Liceul Teoretic ”Al.

Donici”, Peresecina, Orhei

Comisia metodică Aria curriculară Matematica și Științe

„Aprobat” „Coordonator”
Director al liceului Director adjunct
. .

Proiect didactic de lungă durată

la matematică pentru clasele a VIII-a

anul de studii 2018-2019

Profesor : Munteanu Ana

Sem.I Sem.II Anual

Numărul de ore 58 76 134
Evaluări 5 7 12

Proiectul este elaborat conform Curriculumului disciplinar modernizat la matematica 2010

Discutat și aprobat la ședința comisiei metodice

Proces – verbal nr. din .

Șefa comisiei
 Competenţele specifice ale disciplinei Matematica

I. Identificarea şi aplicarea conceptelor, terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii în contexte diverse.
II. Utilizarea achiziţiilor matematice dobîndite pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii reale şi/sau modelate.
III. Modelarea unor contexte matematice variate prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii.
IV. Elaborarea unor planuri de acţiuni privind rezolvarea problemei, situaţiei-problemă reale şi/sau modelate.
V. Selectarea şi sistematizarea, din mulţimea de informaţii culese sau indicate, a datelor necesare pentru rezolvarea problemei reale şi/sau modelate.
VI. Evaluarea/autoevaluarea critică a activităţilor realizate în context matematic şi/sau practic.
VII. Iniţierea şi realizarea unor investigaţii/explorări utilizînd achiziţiile matematice dobîndite, modelele matematice studiate şi tehnologiile informaţionale şi
comunicaţionale adecvate, inclusiv în domeniul antreprenorial.
VIII. Rezolvarea prin consens/colaborare a problemelor, situaţiilor-problemă create în cadrul diverselor activităţi.

Repartizarea temelor pe unităţi de timp

Temele Nr. de ore

I. Recapitulare şi completări 8
II. Recuperare/Consolidări 7
III.Puteri şi radicali 9
IV. Calcul algebric 14
V. Ecuaţii și Inecuaţii de gradul I cu o 13
necunoscută. Sisteme de ecuaţii. Sisteme de
inecuaţii
VI. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută 9
VII. Şiruri. Funcţii 11
VIII. Elemente de teoria probabilităţilor şi 8
statistică matematică
IX. Figuri geometrice în plan. Recapitulare şi 12
completări
X. Patruletere 13
XI. Asemănarea triunghiurilor 12
XII. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic 11
XIII. Vectorii în plan 9
Total: 134 ore
 Clasa a VIII-a

Indicatorii competenţelor specifice (CS) şi a subcompetenţelor Nr. crt. Conţinuturi Nr. Dаtа
(S) conform curriculumului de
ore Clasa a Clasa a
VIII-a „A” VIII-a „B”
CS S Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 15
Predare-învăţare 111
Evaluare 12
Total 136
1.1. Identificarea în diverse enunţuri I Recapitulare şi completări 8
I şi exemplificarea în diverse contexte a 1.1-1.3, 1.6, 1.8 1 Numere reale. Forme de 1
V numerelor reale, a puterilor, radicalilor reprezentare
VI şi proprietăţilor acestora. 1.5-1.8 2 Aproximări și rotunjiri ale 1
VIII 1.2. Identificarea caracteristicilor numerelor reale
numerelor reale şi a formei de scriere a 1.1, 1.3, 1.6, 1.8 3 Compararea numerelor reale 1
unui număr real în situaţii reale şi/sau 1.3- 1.8 4 Operaţii aritmetice cu numere reale 1
modelate. 1.3, 1.6-1.8, 4.6 5 Operații cu intervale de numere 1
1.3. Alegerea formei de reprezentare a reale 1
unui număr real şi utilizarea de 1.1-1.8, 4.6 6 Ora de sinteză
algoritmi pentru optimizarea calculului 1.1-1.8, 4.6 7 Ora de sinteză integrativă 1
cu numere reale. 1.1-1.8, 4.6 8 Evaluarea inițială 1
1.4.Aplicarea proprietăţilor puterii şi
radicalilor în contexte diverse. II Recuperare/ Consolidare 7
1.5.Clasificarea după diverse criterii a 6.1- 6.5 9 Ecuații de gradul I și reductibile la 1
elementelor mulţi-milor numerice N, acestea
Z,Q, R. 6.1-6.6 10 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 1
1.6. Investigarea valorii de adevăr a ecuațiilor
unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu 6.1- 6.6 11 Inecuații de gradul I și reductibile la 1
ajutorul exemplelor, contraexemplelor. acestea
1.7. Folosirea de estimări şi 6.1-6.8 12 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 1
 aproximări pentru verifi-carea inecuațiilor
validităţii unor calcule, inclusiv în 13 Criteriile de congruență a 1
situaţii cotidiene. triunghiurilor
1.8. Justificarea unui demers sau Unghi exterior al triunghiului. 1
rezultat matematic obţinut sau indicat 14 Teorema despre suma masurilor
cu numere reale recurgînd la unghiurilor unui triunghi
argumentări, demonstraţii. 15 Proprietăţi ale liniilor importante ale 1
4.6. Efectuarea de reuniuni şi triunghiului
intersecţii cu intervale numerice şi
reprezentarea pe axa nume-relor a III Puteri şi radicali 9
rezultatelor obţinute
6.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei 1.1, 1.4-1.8 16 Puteri cu exponent natural. 1
I aferente noţiunilor de ecuaţie şi inecuaţie Proprietăţi
III în diverse contexte. 1.1, 1.4-1.8 17 Puteri cu exponent întreg. 1
IV 6.2. Evaluarea şi analiza rezolvării unei Proprietăţi
ecuaţii, inecuaţii în contextul
V 1.1, 1.4-1.8 18 Rădăcina pătrată. Calcularea 1
corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi
VI al semnificaţiei rezultatelor. aproximativă a rădăcinii pătrate
VIII 6.3. Transpunerea unei situaţii-problemă 1.3,1.4, 1.6-1.8 19 Proprietăţi ale rădăcinii pătrate 1
în limbajul ecuaţiilor şi/sau al inecuaţiilor, 1.3,1.4, 1.6-1.8 20 Scoaterea factorilor de sub radical. 1
rezolvarea problemei obţinute şi Introducerea factorilor sub radical
interpretarea rezultatului. 1.3,1.4, 1.6-1.8 21 Raţionalizarea numitorului unui 1
6.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii raport
echivalente, utilizînd transformările 1.1-1.8 22 Ora de sinteză 1
echivalente. 1.1-1.8 23 Ora de sinteză integrativă 1
6.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme 1.1-1.8 24 Evaluarea sumativă 1
simple, pornind de la un model dat:
ecuaţie, inecuaţie.
6.6. Transpunerea problemelor cu text în
limbaj matematic în contextul rezolvării
ecuaţiilor, inecuaţiilor de gradul I cu o
necunoscută sau reductibile la acestea.
6.7. Efectuarea de reuniuni şi
intersecţii cu intervale numerice şi
reprezentarea pe axa numerelor a
 rezultatelor obţinute.
IV Calcul algebric 14
I 2.1. Efectuarea de adunări scăderi,
IV înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere cu 2.1,2.4-2.6 25 Operaţii cu numere reale 1
V exponent natural ale numerelor reale reprezentate prin litere
VI reprezentate prin litere. 2.2-2.6 26 Desfacerea parantezelor. Factorizări 1
2.2. Identificarea în enunţuri diverse a
VIII
formulelor calculului prescurtat şi
utilizarea acestora pentru simplificarea
2.3-2.6 27 Pătratul sumei și pătratul diferenței 1
unor calcule.
2.3. Descompunerea unei expresii 2.1-2.6 28 Produsul dintre sumă și diferență 1
algebrice în produs de factori, utilizînd
metoda adecvată. 2.2-2.6 29-30 Cubul sumei și cubul diferenței 2
2.4. Analiza rezolvării unei probleme,
situaţii-problemă în contextul 2.2-2.6 31-32 Suma cuburilor. Diferența cuburilor 2
corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi
al semnificaţiei rezultatelor. 2.2-2.7 33 Metode de descompunere în factori 1
2.5. Selectarea şi sistematizarea din
mulţimea de informaţii culese sau indicate
2.1, 2.4-2.7 34 Noțiunea de raport algebric 1
a datelor necesare pentru rezolvarea
problemei de calcul algebric în situaţii
reale şi/sau modelate, rezolvarea 2.1-2.7 35 Operaţii cu rapoarte algebrice 1
problemei obţinute/date.
2.6. Investigarea valorii de adevăr a unei 2.1-2.7 36 Ora de sinteză 1
afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor, 1.1-1.8, 2.2-2.7 37 Ora de sinteză integrativă 1
demonstraţiilor. 1.1-1.8, 2.2-2.7 38 Evaluarea sumativă 1
2.7. Aplicarea operaţiilor cu rapoarte
algebrice în rezolvări de probleme.
V Ecuaţii și Inecuaţii de gradul I cu 13
4.1. Identificarea în diverse enunţuri şi o necunoscută. Sisteme de ecuaţii.
aplicarea în diverse contexte a Sisteme de inecuaţii
terminologiilor, a notaţiilor aferente
noţiunilor de ecuaţie, inecuaţie, sistem. 4.1, 4.2, 4.4, 39 Noţiunea de ecuaţie de gradul I cu o 1
4.2. Evaluarea şi analizarea rezolvării 4.5, 4.7, 4.8 necunoscută. Recapitulare şi
unei ecuaţii, ine-cuaţii, sistem în contextul
I corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi 4.1, 4.2, 4.4, completări
II al semnificaţiei rezultatelor. 4.7, 4.8 40 Ecuaţii de gradul I cu două 1
III 4.3. Transpunerea unei probleme, 4.1, 4.2, 4.4, necunoscute
IV situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor, 4.7, 4.8 41 Noţiunea de sistem de două ecuaţii 1
inecuaţiilor şi/sau al sistemelor,
V de gradul I cu două necunoscute.
rezolvarea problemei obţinute şi
VI interpretarea rezultatului.
4.1, 4.2, 4.4, Transformări echivalente
VII 4.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii, 4.7-4.9 42-43 Metode de rezolvare a sistemelor de 2
VIII sisteme, utilizînd transformările două ecuaţii de gradul I cu două
echivalente. 4.2-4.5, 4.7-4.9 necunoscute
4.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme 44-45 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 2
simple pornind de la un model dat: 4.6, 4.7, 4.8 ecuaţiilor şi/sau sistemelor de ecuaţii
ecuaţie, inecuaţie, sistem. 46 Inecuaţii de gradul I cu o necunos 1
4.6. Efectuarea de reuniuni şi intersecţii 4.1, 4.2, 4.4,
cu intervale numerice şi reprezentarea pe 4.5, 4.7, 4.8 47-48 Sisteme de inecuaţii de gradul I cu o 2
axa nume-relor a rezultatelor obţinute. 4.1-4.9 necunoscută.
4.7. Justificarea unui demers sau rezultat
4.1-4.9 49 Ora de sinteză 1
matematic obţinut sau indicat cu ecuaţii,
inecuaţii, sisteme recurgînd la argumen-
4.1-4.9 50 Ora de sinteză integrativă 1
tări, demonstraţii. 51 Evaluarea sumativă 1
4.8. Investigarea valorii de adevăr a unei
afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor.
4.9. Aplicarea proprietăţilor funcţiilor în
rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii, sisteme. VI
Ecuaţii de gradul II cu o 9
necunoscută
5.1. Identificarea în diverse enunţuri şi 5.1,5.4,5.6
aplicarea în diverse contexte a 52 Noţiunea de ecuaţie de gradul II cu o 1
terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii
5.1,5.2,5.4,5.6 necunoscută
de ecuaţie de gradul II cu o necunoscută.
5.2. Evaluarea şi analizarea rezolvării 53 Rezolvarea ecuaţiilor de gradul II, 1
unei ecuaţii de gradul II în contextul 5.1,5.2,5.5,5.6 forma incompletă
corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi 54-55 Formula de rezolvare a ecuaţiilor de 2
al semnificaţiei rezultatelor. 5.1,5.2,5.4-5.6 gradul II, forma completă
5.3. Transpunerea unei probleme, 5.2-5.4,5.6 56 Relaţiile lui Viete. 1
 situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor de 57 Descompunerea în factori a 1
gradul II cu o necunoscută sau reductibile expresiilor de forma ax2+ bx + c
la acestea, rezolvarea problemei obţinute 5.2-5.4,5.6 =0, a  0
şi interpretarea rezultatului. 5.2,5.5,5.6 58 Ora de sinteză 1
5.4. Clasificarea ecuaţiilor de gradul II
1.1-1.8, 4.1- 59 Ora de sinteză integrativă 1
după diverse criterii.
5.5. Utilizarea algoritmului de rezolvare a
4.5,5.1-5.6 60 Evaluarea sumativă 1
I ecuaţiilor de gradul II în diverse contexte
II reale şi/sau modelate, inclusiv la
IV descompunerea trinomului de gradul II în
V produs de factori.
VI 5.6. Justificarea unui demers sau rezultat
VII matematic obţinut sau indicat cu ecuaţii, VII
VIII recurgînd la argumentări. Şiruri. Funcţii 11
3.1,3.3, 3.4, 3.9
61 Noţiunea de funcție. 1
3.1. Identificarea în diverse enunţuri şi
3.1-3.4,3.9,3.10 Moduri de definire a funcției
aplicarea în contexte diverse a terminologiei
şi notaţiilor aferente noţiunii de şir, funcţie. 62-63 Noţiunile funcţiei de gradul I și 2
3.2. Clasificarea şirurilor, funcţiilor după funcției constante. Proprietăţi
diverse criterii. 3.1-3.4, .9, .10
3.2. Descrierea unor şiruri, dependenţe 64 Proporţionalitatea directă 1
funcţionale în situaţii reale şi/sau modelate. 3.1, 3.5, 3.10
3.3. Scrierea, citirea, exemplificarea
noţiunilor: şir, dependenţă funcţională, funcţie, 65 Proporţionalitatea inversă 1
lege de corespondenţă, domeniu de definiţie 3.1-3.3, .7-3.0
(finit, infinit), codomeniu, mulţime de valori, 66 Funcţia radical. 1
tabel de valori, diagramă, grafic. 3.1-3.3, .7-3.10
3.4. Reprezentarea în diverse moduri 67 Noţiunea de șir numeric.Moduri de
(analitic, sintetic, grafic) a unor corespondenţe
şi/ sau funcţii în scopul caracterizării acestora. definire a unui șir 1
3.5. Aplicarea proprietăţilor funcţiilor în 3.1-3.3,3.7-3.10
rezolvări de probleme, situaţii-problemă. 68 Șiruri numerice monotone 1
3.6. Deducerea proprietăţilor funcţiei studiate 3.1-3.10
(zerouri, semn, monotonie) prin lectura grafică 69 Ora de sinteză 1
şi/sau analitică.
3.7. Utilizarea algoritmului de stidiu al 1.1-1.8, 3.1-
funcţiilor studiate în rezolvări de probleme, 3.10, 4.1-4.9 70 Ora de sinteză integrativă 1
 situaţii-problemă, în studierea unor procese
fizice, chimice, biologice, economice, sociale 1.1-1.8, 3.1-
modelate prin funcţii.
3.8. Justificarea unui demers sau rezultat
3.10, 4.1-4.9 71 Evaluarea sumativă 1
I matematic obţinut sau indicat cu studiul
II şirurilor, funcţiilor, recurgînd la argumentări,
III demonstraţii. 3.9. Investigarea valorii de
IV adevăr a unui enunţ, propoziţii.
V VIII Elemente de teoria 8
VI 6.1. Sortarea şi clasificarea datelor, probabilităţilor şi statistică
VII obiectelor, evenimentelor pe baza unor matematică
VIII criterii. 6.1,6.2,6.5,6.7
6.2. Identificarea criteriilor după care se 72 Noţiunea de eveniment. Clasificarea 1
alege o mulţime de obiecte, date, 6.1-6.5,6.7 evenimentelor
fenomene, evenimente. 73 Noţiunea de probabilitate. 1
6.3. Selectarea din mulţimea datelor Calcularea probabilităţii
culese a informaţiilor relevante pentru 6.1-6.3,6.6,6.7 evenimentului
rezolvarea problemei în situaţii reale şi/sau 74 Proprietăţile probabilităţii 1
modelate.
6.1-6.3,6.6,6.7
6.4. Determinarea probabilităţii
producerii unui eveniment, folosind 75 Elemente de statistică matematică 1
raportul: nr.cazuri favorabile /nr. cazuri 6.1-6.7
posibile. 76 Organizarea şi interpretarea grafică a 1
6.5. Clasificarea evenimentelor după datelor
şansa producerii lor (eveniment sigur, 1.1-1.8,3.6,3.8,
probabil, posibil, imposibil) şi estimarea 77 Ora de sinteză 1
şansei producerii unui eveniment. 6.1-6.7
6.6. Organizarea şi reprezentarea 78 Ora de sinteză integrativă 1
datelor de tip cantitativ şi calitativ din 1.1-1.8,3.6,3.8,
diverse domenii, utilizînd elementele 6.1-6.7 79 Evaluarea sumativă 1
statisticii matematice şi/sau probabilistice,
calculatorul.
6.7. Explorarea unor situaţii cu caracter
I local şi / sau global utilizînd elementele
II statisticii matematice, probabilistice. IX Figuri geometrice în plan. 12
III Recapitulare şi completări
IV 7.1. Identificarea, descrierea verbală şi în 7.1-7.3, 7.6, 7.8
V scris, utilizînd terminologia şi notaţiile 80 Linii. Unghiuri. Clasificarea 1
respective a noţiunilor geometrice studiate în
VI diverse contexte.
7.1, 7.3, 7.6, 7.8 unghiurilor
VII 7.2. Clasificarea şi compararea figurilor 81 Triunghiuri. Clasificarea 1
VIII geometrice studiate după diverse criterii. 7.1, 7.3-7.8 triunghiurilor
7.3. Reprezentarea în plan a figurilor 82 Cercul. Discul. Elemente 1
geometrice studiate, utilizînd instrumentele de Poziţia relativă a unei drepte faţă de
desen, calculatorul şi aplicarea reprezentărilor
respective în rezolvări de probleme.
7.1-7.3, 7.5-7.8 un cerc
7.4. Aplicarea proprietăţilor figurilor 7.1-7.3, 7.5-7.8 83 Unghi la centru. Arce de cerc 1
geometrice studiate în diverse domenii în 7.1, 7.4-7.8 84 Unghi înscris în cerc 1
situaţii reale şi/sau modelate. 85-86 Elemente de logică matematică 2
7.5. Analizarea şi interpretarea rezultatelor 7.3-7.8
obţinute prin rezolvarea unor probleme
practice cu referire la figurile geometrice
7.1, 7.3-7.8 87 Metoda reducerii la absurd 1
studiate şi la unităţile de măsură relevante. 88 Criteriile de congruență a 1
7.6. Justificarea unui demers sau rezultat 7.1-7.8 triunghiurilor
I matematic obţinut sau indicat cu figuri 1.1-1.8,7.1-7.8 89 Ora de sinteză 1
II geometrice, recurgînd la argumentări, 1.1-1.8,7.1-7.8 90 Ora de sinteză integrativă 1
demonstraţii.
III 91 Evaluarea sumativă 1
7.7. Construirea unor secvenţe simple de
IV raţionament deductiv.
V 7.8. Investigarea valorii de adevăr a unei
VI afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
VII exemplelor, contraexemplelor. X Patrulatere 13
VIII 10.1-10.5
10.1. Recunoaşterea şi descrierea
92 Poligoane convexe. Patrulatere 1
patrulaterelor în situaţii reale şi/sau
modelate. 10.1-10.8 convexe
10.2. Clasificarea patrulaterelor, utilizînd 93-94 Paralelogramul. Elemente. 2
proprietăţile particulare ale acestora. 10.1-10.8 Proprietăţi. Criterii
10.3. Utilizarea proprietăţilor calitative şi 95 Dreptunghiul. Elemente. Proprietăţi, 1
metrice ale patru-laterelor studiate în 10.1-10.8 criterii
diverse contexte 96 Pătratul. Elemente. Proprietăţi, 1
10.4. Rezolvarea unor probleme practice 10.1-10.8 criterii
ce ţin de aplicarea patrulaterelor şi 97-98 Rombul. Elemente. Proprietăţi, 2
proprietăţilor acestora. 10.5. Identificarea 10.1-10.8 criterii
şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor
I aferente noţiunii de patrulater în diverse 99-100 Trapezul. Elemente. Proprietăţi, 2
II contexte. 10.3-10.8 criterii
IV 10.6. Construirea unor secvenţe simple 101 Linia mijlocie a trapezului. 1
V de raţionament deductiv în contextul 10.1-10.8 Proprietăţi
patrulaterilor studiate.
VI 7.1-7.8,9.1-9.7, 102 Ora de sinteză 1
10.7. Investigarea valorii de adevăr a
VII unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
10.1-10.8 103 Ora de sinteză integrativă 1
VIII ajutorul exemplelor, contraexemplelor. 7.1-7.8,9.1-9.7,
10.8. Justificarea unui demers sau rezultat 10.1-10.8 104 Evaluarea sumativă 1
matematic obţinut sau indicat cu
patrulatere, recurgînd la
argumentări,demonstraţii.
XI Asemănarea triunghiurilor 12
8.1. Identificarea triunghiurilor asemenea în 7.3-7.8
configuraţii geometrice reale şi/sau modelate.
7.3-7.8 105 Segmente proporţionale. 1
8.2. Stabilirea relaţiei de asemănare între două
triunghiuri prin diverse metode. 8.1,8.2,8.5-8.7 106 Teorema lui Thales.Aplicații 1
8.3. Interpretarea asemănării triunghiurilor 107-108 Triunghiuri asemenea. 2
în corelaţie cu proprietăţile calitative şi/sau 8.2-8.8 Teorema fundamentală a asemănării
metrice ale figurilor geometrice studiate. 109-110 Criterii de asemănare a două 2
8.4. Aplicarea criteriilor de asemănare a
I 8.2-8.8 triunghiuri
triunghiurilor în rezolvarea unor probleme
II practice şi/sau din diverse domenii. 111-112 Criterii de asemănare a două 2
III 8.5. Justificarea unui demers sau rezultat 8.4-8.8 triunghiuri dreptunghice
IV matematic obţinut sau indicat în contextul 113 Aplicaţii ale metodei triunghiurilor 1
V asemănării triunghiurilor, recurgînd la 7.1-7.8,8.1-8.8 asemenea
VI argumentări, demonstraţii. 8.6. Construirea 7.1-7.8,8.1-8.8 114 Ora de sinteză 1
unor secvenţe simple de raţionament deductiv.
VII 8.7. Investigarea valorii de adevăr a unei 115 Ora de sinteză integrativă 1
VIII afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul 7.1-7.8,8.1-8.8
exemplelor, contraexemplelor. 116 Evaluarea sumativă 1
8.8. Elaborarea unor planuri de acţiuni pentru
rezolvarea unor probleme din practică,
utilizînd metoda triunghiurilor asemenea.
XII Relaţii metrice în triunghiul 11
9.1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor 7.3-7.8 dreptunghic
unui triunghi dreptunghic în configuraţii 9.1-9.5,9.7 117 Proiecţii ortogonale pe o dreaptă 1
geometrice reale si/sau modelate. 9.1-9.5,9.7 118 Teorema înălţimii 1
9.2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un
 triunghi dreptunghic pentru determinarea unor 9.1-9.5,9.7 Teorema catetei
elemente ale acestuia. 119-120 Teorema lui Pitagora 2
9.3. Folosirea terminologiei şi notaţiilor
specifice triunghiului dreptunghic în diverse
7.6- 7.8, 9.6
contexte. 121-122 Elemente de trigonometrie în 2
9.4. Justificarea unui demers sau rezultat triunghiul dreptunghic: sinusul,
I matematic obţinut sau indicat cu relaţii metrice cosinusul, tangenta, cotangenta
II în triunghiul dreptunghic, recur-gînd la 7.6- 7.8, 9.6 unghiului ascuţit
argumentări, demon-straţii.
III 9.5. Construirea unor secvenţe simple de
123 Valorile sinusului, cosinusului, 1
IV raţionament deductiv în contextul relaţiilor tangentei, cotangentei pentru
V metrice în triunghiul dreptunghic. 7.1-7.8,9.1-9.7 unghiurile de 30 0 ,45 0 ,60 0.
VI 9.6. Calcularea şi utilizarea valorilor 7.1-7.8,9.1-9.7 124 Ora de sinteză 1
VII sinusului, cosinusului, tangentei şi cotangentei 7.1-7.8,9.1-9.7 125 Ora de sinteză integrativă 1
unghiului de    30 ,45 ,60 în rezolvări de
VIII 126 Evaluarea sumativă 1
probleme.
9.7. Iniţierea şi realizarea unor
investigaţii/explorări utilizînd achitiţiile
matematice referitoare la triunghiurile
dreptunghice, inclusiv în domeniul XIII Vectorii în plan 9
antreprenorial. 7.1-7.8
7.1,7.3-7-8 127 Translaţia. Proprietăţi. Aplicaţii 1
5.1. Identificarea şi aplicarea
128 Noţiunea de vector. Clasificarea 1
terminologiei, a notaţiilor aferente
7.1-7.3, 11.1, vectorilor
noţiunii de vector în diverse contexte.
11.2 129 Modulul vectorului 1
5.2. Recunoaşterea unor elemente de
I 11.1-11.3
geometrie vectorială în diverse
II 130-131 Operaţii cu vectori 2
contexte
III 11.1-11.4
5.3. Efectuarea de operaţii cu vectori
IV 11.1-11.4 132 Coordonatele vectorului 1
pe configuraţii geometrice date.
V 133 Produsul scalar al vectorilor, fiind 1
5.4. Utilizarea vectorilor şi a
VI 11.3,11.4 date coordonatele vectorului
proprietăţilor lor în diverse domenii,
VII 7.1-7.8,11.1-
inclusiv în rezolvări de probleme
VIII 11.4 134 Ora de sinteză 1
practice.
7.1-7.8,11.1-
11.4 135 Evaluarea sumativă 1
136 Recapitulare finală 1