Documentare dans contemporan

Spectacolul începe cu obiceiul tradițional „Văruțele”

Personajul principal, mama, este singură în gospodărie și pregătește colăceii destinați împlinirii
obiceiului.

Pregătirea acestora rămâne în registrul tradițional, dar mișcările de pregătire a aluatului vor crea
un moment de coregrafie. Prin acesta, descoperim complexitatea personajului: duios dar
puternic, îngrijorat dar optimist, creativ și stăpân pe sine.

După ce colăceii vor fi scoși din cuptor, din neant, se aud glasuri de copii care par a începe să
înfăptuiască ritualul: „Vrei sa-mi fii văruță?” „Vreau sa-ți fiu văruță”.

Mama se grăbește să îi întâmpine și să le ofere colacii, dar realizează cu tristețe că acestia nu

apar.

Optimismul, o îndrumă să agațe colăceii în copac, cu speranța că lipsa copiilor este doar o
înâmplare de moment și își arată intenția de a reveni în gospodărie. Între timp, gandul de a lua o
pauză și de a aștepta totuși copiii o determină să se așeze la baza unui pom. Acolo găsește o carte
de povești și basme. Acest moment, face tranziția către următoarele momente coregrafice.

Pe măsură ce mama începe să citească, va începe pe fond muzical, să interpreteze rând pe rând,
câteva personaje reprezentative : Fata Moșului (din povestea/basmul „Fata Babei și Fata
Moșneagului” de Ion Creangă), „Prâslea cel Voinic” (din basmul Prâslea cel Voinic și merele de
aur de Petre Ispirescu), „Mama Vitregă” (din basmul Albă ca Zăpada),

La final, obosită dar fericită în urma acesui „joc” , la baza pomului, zâmbind, își ațintește
privirea asupra colăceilor din copac, pe care îi agâțase ca simbol al așteptării. Revine la realitate.
De-odată, vocile copiilor se aud iar, dar de această dată, ei apar și reușesc să împlinească până la
capăt obiceiul „Văruțelor”.

Personajele :

Personajul „mama”. În contextul realizării unui spectacol cu un singur personaj, acesta este
provocat spre a trece printr-o serie de stări și interpretări diferite.
La început, mama este pur și simplu „mama”. Personaj care reflectă grija , blândețea,
responsabilitatea cu care pregătește colacii pentru copii. În momentul în care frământă aluatul,
vom descoperi și forța și dăruirea cu care orice sarcina e dusă până la capăt. Mișcările brațelor
vor forma diferite mișcări, ample sau restrânse, acestea crează ideea de scurt moment coregrafic
în procesul pregătirii aluatului. Pentru a ne introduce în lumea copilăriei, la un moment dat,
mama aruncă făina ,moment care ne face să ne gândim la joacă, la magie. Piesa de fundal este o
„Purtată rară” din registrul tradițional. Ritmul lent dar cu intervenții ritmate de intrumente,
încadrează perfect momentele prezentate.

Mama poartă un șort de culoare inchisă, peste hainele simple și pe parcursul primei părți, prin
mișcare ne arată că talentul și pasiunea pentru dans ,îi sunt alte caracteristici puternice.

În lumea basmelor, mama se transformă într-un „copil mare”, pentru câteva minte, seriozitatea și
responsabilitatea din „fișa postului” , dispar. Mama devine un personaj ludic, prin mișcare,
începe să ne provoace spre a descoperi împreuna care sunt personajele poveștilor pe care ea le
citește în liniște.

 Fata Moșului din povestea „Fata Babei și Fata Moșneagului” de Ion Creangă- personaj
feminin, blând, care pornește în drumul de inițiere pe parcurul căruia îndeplinește diferite
sarcini: îngrijește o cățelusă, curăță un pom (păr), curăță o fântâna, repară un cuptor. La
începutul momentului, vom auzi versurile „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă și
curătă-ma de omizi, că poate ți-oi prinde și eu bine vreodată”. Acesta este îndemnul
părului din poveste și momentul care o determină pe fată să înceapă acțiunea. În pași de
dans, aceasta îngrijește pomul. Se va încerca prin mișcare, exprimarea bucuriei de a ajuta,
a inocenței și a comuniunii cu natura. Fondul muzical rămâne în registrul tradiționalului
prin „Învârtită”. Coregrafia va cuprinde pași specifici dansului ardelenesc „învârtita” dar
legăturile vor ieși din acest registu prin mișcări ample, moderne, teatrale.
 Prâslea cel Voinic din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur”de Petre Ispirescu-
personaj masculin, reprezentat în lupta cu zmeii pentru a le scăpa pe cele trei fete de
împărat și a le readuce pe tărâmul oamenilor. Personajul este ager și un bun luptător.
Pentru dans, se vor alege mișcări scurte și săltărețe , reprezentative pentru piesa ”Sârba în
căruță” cântată de Orchestra Frații Advahov.
 La începutul momentului, se aud versurile din poveste „Am venit să dau ochii cu hoții
merelor de aur ale tatalui meu și să îi pedepsesc cum se cuvine!”Acestea sunt suprapuse
peste melodia aleasă. Șorțul mamei folosit la începutul spectacolului, devine acum
pelerina care completează personajul-erou. Dintr-o creangă găsită în iarbă, ne vom
imagina sabia cu care Prâslea va imita lupta cu zmeii. Prin mișcări ample și energice
,copacii vor fi atinși, în semn de luptă. Printre acestea se vor integra pași tradiționali
specifici.(pași săltați, pași încrucișați, rotații etc.)
 Mama vitregă din basmul „Albă ca Zăpada” de Frații Grimm- Personaj negativ, va aduce
în prim-plan momentul pregătirii mărului pentru a o otrăvi pe Albă ca Zăpada. Fundalul
muzical, este melodia originală, interpretată de Gold Symphony Orchestra iar coregrafia
va avea elemente de dans contemporan și improvizație.
Versurile care se aud suprapuse pe melodie în primele secunde, reprezintă idtroducerea și
dezvăluie personajul în postura Mamei Vitrege „Spune-mi oglindă fermecată, oglinjoară!
Cine-i cea mai frumoasă din țară?”. Mama vitregă își atinge fața cu mișcări lente, astfel
descoperim mândria și încrederea de care aceasta dă dovadă. Printr-o mișcare amplă,
aceasta va lua pelerina care a rămas pe umeri de la personajul anterior și se va acoperi cu
ea, ajungând la nivelul pâmântului. Acest gest pornește transformarea. Mama vitregă
devine bătrâna urâtă care otrăvește mărul. Transformarea necesită timp și ritual, atfel,
vom regăsi mișcări de balans, mișcări ale mâinilor care ies pe rând de sub pelerină, rotații
la nivelul solului etc. În timpul mișcărilor, se va găsi un măr care va deveni elementul
care controlează următoarea parte de coregrafie.
Finalul este o revenire la realitate. Mama redevine „mama” iar obiceiul „Văruțelor” este
dus până la final.