Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BACĂU
PROIECT
pentru susţinerea examenului de certificare a
competenţelor profesionale
-Nivel III-
Calificare profesională :
Comerciant – vânzător
Îndrumător: Candidat,
Profesor: Popa Ana-Maria Manolache L. Alexandra
2016
Expunerea
mărfurilor în
sala de vânzare
Manolache L. Alexandra
1
CUPRINS
ARGUMENT...........................................................................................................................................3
I. Expunerea mărfurilor.........................................................................................................................4
I.I. Atracţia vizuală.............................................................................................................................4
I.II. Atracţia sonoră............................................................................................................................6
I.III. Atracţia mirosului.......................................................................................................................6
I.IV. Atracţia atingerii........................................................................................................................7
I.V. Atracţia gustului..........................................................................................................................7
I.VI. Atracţia temei............................................................................................................................7
II. Reguli generale de expunere a mărfurilor în spaţiul de vânzare.......................................................8
II.I. Tehnici de promovare a mărfurilor în interiorul magazinului....................................................11
II.II. Expunerea mărfurilor în vitrine................................................................................................12
II.III. Expunerea mărfurilor în magazine..........................................................................................14
III. Expunerea mǎrfurilor alimentare pe grupe de produse.................................................................15
IV. Expunerea mǎrfurilor nealimentare pe grupe de produse............................................................17
V. Exemplu - Expunerea peştelui în magazine.....................................................................................23
Bibliografie:.........................................................................................................................................26
2
ARGUMENT
Magazinul poate fi considerat un vânzător, fie că este organizat în forma de vânzare
cu autoservire, fie în forma clasică unde progresele înregistrate în prezentarea mărfurilor, la
vederea clientului, ca și aspectul modern al acestuia preiau unele atribute din munca
vânzătorului.
Magazinul nu este un simplu „vânzător”, ci și un creator de valoare, care se adaugă
produselor vândute. Magazinul oferă consumatorului un serviciu în plus față de cel asigurat
de producător prin produsul creat.
Adevărata artă a vânzării nu se limitează numai la obținerea de comenzi, ea
implicând, în același timp și comunicarea cu clienții reali și potențiali. Comunicarea se poate
face direct, utilizând forța de vânzare a comerciantului sau indirect, apelând la tehnicile
promoționale, în cadrul cărora un loc bine individualizat îl dețin expunerea mărfurilor,
publicitatea la locul de vânzare și reclama.
Expunerea mǎrfurilor constituie un ansamblu de procedee şi reguli de prezentare a
mǎrfurilor, este o activitate de bazǎ a tehnologiei comerciale. Scopul expunerii mǎrfurilor
este acela de a realiza o ofertǎ active şi de a contribui la creşterea volumului vânzǎrilor,
implicit, la creşterea beneficiului comerciantului .
Expunerea, ca element al promovǎrii vânzǎrii mǎrfurilor printr-o prezentare deosebit
de bine conceputǎ acţioneazǎ asupra consumatorilor în mai multe sensuri ;
pune in valoare articolul, creând o legǎturǎ între presǎ sau radio şi locul de
vânzare al articolului.
3
I. Expunerea mărfurilor
4
Similar, liniile orizontale promovează o senzaţie de odihnă, relaxare şi repaus; liniile
diagonale sugerează acţiune şi mişcare şi uneori dau iluzia de instabilitate; liniile curbe
sugerează o atmosferă feminină şi adaugă mişcare în flux,care direcţionează ochiul spre o
altă marfă sau raion. Uneori alăturarea mărfurilor în mod nearmonios poate fi folosită pentru
crearea contrastului şi în anumite condiţii a unui punct de atracţie.
Modelele de bază ale etalării sunt: în trepte, evantai, piramidă sau zig-zag.
• Modelul în trepte se realizează cu ajutorul piedestalutilor sau altor tipuri de
suporturi; diferitele suprafeţe suport sunt poziţionate una deasupra alteia, producând efecte
multiple, asemănător şirurilor de trepte. Suprafeţele suport pot fi circulare, ovale sau pătrate.
• Modelul evantai - Acest interesant model este utilizat adesea pentru a atrage atenţia
cumpărătorilor asupra puterii, conformităţii articolelor.Astfel, aşezând vertical, la vedere, o
mică şi concentrată grupă de mărfuri, aceasta apare la baza evantaiului. De la bază, desenul
se înalţă şi se lărgeşte mult. Rândurile de tricotaje împletite manual ce se văd în vitrinele
magazinelor pot reflecta acest model. De asemenea,expunerea de acuarele în magazinele de
artă sau rândurile de cutii de ciocolată ce sunt expuse în cofetării pot să fie alte două exemple
edificatoare. Aranjamentul de tip evantai poate să fie utilizat în plan orizontal sau vertical.
• Modelul piramidă - desenat în trei dimensiuni geometrice, modelul piramidă este o
apariţie plăcută şi trainică. Acesta este folosit pentru expunerea cantitativă a mărfurilor într-
un spaţiu relativ redus. Pentru privitori, fiecare dintre cele patru feţe ale piramidei se prezintă
ca o faţadă triunghiulară atractivă. Lărgimea de la bază se restrânge urcând spre vârf.
• Modelul zig-zag - Utilizat mai rar decât modelul piramidă, dar nicidecum nefolosit,
este şi modelul zig-zag. Acest aranjament împrumută elemente atât de la modelul în trepte
cât şi de la cel piramidal.Baza este largă şi plină, iar expunerea devine mai îngustă spre vârf.
Oricum, fiecare nivel din model domină sau este adâncit la nivelul următor. Pe scurt,
expunerea mărfurilor dă impresia de zig-zag în lungul căii. Rezultatul expunerii asimetrice
este menţinerea cu claritate a echilibrului neformal.
5
Folosind roz deschis, roşu şi roz închis se pune în valoare prezentarea. La fel putem
să facem combinaţii de două sau mai multe nuanţe de galben, verde sau violet. În final avem
combinaţiile de culori asemănătoare. Culorile asemănătoare stau una lângă alta pe paleta
coloristică. Albastru, turcoaz, verde sunt culori asemănătoare. La fel şi roşu, portocaliu şi
galben.Alb şi negru pot fi folosite în combinaţiile de culori, exceptând intenţia de expunere
cu alb şi negru, când cele două culori sunt folosite în mod sobru în merchandising-ul vizual,
conferind un plus de putere, de expresivitate.
Se constată, deci, că articolele selectate pentru expunere sunt influenţate adesea de
alegerea schemelor de culoare. Nu se vor exclude efectele fiziologice şi psihologice ale
culorilor asupra consumatorilor şi nici proprietăţile culorilor.
6
I.IV. Atracţia atingerii
Deşi, la un moment dat, automatul de vânzare a fost considerat magazinul
viitorului, astăzi se admite doar ca un important vânzător al unor produse standardizate.
Neadmiterea automatelor este pe scară largă rezultatul inabilităţii maşinii de a furniza atracţia
atingerii. Pentru cele mai multe produse, inspecţia personală, mânuirea, strângerea, pipăirea,
reprezintă o cerinţă, o premisă a cumpărării.
Aranjamentele interioare, echipamentele fixe şi modurile de expunere a mărfurilor
încurajează şi facilitează simţul şi dorinţa consumatorului de a atinge.
Şansele de vânzare cresc substanţial când consumatorul mânuieşte produsul.
Dar,uneori, expunerile şi echipamentele trebuie proiectate pentru a proteja mărfurile; în
aceste situaţii, se vor furniza consumatorilor mostre de produs.
7
II. Reguli generale de expunere a mărfurilor în
spaţiul de vânzare
Suprafaţa totală a magazinului este formată din spaţii destinate activităţii de vânzare şi
spaţii în cadrul cărora au loc activităţile de susţinere a vânzării propriu - zise. Ca regulă
generală, se va repartiza cât mai mult spaţiu pentru vânzare. Suprafaţa de vânzare variază în
funcţie de tipul şi mărimea magazinului; într-un magazin universal de exemplu, suprafaţa de
vânzare reprezintă cca 65% din suprafaţa totală în timp ce un magazin de bijuterii aproape nu
are nevoie de un spaţiu de susţinere a vânzării. Suprafaţa comercială se poate diviza în funcţie
de mărimea şi profilul magazinului, vechimea clădirii, modul de realizare a construcţiei (unul
sau mai multe niveluri).
Sala de vânzare
O importanţă deosebită pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are
forma, mărimea şi înălţimea sălii de vânzare.
Sunt preferate formele pătrate şi dreptunghiulare datorită condiţiilor optime de vizibilitate
şi de orientare a cumpărătorilor, de amplasare a mobilierului şi utilajelor, de stabilire a celor mai
raţionale fluxuri ale mărfurilor, personalului şi cumpărătorilor.
Forma alungită a sălii împiedică organizarea autoservirii (se lungesc fluxurile de
circulaţie a cumpărătorilor, personalului şi mărfurilor, se resimte nevoia organizării a două
linii de case de marcat etc), în special dacă sala de vînzare este segmentată de casa scărilor
sau de stîlpi portanţi ai blocului de locuinţe.
O altă problemă care influenţează asupra organizării interioare a sălilor de vînzare
este mărimea deschiderilor între stîlpii de susţinere. Ideal pentru spaţiile comerciale este să
nu existe asemenea stîlpi în cadrul sălii de vînzare. Aceasta permite mobilarea raţională a
magazinului, organizarea mai bună a fluxului de circulaţie a cumpărătorilor, aprovizionarea
cu mărfuri cât şi o mai bună vizibilitate în sală. Lipsa stâlpilor în sala de vînzare poate
provoca o serie de complicaţii din punct de vedere constructiv.
În ceea ce priveşte înălţimea sălii de vânzare, aceasta va fi de 3,0-3,5 m. Pentru sălile
de vânzare cu o suprafaţă de sub 1.000 mp este indicată, în măsura posibilităţilor, montarea
de plafoane false care să reducă din înălţimea excesivă a încăperilor.
Sala de vânzare trebuie să aibă create condiţii de iluminare naturală care să asigure în
timpul zilei vizibilitatea până în cele mai îndepărtate locuri, să permită studierea amănunţită a
mărfurilor expuse cu distingerea fără efort a întregii palete coloristice a produselor.
8
Indiferent dacă sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate
următoarele principii :
Produsele trebuie să fie dezirabile. Aceasta presupune ca preţul, prezentarea şi
condiţionarea produsului să răspundă motivaţiilor pentru care clienţii se adresează
magazinului.
Produsele trebuie să fie liber oferite. Scopul de a lupta contra obstacolelor
care pot să “ascundă” produsele, de a transfera stocurile de mărfuri în sala de vânzare, la
îndemâna şi la vederea clientului.
Produsele trebuie să fie lesnicios accesibile.
Expunerea mărfurilor pe rafturi trebuie să asigure senzaţia de abundenţă şi de
varietate a ofertei. Mărfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele să fie decoperite de clienţi.
Produsele ieftine se expun printre cele scumpe şi la toate trebuie specificat
preţul.
Locul de expunere se găseşte în urma unor încercări repetate prin care se
studiază impactul lor asupra clienţilor.
Mărfurile care se vând mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clienţii
sunt mai atenţi la intrare.
Mărfurile care se vând mai repede se expun lânga uşile de la depozit, dar şi
printre cele cu circulaţie lentă.
Produsele se expun grupat.
Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face grupare după
tipul produselor (conserve), procesul tehnologic (băuturile alcoolice), destinaţie (bărbaţi,
femei, copii).
Expunerea depinde de produse: pe rafturi (conservele), în vitrine frigorifice
(produsele perisabile) etc.
Produsele existente în suprafaţa de vânzare trebuie să prezinte preţul lor.
9
Amenajarea vitrinelor trebuie să se facă astfel încât :
să pună în valoare articolul ;
să formeze dorinţa de cumpărare ;
să furnizeze informaţii despre utilizare ;
nu se expun multe mărfuri în vitrină ;
fiecare produs trebuie să constituie un punct de atracţie ;
vitrina trebuie să se schimbe cât mai des ;
trebuie menţinută o curăţenie perfectă în vitrină.
10
II.I. Tehnici de promovare a mărfurilor în interiorul magazinului
11
II.II. Expunerea mărfurilor în vitrine
12
- perfecta stare de curăţenie
pe modele şi culori.
13
II.III. Expunerea mărfurilor în magazine
Interiorul magazinului reprezintă informarea cumpărătorilor într-o atmosferă de
destindere, de servire şi încredere, care să contribuie la formarea deciziei de cumpărare.
Expunerea mărfurilor asigură atât o abundenţă de mărfuri, cât şi o varietate cât mai
mare a acestora dar şi un flux raţional al circulaţiei mărfurilor şi un flux al circulaţiei
clienţilor, pentru a avea contact direct cu toata varietatea marfurilor.
Criterii de expunere:
o mărfurile cu informaţii suplimentare să fie prezentate prin panouri, afişe,
etichete,care să evidenţieze caracteristicile şi parametrii mărfurilor;
14
III. Expunerea mǎrfurilor alimentare pe grupe de
produse
Bǎuturi ;
Produse zaharoase
15
Preparate din carne, mezeluri
Brânzeturi şi lactate
Carnea
Produse de panificaţie
Confecţii
- se expune întregul sortiment în sala de vânzare ;
- confecţiile se etaleazǎ separat pentru barbaţi, femei şi copii ;
- expunerea se face pe articole ( costume, sacouri, rochii, pantaloni, fuste, halate, veste,
jachete, compleuri etc.), iar în cadrul acestora pe mǎrimi, modele şi culori ;
- costumele, sacourile, taioarele, compleurile, paltoanele, pardesiele se expun pe
umeraşe aşezate în stendere cu faţa spre cumpǎrǎtor ;
- fustele se expun pe suporţi care permit agǎţarea umeraşelor speciale ;
- rochiile de seara se expun în vitrine de sticlǎ, pe manechine sau busturi ;
- pentru expunerea cǎmǎşilor, ambalate pe support de carton şi în pungi de polietilenǎ,
se folosesc ştendere prevǎzute cu suporţi speciali din sârmǎ ;
- cǎmǎşile sunt prezentate pe mǎrimi, modele şi culori ;
17
covoarele pluşate, lucrate mecanic sau manual se vor expune pe suporţi speciali, cu
braţe in consolǎ ;
perdelele şi draperiile se expun sub formǎ de eşantioane de dimensiuni
confecţionabile, agǎţate pe suporţi speciali ;
stofa de mobiǎ se expune rulatlǎ pe faţǎ, pe suporţi metalici cu marginea zimţatǎ ;
18
o articolele cu valoare ridicată se expun cu mult rafinament în vitrine interioare,
amplasate în cadrul raionului ;
Articole cosmetice
se expun în cadrul raionului printr-o expunere directă, vizibilă pentru cumpărător ;
expunerea poate fi realizată astfel :
pe tipuri de produse ( de igienă, cosmetice, de parfumerie ) ;
pe activităţi complexe referitoare la o anumită parte a corpului ( toate
produsele pentru fardare, toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi
unghiilor ) ;
pe mărci de produse ;
pe fabrici producătoare ;
expunerea se face pe verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele ;
expunerea se realizează în funcţie de modul de prezentare şi ambalare a produselor ;
se va folosi un mobilier comercial sub formă de panou, care asigură expunerea
întregului sortiment coloristic, uşurând cumpărătorului alegerea ;
Articole electrotehnice
se expun pe grupe de utilităti astfel :
articole pentru instalaţii electrice ;
articole de iluminat ;
aparate electrocasnic ;
articole electronice ;
19
expunerea se face pe verticală, dar combinată cu cea orizontală, pentru a crea o
atmosferă de varietate ;
produsele se vor expune pe podiumuri ;
se va organiza un spaţiu pentru demonstraţii de funcţionare, lansare de produse noi ;
într-un spaţiu special amenajat, se vor expune corpurile de iluminat, aplicele se vor
monta pe panouri speciale ; lampadarele se vor amplasa pe podiumuri ; lustrele se vor
suspenda de plafon pe o reţea metalică specială, iar gama de abajururi va fi prezentată
prin expunere dechisă în rafturi, gondole pe forme, dimensiuni şi culoare ;
Articole chimice
expunerea se face pe utilităţi, astfel :
produse pentru reparaţii, zugrăveli, vopsitorii interioare şi exterioare ;
produse pentru întreţinerea curăţeniei ;
expunerea se face pe orizontală şi verticală ;
produsele chimice mărunte, ambalate pot fi expuse în tonete (cutii casetate ) sau pe
gondole în coşuri speciale ;
se va evita expunerea alăturată a produselor care se influenţează reciproc negativ ;
pentru informarea cumpărătorilor asupra modului de folosire a unor mărfuri se vor
utiliza panouri cu texte şi desene sugestive ;
Articole foto-optice
a. expunerea se face pe utilităţi astfel ;
i. aparate foto şi blitz-uri, după performanţe ;
ii. aparate de diaproiecţie ;
iii. aparate de filmat şi de proiecţie, lămpi reflector ;
iv. aparate de laborator şi accesorii ;
v. materiale foto-sensibile ;
vi. accesorii diverse (obiective, filtre, becuri, etc ) ;
vii. microscoape, lupe, ochelari, binocluri ;
b. se va evita alăturarea produselor care se pot influenţa reciproc ( chimicale, cu hârtie
foto sau filme ) ;
c. se va evita amplasarea tuturor produselor în apropierea surselor de căldură ;
Articole muzicale
expunerea se va face pe grupe de instrumente muzicale : instrumente de suflat,
percuţie, coarde
accesoriile se vor expune separat în tonete-vitrine ;
discurile se vor expune pe genuri de muzică, cu faţa către cumpărători .
20
Auto-moto-velo-sport
o produsele se expun pe grupe :
articole sport ( pe discipline sportive ) ;
turism-camping ;
articole pentru plajă ;
articole pentru pescuit şi vânătoare ;
geamantane , genţi voiaj ;
articole auto-moto ;
piese de schimb auto-moto-velo ;
piese de schimb sport-turism ;
accesorii şi cosmetice auto ;
o produsele auto-moto se expun grupate pe mărci şi în cadru l acestora pe grupe de
componente : motor, caroserii, cutii de viteze, accesorii, etc ;
o schiurile se expun pe stative speciale, pe verticală pentru evitarea torsionării, pe
mărime şi sortimente ;
o beţele de schi se aşează pe suporţi conici, iar sârmele in stivă ;
o rachetele de tenis se expun pe suporţi de expunere, în console şi pe verticală ;
o articolele pneumatice se expun în coşuri speciale, iar colacii pe suporţi verticali ;
o ochelarii de soare se expun pe suporţi de sârmă sau material plastic ;
o articolele de pescuit se expun în stative speciale, iar cele mărunte vor fi etalate în
cutii transparente ;
o bicicletele se expun pe suporţi metalici .
21
Mobilă
expunerea mobilei se realizează sub forma unor apartamente ;
în spaţii separate se vor expune piese mici de mobilier;
piesele expuse în sufragerii şi bucătării se vor completa cu utilajul şi
accesoriile aferente acestora;
Instalaţii sanitare
- expunerea se face pe mobilier specific fiecărei grupe de produse :
produsele voluminoase pe podiumuri ;
produsele mărunte pe rafturi, gondole sau tonete-vitrină ;
- sunt necesare mostre de ceramică, linoleum, polirom, tapet şi altele, care să conţină
numai produsele existente la vânzare ;
Articole de fierărie
se expun pe mobiler diversificat pe grupe de folosinţă, astfel :
cuie şi cuie speciale direct în cutii de lemn ;
şuruburi pe panouri de prezentare şi care se expun în casete ;
arcuri de mobilă se expun în rafturi în partea de sus a mobilierului ;
fierărie brută.
22
V. Exemplu - Expunerea peştelui în magazine
23
Declinul rapid al magazinelor care vând (preparate din) peşte cu amănuntul a fost
urmat şi de o schimbare a atitudinii consumatorilor. Din ce în ce mai multe supermarketuri
oferă peşte împachetat. Peştele proaspăt este expus conform la comercializare în aceste
magazine, dotarea cu utilaje care să permită acoperirea parţială/totală cu gheaţă nefiind
opţională. Peştele ambalat reprezintă, însă, o garanţie pentru clientul doritor/posesor al
informaţiilor de pe etichetă.
Totuşi, nici cel mai bun ambalaj nu poate îmbunătăţi calitatea conţinutului. Abaterile
de la congelarea imediată sau continuă duc la pierderea aromei şi structurii iniţiale, iar dacă
peştele este de proastă calitate de la început, aceasta va deveni mai pronunţată prin
nerespectarea condiţiilor de păstrare. Gheaţa este cel mai bun mijloc de refrigerare şi stocare
a peştelui proaspăt, în timpul etalării spre vânzare şi de-a lungul distribuţiei efectuate rapid.
Pe lângă faptul că menţine temperatura în jurul valorii de 0 grade, gheaţa se topeşte progresiv
şi păstrează umiditatea. Din momentul prinderii, până la distribuţia şi expunerea sa spre
vânzare, peştele rămâne strălucitor, proaspăt şi, mai cu seamă, îşi păstrează greutatea.
Gheaţa, bine distribuită îmbunătăţeşte prezentarea şi măreşte cererea.
Îndeosebi în zona urbană, tot mai multe pescării îşi atrag, din nou, clientela fidelă.
Punctul forte al acestor unităţi de profil este reprezentat îndeosebi de avantajul proximităţii
comerciale; de la ambulanţii de odinioară, care îşi etalau marfa în târguri sau pe „străzile
negustorilor de peşte”, s-a trecut la peştele proaspăt, expus şi păstrat pe gheaţă, în utilaje
speciale, peşte de care consumatorul este mai atras, aplicând parcă apusa regulă comercială
„luăm de la particular sau de la stat”. Magazinele şi cherhanalele pescăreşti vând în jur de o
tonă pe zi, cu profituri deloc neglijabile.
Este un atu pentru prăvăliile de peşte, transformate în pescării inspirat amenajate cu
articole pescăreşti. Chiar dacă sunt concuraţi de supermarketuri, comercianţii de peşte nu se
tem, pentru că, spun ei, preţurile nu diferă foarte mult în magazinele unde ajungi mai
anevoios, iar calitatea mărfii e cu totul alta. Mulţi dintre administratorii prăvăliilor au inclus
în ofertă servicii suplimentare, necesare cumpărătorilor: tranşat sau curăţat de solzi. Noile
pescării păstrează parcă aerul de odinioară, cumpărătorii studiind abil peştele înainte să îl
cumpere, simţindu-se în altfel de relaţie cu marfa şi vânzătorul.
24
deosebire de evaluarea superficială a cumpărătorului, controlul sanitar-veterinar al produselor
obţinute prin pescuit este foarte dur. Este urmărită respectarea legislaţiei din domeniu, nu
datorită unei exigenţe excesive, ci dintr-un motiv cu greutate de necontestat: intoxicaţiile
alimentare produse de consumul produselor pescăreşti neconforme.
Controlul sanitar-veterinar al produselor în stare vie urmăreşte mişcările caracteristice
vitalităţii, atât în bazinele şi containerele de expunere pentru vânzare, cât şi în cisternele de
transport, înainte de a fi oferite unităţilor pentru desfacere. Bazinele de prezentare trebuie să
facă parte dintre recipienţii special construiţi, unde peştele va fi prezentat în apă limpede, la
temperatura de 10-15 grade Celsius, fără mirosuri străine. Având în vedere cantitatea şi
speciile de peşti existenţi în bazin, volumul de apă existent va fi corelat cu aceste condiţii.
Apa din bazine se va reînnoi periodic cu apă proaspătă sau va fi împrospătată cu aer, prin
dispozitive speciale, pentru menţinerea concentraţiei de oxigen.
Peştele proaspăt, în stare refrigerată este prezentat în recipienţi inoxidabili, sub
protecţia gheţii alimentare, mărunţite la la maximum 4 cm. Produsele din pescuit proaspete,
în stare refrigerată, se conservă cu gheaţă mărunţită, sub formă de straturi succesive (un strat
de peşte, un strat de gheaţă). Iniţial proporţie de gheaţă va fi de 3:1 (trei părţi gheaţă, una
peşte), iar în momentul vânzării cantitatea de gheaţă nu trebuie să scadă sub 25% din masa
totală.
Produsele congelate obţinute din pescuit, cele cu greutate de peste 3 kg se conservă
individual, în timp ce produsele mai mici de 3 kg se introduc în ambalaje corespunzătoare,
purtând etichete care specifică sortimentul, specia, data congelării. Produsele proaspete în
stare congelată se păstrează în camere frigorifice, la -18 grade Celsius, timp de 6 luni. La
temperatura de -12 grade Celsius, pot fi păstrate o perioadă de cel mult 10-15 zile. În cazul în
care peştele, după congelare, se comercializează direct, la o temperatură ce nu îi asigură
conservabilitatea, pe ambalaj se menţionează clar şi vizibil că produsul a fost decongelat,
respectând prevederile referitoare la etichetarea şi reclama alimentelor.
Gradul de prospeţime a peştelui se controlează sanitar-veterinar fiind apreciat pe
loturi, deschizându-se, la întâmplare, maximum 10% dintre ambalajele unui lot, dar nu mai
puţin de 3 ambalaje. Când există suspiciuni privind prospeţimea, se examinează întregul lot.
Aprecierea gradului de prospeţime se bazează, în primul rând, pe examenul organoleptic şi –
ori de câte ori se consideră necesar – acesta va fi completat cu examenul fizico-chimic,
bacteriologic.
25
26
Bibliografie:
5. http://www.educativ.ro
6. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro
7. http://www.capital.ro
27