Suportul vital de bază la copil

- CURS -
Suportul vital de bază (SVB, BLS) la copil

 Se referă la efectuarea resuscitării cardiorespiratorii fără a folosi echipamente specifice,

până în momentul în care poate beneficia de suport vital avansat
 În medicina de urgență sunt descrise ca grupe de vârstă:
- Nou-născut: 0 – 1 lună
- Sugar: 1 -12 luni
- Copil: 1-8 ani
 Lanțul supraviețuirii la copil:
- Educație în prevenirea stopului cardio-respirator
- Suport vital de bază precoce
- Acces rapid
- Suport vital avansat precoce
Etiologia stopului cardio-respirator la copil și nou-născut

La nou-născut:

 Insuficiență respiratorie

 Stop respirator

La sugar:

 Sindrom de moarte subită

 Afecțiuni respiratorii

 Obstrucție de cai aeriene cu corpi străini

 Malformații cardiace

 Submersie

 Sepsis

 Afecțiuni neurologice

La copil:

 Pe lângă afecțiunile enumerate mai sus se adaugă și trauma

 Stopul cardiac la copil reprezintă frecvent etapa terminală a unei suferințe respiratorii sau a unui șoc
Particularități anatomice și fiziologice la copil

 Căi aeriene superioare și inferioare mai mici

 Limba copilului este mai mare în raport cu mărimea orofaringelui
 Căile aeriene subglotice sunt mai mici și mai compliante, iar cartilajele mai puțin dezvoltate
 Coastele sunt foarte elastice și pot eșua în tentativa de a menține volumul pulmonar – ca
urmare capacitatea funcțională reziduală scade când efortul respirator este diminuat sau
absent
 Copilul are o respirație diafragmatică, iar distensia gastrică, abdomenul acut o pot afecta
 Debitul cardiac la copil este dependent în mare măsură de frecvența cardiacă, bradicardia
fiind urmată de scăderea dramatică a debitului cardiac și de tulburări mari de perfuzie
sistemică.
Secvențele de aplicare a BLS la copil

 Evaluarea primară
 Asigurarea libertății căilor aeriene
 Compresiuni toracice externe
 Respirația artificială
Evaluarea primară:
 Siguranța victimei și a salvatorului
 Evaluarea stării de conștiență
 Verificarea libertății căilor aeriene
 Evaluarea respirației
 Evaluarea circulației dacă pacientul respiră
Evaluarea stării de conștiență

 Stimularea blândă a copilului și urmărirea reacției la sugar, iar la copilul mai mare se poate
adresa o întrebare sau se poate da o comandă ușoară
 Nu se va mobiliza excesiv victima
 Capul se va susține în ax
 Dacă pacientul răspunde, se poate lăsa în poziția în care a fost găsit pentru a declanșa sistemul
de urgență, apoi salvatorul se va întoarce la copil foarte repede și va reevalua funcțiile vitale
până la sosirea ambulanței.
 Dacă pacientul este inconștient, se vor începe secvențele de resuscitare pentru aproximativ 1
minut, apoi se va declanșa sistemul de urgență (apelând 112).
- Dacă există doi salvatori, unul începe resuscitarea, iar celălalt va pleca să cheme
ambulanța
- Excepție: când copilul este cunoscut cu patologie cardiacă, cu tulburări grave de
ritm în antecedente, poate fi necesar un defibrilator și atunci este anunțată imediat ambulanța,
înainte de orice manevră de resuscitare
Copilul inconștient:

 Așezat în decubit dorsal, pe o suprafașă dură

 Se încearcă eliberarea căilor aeriene
 Dacă nu se suspectează o traumă, se efectuează o ușoară extensie a capului plasând o mână pe fruntea
pacientului și imprimând o mișcare de extensie, iar cu două degete de la cealaltă mână pe menton se ridică
bărbia
 Dacă se suspicionează o traumă, calea aeriană se va deschide prin deplasarea anterioară a mandibulei, în
timp ce al doilea salvator va ține capul în ax, nemișcat
 Menținând calea aeriană deschisă, se va evalua respirația privind mișcarea toracelui, ascultând zgomotele
respiratorii și simțind fluxul de aer expirat, pentru maximum 10 secunde
 Dacă nu există certitudinea că respirația este cea adecvată, se efectuează respirație artificială
 Dacă copilul respiră spontan eficient și nu există suspiciunea unei traume va fi așezat în poziție de siguranță.
 Dacă pacientul nu respiră se începe resuscitarea – efectuarea compresiunilor toracice și a ventilației în raport
de 15:2.
 BLS la copil, cu unul sau doi salvatori beneficiază de același raport compresiuni toracice/ventilații de 15/2. la
nou-născut raportul este de 3/1, iar frecvența compresiunilor toracice este de 120/min.
Poziția laterală de siguranță trebuie realizată astfel încât:

 Să mențină calea aeriană liberă

 Să asigure stabilitatea coloanei cervicale
 Să scadă riscul aspirației
 Să limiteze presiunea exercitată pe proeminențele osoase și pe nervii periferici
 Să permită o bună observare a efortului respirator, colorației tegumentului și un
acces rapid și eficient la pacient la nevoie
Obstrucția căii aeriene cu corp străin

 Frecvent obstrucția căii aeriene cu corp străin la copil apare în timpul mesei sau al jocului prin
aspirarea unor fragmente alimentare sau de jucării.
 Adesea semnele obstrucției de cale aeriană apar brusc, în plină stare de sănătate și constau în
greutate în respirație asociată cu tuse, stridor, wheesing.

Obstrucția incompletă (parțială):

 Când copilul tușește eficient nu se intervine, se așteaptă și se observă în evoluție copilul.
 Dacă tusea devine ineficientă, crește efortul respirator, apare stridorul, se va proceda ca în
cazul obstrucției complete.
Managementul obstrucției complete de cale aeriană cu corp străin

Sugar conștient:
 Sugarul este sprijinit pe antebrațul stâng, cu fața în jos și capul ușor decliv, susținând ferm mandibula
 Se efectuează 5 lovituri interscapulovertebrale cu podul palmei
 Se întoarce sugarul cu fața în sus pe celălalt antebraț susținând permanent capul situat mai decliv
 Se efectuează 5 compresiuni toracice la fel ca și pentru masajul cardiac, cu o frecvență de una pe secundă
 Se reevaluează pacientul după fiecare serie de manevre
 Dacă nu s-a reușit dezobstrucția, se reia protocolul
Copil conștient:
 Se efectuează manevra Heimlich – tehnica este identică cu cea de la adult: 5 încercări
 Se aplică 5 lovituri interscapulovertebrale
 Se reevaluează pacientul
 Se repetă protocolul dacă nu s-a reușit dezobstrucția
Managementul obstrucției complete de cale aeriană cu corp străin

Copil inconștient:
 Se deschide calea aeriană prin extensia ușoară a capului, ridicarea bărbiei și deschiderea gurii – se indepărtează
eventualul corp străin observat, fără a face exploratea oarbă a cavității bucale
 Se efectuează 2 insuflații urmărind expansiunea toracelui – dacă sunt ineficiente, se repoziționează capul și se repetă
insuflațiile
 În caz de eșec se vor aplica 5 lovituri interscapulovertebrale, alternând cu 5 compresiuni toracice
 Se reevaluează pacientul după fiecare serie de manevre
 În caz de eșec se reiau manevrele de dezobstrucție
 Dacă se reușește dezobstrucția, se reia respirația artificială, se evaluează circulația și eventual se va continua cu masajul
cardiac dacă acesta se impune
Copil mare inconștient:
 Se deschide calea aeriană prin metodele cunoscute și se extrage corpul străin dacă este vizibil – nu se efectuează
explorarea oarbă a cavității bucale
 Se efectuează 2 insuflațiii urmărind expansiunea toracelui – dacă sunt ineficiente se începe resuscitarea
 Dacă se reușește dezobstrucția, se evaluează circulația și se continuă resuscitarea cardio-respiratorie dacă este necesar