Recoltarea secreŃiilor aparatului urogenital
- Respectarea condiŃiilor de recoltare la
femei şi bărbaŃi.
- Tehnica de recoltare la ambele sexe.
3.3. Metode de examinare
Pentru urină:
- Examinarea sedimentului pentru:
trichomonas vaginalis, entamoeba
urogenitalis, entorobius vermicularis, ouă
de schistosoma hematobium, croşete de
echinococus granulosus.
- ÎnsămânŃarea pe medii de cultură.
Pentru secreŃiile urogenitale:
- Diagnosticul trichomoniazei urogenitale:
• examinarea parazitului viu între lamă şi
lamelă;
• examenul direct între lamă şi lamelă cu
coloranŃi vitali;
• examenul direct al secreŃiei după
reactivarea paraziŃilor în bulion glucozat;
• examenul parazitului fixat şi colorat
(metoda frotiului colorat;
• examenul prin culturi de parazit pe medii
selective;
C.4. descrie
examenele 4.1. Recoltarea produselor
parazitologice - Recoltarea bilei (B, C) prin tubaj,
efectuate din centrifugarea, examinarea în decurs de 30
spută, bilă, de minute de la recoltare.
vărsături şi - Recoltarea sputei: din expectoraŃie
vomica matinală, prin spălătura laringo-traheală.
- Recoltarea lichidului din vărsături şi
vomică.
4.2. Metode de examinare (tehnici)
- Examenul direct între lamă şi lamelă.
- Metode de îmbogăŃire a produsului
patologic: metoda Sibenik-Pasini cu hidrat
Nivelul 3 avansat
de sodiu şi acetonă (material necesar,

tehnica reacŃiei, interpretarea);
centrifugarea şi examinarea sedimentelor.

Modulul TEHNICI DE PARAZITOLOGIE poate fi parcurs în corelaŃie cu cel de
PARAZITOLOGIE în care elevul primeşte informaŃii despre paraziŃi şi rolul patogen al
acestora.
În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de:
- implicarea activă a elevilor în efectuarea examenelor imagistice;
- capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe
însuşite în alte module sau din experienŃa proprie (alte tehnici de
explorare);
- capacitatea elevilor de a aplica în practică tehnicile de explorare în
laborator, în special cel de parazitologie;
- nevoia de timp a elevilor pentru a asocia, analiza, compara şi sintetiza
informaŃiile în vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în
calificarea Asistent medical de laborator.
active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fişe de lucru,
alte materiale necesare efectuării examinărilor.
Numărul de ore de teorie şi lucrări practice afectat fiecărei competenŃe rămâne la
latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale
fiecărui elev, de dificultatea executării tehnicii de explorare, de ponderea şi, respectiv,
frecvenŃa folosirii tehnicilor de lucru în cadrul laboratorului.
Evaluarea are în vedere nivelul de performanŃă pe care elevul l-a atins în diferite
etape ale pregătirii sale şi la încheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, în funcŃie
de tipul de competenŃă şi criteriile de performanŃă care atestă dobândirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se
face evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, celelalte fiind irelevante.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc durata evaluării
fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări, modalitatea de evaluare şi distribuŃia pe
parcursul pregătirii.
Evaluarea finală urmăreşte ca elevul să demonstreze pregătire unitară la nivel
naŃional în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională indiferent de locul,
momentul şi persoana care face evaluarea.
Pentru ca evaluarea să fie cât mai corectă se recomandă folosirea mai multor
metode, astfel încât toate criteriile de performanŃă să fie îndeplinite.

Nivelul 3 avansat

Nivelul 3 avansat

Curriculum Asistent Medical de Laborator

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Asistent Medical de Laborator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.

INISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 1

1. Crin Marcean – prof. dr. , Scoala Postliceala Sanitara “Fundeni”, Bucuresti

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 2

Modulul I: Total ore/an 60

Modulul II: Total ore/an 60

Modulul III: Total ore/an 60

Modulul IV: Total ore/an 60

Modulul V: Total ore/an 60

Modulul VII: Total ore/an 60

Modulul VIII: Total ore/an 120

Modulul IX: Total ore/an 60

Modulul XI: Total ore/an 120

Modulul XII Total ore/an 120

Total ore/an: 25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore

12 ore activitati practice/ saptamana

Modulul I: Total ore/an 60

Modulul II: Total ore/an 120

Modulul III: Total ore/an 120

Modulul IV: Total ore/an 60

Modulul V: Total ore/an 120

Modulul VI: Total ore/an 120

Modulul VII: Total ore/an 120

Modulul VIII: Total ore/an 60

Modulul IX: Total ore/an 120

Total ore/an:25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 4

Modulul I: Total ore/an 120

Modulul II: Total ore/an 60

Modulul III: Total ore/an 60

Modulul IV: Total ore/an 120

Modulul V: Total ore/an 60

Modulul VI: Total ore/an 120

Modulul VII: Total ore/an 120

Modulul VIII: Total ore/an 120

Modulul IX: Total ore/an 60

Total ore/an:25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 5

Modulul I: COMUNICARE PROFESIONALĂ

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare

Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

C. 2. Aplică tehnici 1. Strategii de ascultare în funcŃie de situaŃie, ocazie,

1. InformaŃii selectate în funcŃie de complexitatea

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 8

Modulul II: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII

Lista competenŃelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare

Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

1. Tehnologia C.1. Utilizează sistemul de 1. NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi

operaŃii asupra directoarelor şi fişierelor.

C.2. Compară reprezentări 1.OperaŃii de operare asupra structurii unui

C.3. Administrează o bază 1. Tipuri de date: numerice, alfanumerice,

C.4. Comunică pe Internet 1.Tehnici de căutare adecvate surselor de

C.5. Structurează şi prezintă 1.Surse de informatii: baze de date, materiale

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare

Pregatirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 12

Modulul III : PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Identifica infrastructura psihicului uman

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: