Mecanica Avionului

SEMINAR 6: ZBORUL ÎN VIRAJ

În această secţiune vom studia performanţele avionului în timpul zborului în

viraj. Deşi zborul în viraj este un zbor normal pentru majoritatea avioanelor, el este
cheia manevrelor tactice pentru un avion de luptă. În plus, performanţele zborului în
viraj este o măsura importantă a superiorităţii aeriene a avionului de luptă. Zborul în
viraj poate fi în general clasificat în două categorii: 1) Zborul în viraj stabilizat, în
plan orizontal 2. Zborul în viraj generalizat . În cazul zborului în viraj stabilizat, care
are loc în plan orizontal, cu viteză constantă, avionul este la o altitudine constantă , în
timp ce zborul în viraj generalizat implică pierdere sau câştig de înălţime. În zborurile
obişnuite comerciale, avioanele, în mod uzual realizează zborului în viraj din prima
categorie. Exemple pentru a doua categorie sunt virajele efectuate de planoare şi de
avioane care realizează zboruri în viraj care pun în valoare întreaga capacitate
aerodinamică sau a structurii. Se discută despre un nou concept de zbor în viraj,
cunoscut ca manevra Herbst, despre care se spune că depăşeşte performanţele atinse
prin zborul în viraj convenţional din categoria 1 şi 2.

6.1. Ecuaţiile de mişcare pentru zborul în viraj

Forţele care acţionează asupra avionului în timpul unui zbor în viraj stabilizat, la
viteză constantă, cu unghi de înclinare la viraj µ şi unghiul de glisadă β sunt arătate
în figura 6.1

Fig. 6. 1 Avionul în zbor în viraj orizontal

1
 Mecanica Avionului
Avionul, prin înclinare sau derapare generează forţă centrifugă necesară. Următoarele
ecuaţii guvernează zborul în viraj stabilizat:
în lungul traiectoriei se poate scrie:
T cos β − D − G sin γ = 0 , (6.1)
în lungul normalei principale avem:
L cos µ − G cos γ = 0 , (6.2)
în lungul binormalei se obţine:
GV 2 cos 2 γ
T sin β + L sin µ − =0, (6.3)
gr
unde µ este unghiul de înclinare, β este unghiul de glisadă, iar r este raza de viraj.
Ecuaţiile cinematice sunt:
x& = V cos γ ; h& = V sin γ (6.4)

6.2 Zborul în viraj în planul orizontal

Vom considera un zbor în viraj stabilizat în plan orizontal, astfel încât γ = 0 .

Pentru simplitate, vom ignora variaţia greutăţii consumului de combustibil în timpul
virajului. Atunci, ecuaţiile (6.1)…(6.3) iau următoarea formă:
GV 2
T cos β − D = 0 ; L cos µ − G = 0 T sin β + L sin µ − =0 (6.5)
gr
Din ecuaţia portanţei obţinem factorul de sarcină în zborul în viraj astfel:
L 1
n= = (6.6)
G cos µ
Viteza de zbor este dată de:
2nG 2G
V= = (6.7)
ρCL S ρCL S cos µ
Pentru zborul în viraj, factorul de sarcină n depind de unghiul de înclinare, Cu cât
este mai mare unghiul de înclinare cu atât mai mare va fi factorul de sarcină dezvoltat
în viraj. Divizând cea de doua ecuaţie (6.5) cu cea de a treia se obţine:
V 2 T sin β
tan µ = − (6.8)
rg G
Raza de curbură r şi viteza unghiulară de viraj sunt dat de:
V2 2n(G S )
r= = (6.9)
 T sin β   T sin β 
g  tan µ +  ρgC L  tan µ + 
 G   G 

 T sin β 
g  tan µ + 
V  G   T sin β  ρ C L S
ω= = = g  tan µ +  (6.10)
r V  G  2nG
Durata unui viraj complet este dat de:

2
 Mecanica Avionului

2π 2π 2nG
t2π = = 6.11)
ω  T sin β  ρC L S
g  tan µ + 
 G 
Cea mai importantă măsură a performanţelor zborului în viraj este viteza de
viraj sau viteza unghiulară în viraj ω şi raza de viraj r . Din ecuaţiile de mai sus
observăm că pentru valori mici a încărcării aripii G S avem viteze unghiulare de
viraj mari şi raze mici de viraj, dacă toţi ceilalţi parametri ai comparaţiei sunt egali.
De notat că expresiile factorului de sarcină n şi a vitezei de viraj ω nu conţin explicit
termenul de rezistenţă la înaintare. Acesta implică faptul că pentru ca aceste relaţii să
fie adevărate, tracţiunea disponibilă trebuie să contrabalanseze rezistenţa la înaintare,
după cum se arată în prima relaţie (6.5). De asemenea observăm că unghiul de glisadă
ajută în viraj datorită existenţei componentei tracţiunii T sin β care furnizează o pare
din forţa centripetă după cum se arată în fig. 6.1. Totuşi, acest câştig este întrucâtva
diminuat din cauză că avioanele capătă o rezistenţă la înaintare suplimentară în cazul
virajului derapat.

6.3 Zborul în viraj coordonat în plan orizontal

Vom considera un zbor în viraj stabilizat, coordonat, în plan orizontal. Prin

coordonarea virajului, vom înţelege că unghiul de glisadă este nul, şi avionul este
corect înclinat, vectorul forţei portante fiind înclinat faţă de planul vertical astfel încât
să furnizeze întreaga forţă centripetă.
Cu β = 0 ecuaţiile (6.5) devin:
GV 2
T − D = 0 ; L cos µ − G = 0 L sin µ − =0 (6.12)
gr
În acest caz, relaţiile privind viteza, factor de sarcină rămân la forma
anterioară
1 2nG 2G V2
n= ;V= = ; tan µ = , (6.13)
cos µ ρC L S ρCL S cos µ rg
iar relaţii pentru raza de viraj şi viteza unghiulară se rescriu astfel:
V2 V2
r= = , (6.14)
g tan µ g n 2 − 1

V g tan µ n2 − 1
ω= = =g . (6.15)
r V V
Durata unui viraj complet este dată de:
2π 2πV
t2π = = . 6.16)
ω g tan µ
Dintre diferitele posibilităţi de viraje de bor în plan orizontal, vom studia trei
cazuri care prezintă un interes special: 1) Virajul cu viteză unghiulară maximă; 2)
Virajul strâns, sau virajul cu raza minimă şi 3) Virajul cu factor de sarcină maxim.

3
 Mecanica Avionului

6.4 Zborul în viraj pentru avionul cu elice

Considerăm un viraj staţionar, coordonat, al unui avion cu elice în plan

orizontal. În general pentru, pentru un avion cu elice pot fi utilizate metode grafice
sau numerice pentru determinarea performanţelor virajului. Totuşi, pentru un pentru
un avion cu elice a cărui putere dezvoltată de motor şi randament al elicei sunt
independente de regimul de zbor, problema performanţelor virajului poate fi pusă în
formă analitică, iar soluţia ecuaţiilor analitice obţinute poate obţinută pe cale
numerică sau grafică, sau analitică, după cum se va arăta în continuare.
Pentru avionul cu elice, puterea disponibilă şi puterea necesară sunt două
mărimi de bază. Având în vedere acesta, multiplicând prima ecuaţie (6.12) cu viteza
obţinem:
TV = DV (6.17)
Ţinând cont că:
2nG
C D = C D 0 + kC L2 ; C L =
ρV 2 S
din (6.17) rezultă:
1 2kn 2 G 2
Pa = η p P = ρSC D 0V + 3
(6.18)
2 ρSV
unde mărimile au semnificaţia cunoscută. Reamintim că am făcut ipoteza că Pa -
puterea disponibilă la elice; η p randamentul elicei; P - puterea motorului sunt
independente de viteză.
Rezolvând relaţia (6.18) în raport cu factorul de sarcină găsim:
0,5
 S   η p PρV ρ C D 0V 
2 4
n =   −  , (6.19)
 G   2kS 4k 

a) Viteza unghiulară de viraj maximă realizabilă – MSTR

(Maximum Sustained Turn Rate)

Vom considera cazul în care avionul încearcă să facă un viraj la viteză constantă
un viraj în plan orizontal cu viteza unghiulară maximă. Viteza unghiulară maximă cu
menţinerea constantă a altitudinii se numeşte „viteză unghiulară maximă de viraj
realizabilă”. Din ecuaţia (6.15) avem:
n2 − 1
ω= g (6.20)
V
Pentru obţinerea vitezei unghiulare de viraj maxim egalăm cu zero derivata în raport
cu viteza:

4
 Mecanica Avionului

 dn 
 Vn − (n 2 − 1) 
dω
= g  dV =0
dV  V 2 n2 − 1 
 
 
de unde:
V dn 2
= (n 2 − 1) (6.21)
2 dV
Derivând pătratul relaţiei (6.19) se obţine:
dn 2  S   η p Pρ ρ 2 C D 0V 3 
2
=   −  (6.22)
dV  G   2kS k 
rezultat care se introduce în relaţia (6.21), obţinând succesiv:
 S   η p PρV ρ C D 0V   S   η p PρV ρ C D 0V 
2 2 4 2 2 4
   − =   −  −1
 G   4kS 2k   G   2kS 4k 

 η p PρV 2ρ 2 C D 0V 4   2η p PρV ρ 2 C D 0V 4   G  2
 − = − − 
 4 kS 4 k   4 kS 4 k  S

Pη p 4k  G 
2
M +
4
M− 4 2   =0
a 3 SρC D 0 a ρ CD0  S 

M 4 + cM + d = 0 (6.23)

unde s-a notat:

ηpP 4k  G 
2
c= 3 ; d =− 4 2   ; (6.24)
a Sρ C D 0 a ρ CD0  S 
Rezolvarea ecuaţiei (6.23) cu notaţiile (6.24) se poate face numeric, grafic sau
analitic, după cum vom prezenta în continuare. Astfel, deoarece nu există termen
pătratic, rezolvanta este de formă canonică:
z 3 + pz + q = 0. 6.25)
Se determina coeficienţii rezolvantei:
p = −4d ; q = −c 2 (6.26
Pentru aceasta se calculează întâi discriminantul:
3 2
 p q
∆0 =   +   (6.27
 3  2
a) Dacă ∆ 0 este pozitiv se determină o soluţie reală a ecuaţiei în forma:
z0 = P + Q (6.28)
unde:

5
 Mecanica Avionului

q q
P=3 − +R Q=3 − −R (6.29)
2 2
în care:
R = ∆0 (6.30)
b) Dacă ∆ 0 este negativ (cu p negativ), pentru o soluţie a rezolvantei se determină
unghiul α din relaţia:
−q
cos α = , (6.31)
3
 p
2 − 
3
după care, se scoate rădăcina ecuaţiei în formă canonică:
p α
z 0 = 2 − cos (6.32)
3 3
În continuare se determină parametrii:
a2 z 02
A= − b + z0 ; B = −d ; (6.33)
4 4
iar în final se obţin două ecuaţii:
a  z a  y
M 2 +  − A M + 0 − B = 0 ; M 2 +  + A M + 0 + B = 0 . (6.34)
2  2 2  2
cu 4 soluţii:
a a
− + A ± ∆1 − − A ± ∆2
M 1, 2 = 2 ; M 3, 4 = 2 ; (6.35)
2 2
unde:
2 2
a   z0  a  z 
∆1 =  − A  − 4 − B  ; ∆ 2 =  + A  − 4 0 + B  ;
2  2  2  2 

Una din soluţiile acestor ecuaţii dă numărul Mach, respectiv viteza care
maximizează viteza unghiulară de viraj. Deoarece, fie grafică, numerică au analitică
această soluţie există, o vom nota V f . Cu ea factorul de sarcină devine:
0, 5
 S   η p PρV f ρ C D 0V f 
2 4
n =   − 
 G   2kS 4k 
iar viteza unghiulară în viraj este:
n2 − 1
ωmax = g (6.36)
Vf
cu raza de viraj, unghiul de înclinare şi coeficientul de portanţă daţi de:
V f2 1 2nG
r= ; cos µ = ; C L = . (6.37)
g n −1
2 n ρ SV 2
f

6
 Mecanica Avionului
În aceste relaţii am presupus că factorul de sarcină obţinut nu depăşeşte
valoare de rezistenţă a structurii n ≤ nlim , iar coeficientul de portanţă este mai mic
decât valoarea maximă a acestuia C L ≤ C L max . Dacă una din cele două condiţii nu
este satisfăcută, atunci avionul nu poate genera viteza unghiulară maximă indicată
prin (6.25).

b)Virajul cu raza minimă realizabilă – SST

(Sharpest Sustained Turn).

Vom considera cazul când avionul intenţionează să facă un viraj strâns sau să
realizeze raza minimă de curbură. Acest tip de viraj cu menţinerea constantă a
altitudinii poartă numele de viraj cu raza minimă realizabilă. Pornim de la raza de
viraj care este:
V2
r= (6.38)
g n −12

Pentru raza minimă de viraj avem:

 dn 
 2(n 2 − 1)V − V 2 n 
dr dV  = 0
= (6.39)
dV  3

 g (n 2 − 1) 2 
 
sau:
V dn 2
= n2 − 1 (6.40)
4 dV
Înlocuind (6.19) şi (6.22) obţinem succesiv:
 η p PρV 2ρ 2 C D 0V 4   8η p PρV 4ρ 2 C D 0V 4  G
2

 − = −  − 4  (6.41)
 4 kS 4 k   4 kS 4 k   S 
7η p P 8k G
2
M −4
M+ 2 4   = 0. (6.42)
2a 3 SρC D 0 ρ a C D0  S 
Dacă notăm:

7η p P 8k G
2
c=− d= 2 4   (6.43)
2 a 3 S ρC D 0 ρ a CD0  S 
obţinem în final:
M 4 + cM + d = 0. (6.44)
ecuaţie care poate fin rezolvată numeric, grafic sau analitic după cum am prezentat
anterior.
Dacă notăm soluţia obţinută prin rezolvarea ecuaţiei (6.44) Vs soluţie care
minimizează raza de curbură, atunci factorul de sarcină este:

7
 Mecanica Avionului

 S   η PρVs ρ CD 0Vs 
2 4 0,5

n =   p −  (6.45)
 
G 2 kS 4 k 
iar restul parametrilor care descriu virajul rezultă din factorul de sarcină. Astfel, se
obţine raza minimă de viraj:
Vs2
rmin = (6.46)
g n −1
2

cu viteza unghiulară de viraj, unghiul de înclinare şi coeficientul de portanţă daţi de:

n2 − 1 1 2nG
ω= g ; cos µ = C L = (6.47)
Vs n ρSVs2
Din nou, în aceste relaţii am presupus că factorul de sarcină obţinut nu
depăşeşte valoare de rezistenţă a structurii n ≤ nlim , iar coeficientul de portanţă este
mai mic decât valoarea maximă a acestuia C L ≤ C L max . Dacă una din cele două
condiţii nu este satisfăcută, atunci avionul nu poate genera raza minimă indicată prin
(6.46).

c) Virajul cu factor de sarcină maxim

Deoarece unghiul de înclinare e legat de factorul de sarcină prin relaţia:

1
cos µ = , factorul de sarcină maxim se obţine odată cu unghiul de înclinare maxim.
n
Pentru obţinerea factorului de sarcină maxim se pleacă de la relaţia (6.19):
 S   η p PρV ρ C D 0V 
2 2 4
n =  
2
−  (6.48)
 G   2kS 4k 
Valoarea maximă a factorului de sarcină se obţine prin anularea derivatei expresiei
(6.48) acestuia în raport cu viteza:
dn  S   η p Pρ 4ρ 2 C D 0V 3 
2
2n =   −  =0 (6.49)
dV  G   2kS 4k 
Din această relaţie se obţine direct viteza care asigură factorul de sarcină maxim:
ηpP
Vn = 3 (6.50)
2ρSC D 0
Înlocuind în (6.19) se obţine valoarea maximă a factorului de sarcină:
0, 5
 3 3 4 
 S  3  η p PρV  ηpP  ρ CD0 
2
 ηpP  
nmax =     − 3  
  
 G   2kS  2ρ SC D0  4 k   2ρ SC D0  
 
care devine succesiv:
0,5
  ηpP 
4
 ηpP 
4 
 S  3 ρ2 ρ2 
nmax =    − 
3  ;
 G   S  C D 0 k 2 
3 4 3 10
  S  CD0 k 2

8
 Mecanica Avionului
1

0,75  η p P   S  ρf m 3
2

nmax =      .
3
2  G   G  k 
 
De unde, în final, rezultă soluţia aproximativă:
1
 η p P   S  ρf2
3
nmax ≅ 0,7864    m  . (6.51)
 G   G  k 
Având factorul de sarcină maxim obţinut, se pot determina ceilalţi parametri ai
virajului:
2
nmax −1 Vn2 1 2n G
ω= g ; r= ; cos µ = C L = max 2 (6.52)
Vn 2
g nmax −1 nmax ρSVn

6.6 . Zborul în viraj pentru avionul cu reacţie

Pentru avioanele cu reacţie a căror tracţiune este independentă de viteză, poate

fi obţinută o soluţia analitică simplă după cum vom arătă în continuare.

Tracţiunea adimensională dată prin definiţie este:

Tf
z= m (6.53)
G
Pe de altă parte, ţinând cont că:
1 2G 2nG
C D0 = ; CL = ; (6.54)
2 f m ρV R S
2
ρV 2 S
rezistenţa la înaintare se poate pune în forma:

D=ρ
V2
2
(
S C D 0 + kC L2 = ) G  2 n2 
 u + 2  ;
2 f m 
(6.55)
u 
Dacă ţinem cont de egalitatea dintre tracţiune şi rezistenţa la înaintare, putem scrie:
Gz G  2 n2 
=  u + 2  (6.56)
f m 2 f m  u 
După simplificări se obţine:
u 4 − 2 zu 2 + n 2 = 0 , (6.57)
de unde:
n = 2 zu 2 − u 4 (6.58)

a) Viteza unghiulară de viraj maximă realizabilă – MSTR

Reluând relaţia de definiţie a vitezei unghiulare în viraj (6.5), putem scrie:
n2 − 1 2 zu 2 − u 4 − 1
ω= g =g
V uVR
de unde:
9
 Mecanica Avionului
2
 ωV R  1
  = 2 z − u 2 − 2 (6.59)
 g  u
Pentru a obţine viteza unghiulară maximă derivăm în raport cu viteza adimensională:
2
 VR  dω 2
  2ω = −2u + 3 = 0 , (6.60)
 g  du u
de unde rezultă că viteza unghiulară maximă la viraj se obţine pentru u = 1 sau
V = VR
Dacă ne întoarcem la (6.58), putem rescrie factorul de sarcină pentru u = 1 :
n = 2z − 1 ,
de unde, viteza unghiulară de viraj maximă este:
2z − 2
ωmax = g (6.61)
VR
Coeficientul de portanţă C L poate fi obţinut utilizând relaţiile (6.54):

C D 0 (2 z − 1)
CL = 2 f mCD0 n = 2 f mCD0 2 z − 1 = = C L* 2 z − 1 (6.62)
k
În aceste relaţii am presupus din nou că factorul de sarcină obţinut nu
depăşeşte valoare de rezistenţă a structurii n ≤ nlim , iar coeficientul de portanţă este
mai mic decât valoarea maximă a acestuia C L ≤ C L max . Dacă una din cele două
condiţii nu este satisfăcută, atunci avionul nu poate genera viteza unghiulară maximă
indicată prin (6.61).
Alţi parametri ai virajului sunt viteza:
2G k
V = VR = 4 (6.63)
ρS C D 0
şi raza de viraj:
V2 VR2 2G k
r= = = (6.64)
g n −12 g 2( z − 1) ρSg 2 ( z − 1 )C D0

b)Virajul cu raza minimă realizabilă - SST

Reluând relaţia de definiţie (6.14) pentru raza de viraj, ţinând cont de relaţiile
anterioare putem scrie:
V2 u 2VR2
r= = (6.65)
g n 2 − 1 g u 2 (2 z − u 2 ) − 1
Pentru a obţine raza minimă derivăm în raport cu viteza adimensională:

10
 Mecanica Avionului

 4u 3 ( z − u 2 ) 
 2u u (2 z − u ) − 1 −
2 2

2 
dr  V  2 u (2 z − u ) − 1 
2 2
=  R  =0
du  g  u 2 (2 z − u 2 ) − 1 
 
 
de unde rezultă succesiv:
1
u 2 (2 z − u 2 ) − 1 = u 2 ( z − u 2 ) ; u 2 z = 1 ; u = (6.66)
z
În acest caz viteza este:
V
V= R (6.67)
z
de unde raza minimă este:
u 2VR2 VR2
rmin = = (6.68)
g u (2 z − u ) − 1 g z 2 − 1
2 2

iar viteza unghiulară de viraj este:

g z2 −1
ω= (6.69)
VR z
Factorul de sarcină corespunzător şi coeficientul de portanţă sunt daţi de:
1 2z 2 − 1
n = 2 zu 2 − u 4 = 2 − = (6.70)
z2 z
C D 0 (2 z 2 − 1)
CL = (6.71)
k

c) Virajul cu factor de sarcină maxim

Pentru factorul reluând (6.57) avem:

n 2 = 2 zu 2 − u 4 (6.72)
Pentru a obţine valoarea maximă derivăm:
dn
2n = 4u ( z − u 2 ) = 0 (6.73)
du
de unde:
u= z (6.74)
sau:
nmax = z (6.75)
Notă. Dacă impunem factorul de sarcină limită, dat de structura avionului, sau de
pilotul uman, nlim > nmax , atunci ajungem la o limitare a tracţiunii:
n G
T < lim (6.76)
fm
Pe de altă parte, viteza este:

11
 Mecanica Avionului

Tf m 2G k T
V = VR u = VR z = 4 = (6.77)
G ρS C D 0 ρSC D 0
Coeficientul de portanţă este:
2nmax G CD0
CL = = = C L∗ (6.78)
ρSV 2
k
Deci pentru viraj coordonat cu factor de sarcină maximă avionul operează cu fineţe
aerodinamică maximă şi rezistenţă la înaintare minimă. În sfârşit, raza de curbură a
traiectoriei şi viteza unghiulară maximă sunt:
zVR2
r= (6.79)
g z −1
2

respectiv:
g z2 −1
ω= (6.80)
Vr z

APLICAŢII

Ap. 6.1

Un avion cu reacţie are greutatea G=78480 N şi suprafaţa aripii S=30 m2 cu un

coeficient de portanţă maxim: CLmax=1,2. La nivelul mării tracţiunea este T0=39240 N
,polara este CD=0,012+0,12 CL2 şi factorul de sarcină limită nlim=8. Pentru zbor în
viraj coordonat la nivelul mării să se determine viteza de viraj, raza de viraj, factorul
de sarcină, coeficientul de portanţă şi fineţea când zboară în următoarele cazuri:
1) Viteză unghiulară de viraj maximă; 2) Raza de viraj minimă; 3) Factor de
sarcină maxim.

1) Viraj cu viteză unghiulară maximă:

Determinăm întâi fineţea maximă şi viteza de referinţă:

1 1
fm = = = 13,176
2 kC D 0 2 0,12 ⋅ 0,012
2G k 2 ⋅ 78480 4 0.12
VR = 4 = = 116,21m / s
ρS C D 0 1.225 ⋅ 30 0.012
avem viteza pentru acest caz: V = VR = 116,21m / s
Tf 39249 ⋅ 13,176
şi tracţiunea adimensională: z = m = = 6,5881 .
G 78480
Factorul de sarcină este: n = 2 z − 1 = 2 ⋅ 6,5881 − 1 = 3,4894

12
 Mecanica Avionului

1  1 
Unghiul de înclinare este: µ = arccos  = arccos  = 73,35 grade
n  3,4894 
C 0,012
Coeficientul de portanţă: C L = n D 0 = 3,4894 = 1,1034
k 0,12
Viteza unghiulară maximă:
g 2( z − 1) 9,81 2 ⋅ (6,5881 − 1)
ω = ωmax = = = 0,2822rad / s = 16,169 grade / s
VR 116,21
2π V 116,216
Durata virajului: t = = 22,265 s ; Raza de curbură: r = = = 411,8 m
ω ω 0,2822
n 1 3,489 1
Fineţea este: f = = = 6,9789
1 + n kC D 0 1 + 3,489 0,012 ⋅ 0,12
2 2

2) Viraj cu raza minimă

Determinăm fineţea
2 znfm 2 ⋅ 6.5881 ⋅ 1.406 ⋅ 13.1762
f = = = 2.8122 ; Factorul de sarcină este:
1+ n z2 2
1 + 6.58812 ⋅ 1.4062
2z2 − 1 V
n= = 1.406 ; Viteza este: V = R = 45,277 m / s
z z
2nG
Coeficientul de portanţă: CL = = 2,9292 ; Raza minimă:
ρSV 2
VR2 V
rmin = = 211,42 ; Viteza unghiulară de viraj ω = = 0,2142 rad ;
g z 2 −1 r
2π
Timpul de viraj t = = 29,3 s
ω
3) Viraj cu factor de sarcină maxim

Fineţea: f = f m = 13,17 ; Factorul de sarcină: n = nmax = z = 6,5881 ;

CD 0
Viteza: V = VR z = 298,3 m ; Coeficientul de portanţă: CL = CL∗ = = 0,316
k
g z2 −1
Viteza unghiulară: ω = = 0,2142 rad / s = 12,27 grade / s ; Durata de viraj:
V
2π V
t= = 29,33 s ; Raza de curbură: r = = 1392,6 m
ω ω

13