CREŞTEREA

COMPETITIVITĂŢII UNEI
DESTINAŢII TURISTICE
PRIN BRAND ŞI BRANDING.
STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA*1

Ruxandra-Irina POPESCU

Ruxandra-Irina POPESCU Increasing Tourism Destinations’ Competi-

Lector univ. dr., Departamentul de Administraţie
şi Management Public, Facultatea de Administraţie
şi Management Public, Academia de Studii Economice,
Bucureşti, România
Tel.: 0040-213-354.653
E-mail: ruxandra.irina@gmail.com
1 Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European,
prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013, proiect numărul POSDRU/1.5/S/59184
„Performanţă şi excelenţă în cercetarea post-doctorală în
domeniul ştiinţelor economice din România”.
Revista Transilvană
de Ştiinţe Administrative
1(30)/2012, pp. 106-121
tiveness through Brand and Branding.
Case Study on Romania
Abstract
The choice of a tourist destination is facilitated,
among other things, by the brand. In many cases,
the experience has shown that promoting tourism
has helped building the brand of a country, region
or city in order to provide an identity through the
formation of a real image, positive and attractive.
Tourism can create an “umbrella” brand that
encompasses marketing efforts for economic
development, the increase of investments and
exports. Furthermore, a strong brand is a factor of
growth for competitiveness of tourist destinations.
Therefore, the purpose of this paper is to show
how tourism has contributed to the development
of a country brand for Romania. In this context,
the evolution of Romania as a tourist destination
is presented and market segments from the recent
years are described. The quantitative analysis was
achieved through the study of some suggestive
indicators of the theme in question, such as the
number of tourists, tourism receipts and tourist
reception facilities.
Keywords: country brand, foreign visitors, reve-
nue from tourism, target markets, tourism, tourist
accommodation structures.

106
1. Introducere
„Conceptul de branding aplicat ţărilor, regiunilor şi oraşelor a început să fie utilizat
la mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susţine aceste zone geografice în competiţia lor
acerbă din mediul concurenţial. În această eră a super-brandurilor nu este nimic
neobişnuit în a considera o ţară, o regiune sau un oraş ca fiind un brand de succes.
Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Ţările,
regiunile şi oraşele se află în competiţie pentru atragerea turiştilor, investiţiilor,
talentelor şi credibilităţii. Clienţii au la dispoziţie o paletă foarte largă de locuri
din care pot alege, fiecare cu mesaje atractive şi cu promisiuni extrem de credibile”
(Popescu, 2011, p. 145).
„Brandingul de ţară reprezintă un set de programe care face ca un stat să se
diferenţieze de altul” (Popescu, 2007, p. 87). „Acest proces are menirea de a oferi o
identitate ţării respective, formând o imagine reală, pozitivă şi atrăgătoare. În fond,
este cartea de vizită a unui stat. Publicul vizat, în principal, de strategiile de branding
de ţară sunt turiştii şi oamenii de afaceri. În cadrul procesului de branding, sunt
incluse programe sociale, educaţionale, de arhitectură, turistice, privind mediul şi
investiţiile. (…) Brandingul unei ţări este un proiect complex realizat, de obicei, de
un consorţiu de companii de branding, PR şi publicitate care are responsabilitatea de
a redesena, printre altele, şi imaginea instituţiilor statului (ministere, poliţie, agenţii
guvernamentale etc.)” (Popescu şi Corboş, 2011a, pp. 332-333).
Principiile brandingului se aplică în egală măsură atât companiilor, cât şi ţărilor.
Doar metodele de aplicare diferă (Interbrand, 2003, p. 2). Rolul brandului este de a
stimula competitivitatea (Barbu, Ogarcă şi Barbu, 2010, p. 36), iar „competitivitatea
reprezintă, astăzi, o problemă centrală în agenda politică a majorităţii economiilor
avansate” (Cojanu, Pătru-Stupariu şi Dobre, 2011, p. 68). „Ţările se confruntă zilnic
cu mediul concurenţial deosebit de puternic, iar cele care nu sunt cunoscute sau au
o reputaţie săracă sunt marginalizate” (Popescu şi Corboş, 2011a, p. 333). Pe de altă
parte, produsele statelor care au branduri puternice sunt foarte căutate şi apreciate.
„Cel mai mare avantaj al unui brand puternic constă în creşterea veniturilor.
În mediul de afaceri, pentru produse, companii şi servicii, brandul a adus valoare
şi profituri imense. La fel este şi în cazul ţărilor. Care sunt mizele unui proiect de
branding de ţară? Miza este una singură: banii. Şi din ea pleacă toate celelalte: (1)
politica: statul este bine văzut, contează în ochii celor puternici; (2) cultura: produsele
culturale se diversifică, scriitorii sunt traduşi şi promovaţi, istoria începe să prezinte
interes pentru străini; (3) sportul: există resurse pentru a descoperi şi creşte talentele;
(4) educaţia: sistemul de învăţământ, odată finanţat cum trebuie, începe să producă
elite intelectuale; şi (5) societatea în ansamblul ei se însănătoşeşte, se dezvoltă,
înfloreşte” (Popescu şi Corboş, 2011b, p. 83).
Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. În multe cazuri, promovarea
turismului se află la baza eforturilor de construire a brandurilor pentru ţări, regiuni şi
oraşe. Brandul de ţară are asupra turismului efecte similare cu cele pe care brandul
unui produs le are în privinţa achiziţiei sau consumului acestuia. Brandul creează

107
notorietate pentru ţară (prin sintetizarea elementelor de diferenţiere şi prin evidenţierea
punctelor de atracţie ale statului).
În final, se poate spune că turismul poate crea un brand „umbrelă” care înglobează
eforturi de marketing în direcţia dezvoltării economice, investiţiilor sau exportului.
Astfel, în multe cazuri, turismul este principalul produs de export al unei ţări, brandul
de ţară influenţând, în primul rând, comportamentul turiştilor, şi apoi pe cel al
oamenilor de afaceri, al companiilor sau posibililor rezidenţi.

2. Evoluţia României ca destinaţie turistică

România s-ar putea încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa
şi din lume. Cu toate acestea, deşi, de-a lungul timpului, au fost iniţiate o serie de
campanii de promovare, nu s-au înregistrat rezultate vizibile. Evoluţia României din
punct de vedere turistic poate fi sintetizată astfel:
– Încă din perioada interbelică, această ţară a fost o destinaţie căutată de turiştii
străini şi a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru
legal (Legea turismului).
– „În prima jumătate a anilor ‘60 statul a cunoscut o dezvoltare semnificativă a
capacităţilor de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre.
– La începutul anilor ‘70, România era deja cunoscută pe piaţa principalelor ţări
europene generatoare de turişti, în special în Germania, Regatul Unit, ţările
scandinave, Franţa, Italia, Austria şi Belgia.
– Începând cu anii ‘80, România a cunoscut un declin puternic al sosirilor de
turişti străini, tendinţă care s-a menţinut, sub formă atenuată, şi în anii ‘90. Cauza
principală a constituit-o lipsa de fonduri pentru investiţii destinate dezvoltării,
modernizării şi reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent
şi complicat al privatizării, aplicării unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţei unor
facilităţi în domeniul creditelor bancare” (Ţigu, 2012).
– „După 1989, deşi toţi liderii politici, indiferent de ideologie, vorbeau despre
reforma în domeniul economic, reforma statului, reforma administraţiei publice
sau guvernamentală, măsurile propriu-zise au fost insuficiente, ambigue şi
incrementale, în special la începutul anilor ‘90” (Mora şi Ţiclău, 2008, p. 91), iar
rezultatele nesatisfăcătoare au fost consecinţa directă a acestora.
– În perioada 1996-2006, „România a încercat să se rupă de încărcătura negativă
care rezulta din asocierea cu comunismul, sărăcia şi lipsa valorilor democratice.
Ea a conştientizat că se află în mijlocul unei Europe în care valorile democratice
încep să-şi spună cuvântul şi în care imaginea unei ţări (…) începe să se contureze
din ce în ce mai mult. Totuşi, această perioadă a trecut fără să reuşească să pună
o amprentă şi o etichetă României.
– Aderarea României la NATO în 2004 şi la UE în 2007 a adus în discuţie tot mai des
necesitatea unor demersuri pentru promovarea imaginii României în străinătate”
(Dolea şi Ţăruş, 2009, pp. 85-86) care, însă, nu au avut rezultatul dorit. Trebuie
spus că „în 2007, s-a considerat că eticheta de ţară în curs de dezvoltare şi perioada

108
 de tranziţie au fost depăşite. Cu toate acestea, conform tuturor statisticilor România
a continuat să fie pe ultimul loc în clasamentele de la nivel european” (Profiroiu
et al., 2011, p. 279).
– În iulie 2010, a fost lansat brandului turistic al României sub sloganul „Explore
the Carpathian garden” („Exploraţi grădina Carpaţilor”) care are ca obiectiv general
crearea unei imagini pozitive a ţării şi creşterea atractivităţii sale în străinătate
ca destinaţie de turism şi, indirect, de afaceri (Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului, 2010).
– În februarie 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a lansat
Planul Naţional de Marketing Turistic pentru România pentru perioada 2011-2015,
primul instrument de acest tip cu care se va opera în industria turismului din
România (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, 2011a, p. 12).
Unul din obiectivele sale are în vedere „creşterea sosirilor în unităţile de cazare,
până la 2,5 milioane în 2015 prin creşterea numărului de turişti internaţionali
care vin în scop de recreere, aceştia ajungând la o cotă de 50%, comparativ cu
cota actuală de 25% din totalul vizitelor internaţionale din România” (Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2011a).
– La 1 aprilie 2011, respectiv 1 mai 2011, MDRT a demarat campania radio-tv de
promovare pe plan intern, respectiv internaţional, a turismului românesc, în baza
recomandărilor rezultate din Strategia de comunicare a brandului şi din Planul
de Marketing 2011-2015 (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2011b;
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2011d).

3. Segmentele turistice de piaţă ale României

În 2007, principalele segmente de piaţă ale României (Financiarul, 2008; Income
Magazine, 2008) au avut în vedere:
1. SUA (139.441 de turişti în 2007):
– Profilul turistului american în România: vârstă medie, studii superioare, cu venituri
anuale de peste 95.000 de dolari anual, fără copii (sau cu copii independenţi), cu
obişnuinţa călătoriei în Europa (pe care au vizitat-o de cel puţin 3 ori).
– Motivaţia de călătorie: curiozitatea cunoaşterii, deschiderea către cultura şi
civilizaţia europeană. În plus, unii turişti doresc să viziteze obiective precum
mănăstirile, cetăţile medievale din Transilvania sau Delta Dunării.
– Obiceiuri de consum: durata medie a vacanţei americanilor este de aproximativ 2,1
ori mai mică decât cea a cetăţenilor din UE; cheltuielile pentru cumpărături, masa
la restaurant şi vizitele la atracţiile turistice sunt, în medie, de două ori mai mari
decât ale turiştilor europeni; preferinţa pentru hotelurile de patru şi cinci stele.
– Percepţia asupra imaginii României: ţara noastră este văzută ca o destinaţie
nesigură, cu probleme economice, cu infrastructură insuficientă, cu un slab sistem
medical şi cu un personal din turism şi administraţie cu atitudine nepoliticoasă.
În concluzie, turiştii americani nu au o imagine bună despre România, pentru ei
raportul calitate/preţ al serviciilor turistice nefiind satisfăcător.

109
2. Rusia
– Profilul turistului rus în România: vârstă de peste 30 de ani (37% dintre turiştii
ruşi au între 30 şi 45 de ani, în timp ce segmentul celor între 45 şi 60 de ani şi
peste această vârstă reprezintă 34%, respectiv 9% din total), cu venituri stabile,
familişti sau cupluri. Tinerii reprezintă 14% din totalul turiştilor ruşi.
– Motivaţia de călătorie: dorinţa de a descoperi noi destinaţii, cu o bogată tradiţie
culturală.
– Obiceiuri de consum: preferinţa pentru hotelurile de trei (44%), patru (37%) şi
cinci stele (15%).
– Percepţia asupra imaginii României: ţara noastră oferă, pe lângă cultura bogată şi
natura atractivă, un bun raport calitate/preţ, motivat şi de faptul că tinerii, precum
şi managerii de organizaţii au o pondere importantă între turiştii ruşi.
3. Ţările nordice
În 2007, România a fost vizitată de 24.625 turişti suedezi (+34,1% faţă de 2006),
18.108 turişti danezi (+4,1% faţă de 2006) şi 9.636 turişti finlandezi (+41,42% faţă
de 2006):
– Profilul turistului nordic în România: vârstă de peste 45 de ani, intelectual, căsătorit,
cu venituri medii.
– Motivaţia de călătorie: călătoriile de plăcere, planificate pe cont propriu, din
timp, cu atenţie pentru fiecare detaliu, fără a apela la circuitele turistice oferite
de agenţiile de profil.
– Obiceiuri de consum: preferinţa pentru hotelurile de trei şi patru stele, cu un
standard ridicat al serviciilor oferite (cu accent pe curăţenie), interes pentru
vacanţele active, circuitele culturale, litoralul Mării Negre, sejururile de tip
„wellness” şi „city-break”. De menţionat că în ultima perioadă au crescut solicitările
pentru campinguri a celor care călătoresc cu autoturismul şi care vizitează cel
puţin două ţări din Europa de Est.
– Percepţia asupra imaginii României: ţara noastră oferă un bun raport calitate/preţ,
cu o ofertă turistică diversificată.
4. Franţa (184.515 turişti în 2007)
– Profilul turistului francez în România: vârsta între 55 şi 70 de ani, venituri peste
medie, amatori ai turismului individual.
– Motivaţia de călătorie: curiozitatea faţă de o ţară proaspăt intrată în UE, care le
dă posibilitatea de a călători doar cu cartea de identitate. Destinaţiile turistice
apreciate sunt sejururile pe litoral, precum şi circuitele din Transilvania, Bucovina,
Delta Dunării şi Bucureşti. De asemenea, se manifestă o creştere pentru sejururile
de tip weekend break (15%).
– Obiceiuri de consum: preferinţa pentru hotelurile de trei stele; durata medie a unei
vacanţe este de 8-6 zile; disponibilitatea de a cheltui, în medie, 100 de euro/zi.
– Percepţia asupra imaginii României: ţara noastră este privită ca o destinaţie
nesigură, cu o situaţie economică slabă, care prezintă interes, în primul rând,
pentru vacanţele de vară.

110
5. Spania (60.200 de turişti în 2007)
– Profilul turistului spaniol în România: vârsta cuprinsă între 35 şi 60 de ani pentru
turiştii care utilizează tour-operatori şi între 18 şi 30 de ani pentru cei care preferă
turismul individual; venituri medii.
– Motivaţia de călătorie: curiozitatea de a cunoaşte mănăstirile din Bucovina, cetăţile
medievale din Transilvania, Maramureşul şi Delta Dunării.
– Obiceiuri de consum: tinerii preferă cazarea în structurile de primire turistică
ieftine, cum sunt hostelurile, pensiunile şi casele rurale; preferinţa pentru turismul
rural şi ecologic; disponibilitatea de a plăti 120 de euro/zi.
– Percepţia asupra imaginii României: ţara noastră oferă produse turistice
diversificate, având structuri de primire turistică ieftine.
Alte segmente de piaţă pentru ţara noastră, în 2007, au fost: Germania (care este
privită ca având cel mai mare potenţial de creştere a numărului de turişti în România),
Regatul Unit, Italia, Austria şi Ungaria.
Tabelul 1: Sosirile vizitatorilor străini în România
(după ţara de origine) (mii) în perioada 2005-2009

2005 2006 2007 2008 2009

Total, din care: 5.839 6.030 7.722 8.862 7.575
Austria 129 151 218 210 180
Bulgaria 389 399 818 1.114 877
Italia 271 278 398 433 375
Germania 354 343 473 522 443
Republica Moldova 1.435 1.490 1.110 1.429 1.043
Turcia 201 219 284 303 258
Ungaria 328 433 720 730 724
Ucraina 1.522 1.367 1.743 1.950 1.836
Altele 1.210 1.350 1.958 2.171 1.839
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008, p. 60; Institutul Naţional de Statistică, 2010, p. 70

Conform unui studiu Hotnews.ro (Monitorul Expres, 2011), în 2009, majoritatea

turiştilor care au vizitat România a provenit din (Tabelul 1): Ungaria, Republica
Moldova, Ucraina şi Bulgaria. Potrivit datelor raportate oficial, în 2009, România a
fost vizitată de un luxemburghez, un maltez şi de patru egipteni. Aceştia se află la
celălalt capăt al listei de străini veniţi la noi în scop turistic. În privinţa diferenţelor
dintre români şi străini: românii preferă marea şi Delta Dunării, în vreme ce străinii
par a fi mai atraşi de munte.
Majoritatea străinilor care au vizitat România în 2010, au provenit din ţările din
Europa (94,7%). Din statele UE s-au înregistrat 59,4% din totalul sosirilor vizitatorilor
străini în România astfel (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România,
2011c, p. 23): Ungaria (38,9%), Bulgaria (17,6%), Germania (8,9%) şi Italia (7,4%).

111
 Ca tipuri de turism, preferinţele vizitatorilor străini veniţi prin agenţiile de turism
s-au îndreptat către (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, 2011b,
p. 22):
– Circuitele culturale: aterizare în Bucureşti, Transilvania, Maramureş, Bucovina.
Majoritatea turiştilor au provenit din Germania, Austria, Franţa, Spania, Regatul
Unit şi Italia. În 2010 s-a remarcat o creştere a numărului de turişti de pe pieţele
estice: Polonia, Republica Cehă, Republica Moldova, Rusia şi Ucraina.
– Turismul balneoclimateric: majoritatea turiştilor au provenit din Germania, Franţa
şi Israel. Potrivit MDRT (2011c), numărul de turişti israelieni sosiţi în ţară în 2010
a fost de 80.000, în creştere cu 33% faţă de anul anterior, ceea ce plasează Israelul
pe locul 16 în clasamentul ţărilor sursă pentru turiştii care au vizitat România;
– Delta Dunării
– Croazierele dunărene: majoritatea turiştilor au provenit din Germania, Austria
şi SUA;
– Turismul tip city break;
– Croazierele pe Marea Neagră: debarcare în portul Constanţa, tururi şi programe
de excursii locale (21.000 turişti străini sosiţi pe navele de croazieră, în creştere
cu 18% faţă de 2009); şi
– Litoral: majoritatea turiştilor au provenit din Germania, Franţa şi din ţările ex-
sovietice (Ucraina, Rusia, Belarus, Republica Moldova).
Datele Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT) (Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2012) arată că cei mai mulţi turişti străini care
au vizitat România în 2011 au provenit din: Germania (+12,1% faţă de 2010), Italia
(+18,5%), Franţa (+10,23%), Ungaria (+13,9%), Statele Unite ale Americii (+1,8%)
şi Regatul Unit (+12,8%).
De asemenea, cele mai mari creşteri ale numărului de turişti străini, în anul 2011
faţă de 2010, au fost înregistrate în (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului,
2012): Delta Dunării (+62%), staţiunile balneare (+20,3%), Bucureşti (+8,1%), oraşele
reşedinţă mari (+18%) şi staţiunile montane (+12,4%).
Datele INS (2012b, p. 2), arată că majoritatea străinilor care a vizitat ţara noastră
în primul trimestru al anului 2012 provine din ţări situate în Europa (95,3%). Din
statele UE s-au înregistrat 64,9% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România.
Dintre statele UE cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (36,1%), Bulgaria
(21,5%), Germania (8,0%), Italia (7,7%) şi Austria (4,6%).

4. Evoluţia numărului de vizitatori în perioada 1990-2011

România are un potenţial turistic uriaş, insuficient exploatat. Din punct de vedere
turistic, statul a rămas în urma ţărilor învecinate, precum Ungaria sau Bulgaria. Totuşi,
perspectivele sunt îmbucurătoare, turismul românesc având mari şanse să devină
competitiv. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor1

1 World Travel & Tourism Council.

112
(WTTC, 2009), din punctul de vedere al perspectivelor de creştere a industriei
ospitalităţii, România ocupa, în 2007, locul şapte din cele 176 de ţări analizate.
În Tabelul 2 şi în Figura 1 este prezentată evoluţia numărului de vizitatori străini
în perioada 1990-2011, respectiv 2000-2011.
Tabelul 2: Evoluţia numărului de vizitatori străini în perioada 1990-2011
Evoluţia faţă de anul pre-
Anul Număr de turişti (mii)
cedent
1990 6.532
1991 5.359 -18%
1992 6.401 +19,4
1993 5.786 -9,6
1994 5.898 +1,2
1995 5.445 -7,7
1996 5.205 -4,4
1997 5.149 -1,1
1998 4.831 -6,2
1999 5.224 +8,1
2000 5.264 +0,8
2001 4.938 -2,9
2002 4.794 +16,7
2003 5.595 +18
2004 6.600 -11,5
2005 5.839 +3,4
2006 6.037 +27,9
2007 7.722 +14,8
2008 8.862 +14,8
2009 7.575 -14,5
2010 7.498 -1,1
2011 7.611,1 +1,5
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2010; Institutul Naţional de Statistică, 2012a

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2010; Institutul Naţional de Statistică, 2012a, p. 2

Figura 1: Evoluţia numărului de vizitatori străini în perioada 2000-2011 (milioane)

În 2007, conform INS (2008, p. 60), numărul sosirilor vizitatorilor străini în

România a fost de 7,7 milioane (mai mult cu 28% comparativ cu anul 2006), în timp
ce numărul plecărilor vizitatorilor români în străinătate a însumat aproximativ 11
milioane de persoane (Figura 2).

113
 În anul 2009, conform INS (2010, p. 69) numărul sosirilor vizitatorilor străini în
România a fost de 7,6 milioane (în scădere cu 14,5% faţă de anul 2008), iar numărul
plecărilor vizitatorilor români în străinătate a însumat 11,7 milioane de persoane (în
scădere cu 10,3% faţă de anul 2008) (Figura 2).

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008, p. 60; Institutul Naţional de Statistică, 2010, p. 69;
Institutul Naţional de Statistică, 2012a, p. 2

Figura 2: Călătoriile internaţionale înregistrate la frontierele României

în perioada 2004-2011 (mii)

În 2010, datele INS (2011a, p. 70) au indicat faptul că (1) numărul vizitatorilor
străini înregistraţi la punctele de frontieră din ţară a fost de 7,49 milioane de persoane
(Figura 2), cel mai mic din ultimii patru ani, fiind în scădere cu 1,0% faţă de anul
2009; şi (2) plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de
frontieră, au fost de 10,9 milioane, în scădere cu 7,0%, comparativ cu anul 2009
(Figura 2). De asemenea:
– „Cele mai solicitate destinaţii au fost Bulgaria, Turcia şi Grecia. În funcţie de
numărul de turişti, Bulgaria (în sezonul de vară) şi Austria (în special în sezonul
de iarnă) sunt primele destinaţii ale românilor, cu peste 250.000 de turişti fiecare”
(Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, 2011b, p. 22).
– Comparativ cu 2009, cea mai mare creştere în anul 2010 s-a înregistrat la transportul
aerian (12,5%). Prima destinaţie pe zboruri charter şi ca volum al încasărilor a fost
Turcia, cu peste 150.000 de turişti, din care majoritatea au ales regiunea Antalya.
De asemenea, au fost înregistrate creşteri şi pentru Grecia, pe segmentul curselor
charter pe Rhodos şi Creta.
– A scăzut, în schimb, cu 50% numărul turiştilor pe destinaţii ieftine din Grecia, cum
ar fi Paralia (destinaţie pentru care au optat cei cu venituri financiare limitate).
Litoralul bulgăresc şi regiunea Halkidiki (Grecia) au înregistrat un număr de turişti
similar anului precedent.
– De un mare interes s-au bucurat programele tip Senior (care au vizat turiştii cu
vârste de peste 55 de ani), promovate, în perioada de extrasezon: octombrie-aprilie,
pentru Spania, Cipru şi Grecia.
– În ceea ce priveşte anul 2011, conform INS (2012a, p. 2):

114
– Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au
fost de 7,6 milioane, în creştere cu 1,5% faţă de anul 2010 (Figura 2).
– Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră,
au fost de 10,9 milioane (Figura 2), în creştere cu 0,3%, comparativ cu anul
2010. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în
străinătate, reprezentând 72,4% din numărul total de plecări. Totuşi, comparativ
cu anul 2010, cea mai mare creştere în anul 2011 s-a înregistrat la transportul
aerian (15,1%).
În ceea ce priveşte trimestrul I al anului 2012, situaţia se prezenta astfel (INS,
2012b, p. 2):
– Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost
de 1.388,0 mii, în creştere cu 0,5% faţă de trimestrul I al anului 2011.
– Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au
fost de 2.312,8 mii, în scădere cu 1,4%, comparativ cu trimestrul I al anului 2011.

5. Încasările din turism

Potrivit datelor furnizate de Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, în
2009 România se plasa pe penultimul loc în Europa (în faţa Serbiei) în ceea ce priveşte
contribuţia veniturilor realizate din turism la PIB2 (Figura 3).

Sursa: Euromonitor International, 2011

Figura 3: Încasări din turism, perioada 2007-2010 (milioane USD)

Potrivit unui studiu al companiei de consultanţă Euromonitor International (2011),

media veniturilor cheltuite de turiştii străini în România a fost, în 2009, de 125 euro/
persoană, ţara noastră ocupând penultimul loc din regiune, devansând doar Lituania,
unde turiştii străini au cheltuit 110 euro/persoană (Grosu, 2010).
Primul loc este ocupat de turiştii britanici care, în 2009, au cheltuit în România,
în medie, 900 de euro/persoană (Figura 4). Previziunile arată că sumele pe care le vor
cheltui aceştia în ţara noastră vor scădea cu 13% până în 2014. Urmează, apoi, în top
turiştii americani cu o sumă medie cheltuită de 615 euro/persoană şi cu o estimare
a scăderii cheltuielilor până în 2014 cu 20% şi cei francezi cu 541 euro/persoană,
respectiv o scădere până în 2014 cu 18%. Locul patru al topului este împărţit, cu aceeaşi
sumă cheltuită (394 euro/persoană), de către turiştii germani şi cei ruşi. Estimările

2 3,5% în 2008 şi 5,7% în 2009.

115
 Sursa: Grosu, 2010
Figura 4: Topul celor mai mari bugete de vacanţă ale turiştilor străini
care au vizitat România în anul 2009

pentru 2014 ale Euromonitor arată că un german va cheltui cu 10% în plus, în timp
ce cheltuielile turiştilor ruşi vor înregistra o scădere de 7%. În anul 2011, cheltuielile
nerezidenţilor străini în România au înregistrat creşteri, aceştia cheltuind cu 18,4%
mai mulţi bani decât în 2010 (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2012).

6. Structurile de primire turistică

Potrivit unui studiu realizat de Hotnews.ro (Monitorul Expres, 2011): pentru străinii
care vin la hotelurile româneşti, principala destinaţie este Bucureştiul. Urmează
Transilvania (zona Braşovului şi Clujului) şi zona de sud-est; pentru cei care preferă
pensiunile agroturistice, destinaţiile sunt Transilvania şi Moldova; şi cel mai slab
judeţ care a găzduit străini este Giurgiu.
În Tabelul 3 am prezentat capacitatea de cazare turistică în perioada 2005-2010.
Tabelul 3: Capacitatea de cazare turistică în perioada 2005-2010
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Existentă (mii locuri) 283 287 284 294 303 312
În funcţiune (mii locuri-zile) 54.979 56.500 57.138 59.188 61.104 63.808
Proprietate majoritar privată
45.436 47.809 48.995 51.395 54.164 57.192
(mii locuri-zile)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008, p. 60; Institutul Naţional de Statistică, 2011a, p. 70

Conform INS (2011b, p. 2), „indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în

anul 2010 a fost de 25,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 2,8%
faţă de anul 2009. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2010 s-au
înregistrat la spaţii de cazare pe nave (79,6%) şi la hoteluri (29,9%)”.
Conform datelor preluate de la INCDT, în 2011 (Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului, 2012): (1) turiştii români au ales să se cazeze: la hotel (+18,2% faţă
de 2010); în pensiunile turistice (+19,1%); şi în pensiunile agroturistice (+29,4%);

116
şi (2) turiştii străini care au venit în România au ales să se cazeze: la hotel (+13,1%
faţă de 2010); în pensiunile turistice (+8,5%); şi în pensiunile agroturistice (+35,8%).
Conform INS (2012a, p. 2), „indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost
de 26,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,1% faţă de anul 2010.
Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2011 s-au înregistrat la
hoteluri (31,6%)”.
În trimestrul I al anului 2012, conform INS (2012b, p. 2), „indicele de utilizare netă
a locurilor de cazare a fost de 17,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere
cu 1,2% faţă de trimestrul I al anului 2011. Indici mai mari de utilizare a locurilor
de cazare s-au înregistrat la hoteluri (21%) şi la hosteluri (12,8%)”.
În ceea ce priveşte sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, evoluţia
în perioada 2005-2010 este prezentată în Tabelul 4.
Tabelul 4: Numărul turiştilor cazaţi în structurile de cazare turistică
în perioada 2005-2010 (mii)
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 5.805 6.216 6.972 7.125 6.141 6.073
din care: străini 1.430 1.380 1.551 1.466 1.276 1.346
din total: proprietate majoritar
5.121 5.549 6.304 6.478 5.652 5.683
privată
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008, p. 60; Institutul Naţional de Statistică, 2011a, p. 70

Potrivit INS (2012a, p. 2), în anul 2011:

– Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7.002,4 mii, în
creştere cu 16,0% faţă de cele din anul 2010.
– Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
au reprezentat 78,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au
reprezentat 21,6%.
În ceea ce priveşte înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică,
situaţia pentru perioada 2005-2010 este prezentată în Tabelul 5.
Tabelul 5: Numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică (mii)
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 18.373 18.992 20.593 20.726 17.325 16.051
din care: străini 3.464 3.242 3.586 3.359 2.668 2.767
din total: proprietate majoritar
15.205 15.802 17.539 17.785 14.969 14.129
privată
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008, p. 60; Institutul Naţional de Statistică, 2011a, p. 70

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2011 „au însumat

17.914,1 mii, în creştere cu 12,2% faţă de cele din anul 2010. Înnoptările turiştilor
români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,9%
din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat
17,1%” (Institutul Naţional de Statistică, 2012a, p. 2).

117
 Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în trimestrul I al anului
2012 „au însumat 2.435,8 mii, în creştere cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2011.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
au reprezentat 78,1% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor
străini au reprezentat 21,9%” (Institutul Naţional de Statistică, 2012b, p. 2).

7. Concluzii
De mai bine de 20 ani România îşi caută, fără succes, identitatea (Cimpoca et
al., 2008). Acest lucru este confirmat şi de raportul Country Brand Index (CBI) al
companiei Future Brand, unde România nu are o imagine distinctă ca brand de ţară
şi ocupă locul 76 (din 78 de ţări analizate) în 2008, locul 83 (din 102 state analizate)
în 2009 şi locul 92 (din 110 ţări analizate) în 2010 (Future Brand, 2010, p. 13).
„Romania este nedezvoltată ca brand. Locuitorii din alte colţuri ale lumii cunosc
România foarte puţin, iar profilul ţării nu este distinct”, se arată în raportul CBI, care
cuantifică imaginea unei ţări în funcţie de 29 de criterii, de la istorie la mediul de
afaceri şi situaţie economică. Capitolele la care Romania se regăseşte în prima jumătate
a clasamentelor sunt „mediul natural” (locul 19), „istorie” (44), „tehnologie de vârf”
(45), „puterea de cumpărare” (45) şi „standardul de viaţă” (47).
Raportul din 2007 al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor considera că
starea deficitară a drumurilor reprezintă cel mai mare impediment în calea dezvoltării
turismului românesc, în condiţiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în
România pe cale terestră. Din cauza infrastructurii deficitare, România se clasa pe
locul 76 în topul mondial al competitivităţii în turism, între Azerbaidjan şi El Salvador,
potrivit unui studiu al World Economic Forum.

Bibliografie:
1. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, „Circulaţia turistică
prin agenţiile de turism în 2010”, 2011b, Revista ANAT, Anul IX, nr. 73, ianuarie-
februarie, p. 22.
2. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, „INS: Cea mai mare
creştere în 2010 s-a înregistrat la transportul aerian (12,5%)”, 2011c, Revista ANAT,
Anul IX, nr. 73, ianuarie-februarie, p. 23.
3. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, „Turismul românesc
are plan de marketing pentru perioada 2011-2015”, 2011a, Revista ANAT, Anul
IX, nr. 73, ianuarie-februarie, pp. 12-13.
4. Barbu, M.C., Ogarcă, R. şi Barbu, C.R.M., „Branding in Small Business”, 2010,
Management & Marketing, vol. 8, Număr Special 1, pp. 31-38.
5. Cimpoca, N., Dobrescu, E.M., Chira, V.A. şi Traşă, L., Branding de ţară România,
Bucureşti: Editura Sigma, 2008.
6. Cojanu, V., Pătru-Stupariu, I. şi Dobre, R.R., „An Exploratory Study of the Regional
Context of Competitive Development in Romania”, 2011, Transylvanian Review
of Administrative Sciences, nr. 33E, pp. 67-89.

118
7. Dolea, A. şi Ţăruş, A., Branding România. Cum (ne) promovăm imaginea de ţară,
Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2009.
8. Euromonitor International, „Consumer Europe 2011”, 2011, [Online] disponibil
la adresa http://www.euromonitor. com/romania/country-factfile, accesat la data
de 5 martie 2012.
9. Financiarul, „Profil turişti străini în România”, 21 mai 2008, [Online] disponibil la adresa
http://www.zonabran.ro/turism_bran-news-83-Profil_turisti_straini_in_Romania.
html, accesat la data de 3 martie 2012.
10. Future Brand, „Country Brand Index”, 2010, [Online] disponibil la adresa http://www.
futurebrand.com/wp-content/uploads/2010/11/CBI_BBC_2010_execsummary.
pdf, accesat la data de 28 februarie 2012.
11. Grosu, R., „Topul celor mai cheltuitori turişti străini în România”, Wall Street,
2010, [Online] disponibil la adresa http://www.wall-street.ro/top/Turism/86138/
Topul-celor-mai-cheltuitori-turisti-straini-in-Romania.html, accesat la data de 2
martie 2012.
12. Income Magazine, „Profilul turiştilor care ne vizitează: de vârstă medie, cu venituri
bunicele”, Lifestyle Travel, 12 mai 2008, [Online] disponibil la adresa http://m.inco-
memagazine.ro/articol_2764/profilul-turistilor-care-ne-viziteazade-varsta-medie-
cu-venituri-bunicele-.html, accesat la data de 1 februarie 2012.
13. Institutul Naţional de Statistică, „Comunicat de presă nr. 22 din 3 februarie: Tu-
rism – luna decembrie şi anul 2010”, 2011b, [Online] disponibil la adresa http://
www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a10/turism12r10.pdf, accesat
la data de 1 martie 2012.
14. Institutul Naţional de Statistică, „Comunicat de presă nr. 23 din 2 februarie: Tu-
rism – luna decembrie şi anul 2011”, 2012a, [Online] disponibil la adresa http://
www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a11/turism12r11. pdf, accesat
la data de 2 martie 2012.
15. Institutul Naţional de Statistică, „Comunicat de presă nr. 98 din 3 mai: Turism
– luna martie şi trimestrul I 2012”, 2012b, [Online] disponibil la adresa http://
www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a12/turism03r12.pdf, accesat
la data de 4 martie 2012.
16. Institutul Naţional de Statistică, „România în cifre 2008”, 2008, [Online] disponibil
la adresa http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do;jsessi
onid=0a02458c30d550d7fda54cdc43fab67a95089cf660cf.e38QbxeSahyTbi0Se0,
accesat la data de 25 martie 2012.
17. Institutul Naţional de Statistică, „România în cifre 2010”, 2010, [Online] disponi-
bil la adresa http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5CRomania%20in%20
cifre%202010.pdf, accesat la data de 25 martie 2012.
18. Institutul Naţional de Statistică, „România în cifre 2011”, 2011a, [Online] dispo-
nibil la adresa http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in%20cifre%20
2011.pdf, accesat la data de 25 martie 2012.

119
19. Interbrand, „Branding a Country”, 2003, [Online] disponibil la adresa http://www.
brandchannel.com/images/ papers/Country_Branding.pdf, accesat la data de 5
martie 2012.
20. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Comunicat de presă din data
de 23 februarie 2011, „Turismul românesc şi-a stabilit obiectivele de marketing
pentru perioada 2011-2015”, 2011a, [Online] disponibil la adresa http://www.
ministerulturismului.ro/comunicare/presa/comunicate/turismul-romanesc-si-a-
stabilit-obiectivele-de-marketing-pentru-perioada-2011-2015, accesat la data de
12 ianuarie 2012.
21. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Comunicat de presă din data de
31 mai 2011, „Promovarea turismului românesc pe cele mai importante canale TV
internaţionale”, 2011d, [Online] disponibil la adresa http://www.mdrt.ro/comunicare/
presa/comunicate/promovarea-turismului-romanesc-pe-cele-mai-importante-ca-
nale-tv-internationale, accesat la data de 21 ianuarie 2012.
22. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Comunicat de presă din data de
11 martie 2012, „Raport INCDT: Germanii, italienii şi francezii, turiştii străini
care vizitează cel mai mult România”, 2012, [Online] disponibil la adresa http://
www.mdrt.ro/comunicare/presa/comunicate/raport-incdt-germanii-italienii-si-
francezii-turistii-straini-care-viziteaza-cel-mai-mult-romania, accesat la data de
25 martie 2012.
23. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, „Realizarea brandului turistic al
României”, 2010, [Online] disponibil la adresa http://www.mie.ro/_documente/
media/realizare_brand.pdf, accesat la data de 12 ianuarie 2012.
24. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Comunicat de presă din data de
7 aprilie 2011, „Ministrul israelian al turismului în vizită oficială în România”,
2011c, [Online] disponibil la adresa http://www.turism.gov.ro/comunicare/presa/
comunicate/ministrul-israelian-al-turismului-in-vizita-oficiala-in-romania, accesat
la data de 21 ianuarie 2012.
25. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Comunicat de presă din data de
1 aprilie 2011, „Brandul naţional de turism - campanie radio-tv de promovare pe
plan intern”, 2011b, [Online] disponibil la adresa http://www.mdrt.ro/comunicare/
presa/comunicate/brandul-national-de-turism-campanie-radio-tv-de-promovare-
pe-plan-intern, accesat la data de 20 ianuarie 2012.
26. Monitorul Expres, „Plan de marketing strategic şi operaţional 2011-2015. Turismul
românesc va fi promovat pe Internet”, 18 februarie 2011, [Online] disponibil la
adresa http://www.monitorulexpres.ro/?mod= monitorulexpres&a=citeste&p=e
conomic&s_id=98565, accesat la data de 12 ianuarie 2012.
27. Mora, C. şi Ţiclău, T., „Managerial Aproach to Public Administration”, 2008,
Transylvanian Review of Administrative Sciences, nr. 24E, pp. 87-97.
28. Popescu, R.I. şi Corboş, R.A., „Strategic Analysis of Singapore’s Brand and Rebrand
Campaigns”, 2011a, Review of International Comparative Management, vol. 12,
nr. 2, pp. 332-349.

120
29. Popescu, R.I. şi Corboş, R.A., „Successful strategic practices in building Malaysia’s
country brand”, 2011b, Administration and Public Management Review, nr. 16,
pp. 82-113.
30. Popescu, R.I., „Rolul strategiei de brand a Japoniei în dezvoltarea turistică a ţării”,
2011, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, nr. 1(28), pp. 144-165.
31. Popescu, R.I., „National Brand-a challenge for Romania”, 2007, Transylvanian
Review of Administrative Sciences, nr. 21E, pp. 86-102.
32. Profiroiu, M., Profiroiu, A., Mina, L. şi Nica, M., „Romania – New E.U. Member
State, a New Phase of Its Transition”, 2011, Transylvanian Review of Administrative
Sciences, nr. 33E, pp. 277-294.
33. Ţigu, G., „România şi turismul internaţional: probleme multe şi simple, cauze
simple şi multe”, Cursdeguvernare.ro, 22 aprilie 2012, [Online] disponibil la adresa
http://cursdeguvernare.ro/romania-si-turismul-international-probleme-multe-si-
simple-cauze-simple-si-multe.html, accesat la data de 1 mai 2012.
34. Word Travel&Tourism Council, „Travel &Tourism Economic Impact. Romania”,
2009, [Online] disponibil la adresa http://www.wttc.org/bin/pdf/temp/romania.
html, accesat la data de 2 martie 2012.

121