FIXAREA MODELELOR in OCLUZOR si

ARTICULATOR

1
Fixarea modelelor in ocluzor

Modelele sunt fixate prin gipsare in pozitia de RC, stabilita si mentinuta cu

ajutorul sabloanelor de ocluzie.

Se controleaza sabloanele de ocluzie, urmarindu-se:

 Daca sunt bine solidarizate intre ele la nivelul bordurilor de ocluzie,

pentru a nu exista tendinta de deplasare;
 Daca cele doua sabloane prezinta o pozitie stabila pe model (daca
bazele modelelor s-au deformat in timpul determinarii relatiei
intermaxilare sau pe suprafata modelelor exista fragmente de ceara,
gips sau placa de baza; daca partea distala a soclurilor celor doua
modele sunt in contact si nu permit asezarea sabloanelor in pozitie
corecta, contactele sunt indepartate prin taiere cu spatula lasand un
spatiu de 2-3 mm intre socluri);

2
3
III. Gipsarea modelelor consta in :
1. Introducerea ansamblului modele-sabloane in apa pentru 2 min,
pentru ca pasta de gipsare sa nu faca priza instantaneu, prin absorbtia
apei din gipsul preparat proaspat, de catre modelul uscat;
2. Modelele, solidarizate cu bete de chibrit, se introduc intre cele doua
ramuri ale ocluzorului, cu partea distala spre balama. Se actioneaza
surubul ocluzorului pentru a crea un spatiu de 3-5 mm intre bratul
superior si soclul modelului superior;
3. Fixarea modelului inferior: se prepara o cantitate de pasta de gips care
se depune pe o bucata de hartie asezata pe suprafata mesei. In gips se
infunda bratul inferior al ocluzorului, peste care se depune o noua
cantitate de pasta si se aseaza modelele solidarizate cu partea distala
orientata catre axa balama, intre care se mentine un spatiu necesar
pentru manevrarea surubului care mentine D.V.O.
4. Fixarea modelului superior dupa priza gipsului folosit pentru fixarea
modelului inferior: se prepara pasta de gips si se aplica pe suprafata
bazala a soclului modelului superior, peste care se aseaza bratul
superior al ocluzorului si se adauga pasta de gips pentru completarea
gipsarii. Este recomandata fixarea in doi timpi diferiti, deoarece
dilatarea de priza a gipsului produce modificarea relatiei
intermaxilare.
5. Excesul de gips, care depaseste soclul, este indepartat. Nivelul
soclului modelului superior se modeleaza pentru a se obtine o calota
simetrica, emisferica

4
Ansamblul modele-sabloaneestepozitionatconform atrei reguli de fixare:

•             planul de orientare ocluzala,materializat de locul de unire al celor doua suprafete

alebordurilor, este plasat in planul orizontal al mesei;

•             planul meziosagital al modelelor sa sesuprapuna planului meziosagital al

ocluzorului (perpendicular pe axabalama);

•             distanta dintrepunctul interincisiv marcat pesabloane laintersectia liniei mediene

(trasata pe bordurasuperioara) cu planul de orientare ocluzalasi axulbalama sa fie
de 10, 5 cm.

Dupa fixareasi fasonarea modelelorestefixatsurubuldistantator cu contrapiulita.

Ocluzorul trebuiesamentinaneschimbata pozitia de RCsi aceeasiD.V.O. inregistrata
in cabinet.

5
 

-         Planul de orientare ocluzala, reprezentat de intalnirea celor doua

suprafete ale bordurilor de ocluzie, se inscrie pe soclul modelului superior
printr-o linie orizontala paralela cu acesta. In timpul montarii dintilor,
tehnicianul va folosi un plan mobil reprezentat de o placuta de sticla fata de
care se va realiza montarea.

-         -Curbura vestibulara a bordurii de ocluzie a sablonului superior

reprezinta limita fetelor vestibulare a frontalilor superiori. Arcul de cerc al
acestei curburi va corespunde arcului de cerc format de unirea fetelor
6
vestibulare ale frontalilor superiori. Aceasta curbura este inregistrata printr-o
amprentare cu gips a curburii vestibulare, obtinandu-se o cheie care este
repusa pe model dupa indepartarea sabloanelor, fata de care se vor monta
dintii frontali. Aceasta amprenta este cunoscuta sub denumirea de “cheie
vestibulara”. -Trasarea liniilor tangente la varful crestei edentate - aceste
linii se traseaza pe suprafata protetica a modelului, dupa indepartarea
sabloanelor. Pe modelul superior, corespunzator caninului, este trasat
bilateral varful crestei edentate dinspre mezial spre distal pana la
tuberozitate. Pe modelul inferior sunt trasate bilateral liniile corespunzatoare
crestei edentate pentru zona laterala si linia crestei edentate din zona
frontala, care se intersecteaza in dreptul caninilor.Linia curburii crestei
edentate inferioare, corespunzatoare molarilor, este trasata de o parte si de
alta a soclului modelului inferior, paralela cu profilul varfului crestei.
Aceasta linie a curburii crestei il orienteaza pe tehnician in montarea
dintilor: fetele ocluzale ale dintilor laterali sunt paralele cu aceasta linie,
rezultand curba ocluzala sagitala

7
Erori posibile la gipsarea modelelor

1. Pregatirea necorespunzatoare a modelelor:

-         Soclurile nu sunt reduse suficient (daca sunt mai mari spre distali
blocheaza locul necesar pentru manevrarea surubului distantator)

-         Santurile sapate la nivelul soclurilor sunt reduse ca numar si superficiale

-         Soclurile nu sunt umezite, modelele se pot desface instantaneu din bratele
ocluzorului.

2.      Nerespectarea regulilor de fixare:

-         Modele sunt fixate foarte aproape sau mult anterior de axul orizontal si
de surubul distantator.

-         Gipsarea este facuta asimetric, neurmarindu-se suprapunerea planului

meziosagital al modelului superior cu cel al ocluzorului.

-         Planul de ocluzie nu este situat in pozitie orizontala.

Nerespectarea regulilor de fixare determina dificultati in

montarea dintilor laterali, rezultand un plan de ocluzie, fie ascendent-distal, fie
descendent-distal. Deficienta apare dupa aplicarea protezelor si se manifesta prin
tulburari in dinamica mandibulara, disconfort si chiar neadaptarea protezelor.

1. Baza unui sablon nu a fost aplicata intim pe modelul funtional, din

urmatoarele motive:

-         S-a picurat ceara in zona cofrata a modelului ;

-         S-a picurat ceara la nivelul crestei edentate, indepartind sablonul de

cimpul protetic;

-         S-a interpus un corp strain intre sablon si model;

-         Sabloanele nu au fost bine solidarizate de modele in timpul montarii in

ocluzor;

-         Baza sabloanelor s-a deformat in timpul manoperelor clinice;

8
Rezultatul acestor deficiente se evidentiaza prin proba spatulei pozitiva.

1. Bordurile de ocluzie nu au fost destul de bine solidarizate, suferind

modificari de pozitie, cu alunecare sagitala sau transversala.
Defectiunea se manifesta printr-o RC incorect determinata. Aceeasi
greseala apare si in cazul in care pozitia de RC nu se poate pastra
corect datorita jocului lateral existent la balama si in cazurile in care
piulita nu este suficient de bine fixata.

Articulatorul – este un dispozitiv mecanic construit pentru a simula raportul dintre

arcadele dentare in RC, in miscarile de propulsie si lateralitate.

Lejoyeux spunea ca “articulatorul este un instrument de diagnostic si tratament

conceput pentru a transforma si analiza, in afara cavitatii bucale, relatiile statice si
dinamice dintre mandibula si maxilar, in vederea corectarii dizarmoniilor ocluzale
interarcadice, tratamentului ortodontic, conceperii si realizarii tratamentului
preprotetic, protetic si proprotetic, al edentatiei partiale si totale”.

Articularea bratelor se face pe o panta inclinata de diferite valori, ca si panta

tuberculului articular. Protezele confectionate cu ajutorul articulatoarelor sunt de
mare precizie, deoarece montarea dintilor se face in conditiile prezentei tuturor
miscarilor executate de mandibula.

Articulatoarele sunt dispozitive mecanice care permit efectuarea analizei ocluzale

si a restaurarilor protetice, si care prezinta urmatoarele componente:

-         Doua brate, superior si inferior;

-         Doua ghindaje condiliene;

-         Un ghidaj incisiv;

-         Un sistem pentru orientarea planului de ocluzie;

-         Un sistem pentru pastrarea rapoartelor mandibulo-craniene;

-         Un sistem pentru fixarea modelelor.

In functie de caracteristicile mecanismului articular (de inclinarea pantei

condiliene ), articulatoarele se impart in doua categorii: articulatoare medii si
articulatoare individuale.

9
10
2. Fixarea modelului superior (intotdeauna se incepe cu acesta, invers ca la
ocluzor):

-         Se ridica bratul superior al articulatorului;

-         Sablonul cu modelul superior se aseaza pe planul cu orientare protetica

(suprafata ocluzala a bordurii este in contact cu acest plan), astfel ca linia
mediana a modelului sa se suprapuna cu mediana bratului superior, iar
punctul interincisiv sa vina in contact cu varful tijei de orientare existenta pe
articulator. In aceasta pozitie, bordura de ocluzie a sablonului superior se
lipeste cu ceara de planul de orientare protetica.

-         Se aplica pasta de gips pe suprafata bazala a soclului modelului superior

si se coboara bratul vertical al articulatorului pana ia contact cu modelul.
Gipsul este modelat intr-o forma simetrica, rotunjita, in forma de calota.

11
Fixarea modelului inferior:

-         Modelul inferior impreuna cu sablonul este repozitionat fata de cel

superior in pozitia de RC, cu ajutorul celor trei repere prezentate mai sus;

-         Bordurile sabloanelor sunt lipite cu ceara;

-         Se depune o cantitate de pasta de gips pe o hartie, peste care se aseaza

bratul inferior al articulatorului, si se coboara modelele ansamblate, pana
cand articulatorul se cupleaza. Platoul incizal, pe care ia contact tija
verticala, se regleaza pana la inclinarea indicata de medic.

12
13
14