Bun - Bazele Contabilitatii

CONTABILITATE
Lect.univ.dr. Daniela Rodica Iov
Lect.univ.drd. Boni Mihaela Străoanu
Asist.univ. drd. Maria Tatu
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE – PRODUS FINAL AL CONTABILITĂŢII

FINANCIARE...............................................................................................................................4
BANCA.....................................................................................................................................6
FURNIZORII.............................................................................................................................6
STOCURI.....................................................................................................................................6
PROPRIETARII FIRMEI...........................................................................................................6
ACTIV.......................................................................................................................................7
PASIV.......................................................................................................................................7
1.1. Structurile bilanţului............................................................................................................8

Aplicaţii...................................................................................................................................16
1.2. Structurile contului de profit şi pierdere.........................................................................20

Aplicaţii...................................................................................................................................23
1.3. Fluxurile de trezorerie.......................................................................................................27

Aplicaţii...................................................................................................................................28
1.4. Tipuri de modificări ale patrimoniului..............................................................................32

Aplicaţii...................................................................................................................................35
CAPITOLUL 2 EVALUAREA ÎN CONTABILITATE................................................................39
2.1. Categorii de valoare..........................................................................................................40

Aplicaţii...................................................................................................................................41
2.2. Reguli privind evaluarea în contabilitate.........................................................................42

Aplicaţii...................................................................................................................................44
2.3. Momentele evaluării..........................................................................................................46

Aplicaţii...................................................................................................................................48
CAPITOLUL 3 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE.............................................................50
3.1. Conţinutul şi formele contului..........................................................................................50

Aplicaţii...................................................................................................................................54
3.2. Reguli de funcţionare........................................................................................................58

Aplicaţii...................................................................................................................................59
3.3. Analiza şi formula contabilă.............................................................................................61

Aplicaţii...................................................................................................................................64
3.4. Planul de conturi; caracterizarea principalelor conturi..................................................66

3.4.1. Clasa conturilor de capital............................................................................................67
3.4.2. Clasa conturilor de imobilizări.......................................................................................67
3.4.3. Clasa conturilor de stocuri............................................................................................68
3.4.4. Clasa conturilor de terţi.................................................................................................68
3.4.5. Clasa conturilor de trezorerie........................................................................................69
3.4.6. Clasa conturilor de cheltuieli.........................................................................................69
3.4.7. Clasa conturilor de venituri...........................................................................................70
Aplicaţii...................................................................................................................................70
CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CURENTE.........................................73
2
4.1. Cumpărare şi revânzare de mărfuri.................................................................................73
Aplicaţii...................................................................................................................................76
4.2. Producţie şi vânzare..........................................................................................................77

Aplicaţii...................................................................................................................................79
4.3. Evidenţa decontărilor cu partenerii comerciali...............................................................79

Aplicaţii...................................................................................................................................82
4.4. Decontări cu personalul, obligaţii sociale.......................................................................83

Aplicaţii...................................................................................................................................85
4.5. Operaţii de trezorerie........................................................................................................86

Aplicaţii...................................................................................................................................88
4.6. Contabilitatea amortizării..................................................................................................89

Aplicaţii...................................................................................................................................90
CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE FINANŢARE-INVESTIRE............91
5.1. Operaţiuni privind capitalurile proprii.............................................................................91

Aplicaţii...................................................................................................................................96
5.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung.........................................................................97

Aplicaţii...................................................................................................................................98
5.3. Intrarea de imobilizări.......................................................................................................99

Aplicaţii.................................................................................................................................101
5.4. Ieşiri de imobilizări..........................................................................................................101

Aplicaţii.................................................................................................................................103
CAPITOLUL 6 ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL............................................................104
6.1. Operaţii de regularizare a taxei pe valoarea adăugată.................................................104

Aplicaţii.................................................................................................................................105
6.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi determinarea impozitului pe profit.106

Aplicaţii.................................................................................................................................109
6.3. Balanţa de verificare.......................................................................................................110

Aplicaţii.................................................................................................................................112
6.4. Inventarierea....................................................................................................................112
Aplicaţii.................................................................................................................................113
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................122
ANEXA – PLANUL DE CONTURI...........................................................................................123
3
CAPITOLUL 1 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE – PRODUS
FINAL AL CONTABILITĂŢII FINANCIARE
Situaţiile financiare sunt raportări anuale privind starea şi mişcarea

patrimoniului firmei, destinate gamei largi de utilizatori comuni.
Cei mai uzuali destinatari, utilizatori ai situaţiilor financiare sunt:
- investitorii actuali sau potenţiali, dornici să aprecieze performanţa plasamentelor
lor;
- angajaţii, interesaţi de siguranţa şi dimensiunile remuneraţiilor lor;
- creditorii, interesaţi de riscul ataşat împrumuturilor acordate firmei;
- partenerii comerciali, pentru care fiabilitatea firmei contribuie la siguranţa pieţei de
aprovizionare şi de desfacere în viitor, dar şi garantează furnizorilor efectuarea în
ritm normal a decontărilor;
- organele fiscale, pentru care situaţia financiară a firmei oferă premisele veniturilor
bugetare scontate;
- alte instituţii de stat, care au nevoie de informaţii pentru a reglementa activitatea
întreprinderilor şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori
statistici;
- publicul, pentru care starea unei firme poate afecta întreaga viaţă economico-socială
a unei zone.
Situaţiile financiare includ: bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia
fluxurilor de trezorerie, situaţia modificărilor capitalului propriu, politici contabile şi
note explicative.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei, modificărilor capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale
întreprinderii.
Situaţiile financiare furnizează informaţii care trebuie să se caracterizeze prin:
- inteligibilitate sau uşurinţa cu care utilizatorii înţeleg informaţia contabilă trebuie să
devină o calitate esenţială a documentelor contabile de sinteză. Un factor important în
această privinţă este maniera de prezentare a conturilor anuale. Pentru ca această
prezentare să-şi atingă scopul, articolele şi elementele contabile sunt agregate şi
clasificate în cel mai adecvat mod cu putinţă. Pe de altă parte însă, prezentarea
conturilor anuale nu poate fi redusă până la cel mai scăzut nivel presupus de înţelegere a
utilizatorilor de informaţie. Informaţiile care relevă situaţii complexe, prezentate în
documentele de sinteză, din motive de pertinenţă, nu trebuie excluse, în cazul în care ele
sunt prea puţin inteligibile pentru anumiţi utilizatori. Inteligibilitatea presupune, de
asemenea, ca utilizatorii informatiilor să aibă un nivel rezonabil de cunoştinţe
(economice, contabile, etc.) care să le permită studierea informaţiilor cu rezonabila
diligenţă;
- relevanţa informaţiilor contabile se referă la capacitatea acestora de a fi utile
beneficiarilor în luarea de decizii, oferind suportul necesar în evaluarea evenimentelor
trecute, prezente şi viitoare sau în corectarea evaluarilor precedente. Cu alte cuvinte, o
informaţie relevantă oferă utilizatorilor posibilitatea de a elabora previziuni şi de a-şi
confirma aşteptările;
4
- credibilitate – informaţiile trebuie să fie credibile, adică:
- să reprezinte fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;
- să reflecte substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, şi nu
doar forma juridică,
- să fie neutre, nepărtinitoare,
- să fie prudente,
- să fie exhaustive, complete.
- comparabilitate presupune necesitatea ca utilizatorii să poată compara informaţiile
din conturile anuale ale aceleiaşi societăţi, într-un anumit interval de timp şi să extragă
tendinţe privind poziţia financiară şi performanţele respectivei entităţi (comparaţii în
timp). De asemenea, utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a compara conturile
anuale ale diferitelor societăţi din aceeaşi industrie (comparaţii în spaţiu), pentru a
evalua poziţia financiară şi performanţele acestora, acţiunea fiind viabilă dacă
evenimente similare sunt prezentate în acelaşi mod.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de
activ şi de pasiv ale întreprinderii la închiderea exerciţiului sau în alte situaţii
prevăzute de lege.
El înfăţişează în formă sintetică şi în expresie valorică activele fixe şi circulante
existente la un moment dat, sursele de provenienţă ale acestor active şi rezultatul
financiar obţinut în perioada pentru care a fost întocmit bilanţul contabil.
În cadrul bilanţului elementele de activ sunt grupate după natură, destinaţie şi
lichiditate. Elementele de pasiv sunt grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate.
În tabelul de mai jos observăm cum sunt grupate în bilanţ elementele
patrimoniale.
BILANŢ PATRIMONIAL
SEMNIFICAŢIA ACTIVULUI SEMNIFICAŢIA PASIVULUI

Toate bunurile, inclusiv creanţele Toate obligaţiile faţă de alte entităţi
agentului economic Dreptul proprietarului
sau sau
Modalităţi concrete de utilizare a Provenienţa resurselor de finanţare pe care
resurselor de care dispune agentul le utilizează agentul economic
economic
Conţinutul activului şi al pasivului exprimă DUBLA REPREZENTARE a

patrimoniului agentului economic în accepţiune statică, arătând starea patrimoniului la
un moment dat.
Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la prima ecuaţie de echilibru,
ACTIV = PASIV.
Întrucât pasivul cuprinde drepturi şi obligaţii, ecuaţia poate fi rescrisă sub forma:
ACTIV = CAPITAL + DATORII
sau
ACTIV = DATORII + CAPITAL
sau
ACTIV – DATORII = CAPITAL
În practică se utilizează atât modele de bilanţ bazate pe ecuaţia:
ACTIV = PASIV, punând în evidenţă echilibrul valoric între activ şi pasiv, cât şi
modele bazate pe ecuaţia:
5
ACTIV – DATORII = CAPITAL , semnalând poziţia financiară a întreprinderii,
activul net al societăţii.
În figura nr. 1 evidenţiem bunurile pe care le deţine agentul economic şi relaţiile
(drepturi şi obligaţii) pe care le implică activitatea sa.
Fig. nr. 1
ACTIV PASIV
BANCA
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
IMOBILIZĂRI CORPORALE FURNIZORII
IMOBILIZĂRI FINANCIARE SALARIAŢII
ACTIV CIRCULANT ASIGURĂRILE SOCIALE
BUGETUL DE STAT
STOCURI ACŢIONARII
A
CREANŢE
PLASAMENTE
DISPONIBILITĂŢI
PROPRIETARII FIRMEI
Activele reprezintă resurse controlate de întreprindere ca rezultat al unor

evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare
pentru întreprindere.
Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din
evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse
care încorporează beneficii economice.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activul unei
întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Contul de profit şi pierdere este situaţia care prezintă sintetic veniturile şi
cheltuielile firmei pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi rezultatele activităţii.
Veniturile1 constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori
descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Veniturile incluse în contul de profit şi pierdere se referă atât la activităţile
curente ale firmei (vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe, chirii), cât şi la
câştiguri (cum sunt cele provenite din cedarea activelor imobilizate).
Cheltuielile2 constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori
creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele
decât cele rezultate din distribuiri către acţionari.
Cheltuielile incluse în contul de profit şi pierdere sunt atât cele curente, legate de
generarea veniturilor, cât şi eventuale pierderi (de exemplu cele din calamităţi).
Se ştie că rezultatele pot fi de natura profitului sau pierderii. În ambele situaţii
determinarea valorică a rezultatului se face cu ajutorul contului de profit şi pierdere,
1
vezi Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de IASC
2
idem
6
prin compararea efectelor activităţii cu eforturile cerute de aceasta.
Acelaşi rezultat va fi preluat în bilanţ, ca activ sau ca pasiv.
În acest fel se face legătura între cele două situaţii de sinteză, pusă în evidenţă în
figura nr. 2.
PATRIMONIUL
ACTIV PASIV
+
pierdere profit
cheltuieli +/- rezultate = venituri
Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă prin comparaţie incasările şi plăţile

realizate pe durata exerciţiului, urmărind separat fluxurile din activităţi de exploatare, de
investiţii şi de finanţare.
Situaţia modificărilor capitalului propriu prezintă nivelul iniţial şi cel final,
creşterile şi reducerile elementelor capitalului propriu.
Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia
financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, informaţii
necesare utilizatorilor în luarea deciziilor.
Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ şi se
referă la: dimensiunile şi structura resurselor controlate de întreprindere, structura
financiară a firmei, capacitatea firmei de a-şi onora în viitor obligaţiile.
Poziţia financiară a unei întreprinderi este influenţată de resursele economice pe
care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, de
capacitatea de a se adapta la schimbările de mediu.
Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi
capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa
capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor.
Informaţiile despre situaţia financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor
viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor
fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere. Acestea sunt utile şi
pentru anticiparea şanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor.
Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa
capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente.
Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după
luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade.
Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare, în
care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
Informaţiile privind performanţa întreprinderii, oferite în special de contul de
profit şi pierdere, se referă la profitabilitatea sa, la şansele pe care le are întreprinderea
de a genera fluxuri de lichidităţi utilizând resursele de care dispune, la eficienţa cu care
s-ar putea utiliza noi resurse.
7
Informaţiile privind în special profitabilitatea întreprinderii sunt necesare pentru
evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va
putea controla în viitor. În acest sens sunt importante informaţiile despre variabilitatea
performanţelor.
Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate prin
intermediul unei situaţii financiare distincte.
Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt utile pentru a evalua
activităţile întreprinderii de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare.
Aceste informaţii sunt utile pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera
numerar sau echivalente ale numerarului şi pentru evaluarea nevoilor întreprinderii de a
utiliza aceste fluxuri de trezorerie.
1.1. Structurile bilanţului
Pornind de la categoria de bunuri, activul cuprinde:

 Bunuri imobilizate3, de investiţie sau de fundaţie, de folosinţă îndelungată şi bunuri
de rezervă; bunurile imobilizate pot fi atât materiale (corporale, tangibile), cât şi
financiare şi nemateriale (necorporale, intangibile);
 Bunuri de tranzacţie: stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt şi
disponibilităţi.
Activul cuprinde:
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări
necorporale
4. Fondul comercial
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs
TOTAL
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs
TOTAL
III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului
3. Titluri sub formă de interese de participare
4. Creanţe din interese de participare
5. Titluri deţinute ca imobilizări
6. Alte creanţe
7. Acţiuni proprii
3
termenul de imobilizare nu coincide cu termenul de imobil, utilizat în drept , detalierile ulterioare vor
delimita clar conţinutul categoriei de imobilizări, pentru care esenţială este durata de deţinere, care
depăşeşte 12 luni
8
TOTAL
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
TOTAL
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului
3. Sume de încasat din interese de participare
4. Alte creanţe
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat
TOTAL
III.INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare deţinute de societăţile din cadrul grupului
2. Acţiuni proprii
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt
TOTAL
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
C. CHELTUIELI ÎN AVANS4
Un activ trebuie clasificat ca activ curent5 atunci când:

- se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul
normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau
- este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a
fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
- reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricţionată.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.
Activele imobilizate se caracterizează prin durata îndelungată de utilizare şi prin
participarea la mai multe cicluri de exploatare.
Un activ necorporal este un activ identificabil nonmonetar, fără suport material
şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii,
pentru a fi închiriat altora, sau în scopuri administrative.
Imobilizările necorporale (nemateriale sau active intangibile) cuprind toate
bunurile de investiţie care nu au formă materială concretă. Ele includ cheltuielile de
constituire, cheltuielile de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi
valori similare, fondul comercial, avansuri şi imobilizări necorporale în curs.
Cheltuielile de constituire (de fondare) reprezintă cheltuieli activate, cheltuieli
efectuate pentru înfiinţarea firmei, cum ar fi cheltuielile privind redactarea,
multiplicarea şi legalizarea documentelor necesare înregistrării societăţii, taxe notariale,
onorarii, cheltuieli cu emisiunea şi cu vânzarea acţiunilor etc.
4
structurile propriu-zise de activ sunt activele imobilizate şi activele circulante, cheltuielile în avans fiind
asimilate unor creanţe în virtutea faptului că ar putea fi privite ca drepturi faţă de perioadele, de exerciţiile
viitoare
5
conform IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare
9
Cheltuielile de dezvoltare cuprind sumele alocate pentru obţinerea la nivelul
firmei a unor tehnologii noi, a unor produse noi sau pentru îmbunătăţirea şi
modernizarea celor existente.
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare
cuprind valoarea drepturilor sau tehnologiilor de fabricaţie achiziţionate din afara
întreprinderii. Alte imobilizări necorporale includ programele informatice obţinute în
cadrul firmei sau achiziţionate de la terţi pentru nevoile proprii de evidenţă.
Fondul comercial cuprinde acele elemente nemateriale, neprecizate în cadrul
altor grupări şi care participă la menţinerea sau creşterea potenţialului de activitate al
firmei: clientela, vadul comercial, emblema, legăturile comerciale, bunăvoinţa
clientelei, reputaţia firmei etc.
Avansurile incluse în gruparea imobilizărilor necorporale sunt sume plătite în
vederea dobândirii unor imobilizări necorporale înainte de a intra în posesia acelor
imobilizări. Imobilizările necorporale în curs sunt cheltuieli efectuate pentru obţinerea
sau cumpărarea unor imobilizări necorporale, care nu sunt finalizate sau pentru care mai
sunt necesare lucrări de instalare.
Imobilizările corporale (active fixe, tangibile) cuprind acele elemente care au o
formă fizică şi o delimitare concretă, fiind reprezentate de terenuri şi mijloace fixe.
Terenurile şi mijloacele fixe sunt imobilizări corporale:
- deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea
de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative;
- este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Mijloacele fixe sunt acele bunuri economice care îndeplinesc în mod cumulativ
două condiţii:
 să aibă o durată de utilizare mai mare de un an;
 să aibă o valoare de înregistrare în contabilitate peste o anumită limită, stabilită şi
actualizată de lege.
Mijloacele fixe se grupează în mai multe categorii:
- construcţii (clădiri, construcţii speciale);
- instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
 echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
 aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
 mijloace de transport;
 animale şi plantaţii;
- mobilier, aparatură birotică, echipament de protecţie şi alte active corporale;
- avansuri şi imobilizări corporale în curs.
Imobilizările financiare reprezintă investiţiile băneşti făcute de întreprindere în
forma acţiunilor deţinute de o manieră durabilă la alte societăţi sau împrumuturilor
acordate altor societăţi pe termen lung.
Titlurile de participare sunt acţiuni sau părţi sociale deţinute pentru a exercita
influenţă sau chiar controlul asupra gestiunii societăţii emitente.
Creanţele imobilizate sunt sume imobilizate de încasat de la filiale şi drepturi
decurgând din împrumuturile acordate pe termen lung (mai mult de 12 luni)
întreprinderilor cu care firma are relaţii de participare.
Activele circulante cuprind stocurile, creanţele, investiţiile financiare pe termen
scurt şi disponibilităţile băneşti.
În principiu activele circulante au perioada de rotaţie mai mică de un an, ele
cosumându-şi integral valoarea într-un ciclu de exploatare şi schimbându-şi în timp
scurt forma.
10
Stocurile sunt definite ca active:
- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
- în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii; sau
- sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile sunt active circulante în formă materială şi cuprind: materiile prime,
materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse în curs de
execuţie, semifabricate, produse finite, reziduuri din producţie6, animale, mărfuri,
stocuri aflate la terţi.
Materiile prime sunt activele care stau la baza procesului producţie, se consumă
într-un ciclu de exploatare şi se regăsesc în proporţie semnificativă în produsul finit.
Structura acestei grupări diferă de la caz la caz, în funcţie de profilul firmei: scândură,
tablă, stofă, făină etc.
Materialele consumabile, utilizate şi ele într-un singur ciclu de exploatare, nu se
regăsesc în mod semnificativ în produsul finit: materiale auxiliare, combustibil,
materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi material de plantat, furaje etc.
Asimilate stocurilor, obiectele de inventar sunt bunuri care ar putea fi
confundate cu mijloacele fixe, deoarece de cele mai multe ori se utilizează un timp
îndelungat, peste 12 luni, participând la mai multe cicluri de exploatare, neîndeplinind
însă condiţia de valoare pentru a fi incluse în categoria mijloacelor fixe.7
Producţia în curs de execuţie, semifabricatele, produsele etc. sunt bunuri
obţinute în cadrul activităţii firmei, fabricarea acestora necesitând o serie de consumuri,
de cheltuieli, în funcţie de stadiul în care se află.
Mărfurile sunt bunuri achiziţionate cu intenţia de revânzare, fără a fi supuse unui
proces semnificativ de prelucrare, acestea fiind în mod normal cel mult măsurate,
cântărite, ambalate.8
Creanţele sau valorile în curs de decontare sau activele circulante în decontare
sunt acele valori pe care agentul economic urmează să le încaseze ori pentru care
urmează să primească un echivalent, o contraprestaţie.
O pondere însemnată în această categorie o deţin creanţele comerciale, cele
decurgând din derularea ciclului de exploatare. Astfel, clienţii reprezintă (ca cifră
cuprinsă în bilanţ) sumele de încasat din ceanţele faţă de terţii cărora firma le-a vândut
bunuri, le-a prestat servicii ori le-a efectuat lucrări, urmând să încaseze ulterior
contravaloarea acestora. În vocabularul curent termenul de client desemnează tocmai
acele persoane faţă de care întreprinderea are asemenea drepturi.
Efectele comerciale de primit sunt titluri de valoare negociabile care atestă
creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ce urmează să fie decontate imediat sau pe termen
scurt. Spre deosebire de creanţele-clienţi, cambiile pot procura beneficiarului lor banii
care i se cuvin de drept (practic o sumă mai mică) prin scontare, deci înainte de
scadenţă. De asemenea, ele pot fi utilizate ca mijloc de plată, prin girare.
Clienţii incerţi sunt cei care nu şi-au onorat la timp obligaţiile şi în privinţa
cărora se estimează riscul de a deveni insolvabili.
Clienţii litigioşi sunt cei cu care firma a deschis acţiuni în justiţie pentru
recuperarea creanţelor.
6
denumirea acestora este de “produse reziduale”, termen pe care-l considerăm o asociere nepotrivită
7
raţiunea pentru care se practică această separare va fi expusă atunci când se va prezenta problematica
amortizării imobilizărilor corporale şi cea a uzurii obiectelor de inventar
8
separarea conceptuală între materii prime şi mărfuri se face în momentul cumpărării, depinzând de
intenţiile cu care au fost achiziţionate bunurile respective; diferenţierea între produsele finite şi mărfuri se
susţine prin modul de dobândire a acestor bunuri: producerea sau cumpărarea lor; termenul de marfă este
în acest context altfel definit decât în manualele de economie.
11
Furnizorii-debitori reprezintă sumele plătite în avans furnizorilor, sume în
schimbul cărora firma urmează să primească materii prime, materiale consumabile,
mărfuri, prestaţii etc.
Debitorii diverşi desemnează persoanele, respectiv sumele de încasat de la acele
persoane faţă de care firma are drepturi băneşti născute din relaţii patrimoniale, altele
decât cele conforme obiectului de activitate. În această categorie intră de exemplu
sumele cuvenite în urma imputării unor pagube aduse patrimoniului firmei şi sumele
cuvenite din vânzarea de imobilizări.
Investiţiile financiare pe termen scurt sunt hârtiile de valoare (acţiuni,
obligaţiuni) achiziţionate pe termen scurt în scopul fructificării sau în scopul obţinerii
unui profit la revânzarea lor şi alte titluri deţinute pe durată scurtă.
Disponibilităţile grupează casa (numerar şi alte valori – timbre, bilete de
tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie) şi conturile la bănci.
Conturile la bănci pot fi:
- conturi curente, pentru păstrarea sumelor de bani pe care firma le utilizează frecvent
în cadrul ciclului de exploatare, accesul la acestea fiind neîngrădit de bancă, iar
dobânda aferentă fiind nesemnificativă;
- acreditive, adică sume defalcate în conturi speciale, destinate efectuării plăţilor către
anumiţi furnizori;
- valorile de încasat sunt cecuri, efecte depuse la bancă spre a fi transformate în bani.
Pentru a înlesni identificarea unei structuri de activ circulant se poate verifica
modul în care ea ar putea fi plasată într-unul din sectoarele cercului din figura nr. 3.
Fig. nr. 3
STOCURI
BANI SAU
ECHIVALENTE
CREANŢE
Săgeţile reprezentate arată sensul transformării diferitelor categorii de active

circulante. Cercul sugerează rotaţia activelor circulante, mişcarea, transformarea
acestora.
Elementele pasivului sunt separate în datorii şi capitaluri proprii.
12
Pasivul cuprinde:9
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale
TOTAL
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN
AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale
TOTAL
I. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Alte provizioane
TOTAL PROVIZIOANE
H. VENITURI ÎN AVANS10
I. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
- capital subscris nevărsat
- capital subscris vărsat
- patrimoniul regiei
II. PRIME DE CAPITAL
III.REZERVE DIN REEVALUARE
IV.REZERVE
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru acţiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve
V. REZULTATUL REPORTAT
VI.REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII
Patrimoniul public
9
structurile propriu-zise de pasiv sunt datoriile şi capitalul propriu.
10
structura este asimilată pasivului, fiind privită ca o obligaţie faţă de perioadele viitoare, în aceeaşi
manieră în care cheltuielile în avans sunt asimilate unor creanţe
13
TOTAL CAPITALURI
Datoriile (obligaţiile, capitalul străin) reprezintă fie surse atrase, fie surse
împrumutate. Demarcaţia se face în funcţie de modul de dobândire a acestor surse, de
provenienţa lor:
• sursele atrase sunt datorii decurgând din relaţiile cu partenerii firmei, atunci când
apar decalaje între momentul cumpărării sau primirii unei prestaţii şi momentul
efectuării plăţii contravalorii sale;
• sursele împrumutate sunt datorii provenind în principal din emisiunea de obligaţiuni
ori din contractarea unor credite bancare şi împrumuturi.
Datoriile sunt prezentate după criteriul exigibilităţii. Exigibilitatea reprezintă
capacitatea unei datorii de a deveni scadentă.
O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când:
- se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;
sau
- este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Vor fi prezentate mai întâi datoriile pe termen scurt, apoi cele pe termen lung,
prezentându-se în final capitalurile proprii.
În bilanţ se prezintă separat datoriile scadente în mai puţin de un an şi datoriile
scadente în mai mult de un an, deci după criteriul exigibilităţii, cele două grupări
cuprinzând însă aceleaşi categorii de obligaţii.
Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni sunt sumele datorate persoanelor
care deţin obligaţiunile emise de firmă, care le atestă calitatea de creditori.
Sumele datorate instituţiilor de credit sunt credite pe termen scurt sau lung
contractate cu societăţi bancare.
Atât împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, cât şi creditele bancare sunt
datorii purtătoare de dobândă.
Avansurile încasate în contul comenzilor desemnează sumele încasate de la
clienţi pentru care firma datorează o contraprestaţie.
Datoriile comerciale sunt sumele datorate furnizorilor pentru materiile prime,
materialele, mărfurile cumpărate, serviciile prestate, lucrările efectuate de aceştia,
sumele datorate furnizorilor de imobilizări, sumele datorate pentru bunurile, serviciile,
lucrările recepţionate şi pentru care nu s-au primit încă de la furnizori facturile.
Efectele de comerţ de plătit sunt cambii în care firma figurează în postură de
tras, deci obligat la plată, în baza relaţiilor sale anterioare cu partenerii.
Societatea mai poate avea datorii faţă de salariaţi, de bugetul de stat – impozite,
taxe, datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale, acţionari, diverşi creditori etc.
Sunt asimilate mai curând datoriilor provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, ce
reprezintă rezerve constituite indirect, pe seama cheltuielilor, anticipând pierderi
posibile, dar încă nerealizate sau cheltuieli viitoare, dar ale căror dimensiuni nu pot fi
estimate cu precizie.
Capitalurile proprii includ: capitalul social, primele de capital, rezervele din
reevaluare, rezervele, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului.
Capitalul social reprezintă principala sursă proprie de finanţare, cu caracter
stabil şi permanent şi se constituie la înfiinţarea întreprinderii prin aportul în bani sau în
natură al acţionarilor sau asociaţilor. De regulă mărimea capitalului social este stabilită
în statutul societăţii, în raport de volumul de activitate ce se estimează că se va
desfăşura.
14
Capitalul social este divizat în acţiuni sau părţi sociale. Capitalul social se
formează prin subscrierea şi vânzarea de acţiuni viitorilor acţionari. Vânzarea acţiunilor
se face la o valoare de emisiune mai mare sau egală cu valoarea lor nominală. Eventuala
diferenţă se numeşte primă de emisiune. Primele de emisiune reprezintă o parte a
primelor de capital, element distinct în cadrul structurilor de capital propriu.
Capitalul social este evidenţiat făcându-se distincţie între partea de capital pentru
care acţionarii subscriptori şi-au onorat obligaţiile asumate (capital vărsat) şi partea
neeliberată (capital nevărsat).
Primele de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a
obligaţiunilor în acţiuni) reprezintă surse proprii de finanţare neremunerate, rezultate
din:
 emisiunea de acţiuni la preţ mai mare decât valoarea lor nominală (prime de
emisiune);
 diferenţa între valoarea contabilă şi valoarea nominală a acţiunilor în cazul fuziunii a
două sau mai multe firme (prime de fuziune);
 diferenţa între valoarea de înregistrare a aportului în natură şi valoarea nominală a
acţiunilor dobândite în această manieră (prime de aport);
 diferenţa între valoarea obligaţiunilor şi valoarea acţiunilor cu care acestea au fost
schimbate (prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni).
Rezervele11 din reevaluare sunt creşteri/diminuări de capital propriu semnalate în
momentul constatării unor diferenţe în plus sau în minus la reevaluarea activelor între
valoarea actuală şi valoarea de înregistrare.
Rezervele sunt surse de finanţare constituite prin repartizarea profitului brut sau
net ori prin încorporarea primelor de capital sau rezervelor din reevaluare. Ele se
diferenţiază, în funcţie de actul oficial care reglementează crearea lor (legislaţia, statutul
firmei), în: rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve.
Rezultatul exerciţiului este o sursă proprie de finanţare care se determină prin
compararea contabilă a veniturilor firmei cu cheltuielile aferente. Profitul majorează
averea netă a întreprinzătorului, în timp ce pierderea o diminuează. Cele două tipuri de
rezultat apar în pasiv cu semnul + sau - , după caz.
Rezultatul exerciţiului încheiat şi nerepartizat încă (în cazul profitului) sau
neacoperit încă (în cazul pierderii) apare ca structură distinctă şi poartă denumirea de
rezultat reportat.
Formularele de bilanţ prezintă, inseraţi între elementele de pasiv, şi indicatori
determinaţi în trepte, prin diferenţă, indicatori cu o deosebită importanţă în analiza
economico-financiară a firmei, şi anume:
 active circulante, respectiv datorii curente nete - indicator rezultat din compararea
valorii activelor circulante şi datoriilor curente, ceea ce exprimă lichiditatea firmei,
capacitatea sa de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt; mărimea matematică a
indicatorului coincide cu fondul de rulment (capital permanent minus imobilizări
nete), care arată mărimea surselor pe termen lung ce finanţează activele circulante,
deci poziţia financiară a firmei;
 total active minus datorii curente – indicator ce exprimă capitalul angajat, denumit şi
capital permanent, sursele de finanţare proprii şi străine de care dispune firma pe
mai mult de un an.
11
structura poate fi întâlnită sub denumirea de diferenţe din reevaluare
15
Aplicaţii
I. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Cum definiţi bilanţul contabil ?
2. Care sunt principalele structuri bilanţiere de activ ?
3. Care sunt principalele structuri bilanţiere de pasiv ?
4. Care sunt criteriile de grupare în bilanţ a activelor ?
5. Cum deosebiţi un activ corporal circulant de unul imobilizat ?
6. Argumentaţi importanţa destinaţiei unui bun în recunoaşterea sa ca activ imobilizat
sau stoc. Exemplificaţi.
7. Ce se înţelege prin lichiditate ?
8. Care sunt criteriile de grupare în bilanţ a datoriilor ?
9. Cum deosebiţi o datorie curentă de o datorie pe termen lung ?
10. Comentaţi similaritatea compoziţiei datoriilor curente / pe termen lung în bilanţ.
11. Enumeraţi elementele de capital propriu.
12. Ce reprezintă capitalul angajat ?
II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :
1. În activ, bunurile sunt grupate şi ordonate având în vedere destinaţia economică şi
gradul de lichiditate.
2. În pasiv, sursele mijloacelor economice sunt grupate şi ordonate având în vedere
sursele de finanţare şi gradul de exigibilitate.
3. Drepturile de creanţă ale unităţii fac parte din pasivul bilanţului.
4. Pasivele de regularizare şi asimilate se referă la cheltuielile efectuate în avans.
5. Activele circulante cuprind acele bunuri a căror perioadă de utilizare este mai mare
de un an, care au o existenţă durabilă şi care nu se consumă la prima utilizare.
III. Bifaţi răspunsul corect:

1. Dintre următoarele elemente, stabiliţi care aparţin activului patrimonial:
a. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
b. Subvenţii pentru investiţii;
c. Mijloace de transport;
d. Furnizori;
e. Asigurări sociale.
16
2. În pasivul bilanţier, elementele patrimoniale sunt grupate în funcţie de următoarele
criterii:
a. Destinaţia bunurilor economice;
b. Gradul de exigibilitate;
c. Sursa de finanţare şi gradul de exigibilitate;
d. Gradul de lichiditate;
e. Sursa de finanţare.
3. Care din următoarele structuri nu fac pare din activ:
a. Mijloacele fixe;
b. Concesiuni;
c. Licenţe;
d. Creanţe;
e. Rezerve.
4. Cheltuielile constatate în avans sunt;
a. Imobilizări necorporale;
b. Imobilizări corporale;
c. Active de regularizare şi asimilate;
d. Pasive de regularizare şi asimilate;
e. Active circulante.
5. Datoriile faţă de furnizori sunt:
a. Datorii financiare;
b. Datorii comerciale;
c. Datorii fiscale;
d. Datorii salariale;
e. Datorii sociale.
6. În categoria creanţelor intră:
a. Cheltuieli înregistrate în avans;
b. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
c. Obligaţii fiscale;
d. Avansuri acordate furnizorilor;
e. Avansuri încasate de la clienţi.
7. Care din urmatoarele structuri nu fac parte din pasiv:
a. Rezerve;
b. Furnizori;
17
c. Brevete;
d. Capital social;
e. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
8. Datoriile reprezintă:
a. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare şi prin
decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează
beneficii economice;
b. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare şi prin
decontarea cărora se aşteaptă să rezulte intrări de resurse care încorporează
c. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi prin
decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează
d. Obligaţiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi de la
care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
întreprindere;
e. Toate variantele de mai sus sunt incorecte.
IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

1. Aranjaţi într-un bilanţ următoarele elemente, punând în
evidenţă echilibrul patrimonial:
- RON-
INDICATORI VALOARE
Autoturisme 50.000
Terenuri 18.000
Cherestea stejar 12.000
Birouri ELA (produse de firmă şi destinate vânzării) 35.000
Furnizori 30.000
Clienţi 15.000
Salarii de plată 10.000
Capital social 50.000
Rezerve 10.000
Impozite 15.000
Profit 5.000
BILANŢ
- RON -
18
ACTIV PASIV
Active imobilizate Datorii curente
Datorii pe termen lung
Active circulante Capital propriu
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
2. Pe baza rezultatelor problemei precedente, calculaţi fondul

de rulment şi capitalul angajat.
3. Explicaţi ce efecte ar avea asupra datelor de la aceeaşi
problemă operaţiuni ca:
- încasarea prin bancă a sumei de 12.000 RON de la un client pentru o vânzare
anterioară,
- o plată de 300 RON în numerar în favoarea unui furnizor pentru o cumpărare
anterioară,
- plata salariilor12.
4. Completaţi bilanţul societăţii comerciale ALFA S.A. la 31 decembrie 2005, utilizând
informaţiile de mai jos:
Societatea comercială s-a înfiinţat la 1 ianuarie 2005, an în care a înregistrat un profit
de 12.000 RON.
a) În anul 2006 rezultatul exerciţiului a fost zero;
12
cum ştim care este suma salariilor de plată?
19
b) Profitul exerciţiului înregistrat în anul 2005 a fost repartizat astfel: 5% rezerve, 10%
dividende, diferenţa reportându-se în anul 2006;
c) Valoarea datoriilor faţă de furnizori este de doua ori mai mica decât valoarea
mărfurilor şi a creanţelor faţă de clienţi;
d) Totalul capitalurilor proprii este de 40.800 RON.
ALFA S.A.
BILANŢ
Încheiat la 31.XII.2005
- RON -
ACTIV PASIV
Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social ?
Mijloace fixe 21.000 Rezerve ?
Materii prime 3.200 Rezultat reportat ?
Marfuri 7.500 Imprumuturi si datorii asim. ?
Clienti ? Furnizori ?
Disponibil 18.300 Alte datorii (dividende) ?
TOTAL ACTIV ? TOTAL PASIV 64.500
1.2. Structurile contului de profit şi pierdere
Într-o primă variantă, formularul este destinat prezentării comparative a

veniturilor şi cheltuielilor firmei, clasificate după natură, separând activitatea de
exploatare, cea financiară şi elementele extraordinare, precum şi calculul rezultatului.
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

CHELTUIELI VENITURI
1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare
2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare
3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare
4. Impozit pe profit
5. Rezultatul exerciţiului
Profit
Pierdere
Situaţia poate conţine aceleaşi elemente, dar dispuse în formă-listă.
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE cuprinde

1. Cifra de afaceri netă
Producţia vândută
Venituri din vânzarea mărfurilor
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
20
2. Variaţia stocurilor
3. Producţia imobilizată
4. Alte venituri din exploatare
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale
b) Alte cheltuieli din afară ( cu energia şi apa)
Cheltuieli privind mărfurile
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială
7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale
a.1) Cheltuieli
a.2) Venituri
b) Ajustarea valorii activelor circulante
b.1) Cheltuieli
b.2) Venituri
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
Cheltuieli
Venituri
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
- Profit
- Pierdere
9. Venituri din interese de participare
- din care, în cadrul grupului
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate
11. Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare
VENITURI FINANCIARE –TOTAL
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante
Cheltuieli
Venituri
13. Cheltuieli privind dobânzile
Alte cheltuieli financiare
CHELTUIELI FINANCIARE –TOTAL
REZULTATUL FINANCIAR
- Profit
- Pierdere
14. REZULTATUL CURENT
- Profit
- Pierdere
21
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR
- Profit
- Pierdere
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
REZULTATUL BRUT
- Profit
- Pierdere
18. IMPOZITUL PE PROFIT
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus
20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
- Profit
- Pierdere
21. Rezultatul pe acţiune
- de bază
- diluat
Cheltuielile şi veniturile din exploatare sunt cele ocazionate sau generate de

activitatea curentă, principală, de producţie şi vânzare de bunuri, efectuare de lucrări sau
prestare de servicii, ori comercializare de mărfuri.
Exemple de cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind consumul de materii
prime şi materiale consumabile, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu salariile
personalului, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor.
Exemple de venituri din exploatare: venituri din vânzarea de produse finite,
venituri din lucrări executate şi servicii prestate, venituri din vânzarea mărfurilor.
Cheltuielile şi veniturile financiare sunt cele ocazionate sau generate de activităţi
sau operaţiuni cu caracter financiar-bancar şi valutar.
Exemple de cheltuieli financiare: cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli privind
titlurile de plasament cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, sconturile
acordate clienţilor.
Exemple de venituri financiare: venituri din dobânzi, dividende din participaţii,
sconturi obţinute de la furnizori.
Cheltuielile şi veniturile cu caracter extraordinar sunt cele ocazionate sau
generate de operaţiuni nelegate nemijlocit de obiectul de activitate curentă, principală.
Ele au un caracter accidental, întâmplător. În această categorie intră de exemplu
cheltuielile şi eventualele venituri ocazionate de calamităţi.
În funcţie de destinaţie, cheltuielile şi veniturile se diferenţiază pe funcţiile
întreprinderii: producţie, desfacere, administraţie şi financiară.
Un astfel de model este exemplificat mai jos:
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE
1. CIFRA DE AFACERI
2. COSTUL DE PRODUCŢIE AL BUNURILOR VÂNDUTE
2.1. Materii prime
22
2.2. Energie şi combustibil
2.3. Salarii
2.4. Reparaţii şi întreţinere
2.5. Piese de schimb
2.6. Ambalaje
2.7. Achiziţii diverse
3. MARJA BRUTĂ (1-2)
4. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
4.1. Cheltuieli de distribuţie
4.2. Cheltuieli generale de administraţie
4.3. Amortizări şi provizioane pentru deprecieri
5. PROFITUL DIN EXPLOATARE (3-4)
6. ALTE VENITURI ŞI CHELTUIELI
6.1. Dividende şi dobânzi încasate
6.2. Cheltuieli financiare
6.3. Impozite
7. REZULTATUL CURENT (5+/-6)
8. VENITURI ŞI CHELTUIELI EXTRAORDINARE
9. IMPOZIT PE PROFIT PRIVIND REZULTATUL EXTRAORDINAR
10. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ
11. NUMĂR DE ACŢIUNI
12. DIVIDENDUL PE ACŢIUNE
Aplicaţii
1. Care sunt principalele categorii de venituri şi cheltuieli ?
2. Ce reprezintă cheltuielile ? Dar veniturile ?
3. Cum recunoaştem cheltuielile extraordinare ?
4. Ce sunt veniturile financiare ?
5. Termenul de rezultat coincide cu cel de profit ?

neadevărate ) :
1. După activitatea care le generează, veniturile se împart în :
venituri din exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare.
23
2. După destinaţia lor, cheltuielile efectuate de întreprindere se
grupează în : cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare.
3. Veniturile din dobanzi sunt considerate venituri
extraordinare.
4. Cheltuielile si veniturile financiare sunt cele ocazionate de
activitatea curenta.
5. Rezultatul net al exercitiului cuprinde si impozitul pe profit.
6. Rezultatul financiar rezulta din diferenta dintre veniturile
financiare si cheltuielile financiare.

1. Cheltuielile cu salariile personalului sunt:
a. Cheltuieli financiare;
b. Cheltuieli din exploatare;
c. Cheltuieli extraordinare;
d. Cheltuieli reprezentative;
e. Venituri.
2. În categoria cheltuielilor de exploatare nu intră:
a. Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor;
b. Cheltuieli cu consumul de materii prime;
c. Cheltuieli cu dobânzile bancare;
d. Cheltuieli cu consumul de materiale consumabile;
e. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi.
3. Informaţiile privind performanţele întreprinderii sunt
furnizate:
a. Prin balanţa conturilor;
b. Exclusiv prin contul de profit şi pierdere;
c. În principal prin contul de profit şi pierdere;
d. Exclusiv prin bilanţ;
e. Prin situaţia fluxurilor de trezorerie.

1. Construiţi contul de profit şi pierdere pentru o entitate patrimonială dacă în cursul
perioadei s-au înregistrat următorii indicatori:
24
- RON -
INDICATORI VALOARE
Consumuri de materii prime 130
Vânzări de produse finite 450
Salarii 200
Vânzări de mărfuri 120
Venituri din servicii prestate 170
Rechizite, imprimate consumate 10
Costul mărfurilor vândute 90
Chirie pentru sediul firmei 80
Sconturi acordate clienţilor 20
Consum de energie electrică 100
Dobândă la creditul pe termen lung 50
Dobândă la contul curent 30
Cota de impozit pe profit este de 16 %.
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

- RON -
CHELTUIELI VENITURI
Cheltuieli de exploatare Venituri din exploatare
Cheltuieli financiare Venituri financiare
Cheltuieli extraordinare Venituri extraordinare
Impozit pe profit
_________________________________ _________________________________
Total Total
_________________________________
Profit net
2. Se dau următoarele elemente ale societăţii comerciale

ALFA S.A.:
- cheltuieli cu materiile prime 300 RON
- cheltuieli privind mărfurile 16 RON
- cheltuieli privind diferenţele de curs valutar 50 RON
- venituri din vânzarea produselor finite 600 RON
- cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 40 RON
- cheltuieli înregistrate în avans 550 RON
- venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 300 RON
25
- cheltuieli cu materialele consumabile 45 RON
- venituri din prestări de servicii 100 RON
- pierderi din creanţe 10 RON
- cheltuieli cu salariile 210 RON
- variaţia stocurilor 370 RON
- cheltuieli privind cedarea activelor imobilizate 210 RON
- venituri din diferenţe de curs valutar 60 RON
- cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 25 RON
- subvenţii pentru investiţii virate la venituri 15 RON
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 23 RON
- venituri din vânzarea mărfurilor 300 RON
- cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 83 RON
- venituri din producţia de imobilizări corporale 53 RON
- cheltuieli privind sconturile acordate 8 RON
- venituri din participaţii 27 RON
- venituri din cedarea activelor imobilizate 210 RON
- cheltuieli cu impozitul pe salarii 34 RON
- cheltuieli privind dobânzile 87 RON
- venituri din sconturi obţinute 10 RON
- venituri din exproprierea unui teren pentru cauză de utilitate publică 130 RON
Alegeţi elementele corespunzătoare şi întocmiţi contul de profit şi pierdere după
modelul următor:
CONT DE PROFIT SI PIERDERE
-RON-
1. Venituri din exploatare
2. Cheltuieli din exploatare
3. Rezultatul din exploatare ( 1-2)
4. Venituri financiare
5. Cheltuieli financiare
6. Rezultatul financiar (4-5)
7. Rezultatul curent (3+6)
8. Venituri extraordinare
26
9. Cheltuieli extraordinare
10. Rezultatul extraordinar (5-6)
11. Rezultatul înainte de impozitare (7+10)
12. Impozitul pe profit (16%)
13. Rezultatul exerciţiului (11-12)
1.3. Fluxurile de trezorerie
Pentru a recunoaşte o cheltuială esenţial este momentul consumului, iar pentru a

recunoaşte un venit este important momentul vânzării. Nu înseamnă însă că încasările şi
plăţile nu sunt interesante pentru gestiunea şi analiza activităţii firmei. Informaţiile cu
privire la încasări şi plăţi sunt sintetizate în situaţia fluxurilor de trezorerie.
Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde:
Metoda directă
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:
- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
- încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte
venituri;
- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi
identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active
necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasarile de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi
echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor întreprinderi;
- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate
către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
- plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra
acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
27
- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o
operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
Metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
- rezultat net;
- modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
- ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de
investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
Aplicaţii
1. Ce relaţii pot exista între plăţi şi cheltuieli ?
2. Ce elemente cuprinde activitatea de exploatare ?
3. Ce reprezintă trezoreria şi care este structura ei ?
4. În ce constă activitatea de investiţii ?
5. Ce reprezintă activitatea de finanţare ?
6. Ce relaţii pot exista între încasări şi venituri ?
7. De ce nivelul cheltuielilor într-o anumită perioadă nu coincide cu plăţile acelei
perioade ?
8. Ce fluxuri de trezorerie privesc operaţiunile de investire – dezinvestire ?
9. Cum stabilim profitul net ?

neadevărate ) :
1. Fluxurile de numerar reprezintă intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale
acestuia.
2. Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.
3. Activitatea de exploatare constă în achiziţionarea şi înstrăinarea de active pe termen
lung.
28
4. Titlurile de participare reprezintă o componentă a trezoreriei.

1. Soldul creditor al contului „Conturi curente la bănci” reflectă:
a. Credite de trezorerie acordate de bănci;
b. Incasarea unor dobânzi;
c. Plata unor dobânzi;
d. Valoarea acreditivelor;
e. Nici o variantă nu este corectă.
2. Situaţia fluxurilor de trezorerie este detaliată pe următoarele tipuri de activităţi:
a. Activitatea de exploatare;
b. Activitatea de investiţii;
c. Activitatea economică;
d. Activitatea de finanţare;
e. a + b + d.
3. În practica internaţională s-au delimitat următoarele metode de întocmire şi
prezentare a situaţiei fluxurilor de trezorerie :
a. metoda directă;
b. metoda indirectă;
c. metoda direct-costing;
d. metoda standard;
e. nici una de mai sus.
1. Se cunosc următoarele date privind societatea MONA:
BILANŢ
- RON -
INDICATORI 2005 2006 VARIAŢIE
A. Active imobilizate
- Terenuri 20.000 30.000 + 10.000
- Construcţii 90.000 170.000 + 80.000
- Utilaje, instalaţii 220.000 250.000 + 30.000
- Amortizare cumulată (50.000) (60.000) (+10.000)
B. Active circulante
- Stocuri 40.000 10.000 -30.000
- Clienţi 20.000 30.000 +10.000
- Conturi la bănci 40.000 80.000 +40.000
C. Cheltuieli în avans - - -
29
D. Datorii curente
- Furnizori 30.000 150.000 +120.000
E. Active circulante/Datorii curente nete 70.000 -30.000 -100.000
F. Total activ – datorii curente 350000 360.000 +10.000
G. Datorii pe termen lung
- Credite bancare pe termen lung 80.000 115.000 +35.000
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - - -
I. Venituri în avans - - -
J. Capital şi rezerve
- Capital social 200.000 150.000 -50.000
- Rezerve 50.000 50.000 -
- Rezultatul exerciţiului 20.000 45.000 +25.000
Din contul de profit şi pierdere al societăţii extragem:

- RON -
Cifra de afaceri 290.000
Cheltuieli de exploatare (nu şi cu amortizarea) -283.000
Amortizarea -1.000
Profit brut 6.000
Impozit pe profit -1.500
Profit net 4.500
În cursul perioadei s-au cumpărat terenuri în valoare de 10.000 RON şi alte

imobilizări corporale în valoare de 110.000 RON, pentru care s-a efectuat plata în
acelaşi interval.
Diminuarea capitalului social reprezintă asociaţi retraşi, cărora li s-a restituit
partea de capital, de 50.000 RON.
S-au plătit dividende în sumă de 20.000 RON.
Se cere: completaţi situaţia fluxurilor de trezorerie în ambele metode.
a) Metoda directă:
SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
- RON -
Fluxuri din exploatare
+ venituri încasabile
- creştere clienţi
=
- cheltuieli plătibile
- variaţie furnizori
- scădere stocuri
+ impozit pe profit _________________
=
30
Total =
Fluxuri din investiţii
- plăţi terenuri
- plăţi mijloace fixe
Total =
Fluxuri din finanţare
+ credite pe termen lung
- plăţi acţionari retraşi
- plăţi dividende
Total =
Încasări nete ale exerciţiului =
Cash la începutul perioadei
Cash la sfârşitul perioadei
b) Metoda indirectă:
SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
- RON -
Fluxuri din exploatare
+ profit brut
+ scădere stocuri
- creştere clienţi
+ creştere furnizori
+ amortizare
- impozit pe profit _________________
Total =
Fluxuri din investiţii
- plăţi terenuri
- plăţi mijloace fixe
Total
Fluxuri din finanţare
+ credite pe termen lung
- plăţi acţionari retraşi
- plăţi dividende
Total
Încasări nete ale exerciţiului
Cash la începutul perioadei
Cash la sfârşitul perioadei
31
1.4. Tipuri de modificări ale patrimoniului
Se poate face o clasificare a operaţiilor economico-financiare în funcţie de
modificările pe care le produc asupra patrimoniului.
Să luăm în calcul o societate comercială a cărei situaţie se prezintă în bilanţul
iniţial astfel:
BILANŢ INIŢIAL
-RON-
ACTIV PASIV
1. Mijloace fixe 180.000 1. Capital social vărsat 300.000
2. Materiale 20.000 2. Rezerve 40.000
3. Mărfuri 110.000 3. Profit 5.000
4. Clienţi 40.000 4. Furnizori 85.000
5. Conturi la bănci 65.000 5. Personal 60.000
6. Casa în lei 105.000 6. Decontări cu bug. stat. 30.000
TOTAL ACTIV 520.000 TOTAL PASIV 520.000
În acest moment egalitatea bilanţieră ACTIV = PASIV se realizează pentru

suma de 520.000 RON.
Să presupunem că se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, conform facturii
fiscale nr.32127 / 12.06.2005, în valoare de 10.000 RON, plata urmând să se efectueze
în termen de 7 zile de la cumpărare.
Această operaţiune va afecta, pe de-o parte, activul, în sensul creşterii, valoarea
mărfurilor devenind 120.000 RON în loc de 110.000 RON. Pe de altă parte, pasivul va
creşte şi el, deoarece se majorează concomitent datoriile faţă de furnizori, cu aceeaşi
sumă, deci de la 85.000 RON la 95.000 RON.
Acum egalitatea bilanţieră se va realiza pentru suma de 520.000 RON + 10.000
RON, deci 530.000 RON.
Operaţiunea a produs o creştere de volum, atât asupra activului, cât şi asupra
pasivului, influenţând şi structura acestora.
Să observăm şi prin bilanţ aceste modificări:
BILANŢ 1
-RON-
ACTIV PASIV
3. Mărfuri 110.000 3. Profit 5.000
+ 10.000 = 120.000 4. Furnizori 85.000
4. Clienţi 40.000 + 10.000 = 95.000
6. Casa în lei 105.000 6. Decontări cu bug. stat. 30.000
+ 10.000 = 530.000 + 10.000 = 530.000
32
Ţinând cont de urmările acestei operaţii, putem să o reprezentăm matematic sub
forma: A + X = P + X
Să considerăm că firma plăteşte, pe 12.06.2005, conform statului de salarii,
chenzina a doua, în sumă de 60.000 RON.
Această operaţiune modifică şi ea volumul şi structura activului, pe de-o parte, şi
pasivului, pe de altă parte. Astfel, în activ scade valoarea numerarului din casierie, de la
105.000 RON la 45.000 RON. În pasiv scad datoriile faţă de salariaţi, care se anulează,
se lichidează.
Să reprezentăm bilanţul după această operaţie:
BILANŢ 2
-RON-
ACTIV PASIV
3. Mărfuri 120.000 3. Profit 5.000
4. Clienţi 40.000 4. Furnizori 95.000
6. Casa în lei 105.000 - 60.000 = -
- 60.000 = 45.000 6. Decontări cu bug. stat. 30.000
- 60.000 = 470.000 - 60.000 = 470.000
Observăm diminuarea activului total şi pasivului total cu aceeaşi sumă, precum

şi schimbarea structurii patrimoniale.
O astfel de operaţie poate fi simbolizată matematic sub forma: A - X = P - X
Să înregistrăm o altă operaţiune, şi anume încasarea în sumă de 2.000 RON, de
la S.C. MIRA, conform chitanţei nr. 46412/14.06.2005, reprezentând contravaloarea
produselor finite vândute anterior acestei firme, conform facturii nr. 74526/24.04.2005.
Operaţiunea induce pe de-o parte diminuarea creanţelor faţă de clienţi, deci o
scădere a activului, pe de altă parte o creştere a disponibilităţilor în numerar, deci o
creştere a activului.
După această operaţiune, bilanţul se prezintă astfel:
BILANŢ 3
-RON-
Suma celor două modificări fiind aceeaşi, totalul activului nu se schimbă, activul
suferind numai modificări de structură. Pasivul nu este deloc afectat de o astfel de
operaţiune.
33
Operaţiunea poate fi scrisă matematic sub forma: A + X - X = P
Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea cu 10% a capitalului social
al firmei, prin emisiunea de noi acţiuni, finanţate din rezerve, acţiuni care vor fi atribuite
gratuit vechilor acţionari, proporţional cu numărul de acţiuni deţinute anterior.
Încorporarea rezervelor la capitalul social atrage diminuarea rezervelor cu
30.000 RON şi creşterea concomitentă, cu aceeaşi sumă, a capitalului social.
BILANŢ 4
-RON-
ACTIV PASIV
2. Materiale 20.000 + 30.000 = 330.000
3. Mărfuri 120.000 2. Rezerve 40.000
4. Clienţi 38.000 - 30.000 = 10.000
5. Conturi la bănci 65.000 3. Profit 5.000
6. Casa în lei 47.000 4. Furnizori 95.000
5. Personal -
6. Decontări cu bug. stat. 30.000
+ 30.000 – 30.000 = 470.000
Ambele modificări survin în pasiv, asupra structurii acestuia, în timp ce activul

nu este deloc influenţat, aşa cum se vede în bilanţ.
Operaţiunea poate fi scrisă matematic sub forma: A = P + X - X
Pe baza celor prezentate mai sus putem trage concluzia că indiferent ce
operaţiune economico-financiară am înregistra, vom constata că în urma sa egalitatea
bilanţieră se reface, eventual pentru a altă valoare decât cea iniţială.
Primele două tipuri de operaţii produc modificări de volum (şi implicit de
structură):
(1) A + X = P + X;
(2) A – X = P – X.
Celelalte două tipuri de operaţii produc numai modificări de structură:
(3) A + X – X = P;
(4) A = P + X – X.
S-au prezentat cele patru variante de operaţiuni simple, care afectează doar câte
două elemente patrimoniale. În realitate, operaţiunile economico-financiare pot fi
complexe, afectând mai multe elemente; chiar şi astfel de operaţii pot fi însă reduse şi
asimilate la categoriile simple prezentate.
Indiferent care ar fi natura operaţiunii, în urma sa egalitatea bilanţieră se va
reface.
Dacă în studierea tipologiei operaţiunilor economice se porneşte de la ecuaţia
A = C + D sau A – D = C, se vor observa combinaţii13 ca:
- creşterea şi micşorarea activului, A + X – X = C + D;
- creşterea şi micşorarea unor datorii, A = C + (D + X – X);
- creşterea şi micşorarea situaţiei nete, A = (C + X – X) + D;
- creşterea de active şi datorii, A + X = C + (D + X);
13
vezi Ristea M., Dumitru C.G. – “Bazele contabilităţii”, Editura ASE, Bucureşti, 2001, pag. 36, 37.
34
- micşorarea activelor şi datoriilor, A - X = C + (D - X);
- creşterea activelor şi situaţiei nete, A + X = (C + X) + D;
- scăderea activelor şi situaţiei nete, A - X = (C - X) + D;
- creşterea situaţiei nete şi scăderea datoriilor, A =(C +X) + (D -X);
- scăderea situaţiei nete şi creşterea datoriilor, A =(C -X) + (D +X).
Aplicaţii
I. Răspundeţi la urmatoarele întrebări:

1. Ce exemple de operaţii economice şi financiare care au
loc în activitatea desfăşurată de unităţile patrimoniale şi care produc modificări în
bilanţ puteţi da?
2. Câte tipuri de modificări în activul şi pasivul bilanţier
cunoaşteţi?

neadevărate ) :
1. Plata unei datorii faţă de bugetul statului produce în bilanţ o modificare
de tipul A + x = P + x.
2. Încasarea unui client prin contul de la bancă este o modificare de tipul A
+ x – x = P.
3. Achiziţionarea unor materii prime de la furnizori produce în bilanţ o
modificare de tipul A = P + x – x.
4. Plata furnizorului de mai sus, utilizând un credit bancar pe termen scurt
este o modificare de tipul A – x = P – x.
5. Încasarea unor sume de la debitori diverşi produce în bilanţ o modificare
de tipul A + = P + x.

1. Încasarea unei creanţe de la clienţi produce în bilanţ o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A – x = P - x;
c. A + x – x = P;
35
d. A = P + x - x;
e. A = P.
2. Achitarea unei datorii faţă de furnizori din disponibilul bancar produce în bilanţ o
modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A – x = P - x;
c. A + x – x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P -x.
3. Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve produce în bilanţ o
modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A – x = P - x;
c. A + x – x = P;
d. A = P + x - x;
e. A + = P.
4. Achiziţionarea unui mijloc de transport produce în bilanţ o modificare de tipul:

a. A + x = P + x;
b. A – x = P - x;
c. A + x – x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P.
5. Depunerea numerarului în bancă produce în bilanţ o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A – x = P - x;
c. A + x – x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P.
6. Achitarea unei obligaţii faţă de furnizori prin contractarea unui credit bancar produce
în bilanţ o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A – x = P - x;
c. A + x – x = P;
36
d. A = P + x - x;
e. A - x = P.
7. Plata avansului chenzinal produce în bilanţ o modificare de tipul:
f. A + x = P + x;
g. A – x = P - x;
h. A + x – x = P;
i. A = P + x - x;
j. A = P – x.
8. Care din următoarele operaţii economico-financiare determină o modificare
patrimonială de tipul A = P + x - x:
a. Plata în numerar a salariilor;
b. Ridicarea de numerar de la bancă;
c. Plata furnizorului prin efect comercial;
d. Achiziţia de materiale pe credit comercial;
e. Plata TVA la bugetul de stat prin virament.
9. Care din următoarele operaţii economico-financiare determină o modificare
patrimonială de tipul A + x – x = P:
a. Cumpărarea de materii de la furnizori pe credit comercial;
b. Consum de materii prime;
c. Vânzarea de produse finite către clienţi pe credit comercial;
d. Plata impozitului pe profit prin contul din bancă;
e. Încorporarea rezervelor legale în capitalul social.

1. Identificaţi conform modelului dat modificările pe care le-ar induce asupra unei
entităţi patrimoniale operaţiunile următoare:
a. Se ridică de la bancă 300 RON.
b. Se achită în numerar factura de la SC MINA SRL, în sumă de
400 RON.
c. Se plătesc salariile datorate personalului, în sumă de 2.400
RON, în numerar.
d. Se vând mărfuri la preţul de 600 RON, costul lor de achiziţie
fiind de 500 RON.
e. Se cumpără scaune, 10 bucăţi, cu preţul unitar de 40 RON.
37
f.Se încasează cu ordin de plată suma de 1.700 RON de la SC MARA SA pentru o
vânzare anterioară.
g. Se încasează 30 RON în numerar de la un debitor.
h. Se încasează de la clienţi 1.300 RON în numerar.
i. Se depun la bancă 1.400 RON.
Nr Natura operaţiunii Activ Pasiv Cheltuieli Venituri Tipul
operaţ.
a. Ridicare numerar (+) creşte A+x-x = P
numerarul,
(-) scade
disponibilul
la bancă
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
2. a) Pornind de la elementele patrimoniale de mai jos, să se întocmească bilanţul

contabil (iniţial) sub formă tabelară:
- materii prime 100 RON
38
- utilaje 1.000 RON
- capital social 1.300 RON
- mărfuri 800 RON
- cont curent la bancă 400 RON
- rezultatul exerciţiului (profit) 100 RON
- clienţi 150 RON
- rezerve 200 RON
- furnizori 400 RON
- debitori diverşi 50 RON
- datorii faţă de bugetul statului 150 RON
- credite bancare pe termen scurt 350 RON
b) Să se precizeze ce tipuri de modificări intervin în activul şi pasivul bilanţului în urma
operaţiunilor economico-financiare de mai jos:
1. Se achiziţionează materii prime de la furnizori în valoare de 200
RON;
2. Se achită datoria faţă de furnizori utilizând un credit bancar pe
termen scurt;
3. Se încasează de la un client suma de 100 RON conform
extrasului de cont al băncii;
4. Se plateşte o datorie faţă de bugetul statului în sumă de 100
RON;
5. Se încasează prin contul bancar 50 RON de la debitori diverşi;
6. Se majorează capitalul cu 100 RON prin încorporarea de rezerve.
c) Să se întocmească un bilanţ final după cele şase operaţii prezentate la punctul b).
CAPITOLUL 2 EVALUAREA ÎN CONTABILITATE
Evaluarea (cuantificarea, măsurarea valorii) reprezintă un procedeu al metodei

contabilităţii. Contabilitatea se bazează pe cuantificarea, în formă bănească, a
impactului operaţiilor economice asupra unor entităţi economice distincte.
Evaluarea, exprimarea bănească, constă în înregistrarea valorii tuturor
operaţiilor economico-financiare folosind o anumită monedă ca numitor comun al
tuturor operaţiilor economico-financiare. Astfel, moneda respectivă devine singurul
etalon prin care se asigură producerea de date financiare comparabile. Merită menţionat
faptul că fenomenele economice, spre deosebire de cele fizice, chimice, naturale, sunt
39
mult mai greu de măsurat, atât timp cât însuşi etalonul utilizat (moneda) îşi schimbă
propria valoare de la o zi la alta.
Contabilitatea, care mulţi ani a ignorat efectele scurgerii timpului, şi în special
efectele inflaţiei, asupra datelor prezentate în situaţiile financiare, a constituit o sursă de
date inexacte, de informaţii viciate. Azi beneficiem de reglementări moderne, care
permit o mai corectă informare a utilizatorilor contabilităţii financiare.
2.1. Categorii de valoare
Din Standardele Internaţionale de Contabilitate se pot extrage mai multe

categorii de valoare:
- costul – este suma de numerar sau echivalent de numerar plătit, sau valoarea justă
calculată pentru achiziţionarea unui activ, la momentul achiziţiei sale sau producţiei,
- costul stocurilor - cuprinde toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în
prezent;
- valoarea realizabilă netă – este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru
finalizarea bunului şi costurile necesare vânzării;
- costurile de achiziţie – cuprind preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe
nedeductibile, costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct
achiziţiei de bunuri şi servicii;
- costurile de prelucrare – cuprind costurile directe aferente unităţilor produse, (de
exemplu manopera directă) şi regia de producţie alocată sistematic asupra acestora;
- valoarea justă – este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o
datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în
care preţul este determinat obiectiv;
- valoarea de piaţă – este suma care poate fi obţinută din vânzarea sau se plăteşte la
achiziţia unui instrument financiar pe o piaţă activă;
- valoarea recuperabilă – este maximul dintre preţul net de vânzare al unui activ şi
valoarea lui de utilizare;
- valoarea de utilizare – este valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar
estimate, ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din
vânzarea lui la sfârşitul perioadei sale de viaţă utilă;
- preţul net de vânzare – este valoarea ce se poate obţine din vânzarea unui activ de
bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul
este determinat obiectiv;
- valoarea contabilă – este valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ, după
scăderea oricărei deprecieri (amortizare) acumulate şi, în plus, a oricăror pierderi
acumulate din deprecieri;
- valoarea depreciabilă (amortizabilă) – este costul unui activ sau oricare altă valoare
substituită acestuia în situaţiile financiare, mai puţin valoarea lui reziduală;
- valoarea actualizată (decontabilă) – este o estimare corectă a valorii actualizate a
viitoarelor fluxuri nete de numerar în desfăşurarea normală a activităţii;
- valoarea reziduală – este valoarea netă pe care o întreprindere se aşteaptă să o obţină
pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după scăderea costurilor
preconizate de cedare;
- valoarea reevaluată a unui activ – este valoarea justă a unui activ la data reevaluării,
mai puţin amortizarea ulterioară cumulată.
40
Aplicaţii
1. Ce reprezintă valoarea relizabilă netă?
2. Ce este valoarea justă?
3. Care sunt categoriile de valori utilizate de Standardele Internaţionale de
Contabilitate?
4. Ce reprezintă valoarea de înregistrare sau contabilă?
III. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe

cele neadevărate ) :
1. Valoarea reziduală este valoarea netă pe care o întreprindere se aşteaptă să o obţină
pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după scăderea costurilor
preconizate de cedare.
2. Valoarea reevaluată este valoarea realizabilă netă.
3. Evaluarea are în vedere atribuirea unei valori monetare unei operaţii economice.
IV. Bifaţi răspunsul corect:

1. Valoarea reevaluată a unui activ reprezintă:
a. Valoarea reală a activului la dat reevaluării mai puţin amortizarea ulterioară
cumulată;
b. Valoarea reziduală;
c. Valoarea realizabilă netă;
d. Valoarea actualizată;
e. Maxima dintre preţul net de vânzare şi valoarea sa utilă.
2. Valoarea recuperabilă reprezintă:
a. Valoarea reziduală;
b. Valoarea realizabilă netă;
c. Valoarea actualizată;
d. Maxima dintre preţul net de vânzare şi valoarea sa utilă;
e. Valoarea reală a activului la data reevaluării mai puţin amortizarea
ulterioară cumulată.
3. Valoarea de înregistrare sau contabilă este:
41
a. Valoarea realizabilă netă;
b. Maxima dintre preţul net de vânzare şi valoarea sa utilă;
c. Valoarea reală a activului la data reevaluării mai puţin amortizarea ulterioară
cumulată;
d. Valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ, după scăderea oricărei
deprecieri (amortizare) acumulate şi, în plus, a oricăror pierderi acumulate din
deprecieri;
e. Valoarea reziduală.

1. Un utilaj s-a cumpărat cu 2.400 RON în urmă cu doi ani. Durata sa normală de
utilizare este de 5 ani. Astăzi se poate procura un utilaj nou cu performanţe similare
la preţul de 3.000 RON. Dacă întreprinderea ar vinde în scurt timp utilajul ar obţine
cel mai probabil 1.200 RON. Ce categorii de valoare aţi putea stabili pentru acest
activ ?
2. Stabiliţi costul de achiziţie pentru o instalaţie cumpărată din import cu 2.000 euro la
cursul 1 euro = 4 RON, ştiind că factura pentru transport însumează 700 RON,
taxele vamale au fost 1.300 RON, iar taxele recuperabile (TVA deductibilă) 1.900
RON.
2.2. Reguli privind evaluarea în contabilitate

În practică sunt utilizate diferite baze de evaluare, pornind de la definiţiile
prezentate anterior.
Costul istoric
Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale
numerarului sau la valoarea justă din momentul cumpărării lor.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul
obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu impozitul pe profit), la valoarea ce se
aşteaptă să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge
datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
Costul curent
Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale
numerarului care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi
achiziţionat în prezent.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente
ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.
Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei)
42
Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar care poate fi obţinută în prezent
prin vânzarea normală a activelor.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă
valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului care trebuie plătită
pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.
Valoarea actualizată
Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de
numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar,
care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al
afacerilor.
Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare anuale ale întreprinderii

trebuie să respecte principiile şi regulile contabile :
a) Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă
în mod normal activitatea într-un orizont previzibil de timp (mai mult de 12 luni),
fără a se desfiinţa (lichida), sau a-şi reduce în mod semnificativ activitatea.
b) Principiul permanenţei metodelor. Acesta presupune aplicarea continuă a
aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea elementelor patrimoniale şi rezultatelor, asigurând comparabilitatea în
timp a informaţiilor contabile. Eventualele modificări ale politicilor contabile,
permise de lege sau de un standard contabil, trebuie să fie menţionate în notele
explicative şi trebuie să fie explicate incidenţele modificărilor asupra rezultatelor.
c) Principiul prudenţei. În evaluarea oricărui element se vor lua în considerare numai
profiturile recunoscute la data închiderii exerciţiului financiar. Se va ţine seama de
toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul
exerciţiului încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar şi în situaţia în
care asemenea obligaţii sau pierderi apar între data închiderii exerciţiului şi data
întocmirii bilanţului. Se va ţine seama de toate deprecierile de valoare, fie că
rezultatul exerciţiului este profit sau pierdere.
d) Principiul independenţei exerciţiului. Conform acestui principiu se vor lua în
considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar
pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumei sau a
efectuării plăţii.
e) Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie
să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.
f) Principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi
compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, iar veniturile nu pot fi
compensate cu cheltuielile.
g) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. În vederea
stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat
valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
h) Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Informaţiile prezentate în
situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi
tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
i) Principiul pragului de semnificaţie. Oricare element care are o valoare
semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu
valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau funcţii similare trebuie însumate
nefiind necesară prezentarea lor separată.
43
Aplicaţii
1. Ce reprezintă costul istoric?
2. Ce reprezintă costul curent?
3. Ce presupune principiul intangibilităţii bilanţului?
4. Ce impune prevalenţa economicului asupra juridicului?
5. Principiul necompensării este acelaşi lucru cu principiul pragului de semnificaţie ?
Comentaţi.
6. Explicaţi de ce recunoaşterea unui utilaj achiziţionat în regim de leasing financiar în
bilanţul locatarului este în spiritul principiului prevalenţei realităţii asupra aparenţei?
7. De ce grupăm în bilanţ imobilizările corporale ?
8. Când recunoaştem cheltuielile privind mărfurile ?

neadevărate ) :
1. Principiul independenţei exerciţiului impune ca veniturile şi activele să nu fie
supraevaluate, iar cheltuielile şi pasivele să nu fie subevaluate.
2. Continuitatea activităţii înseamnă exclusiv permanenţa metodelor.
3. Principiul costului istoric constă în folosirea pentru evaluarea activelor şi pasivelor,
de la data intrării în patrimoniu şi până la ieşire, a costului istoric consemnat în
documentele justificative.
4. Costul curent sau de înlocuire reprezintă costul pe care întreprinderea îl acceptă
pentru a dobândi, la nivelul valorii actuale, un bun similar cu cel delimitat ca obiect
al evaluării.

1. Principiul prudenţei presupune:
a. Continuitatea activităţii;
b. Independenţa exerciţiului;
c. Activele şi veniturile să nu fie supraevaluate;
d. Pasivele şi cheltuielile să nu fie subevaluate;
e. c + d.
2. Principiul continuităţii activităţii inseamnă:
44
a. Folosirea monedei ca unitate de cont;
b. Ca întreprinderea să-şi continuie activitatea în mod normal într-un viitor
previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a
activităţii;
c. Permanenţa metodelor;
d. Independenţa exerciţiului;
e. Prudenţa.
3. Principiul prudenţei presupune:
a. Că se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare
exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de
data încasării sau plăţii;
b. Că se ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care
au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat;
c. Că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un orizont de
timp previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără
reducerea semnificativă a acesteia;
d. Continuarea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea
în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi rezultatelor;
e. Că informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea
economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
4. In anul 2005, societatea comercială ABC a achiziţionat 3 autocamioane. Pentru
amortizarea lor s-a utilizat metoda lineară. In anul 2005 societatea a mai achiziţionat 5
autocamioane de acelaşi tip. Directorul societăţii s-a gândit că, din punct de vedere
fiscal, ar fi mult mai avantajoasă amortizarea acestora prin metoda accelerată. Contabilul
sociatăţii nu este de acord însă cu această propunere şi aduce drept argument următorul
principiu contabil:
a. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;
b. Principiul permanenţei metodelor;
c. Principiul costului istoric;
d. Principiul prudenţei;
e. Principiul necompensării.
5. APAPS recomandă lichidarea societăţii PLUS, în care statul este acţionar majoritar. In
caliatate de expert, cum credeţi că ar trebui evaluate activele în următorul bilanţ contabil:
a. Sunt păstrate la costuri istorice;
45
b. În valori de lichidare;
c. Medie între valorile de lichidare şi costuri istorice;
d. Valori de lichidare sau costuri istorice;
e. Nici una dintre variante.
Ce principiu contabil a stat la baza alegerii dumneavoastră?
2.3. Momentele evaluării

Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când este posibil ca
acesta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea
acestora, iar costul său poate fi evaluat în mod credibil.
În conformitate cu prevederile art. 7 si 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli:
La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte astfel:
- bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în
urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi
amplasarea acestora;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de
preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora. Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se
substituie costului de achiziţie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumită cost de
achiziţie;
- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.
Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justă a
activelor primite în schimb.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru
demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la
sfârşitul duratei de viată a acestuia. Aceste costuri se reflectă prin constituirea unui
provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de
profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu
amortizarea.
Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost
iniţial recunoscut. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al
materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi
cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de
fabricaţia acestuia. Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ
în costurile de producţie, cu excepţia anumitor situaţii, descrise în Standardele
Internaţionale de Contabilitate. Costurile îndatorării, respectiv cheltuielile financiare cu
dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct
atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi
capitalizate ca parte din costul acelui activ, în anumite condiţii. Cheltuielile de desfacere
nu se includ în costul de producţie al unui bun.
46
Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la
valoarea actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcţie
de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor
această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de
plată.
La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în
bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă
de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop valoarea de intrare sau contabilă se
compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de
inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor de intrare.
-diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere
şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama
amortizării, în cazul când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un provizion
pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-
se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus
între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate,
aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.
- diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea
de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate
prin constituirea unui provizion, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la
valoarea lor de intrare.
La fiecare dată a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul
de închidere.
- diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la
venituri sau cheltuieli, după caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la
data efectuării tranzacţiei;
- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută
trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării
valorilor respective.
La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evaluează şi
se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv
mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat
pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele
explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
În cazul activelor din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele
financiare, valoarea la ieşire poate fi determinată prin utilizarea oricărei metode
menţionate mai jos:
a) metoda FIFO;
b) metoda LIFO;
c) metoda costului mediu ponderat;
d) altă metodă similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare
stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale
administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active
47
fungibile, trebuie să se prezinte informaţii despre motivul schimbării metodei şi efectele
sale asupra rezultatului exerciţiului.
Valorile atribuite activelor bilanţiere mentionate pot fi prezentate la o altă
valoare decât costul lor istoric, conform uneia dintre următoarele metode:
a) reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu reglementările legale
emise în acest scop, care ţine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi
preţul pieţei;
b) evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie, pentru
elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi
pierdere.
Aplicaţii
1. Ce forme de evaluare cunoaşteţi?
2. Pe ce se întemeiază evaluarea la intrare?
3. Pe ce se întemeiază evaluarea la inventar?
4. În ce constă evaluarea la bilanţ?
5. Ce înseamnă cost de achiziţie?

neadevărate ) :
1. La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se
evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau ieşire.
2. Creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea nominală, egală cu suma de
lichidităţi ce se vor încasa sau plăti în schimbul lor.
3. Evaluarea la intrare se întemeiază pe costul istoric calculat pe baza
documentelor justificative.
4. Evaluarea la inventar se identifică cu evaluarea la bilanţ.

1. Valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport în natură, obţinute cu titlu
gratuit sau prin donaţie se stabileşte în funcţie de :
a. Preţul pieţei, utilitatea bunului pentru întreprindere, starea şi amplasarea sa;
b. Costul de achiziţie;
48
c. Costul de producţie;
d. Valoarea nominală;
2. În costurile de producţie nu se includ :
a. Cheltuielile generate de administraţie;
b. Cheltuieli de desfacere;
c. Cheltuieli financiare;
d. a+b+c;
3. Costul de achiziţie pentru bunurile procurate cu titlu oneros (contra cost) este format
din :
a. Preţ de cumpărare;
b. Cheltuieli de transport - aprovizionare;
c. Taxe nerecuperabile;
d. Alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrare
în gestiune a bunului respectiv;
e. a+b+c+d.

1. Care este valoarea la bilanţ a imobilizărilor corporale, cunoscând soldurile:
- terenuri – 20.000 RON;
- construcţii – 30.000 RON;
- amortizarea construcţiilor – 8.000 RON ?
2. Care este valoarea la bilanţ a mărfurilor, cunoscând soldurile:
- mărfuri – 20.000 RON;
- provizioane pentru deprecierea mărfurilor – 2.000 RON?
3. Se cunosc datele:
DATA EXPLICAŢII INTRĂRI IEŞIRI STOC PREŢ OBSER-
UNITAR VAŢII
01.09.05 Stoc iniţial 20 200 RON/B
05.09.05 Cumpărare 30 50 300 RON/B
10.09.05 Cumpărare 20 70 400 RON/B
12.09.05 Consum 30 40
20.09.05 Cumpărare 20 60 500 RON/B
49
25.09.05 Consum 10 50
29.09.05 Consum 20 30
30.09.05 Cumpărare 10 40 600 RON/B
Stabiliţi valoarea fiecărei ieşiri aplicând pe rând metodele: FIFO, LIFO, CMP
după fiecare intrare şi CMP la finalul perioadei.
Observaţi cum diferă valoarea stocului final.
CAPITOLUL 3 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE
Situaţiile financiare oferă informaţie sintetică despre starea şi mişcarea

patrimoniului, nu şi despre modificările concrete ale fiecărui element patrimonial. Vom
avea nevoie şi de un instrument care să permită urmărirea evoluţiei în detaliu a
patrimoniului. Acest instrument va fi contul.
Contul ar putea fi imaginat ca un film care să consemneze dimensiunile iniţiale
ale unui element patrimonial, creşterile şi descreşterile sale succesive în cursul
perioadei.
3.1. Conţinutul şi formele contului
Contul reprezintă procedeul specific metodei contabilităţii prin care se

înregistrează, se urmăresc şi se controlează valoric, uneori şi cantitativ, existenţa şi
mişcările unui mijloc economic, unei surse economice, unui proces sau unui rezultat pe
o anumită perioadă de timp.
Dacă bilanţul serveşte la determinarea situaţiei tuturor elementelor patrimoniale
la un moment dat, contul reflectă situaţia unui singur element patrimonial, în dinamică.
Fiecare cont are un conţinut economic determinat de elementul patrimonial a
cărui evoluţie o urmăreşte. De exemplu, conturile de mijloace fixe, materiale, mărfuri
sunt conturi de mijloace economice. Conturile de capital social, furnizori, creditori
diverşi sunt conturi de surse economice. Conturile de cheltuieli şi cele de venituri sunt
conturi de procese economice. Conturile de profit şi pierdere şi rezultat reportat sunt
conturi de rezultate economico-financiare.
Contul reprezintă o calculaţie care urmăreşte evoluţia fiecărui element
patrimonial în parte, precum şi a grupelor de elemente cu trăsături comune. Această
calculaţie se bazează pe relaţia
Stare finală = Stare iniţială + Intrări – Ieşiri
Reprezentarea grafică a contului poate fi realizată cu ajutorul literei T, aşa cum

se vede în fig.4:
Fig. 4
D CONTUL “…………” C
partea de debit partea de credit
a contului a contului
50
Elementele contului sunt: titlul, explicaţia operaţiei, debitul şi creditul, soldul
iniţial, rulajele, sumele totale, soldul final.
Titlul contului reflectă simbolul cifric şi denumirea acestuia şi permite
identificarea elemetului patrimonial a cărui evoluţie o urmăreşte, cel pentru care a fost
deschis contul respectiv.
Explicaţia operaţiei economico-financiare poate fi descriptivă, în cazul în are se
descrie pe scurt natura operaţiei şi se indică documentul justificativ, sau contabilă, în
cazul în care se precizează doar contul corespondent (contul în care se evidenţiază
concomitent aceeaşi modificare).14
Din raţiuni practice este util să separăm pe de o parte creşterile, respectiv
intrările, adăugate la existentul iniţial, iar pe de altă parte ieşirile, diminuările
elementului patrimonial respectiv.
Debitul şi creditul reprezintă denumirile convenţionale atribuite părţilor din
stânga, respectiv din dreapta contului, destinate înregistrării existentului şi modificărilor
elementului patrimonial, într-un sens sau altul.
Soldul iniţial al contului reflectă existentul valoric al elementului patrimonial la
începutul perioadei de gestiune, soldul final reflectă existentul valoric al elementului
patrimonial la sfârşitul perioadei de gestiune.
A deschide un cont înseamnă a prelua soldul său iniţial debitor sau creditor din
bilanţ sau a înscrie prima sumă debitoare sau creditoare.
A debita un cont înseamnă a înscrie o sumă în debitul său, iar a credita un cont
înseamnă a înscrie o sumă în creditul său.
Rulajele sau mişcările reprezintă sumele înscrise în cont în partea de debit,
respectiv de credit pe parcursul perioadei de gestiune, reflectând modificările suferite de
elementul patrimonial în cauză, vezi exemplele de mai jos.
Pentru cele trei conturi reprezentate mai jos se observă determinarea rulajelor
prin însumarea operaţiunilor înregistrate în cont.
Figura nr. 5
D CONTUL 211“Terenuri” C
SiD 300.000 (1) 100.000

(2) 150.000 (4) 70.000
(3) 100.000 (5) 30.000
RD 250.000 RC 200.000
TSD 550.000 TSC 200.000
SfD 350.000
Figura nr. 6
D CONTUL 401“Furnizori” C
14
În exemplele oferite în continuare explicaţiile apar sub forma unor cifre în paranteze care desemnează
numărul operaţiei
51
(2) 30.000 SiC 180.000
(4) 20.000 (1) 60.000
(5) 70.000 (3) 90.000
RD 120.000 RC 150.000
TSD 120.000 TSC 330.000
SfC 210.000
Figura nr. 7
D CONTUL 121“Profit şi pierdere” C
(1) 100.000 (2) 80.000

(3) 40.000 (5) 90.000
(4) 60.000
RD 200.000 RC 170.000
TSD 200.000 TSC 170.000
SfD 30.000
Sumele totale debitoare şi creditoare reprezintă totalul sumelor înscrise în

fiecare parte a contului şi se calculează prin însumarea soldurilor (în partea în care apar)
şi rulajelor, după formula:
TSD = SiD + RD
sau
TSC = SiC + RC
A închide un cont înseamnă a calcula soldul său final. Soldul final se determină
ca diferenţă între sumele totale.
Se observă înscrierea soldului final în partea opusă denumirii, act motivat prin
faptul că o astfel de redactare permite efectuarea probei pentru calculul soldului final.
Astfel, dacă am determinat Sf = Si + I – E , acum putem verifica prin Si + I = Sf + E.
Ţinând cont de vechimea practicii contabile şi de mijloacele de calcul utilizate la
vremea respectivă vom putea aprecia că riscul de a greşi o adunare era mult mai mic
decât cel de a greşi o scădere, din această cauză este binevenită proba prin adunare.
Ce semnifică sumele înscrise în aceste conturi ?
În contul 211 Terenuri (figura nr. 5) avem un sold iniţial debitor de 300.000
RON, adică valoarea terenurilor deţinute de firmă la începutul perioadei. Valoarea
terenurilor intrate în patrimoniu este de 250.000 RON, în timp ce valoarea terenurilor
ieşite din patrimoniu este de 200.000 RON. În acest fel, terenurile care mai rămân în
patrimoniul firmei la sfârşitul perioadei valorează 350.000 RON.
În contul 401 Furnizori (figura nr. 6) avem un sold iniţial creditor de 180.000
RON, adică mărimea datoriilor firmei faţă de furnizori la începutul perioadei. În cursul
perioadei datoriile firmei faţă de furnizori cresc cu 150.000 RON prin noi achiziţionări
de bunuri şi servicii. Pe de altă parte societatea plăteşte furnizorilor săi în total 120.000
RON, suma ce reprezintă diminuarea datoriilor către furnizori. La sfârşitul perioadei
datoriile faţă de furnizori sunt de 210.000 RON.
52
Dacă urmărim figura nr. 7 vedem că firma a înregistrat venituri de 170.000 RON
şi cheltuieli de 200.000 RON, având deci o pierdere la sfârşitul perioadei de 30.000
RON.
Formele conturilor utilizate în practică sunt mai elaborate decât exemplul
schematic prezentat anterior. În principiu, există o formă bilaterală, prezentată în fig. 8,
şi una unilaterală, prezentată în fig. 9.
În forma bilaterală debitul şi creditul sunt complet separate:
Fig. 8
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE contul 531 CASA

Nr. Docu- Explicaţie Suma Nr. Docu- Explicaţie Suma
crt. ment crt. ment
- - Sold iniţial 6.000
1 Chit.124/ Încasare 300 2 Stat Plata 3.800
03.01.05 clienţi salarii / chenzinei
05.01.05 a II-a /
dec. 2001
TSD 6.300 TSC 3.800
Modelul este asemănător celui schematic.

În forma unilaterală se separă numai sumele debitoare şi creditoare, celelalte
coloane fiind comune. Modelul permite calculul soldului după fiecare operaţiune.
Fig. 9
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE contul 531 CASA

Nr. Docu- Explicaţii Sume Sume D/C Sold
crt. ment debitoare creditoare
- - Sold iniţial 6.000 D 6.000
1 Chit.124/ Încasare clienţi 300 D 6.300
03.01.05
2 Stat sala- Plata chenzinei a 3.800 D 2.500
Rii / II-a / dec. 2004
05.01.05
Sumele înscrise în cont sunt exprimate în RON.

În situaţia în care pentru evidenţa unor bunuri de natura stocurilor se utilizează şi
etalon natural (metri, bucăţi, litri, metri cubi, kilograme etc.), formularul de fişă de cont
prezintă şi coloane pentru cantităţi, coloane în care se înscriu practic aceleaşi cifre ca şi
în fişele de magazie (evidenţa operativă): intrări, ieşiri, stoc.
Un astfel de formular se prezintă mai jos, în fig. 10.
Fig. 10
FIŞA DE CONT PENTRU VALORI MATERIALE contul 3022 BENZINĂ

Nr. Docu- Expli- Intrări Ieşiri Stoc Debit Credit D/C Sold
crt. Ment caţii
- - Stoc 207 207 6.210 D 6.210
iniţial
53
1 Fact. Cum- 120 327 3.600 D 9.810
3433/ păr.
01.05
2 FIA Con- 50 277 1.500 D 8.310
PH03 sum
VAS
Clasificarea conturilor poate avea la bază mai multe criterii, cum sunt:
conţinutul economic, funcţia contabilă, sfera de cuprindere.
După criteriul conţinutului economic există patru categorii de conturi:
• conturi de mijloace economice – de exemplu contul 371 Mărfuri,
• conturi de surse – contul 101 Capital social,
• conturi de procese economice – contul 601 Cheltuieli cu materiile prime,
• conturi de rezultat – contul 117 Rezultat reportat.
După criteriul funcţiei contabile există:
• conturi monofuncţionale, de ACTIV – contul 301 Materii prime; de PASIV – contul
401 Furnizori, astfel de conturi au întotdeauna sold debitor (cele de activ) sau
creditor (cele de pasiv),
• conturi bifuncţionale, care în anumite perioade pot avea sold debitor, iar în altele
sold creditor, de exemplu contul 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, care se
comportă ca un cont de activ în situaţia în care urmăreşte creanţele firmei faţă de
acţionari, iar când evidenţiază datoriile firmei faţă de acţionari privind capitalul,
acelaşi cont se comportă ca un cont de pasiv.
După criteriul sferei de cuprindere există:
• conturi sintetice, care oferă informaţii cu privire la starea şi mişcarea unor elemente
patrimoniale, grupate pe categorii, în funcţie de trăsăturile lor comune. Există
conturi sintetice cu grade diferite de agregare a informaţiei. Aceste conturi sunt
normate (menţionate pe un plan de conturi general).
• conturi analitice, care oferă informaţii pe grupări restrânse de elemente patrimoniale,
uneori detaliind chiar evoluţia câte unui element patrimonial în baza trăsăturilor sale
specifice. Aceste conturi se stabilesc în funcţie de nevoile proprii ale firmei în
cauză.
• conturi consolidate, care oferă informaţie la nivelul grupului, prin agregarea datelor
referitoare la societăţile componente.
Aplicaţii
1. Ce reprezintă contul?
2. Care sunt elementele contului?
3. Cum se clasifică conturile după criteriul funcţiei contabile?
II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate (corectaţi-le pe cele

neadevărate ) :
54
1. Contul serveşte la determinarea situaţiei tuturor
elementelor patrimoniale la un moment dat.
2. Elementele unui cont sunt: titlul, explicaţia operaţiei,
debitul şi creditul, soldul iniţial, rulajele, sumele totale şi soldul final.
3. Soldul iniţial al contului reflectă existentul valoric al
elementului patrimonial la sfârşitul perioadei de gestiune.
4. Dupa criteriul conţinutului economic, conturile se
împart în conturi monofuncţionale şi conturi bifuncţionale.

1. După criteriul sferei de cuprindere, conturile se clasifică în:
a) conturi sintetice, analitice şi
consolidate;
b) conturi monofuncţionale şi conturi
bifuncţionale;
c) conturi de surse şi de rezultat;
d) conturi de activ şi de pasiv;
e) conturi de mijloace economice şi de
procese economice.
2. A închide un cont înseamnă:
a) a calcula soldul iniţial;
b) a calcula rulajul debitor;
c) a calcula rulajul creditor;
d) a calcula soldul final;
e) a calcula total sume debitoare.
3. Conturile de activ au întotdeauna:
a) sold debitor;
b) sold creditor;
c) sold debitor şi sold creditor;
d) nu au sold;
e) sunt soldate.
4. Rulajele sau mişcările contului reprezintă:
a) starea iniţială;
b) totalul sumelor debitoare şi creditoare;
55
c) modificările suferite de elementul patrimonial în cauză;
d) starea finală;
e) debitul şi creditul contului.

1. Explicaţi ce informaţii desprindeţi din conturile de mai jos
D CONTUL 411 “Clienţi” C
SiD 200.000 (1) 19.000

(4) 25.000 (2) 40.000
(5) 47.000 (3) 32.000
RD 72.000 RC 91.000
TSD 272.000 TSC 91.000
SfD 181.000
D CONTUL 401 “Furnizori” C
(2) 33.000 SiC 18.000

(4) 12.000 (1) 53.000
(5) 44.000 (3) 39.000
RD 89.000 RC 92.000
TSD 89.000 TSC 110.000
SfC 21.000
2. Completaţi fişa de mai jos, ştiind din extrasul de cont curent de la banca societăţii că:
- soldul iniţial al contului este 56.000 RON;
- la 6.01.05 se încasează cu OP 13.000 RON de la SC Clientul SA;
- la 15.01.05 se achită furnizorului SC MANU SRL cu OP 6.000 RON;
- la 20.01.05 se încasează cu OP 44.000 RON de la SC Clienta SRL;
56
- la 25.01.05 se ridică cu cec de numerar 30.000 RON pentru plata salariilor;
- la 30.01.05 se depun încasările dintr-o vânzare în numerar, în sumă de 19.000
RON.
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE contul 512 CCB

Nr. Docu- Explicaţii Sume Sume D/C Sold
crt. ment debitoare creditoare
3. Determinati soldul final al contului 404 „Furnizori de imobilizari” avand in vedere

urmatoarele informatii:
- marimea datoriilor firmei fata de furnizorii de imobilizari la inceputul
perioadei este de 8.000 RON;
- se achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 3.000 RON;
- firma cumpara o cladire in valoare de 10.000 RON;
- firma achita furnizorilor o parte din datorii in suma totala de 7.000 RON;
- se achizitioneaza instalatii tehnice in valoare de 4.000 RON.
4. Sa se calculeze elementele contului 5311 „Casa in lei”:
D 5311 CASA IN LEI C

Sold initial 100 12.11 Plata unui furnizor 200
5.11 Incasarea unei sume de la 300 18.11 Plata unor aparate de 100
un client birotica
7.11 Incasarea unor sume din 700
vânzarea de marfuri
Rd Rc
TSD TSC
Sold final
57
3.2. Reguli de funcţionare
Modul de utilizare a conturilor se datorează separării elementelor patrimoniale

ca aparţinând activului sau pasivului. În funcţie de natura elementului a cărui evoluţie o
urmăresc, conturile vor fi de activ sau de pasiv.15
Din necesităţile contabilităţii în partidă dublă s-a recurs la separarea informaţiei
oferite de cont în DEBIT şi CREDIT.
Astfel, conform teoriei materialiste, pentru conturile care urmăresc evoluţia
elementelor de activ, denumite conturi de activ, aşa cum se vede în fig. 2, debitul
(partea stângă) este partea contului în care se preia din bilanţ soldul iniţial şi în care se
înregistrează ulterior creşterile elementului patrimonial respectiv.
În acelaşi timp, creditul (partea dreaptă) este partea contului în care se
înregistrează diminuările suferite de elementul patrimonial respectiv. Pentru fixare este
utilă şi urmărirea figurii nr.11.
Figura nr. 11
D CONT DE ACTIV C
existentul iniţial
micşorările
creşterile
În mod simetric, pentru conturile care urmăresc evoluţia elementelor de pasiv,

denumite conturi de pasiv, aşa cum se vede în fig. 12, soldul iniţial şi creşterile
elementelor reprezentate se înscriu în credit (partea dreaptă), în timp ce micşorările se
înregistrează în debit (partea stângă)
Figura nr. 12
D CONT DE PASIV C
existentul iniţial
micşorările
creşterile
Sintetizând, aşa cum în bilanţ elementele de activ sunt aşezate în partea stângă,
la fel soldurile acestora vor figura în conturi în partea stângă, adică în debit. Pentru
elementele de pasiv soldurile vor fi preluate în partea dreaptă, în credit.
15
spunem că au funcţie contabilă de activ sau de pasiv
58
Creşterile elementelor de activ se vor înregistra în debitul conturilor, ca şi
existentul iniţial al acestora. Creşterile elementelor de pasiv se vor înregistra în creditul
conturilor, ca şi existentul iniţial al lor.
Diminuările elementelor patrimoniale de activ vor fi aşezate în partea de credit,
în opoziţie cu soldul iniţial şi cu creşterile acelor elemente. În aceeaşi manieră, pentru
elementele de pasiv, diminuările se înregistrează în debit, adică în cealaltă parte decât
soldul iniţial şi creşteri.
Conturile de activ vor avea solduri finale debitoare, iar conturile de pasiv vor
avea solduri finale creditoare.
O teorie alternativă, cea personalistă, face abstracţie de apartenenţa la activ sau
la pasiv a elementului evidenţiat într-un anumit cont. Conform acestei teorii este necesar
să asociem fiecărui cont o anumită persoană. De expemplu, contului 531 Casa îi
asociem persoana casierului, contului 301 Materii prime îi asociem persoana
magazionerului, etc. In orice situaţie în care persoana în cauză primeşte ceva, contul
respectiv se debiteză. Atunci când persoana aceea dă ceva, contul asociat se creditează.
Exemplu: o plată în numerar către un furnizor implică utilizarea conturilor 531
Casa şi 401 Furnizori. Casierul (asociat contului 531 Casa) dă, plăteşte suma respectivă.
Acest cont se creditează. Furnizorul (asociat contului 401 Furnizori) primeşte acea
sumă. In consecinţă contul 401 Furnizori se debiteză.
Aplicaţii
1. Cum funcţionează conturile de activ?
2. Cum funcţionează conturile de pasiv?

neadevărate ) :
1. Conturile de activ îşi încep funcţiunea prin a se credita.
2. Conturile de pasiv se debitează cu micşorările, ieşirile,
diminuările de pasiv.
3. Conturile de pasiv îşi încep funcţiunea prin a se debita.
4. Conturile de activ se debitează cu intrările, creşterile,
majorările de activ.

1. Conturile de pasiv se creditează cu:
a) existent + intrări;
b) micşorări;
c) ieşiri;
59
d) diminuări;
e) nici o variantă nu este corecta.
2. Conturile de activ îşi încep funcţiunea prin:
a) creditare;
b) soldare;
c) debitare;
d) micşorare;
e) diminuare.
3. Conturile de activ au întotdeauna:
a) sold final 0;
b) sold final debitor;
c) sold final creditor;
d) nu au sold final;
e) sold final debitor + sold final
creditor.
4. Conturile de pasiv au întotdeauna:
a) sold final 0;
b) sold final debitor;
c) sold final creditor;
d) nu au sold final;
e) sold final debitor + sold final
creditor.

1. Explicaţi pe baza teoriei materialiste cum se înregistrează în contul 1012 Capital
subscris vărsat următoarele operaţiuni:
- retragerea unui acţionar
- vărsarea capitalului
- acoperirea pierderilor
- conversia obligaţiunilor
- încorporarea primelor de capital.
2. Arătaţi cum stabiliţi, utilizând ambele raţionamente cunoscute, cum se înregistrează
în contul 301 Materii prime următoarele operaţiuni:
- un consum de 30 kg, cu preţul unitar de 5.000 RON/kg;
60
- o cumpărare de 100 kg, cu preţul unitar de 5.200 RON/kg;
- o creştere de valoare de 1.300.000 RON;
- un minus constatat la inventariere, în valoare de 600.000 RON.
3, Arătaţi ce persoane aţi putea asocia conturilor:
- 371 Mărfuri;
- 401 Furnizori;
- 531 Casa;
- 421 Personal – salarii datorate.
3.3. Analiza şi formula contabilă
Specific dublei înregistrări, deoarece fiecare modificare a unui element

patrimonial atrage o modificare concomitentă a cel puţin unui alt element patrimonial,
orice operaţie patrimonială va fi înregistrată în acelaşi timp în cel puţin două conturi, şi
anume în debitul unuia şi în creditul celuilalt, cele două conturi fiind denumite conturi
corespondente.
Analiza contabilă reprezintă studierea fiecărei operaţiuni economico-financiare
astfel încât în final să se determine conturile în care va fi evidenţiată această operaţie
şi să se redacteze formula contabilă.
Acest studiu se face în cinci etape:
I. Determinarea naturii operaţiei (N.O.) – pe baza documentaţiei disponibile se
identifică operaţia economico-financiară care s-a efectuat. De exemplu, dacă
citim factura nr. 349/05.04.2005 şi nota de recepţie nr. 8725/05.04.2005 ataşată
la această factură, deducem: N.O. cumpărare de mărfuri, şi anume gresie, 20 m2,
cu 200 RON/m2, deci în valoare de 4.000 RON.
II. Identificarea elementelor modificate (E.M.):
– se modifică stocul de mărfuri, ceea ce înseamnă o creştere de activ,
– se modifică datoriile faţă de furnizori, ceea ce înseamnă o creştere de pasiv.
III. Identificarea conturilor în care efectuăm înregistrarea (Ct.):
- contul 371 Mărfuri,
- contul 401 Furnizori.
IV. Aplicarea regulilor de funcţionare pentru a stabili partea de debit sau de credit în
care vom opera în fiecare din aceste conturi (R.F.):
- contul 371 Mărfuri (A) se debitează cu creşterile stocului de mărfuri,
- contul 401 Furnizori (P) se creditează cu creşterea datoriilor faţă de
furnizori.
V. Redactarea formulei contabile (F.C.):
[ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000
Formula contabilă reprezintă o egalitate în care în partea din stânga se trece

contul care se debitează, iar în dreapta se trece contul care se creditează.
Egalitatea (semnul =)16 semnifică mişcarea din aceste conturi, adică faptul că
aceeaşi sumă va fi trecută atât în debitul contului din stânga, cât şi în creditul contului
din dreapta. Suma în cauză este şi ea menţionată lateral.
16
semnul = se citeşte “la”
61
Dacă la formula contabilă ataşăm însemnări privind data operaţiei, felul şi
numărul documentului justificativ şi explicaţii legate de natura operaţiei, vom obţine un
articol contabil.
Formulele contabile pot fi clasificate după numărul de conturi care apar în

formulă, în:
- formule contabile simple – în care intervin numai două conturi;
- formule contabile compuse – în care apar cel puţin trei conturi:
- se debitează un cont şi se creditează cel puţin două conturi;
- se debitează mai multe conturi şi se creditează un singur cont;
- formule contabile recapitulative, în care se debitează mai multe conturi şi se
creditează mai multe conturi.
Formulele contabile se împart în funcţie de scopul înregistrării în:

- formule contabile curente
- formule contabile de stornare.
Formulele curente sunt cele care sunt destinate înregistrării operaţiunilor

economico-financiare pe baza documentelor justificative.
Uneori acestea pot fi greşite, ca urmare a interpretării incorecte privind efectele
operaţiunii sau ca urmare a redactării eronate a conturilor sau sumelor. Când se face o
înregistrare eronată, ea trebuie să fie corectată prin stornare, prin efectuarea unei noi
înregistrări, care să o anuleze.
De exemplu, dacă în analiza operaţiei prezentate identificăm greşit contul care
urmăreşte evoluţia stocului de mărfuri şi preluăm greşit suma din factură, ca:
[ 301 Materii prime = 401 Furnizori ] 200.000,
atunci când constatăm greşeala, va trebui să corectăm erorile.
Fig. 13
D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C
(1) 200.000 (1) 200.000

(2.a) 200.000 (2.a) 200.000
(2.a)
(1)
Fig. 14
D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C
(1) 200.000 (1)200.000
(2.b) 200.000 (2.b) 200.000
62
(2.b)
(1)
Formulele contabile de stornare pot fi scrise în negru (vezi fig. 13), prin
inversare:
(a) [ 401 Furnizori = 301 Materii prime ] 200.000,
sau în roşu17 (vezi fig. 14):
(b) [ 301 Materii prime = 401 Furnizori ] 200.000
ambele variante având acelaşi efect, de a anula înregistrarea greşită, aşa cum se vede
mai sus.
În cazul în care stornarea se face în negru, contul 301 Materii prime se
creditează pentru a anula efectul debitării eronate.
În cazul în care stornarea se face în roşu, contul 301 Materii prime se debitează
cu aceeaşi sumă, dar negativă, pentru a anula efectul debitării eronate.
După stornare se va efectua şi înregistrarea corectă,
Ca modalitate de redactare a formulelor contabile, putem alege din mai multe

variante:
 pentru formule simple:
sau
371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000
sau
371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000
sau
4.000 [ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000
sau
4.000 371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000
sau
4.000 371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.000
sau înscriind suma în stânga.
 pentru formule compuse vom folosi semnul %, pe care îl citim “următoarele”:
% = 401 Furnizori 7.000

301 Materii prime 2.000
17
suma se scrie în roşu sau în chenar sau în paranteze rotunde, ceea ce arată de fapt că este negativă
63
371 Mărfuri 5.000
sau
% = 401 Furnizori 7.000
371 Mărfuri 5.000
sau
% = 401 Furnizori 7.000
371 Mărfuri 5.000
sau
% = 401 Furnizori 7.000
2.000 301 Materii prime
5.000 371 Mărfuri
fiind posibil să întâlnim şi alte variante.
Aplicaţii
1. Ce reprezintă formula contabilă?
2. Ce reprezintă analiza contabilă?
3. Care sunt etapele analizei contabile?
4. Care sunt tipurile de formule contabile?

neadevărate ) :
1. Formula contabilă compusă cuprinde un singur cont debitor şi mai multe conturi
creditoare.
2. Formula contabilă de stornare cuprinde un singur cont debitor şi un singur cont
creditor.
3. Analiza contabilă este formată din trei etape, şi anume: determinarea naturii
operaţiei, identificarea conturilor şi redactarea formulei contabile.
4. Formula contabilă simplă este formată dintr-un cont debitor care intra în
corespondenţa cu un cont creditor.
64
1. Care din inregistrările de mai jos reprezintă o formulă contabilă simplă:
a) 371 Mărfuri = 401 Furnizori;
b) % = 401
Furnizori;
301 Materii prime
302 Mater. Consumabile
c) 401 Furnizori = %
5311 Casa în lei
5121 Conturi curente la bănci;
d) % = 401 Furnizori;
301 Materii prime
371 Mărfuri
e) % = 404
Furnizori de imobilizari
2111 Terenuri
212 Construcţii.
2. Inregistrarea contabilă 5311 Casa în lei = 4111 Clienţi

reprezintă o:
a) formulă contabilă compusă;
b) formulă contabilă recapitulativă;
c) formulă contabilă simplă;
d) formulă contabilă de stornare în
roşu;
e) formulă contabilă de stornare în
negru.
3. Inregistrarea contabilă % = 4111 Clienţi reprezintă:

5311 Casa în lei
5121 Conturi curente la bănci
a) formulă contabilă compusă;
b) formulă contabilă recapitulativă;
c) formulă contabilă simplă;
65
d) formulă contabilă de stornare în
roşu;
e) formulă contabilă de stornare în
negru.
IV. Rezolvaţi următoare probleme:

1, Analizaţi operaţiunile de mai jos:
- conform bonului de consum nr. … din …….., se înregistrează consum de
materii prime în valoare de 300 RON;
- conform statelor de salarii şi registrului de casă din data ……., se
înregistrează plata chenzinei a doua aferentă lunii noiembrie 2005, în sumă
de 68.000 RON;
- conform notei de recepţie nr. …. din ………, se înregistrează cumpărarea de
rechizite, în valoare de 600 RON, materiale pentru curăţenie, în valoare de
400 RON, şi obiecte de inventar, în valoare de 3.000 RON.
2. Explicaţi dacă este posibilă o operaţiune pentru care formula contabilă să fie:
- 371 Mărfuri = 462 Creditori diverşi
- 461 Debitori diverşi = 531 Casa
- 401 Furnizori = 371 Mărfuri
- 301 Materii prime = 401 Furnizori
- 301 Materii prime = 601 Cheltuieli priv. materiile prime
- 531 Casa = 461 Debitori diverşi
- 601 Chelt.mat.prime = 302 Materiale consumabile
3.4. Planul de conturi; caracterizarea principalelor conturi
Planul de conturi reprezintă matricea tuturor conturilor utilizate la un moment

dat de agenţii economici. Planul conţine 9 clase de conturi:
♦ Conturi de bilanţ:
 Clasa 1 – conturi de capitaluri;
 Clasa 2 – conturi de imobilizări;
 Clasa 3 – conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie;
 Clasa 4 – conturi de terţi;
 Clasa 5 – conturi de trezorerie;
♦ Conturi de procese economice:
66
 Clasa 6 – conturi de cheltuieli;
 Clasa 7 – conturi de venituri;
♦ Conturi extrabilanţiere:
 Clasa 8 – conturi speciale;
♦ Conturi de calculaţie:
 Clasa 9 – conturi de gestiune;
În cadrul fiecărei clase de conturi (simbolizată cu o cifră), vom găsi mai multe
grupe de conturi, acestea fiind simbolizate cu două cifre. De exemplu, în clasa 2 Conturi
de imobilizări găsim grupa 21 Imobilizări corporale.
În cadrul grupelor de conturi găsim conturi sintetice de gradul I, care se
simbolizează cu trei cifre. De exemplu, în grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale şi
conturi asimilate, găsim contul 442 Taxa pe valoarea adăugată.
Pentru anumite conturi sintetice de gradul I planul de conturi cuprinde şi conturi
sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre, de exemplu 4423 TVA de plată.
Redăm în anexă planul de conturi general, în ultima variantă.
3.4.1. Clasa conturilor de capital
Clasa 1, a conturilor de capital, reflectă evoluţia surselor de finanţare

permanente, atât proprii, cât şi de natura datoriilor pe termen lung.
Clasa cuprinde conturi cum sunt: capital social, rezerve, rezultat reportat, profit
şi pierdere, subvenţii pentru investiţii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite bancare pe termen lung etc.
În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv.
Reprezentativ este contul 101 Capital social, cont de surse proprii de finanţare,
cu funcţie contabilă de pasiv.
Contul prezintă sold iniţial creditor, care exprimă valoarea capitalului social al
firmei la începutul exerciţiului.
Se creditează cu operaţiile de constituire şi creştere a capitalului social:
- capitalul subscris de acţionari sau asociaţi în bani sau în natură;
- rezervele utilizate pentru majorarea capitalului social;
- primele de capital încorporate la capitalul social;
- profitul încorporat la capitalul social..
Se debitează cu operaţiile de diminuare a capitalului social:
- retragerile de capital de către acţionari sau asociaţi;
- diminuările de capital social în scopul acoperirii pierderilor firmei în exerciţiile
anterioare.
Soldul final al contului este creditor şi exprimă valoarea capitalului social al
firmei la sfârşitul exerciţiului.
Evidenţa capitalului social se ţine distinct pentru capitaluL subscris nevărsat şi
pentru capitalul vărsat de acţionari sau asociaţi.
3.4.2. Clasa conturilor de imobilizări
Clasa 2, a conturilor de imobilizări, reflectă evoluţia activelor imobilizate, a

alocărilor permanente, pe termen lung, de surse.
Clasa cuprinde conturi cum sunt: cheltuieli de constituire, alte imobilizări
necorporale, terenuri, construcţii, instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi
plantaţii, imobilizări corporale în curs, titluri de participare, creanţe imobilizate etc.
67
În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de activ.
Clasa 2 include şi conturi rectificative, ca amortizări privind imobilizările
necorporale, amortizări privind imobilizările corporale, provizioane pentru depreciere.
Acestea au funcţie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în
construcţia posturilor de activ.
Reprezentativ este contul 212 Construcţii, cont de mijloace economice, cu
funcţie contabilă de activ.
Contul prezintă sold iniţial debitor, care exprimă valoarea contabilă a
construcţiilor deţinute de firmă la începutul exerciţiului.
Se debitează cu operaţiile de intrare de construcţii în patrimoniu:
- construcţiile cumpărate de la terţi, la cost de achiziţie;
- construcţiile reprezentând aport în natură la capitalul social, la valoare de aport;
- construcţiile realizate în regie proprie, la cost de producţie;
Se creditează cu operaţiile de ieşire a construcţiilor din patrimoniu, la valoare
contabilă.
Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a construcţiilor
deţinute de firmă la sfârşitul exerciţiului.
3.4.3. Clasa conturilor de stocuri
Clasa 3, a conturilor de stocuri, reflectă evoluţia activelor circulante în formă

materială, a alocărilor ciclice de surse, pe termen scurt, în stocuri.
Clasa 3 cuprinde conturi cum sunt: materii prime, materiale consumabile,
materiale de natura obiectelor de inventar, semifabricate, produse finite, animale şi
păsări, mărfuri, ambalaje etc.
În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de activ.
Evaluarea stocurilor de materii prime se face la cost de achiziţie. Evaluarea
stocurilor de produse se face la cost de producţie. Mărfurile se evaluează fie la cost de
achiziţie, în cazul comerţului cu ridicata, fie la preţ de vânzare cu amănuntul, în cazul
comerţului cu amănuntul.
Clasa 3 include şi conturi rectificative, ca provizioane pentru depreciere. Acestea
au funcţie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcţia
posturilor de activ.
Reprezentativ este contul 301 Materii prime, cont de mijloace economice, cu
funcţie contabilă de activ.
Contul prezintă sold iniţial debitor18, care exprimă valoarea contabilă a
materiilor prime deţinute de firmă la începutul exerciţiului.
Se debitează cu operaţiile de intrare de materii prime în patrimoniu, şi anume
materiile prime cumpărate de la terţi, la cost de achiziţie.
Se creditează cu operaţiile de consum al materiilor prime, la valoare contabilă.
Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a materiilor
prime deţinute de firmă în stoc la sfârşitul exerciţiului.
3.4.4. Clasa conturilor de terţi
Cu structură eterogenă, clasa 4 cuprinde atât conturi de datorii, cu funcţie

contabilă de pasiv, cât şi conturi de creanţe, cu funcţie contabilă de activ.
Conturile de datorii sunt: furnizori, personal – remuneraţii datorate, asigurări
sociale, ajutor de şomaj, impozitul pe profit, TVA de plată, impozitul pe salarii,
18
se prezintă funcţionarea contului în cazul metodei inventarului permanent
68
dividende de plată, creditori diverşi. Acestea sunt conturi de surse de finanţare atrase şi
au funcţie contabilă de pasiv.
Conturile de creanţe sunt: clienţi, avansuri acordate personalului, TVA de
recuperat, decontări cu asociaţii privind capitalul, debitori diverşi. Acestea sunt conturi
de active circulante în decontare şi au funţie contabilă de activ.
Un cont de datorii reprezentativ este contul 401 Furnizori, cont care prezintă
sold iniţial creditor, sold ce exprimă datoriile firmei faţă de furnizori la începutul
exerciţiului.
Contul se creditează pe parcursul exerciţiului cu ocazia creşterii datoriilor faţă
de furnizori pe măsura cumpărărilor de materii prime, mărfuri, servicii, lucrări de la
aceştia pe credit comercial.
Contul se debitează cu ocazia plăţilor către furnizori, în numerar sau prin bancă.
Contul are sold final creditor, reprezentând valoarea datoriilor faţă de furnizori
la sfârşitul exerciţiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat datoriile faţă de furnizori.
Un cont de creanţe reprezentativ este contul 411 Clienţi, cont care prezintă sold
iniţial debitor, sold ce exprimă creanţele firmei faţă de clienţi la începutul exerciţiului.
Contul se debitează pe parcursul exerciţiului cu ocazia creşterii creanţelor faţă
de clienţi pe măsura vânzărilor de produse finite, mărfuri, prestării de servicii, efectuării
de lucrări către aceştia pe credit comercial.
Contul se creditează cu ocazia încasărilor de la clienţi, în numerar sau prin
bancă..
Contul are sold final debitor, reprezentând valoarea creanţelor faţă de cleinţi la
sfârşitul exerciţiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat creanţele faţă de clienţi.
3.4.5. Clasa conturilor de trezorerie
Conturile de trezorerie sunt în principal conturi de disponibilităţi băneşti, conturi

cu funcţie contabilă de activ.
Clasa 5 cuprinde conturi cum sunt: valori de încasat, conturi curente la bănci,
casa, alte valori, acreditive, dar şi conturi de plasamente, ca: acţiuni, obligaţiuni etc.
apar, ca şi la celelalte clase de conturi de activ, conturi rectificative, de provizioane
pentru depreciere. În plus, apar conturi de pasiv, de datorii, de exemplu credite bancare
pe termen scurt.
În principiu majoritatea conturilor din clasa 5 au funcţie contabilă de activ.
Reprezentativ este contul 512 Conturi curente la bănci, cont de disponibilităţi
băneşti, cu funcţie contabilă de activ.
Contul prezintă sold iniţial debitor, care exprimă valoarea disponibilităţilor în lei
şi în valută deţinute de firmă la societăţile bancare la începutul exerciţiului.
Contul se debitează cu operaţiile de încasări de la clienţi sau alţi creanţieri.
Se creditează cu operaţiile de plăţi către furnizori, salariaţi, acţionari, stat,
diverşi alţi creditori.
Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea disponibilităţilor băneşti
ale firmei în conturi curente la bănci la sfârşitul exerciţiului.
3.4.6. Clasa conturilor de cheltuieli
Conturile de cheltuieli evidenţiază consumurile, resursele aflate în curs de

utilizare în cadrul activităţii de exploatare, financiare şi chiar extraordinare.
Conturile de cheltuieli sunt conturi de rezultat şi au funcţie contabilă de activ.
Conturile din clasa 6 se debitează pe măsura efectuării de cheltuieli:
69
- cheltuieli prin angajamente faţă de terţi;
- plăţi prin bancă sau în numerar;
- consumuri din stocuri;
- costul mărfurilor vândute;
- valoarea rămasă neamortizată a imobilizărilor cedate;
- dobânzi datorate;
- sconturi acordate;
- amortizări;
- provizioane constituite.
Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul lunii, când se creditează cu
cheltuielile repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold.
3.4.7. Clasa conturilor de venituri
Conturile de venituri evidenţiază veniturile brute obţinute în cadrul activităţii de

exploatare, financiare şi eventual extraordinare.
Conturile de venituri sunt conturi de rezultat şi au funcţie contabilă de pasiv.
Conturile din clasa 7 se creditează pe măsura realizării de venituri:
- din vânzarea către terţi de produse finite şi mărfuri, prestarea de servicii, efectuarea
de lucrări;
- din producţia de semifabricate şi produse finite;
- din producţia de imobilizări;
- valoarea convenită a imobilizărilor cedate;
- dobânzi cuvenite;
- sconturi primite;
- reluarea provizioanelor.
Conturile de venituri se închid la sfârşitul lunii, când se debitează cu veniturile
repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold.
Aplicaţii
1. Cum caracterizaţi principalele conturi de capital?
2. Cum caracterizaţi conturile de trezorerie?
3. Cum caracterizaţi conturile de terţi?

neadevărate) :
1. Clasa 1, a conturilor de capital, reflectă evoluţia surselor de
finanţare permanente, atât proprii, cât şi de natura datoriilor pe termen lung.
2. Conturile de imobilizari reflectă evoluţia activelor circulante.
70
3. Clasa 4 cuprinde conturi cum sunt: materii prime, materiale
consumabile, semifabricate, produse finite, animale, mărfuri, ambalaje etc.
4. Soldul final al contului 212 Construcţii este debitor şi exprimă
valoarea contabilă a construcţiilor deţinute de firmă la sfârşitul exerciţiului financiar.
5. Contul 4111 Clienţi este un cont de creanţe.
6. Conturile de cheltuieli şi de venituri nu prezintă sold.
7. Contul 512 Conturi curente la bănci se creditează cu operaţiile
de plăţi către furnizori, salariaţi, acţionari, stat, diverşi alţi creditori.
8. Contul 301 Materii prime are funcţie contabilă de pasiv.
9. Conturile de datorii sunt: furnizorii, personal-remuneraţii
datorate, asigurări sociale, TVA de plată, impozit pe salarii, dividende de plată,
creditori diverşi.
10. Evaluarea stocurilor de materii prime se face la cost de achiziţie.

1. Clasa 1 cuprinde:
a) materii prime, mărfuri, ambalaje,
produse finite etc;
b) furnizori, impozit pe salarii,
asigurări sociale etc;
c) capital social, rezerve, rezultat
reportat, profit şi pierdere etc;
d) terenuri, construcţii, instalaţii
tehnice, mijloace de transport etc;
e) casa, conturi curente la bănci,
acreditive, valori de încasat etc.
2. Contul 212 Construcţii se creditează cu:
a) construcţiile cumpărate de la terţi;
b) construcţiile reprezentând aport în
natură la capitalul social;
c) construcţiile realizate în regie
proprie;
d) operaţiile de ieşire a construcţiilor
din patrimoniu;
71
e) nici o variantă nu este corectă.
3. Evaluarea stocurilor de produse se face la:
a) cost de achiziţie;
b) cost de producţie;
c) valoare de aport;
d) preţ de vanzare;
e) nici o variantă nu este corectă.
4. Contul 401 Furnizori se debitează cu:
a) achiziţia unor mărfuri;
b) achiziţia unor materii prime;
c) ocazia plăţilor către furnizori;
d) achiziţia unui mijloc de transport;
e) ocazia încasării unui client.
5. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul lunii, când se creditează cu cheltuielile
repartizate:
a) asupra mărfurilor;
b) asupra rezultatului;
c) asupra furnizorilor;
d) asupra clienţilor;
e) asupra capitalului.

1. Ce funcţie contabilă au conturile de mai jos:
- 129 Repartizarea profitului,
- 269 Vărsăminte de efectuat,
- 519 Credite bancare pe termen scurt,
- 409 Furizori – debitori,
- 419 Clienţi – creditori.
Comentaţi.
2. Separaţi conturile de activ de cele de pasiv din tabelul de mai jos:
SIMBOL ŞI DENUMIRE CONT CONTURI DE ACTIV CONTURI DE PASIV
531 Casa
421 Personal – salarii datorate
444 Impozit pe salarii
371 Mărfuri
72
411 Clienţi
401 Furnizori
301 Materii prime
161 Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni
3. Selectaţi cele două afirmaţii incorecte:
- contul 403 Efecte de plătit se debitează pe măsura plăţii efectelor scadente;
- contul 421 Personal – salarii datorate se creditează cu sumele datorate salariaţilor
pentru munca prestată;
- contul 441 Impozit pe profit se creditează pe măsura plăţii obligaţiilor faţă de buget
reprezentând impozit pe profit;
- contul 371 Mărfuri se creditează cu valoarea mărfurilor vândute, scăzute din
gestiune.
CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR

CURENTE
Operaţiunile curente, de exploatare au ca obiect achiziţionarea – producţia –

vânzarea de bunuri, sub formă de “produse”, achiziţionarea – revânzarea de “mărfuri”,
încasarea creanţelor, plata datoriilor.
4.1. Cumpărare şi revânzare de mărfuri
Mărfurile se evidenţiază cu ajutorul contului 371 Mărfuri. Evidenţa mărfuirlor se

ţine diferit în funcţie de tipul de comerţ practicat.
În cazul comerţului en-gros mărfurile sunt evaluate la cost de achiziţie.
Contul utilizat pentru a urmări veniturile din vânzarea mărfurilor este contul 707
Venituri din vânzarea mărfurilor.
Contul utilizat pentru a urmări costul mărfurilor vândute este 607 Cheltuieli
privind mărfurile.
Exemplu
(1) O societate achiziţionează mărfuri, conform facturii şi notei de recepţie, 1.000
bucăţi, cu preţul unitar de 10 RON + TVA 19%.
(2) Mărfurile sunt revândute la preţul de 12 RON + TVA 19%.
Rezolvare
(1) N.O. achiziţie de mărfuri
Modificări:
- creşte stocul de mărfuri cu 1.000 buc x 10 RON = 10.000 RON;
- cresc datoriile faţă de furnizori cu 10.000 + 1.900 = 11.900 RON;
- cresc creanţele faţă de buget (TVA deductibil) cu 1.900 RON
371 Mărfuri A + D 10.000

401 Furnizori P + C 11.900
73
4426 TVAd A + D 1.900
% = 401 Furnizori 11.900

371 Mărfuri 10.000
4426 TVAd 1.900
(2a) N.O. Vănzarea propriu-zisă

Modificări:
- cresc creanţele faţă de clienţi cu 14.280 RON;
- cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 RON;
- cresc datoriile faţă de buget (TVA colectat) cu 2.280 RON
411 Clienţi A + D 14.280

707 Ven.vânz.mf. P + C 12.000
4427 TVAc P + C 2.280
411 Clienţi = % 14.280

707 V V Mf 12.000
4427 TVAc 2.280
(2b) N.O. Scăderea din gestiune

Modificări:
- scade stocul de mărfuri cu 10.000 RON;
- cresc cheltuielile privind mărfurile cu 10.000 RON;
371 Mărfuri A - C 10.000

607 Ch. priv..mf. A + D 10.000
607 Ch.priv.mărfurile = 371 Mărfuri 10.000

În cazul în care societatea practică forma de comerţ en-detail, evidenţa
mărfurilor se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul. Acesta include adaosul comercial şi
TVA. Ca urmare se impune utilizarea în plus a conturilor 378 Diferenţe de preţ la
mărfuri şi 4428 TVA neexigibil.
Exemplu
O societate comercială cumpără mărfuri, 2.000 bucăţi, cu preţul unitar de 100
RON + TVA 19%. Societatea practică un adaos comercial de 20%. Se vând mărfuri,
1.000 bucăţi.
Arătaţi cum se înregistrează aceste operaţiuni.
Rezolvare
1) N.O. Cumpărare de mărfuri
Modificări:
- creşte stocul de mărfuri cu 200.000 RON;
74
- creşte TVA deductibilă cu 38.000 RON;
- cresc datoriile faţă de furnizori cu 238.000 RON.
371 Mărfuri A + D 200.000

4426 TVAd A + D 38.000
% = 401 Furnizori 238.000

371 Mărfuri 200.000
4426 TVAd 38.000
2) N.O. Înregistrare adaos comercial

Modificări:
- creşte valoarea stocului de mărfuri cu 40.000 RON
- creşte adaosul aferent mărfurilor în stoc cu 40.000 RON
371 Mărfuri A + D 40.000

378 Diferenţe de preţ
la mărfuri P + C 40.000
371 Mărfuri = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 40.000
3) N.O. Înregistrare TVA aferentă stocului de mărfuri

Modificări:
- creşte valoarea stocului de mărfuri cu 45.600 RON
- creşte TVA aferentă mărfurilor în stoc cu 45.600 RON
371 Mărfuri A + D 45.600

4428 TVA neexigibilă P + C 45.600
371 Mărfuri = 4428 TVA neexigibilă 45.600

4) N.O. Vânzare de mărfuri
Modificări:
- cresc creanţele faţă de clienţi cu 120.000 RON + TVA 19%;
- creşte TVA colectată cu 22.800 RON;
- cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 120.000 RON.
411 Clienţi A + D 142.800

4427 TVA colectată P + C 22.800
75
707 Venit.vânz.mărfuri P + C 120.000
411 Clienţi = % 142.800

707 Venit.vânzare mărfuri 120.000
4427 TVA colectată 22.800
5) N.O. Descărcare gestiune mărfuri

Modificări:
- scade stocul de mărfuri cu 142.800 RON;
- scade TVA neexigibilă cu 22.800 RON;
- scade adaosul comercial cu 20.000 RON
- cresc cheltuielile privind mărfurile cu 100.000 RON.
371 Mărfuri A - C 142.800

4428 TVA neexigibilă P - D 22.800
378 Diferenţe preţ mărf. P - D 20.000
607 Cheltuieli priv. mărf. A + D 100.000
% = 371 Mărfuri 142.800

4428 TVA neexigibilă 22.800
378 Diferenţe preţ mărf. 20.000
607 Cheltuieli priv. mărf. 100.000
Aplicaţii
I. Rezolvaţi următoarele probleme:
1. Se înregistrează conform facturii şi notei de intrare-recepţie cumpărarea de mărfuri,
din sortimenele A, B şi C, după cum urmează:
- marfă A …………… 20 bucăţi x 3 RON/bucată + TVA 19%;
- marfă B …………… 30 kilograme x 4 RON/kilogram + TVA 19%;
- marfă C …………… 10 bucăţi x 5 RON/bucată + TVA 19%.
2. Se înregistrează adaos comercial, cota practicată de firmă fiind de 30%.
3. Se înregistrează vânzarea de mărfuri, conform centralizator, şi anume:
- marfă B …………… 10 kilograme;
- marfă C …………… 10 bucăţi.
4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute.
5. Se cumpără ambalaje:
- sticle 1 l …………………. 180 bucăţi x 3 RON/bucată + TVA 19%;
- navete plastic ……………. 15 bucăţi x 80 RON/bucată + TVA 19%.
76
4.2. Producţie şi vânzare
Pentru firmele care au ca obiect de activitate producţia şi vânzarea de bunuri,

ciclul de exploatare presupune achiziţionarea de materii prime şi materiale consumabile,
producerea de bunuri şi vânzarea acestora.
Evidenţa stocurilor19 de aprovizionare se ţine la cost de achiziţie cu ajutorul
conturilor 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 303 Materiale de natura
obiectelor de inventar etc.
Evidenţa stocurilor de producţie se ţine cu ajutorul conturilor 345 Produse finite,
341 Semifabricate, 346 Produse reziduale, la cost de producţie.
În situaţia în care este posibil se determină costul de producţie efectiv.
Exemplu
(1) Se cumpără materii prime şi materiale consumabile conform facturii şi notei de
recepţie, în valoare totală de 23.800 RON ,din care.
- materii prime – 15.000 RON,
- materiale - 5.000 RON,
- TVA 3.800 RON.
(2) Se dau în consum, conform bonurilor de consum, materii prime şi materiale după
cum urmează:
- materii prime – 8.000 RON,
- materiale - 2.000 RON.
(3) Se înregistrează obţinerea de produse finite, conform raportului de producţie: 2.000
buc. X 15 RON/buc. cost efectiv20
(4) Conform facturii şi avizului de expediere s-au vândut produse finite, 1.000 buc, la
preţ de 20 RON/buc + TVA 19%.
Rezolvare
(1) N.O. achiziţie de materii prime
Modificări:
- creşte stocul de materii prime cu 15.000 RON;
- creşte stocul de materiale consumabile cu 5.000 RON,
- cresc datoriile faţă de furnizori cu 23.800 RON;
- cresc creanţele faţă de buget (TVA deductibil) cu 3.800 RON
301 Materii prime A + D 15

302 Mat.consum. A + D 5.000
4426 TVAd A + D 3.800
% = 401 Furnizori 23.800

302 Mater.cons 5.000
19
Se discută numai varianta inventarului permanent
20
costul include, pe lângă consumurile materiale, salariile directe şi alte elemente
77
4426 TVAd 3.800
(2a) N.O. Se dau în consum materii prime

Modificări:
- scade stocul de materii prime cu 8.000 RON;
- cresc cheltuielile cu materiile prime cu 8.000 RON;
301 Materii prime A - C 8.000

601 Ch.mat.prime A + D 8.000
601 Ch.mat.prime = 301 Materii prime 8.000
(2b) N.O. Se dau în consum materiale consumabile

Modificări:
- scade stocul de materiale cu 2.000 RON;
- cresc cheltuielile cu materialele cu 2.000 RON;
302 Mater. Cons. A - C 2.000

602 Ch.mat.cons. A + D 2.000
602 Ch.mater.cons. = 302 Materiale consumabile 2.000
(3) N.O. Se obţin produse finite

Modificări:
- creşte stocul de produse finite cu 30.000 RON;
- cresc veniturile din producţia stocată cu 30.000 RON;
345 Produse finite A + D 30.000

711 Variaţia stocurilor P + C 30.000
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 30.000
(4a) N.O. Vănzarea propriu-zisă

Modificări:
- cresc creanţele faţă de clienţi cu 23.800 RON;
- cresc veniturile din vânzarea produselor finite cu 20.000 RON;
- cresc datoriile faţă de buget (TVA colectat) cu 3.800 RON
411 Clienţi A + D 23.800

701 Ven.vânz.PF. P + C 20.000
4427 TVAc P + C 3.800
411 Clienţi = % 23.800

701 V.V.P.F. 20.000
4427 TVAc 3.800
78
(4b) N.O. Scăderea din gestiune
Modificări:
- scade stocul de produse finite cu 15.000 RON;
- scad veniturile din producţia stocată cu 15.000 RON;
345 Produse finite A - C 15.000

711 Variaţia stocurilor P - D 15.000
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 15.000
În practică, de multe ori este mai degrabă utilizată evaluarea stocului de produse
finite la un cost prestabilit, standard. Din această cauză apar abateri ale costului efectiv,
determinat abia după închiderea lunii, faţă de costul prestabilit. Acestea se
contabilizează cu ajutorul contului 348 Diferenţe de preţ la produse finite.
Aplicaţii
1. Se înregistrează centralizatorul bonurilor de consum de materii prime şi materiale
pentru luna în curs, din care deducem:
- materii prime - consum total – 5.400 RON;
- materiale consumabile – consum total – 3.200 RON.
2. Se înregistrează consumul de energie electrică conform facturii: 3.000 RON + TVA
19%.
3. Se obţin produse finit, evaluate la cost standard: 2.000 bucăţi x 10 RON/bucată.
4. Se vând produse finite, 1.000 bucăţi x 15 RON/bucată TVA 19%.
5. Se înregistreazădiferenţe favorabile de preţ aferente produselor finite obţinute, în
sumă de 2 RON/bucată21, deci diferenţele totale însumează 4.000 RON.
6. Se înregistrează scăderea din gestiune a produselor finite vândute, inclusiv
diferenţele de preţ repartizate.
4.3. Evidenţa decontărilor cu partenerii comerciali
EXEMPLE
(1) Se încasează de la un client, conform oridnului de plată şi extrasului de cont curent,

suma de 23.800 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. 3652133/23.09.2005.
(2) Se încasează, conform chitanţei nr…/….. şi registrului de casă, suma de 2.000 RON,
de la SC…, reprezentând contravaloarea facturii…./….
21
am ignorat TVA
79
(3) Se primeşte şi depune la bancă spre încasare o filă de cec în sumă de 3.600 RON, de
la SC……, reprezentând contravaloarea facturii…../….
(4) Conform extrasului de cont bancar, cecul a fost onorat la data……
(5) Se plăteşte cu ordin deplată nr…, conform extrasului de cont din …., suma de 4.800
RON, reprezentând contravaloarea facturii…./….
(6) Se primeşte factura de energie electrică în sumă de 2.400 RON22
(7) Factura se decontează cu ordin de platăla data…..
(8) Se primeşte factura de telefon în sumă de 4.200 RON
(9) Factura se decontează ulterior, cu ordin de plată.
(10) Se acordă, conform registrului de casă din ….., un avans în numerar de 5.000
RON delegatului firmei pentru achiziţionarea de mărfuri.
(11) Delegatul justifică avansul primit cu factura23……., în sumă de 4.800 RON,
restituind diferenţa, în numerar.
REZOLVARE
(1) N.O: Încasare de la clienţi

Modificări:
- scad creanţele faţă de clienţi cu 23.800 RON;
- cresc disponibilităţile în contul curent cu 23.800 RON;
411 Clienţi A - C 23.800

512 Ct.crt.la bancă A + D 23.800
512 Cont curent la bancă = 411 Clienţi 23.800
(2) N.O: Încasare de la clienţi

Modificări:
- cresc disponibilităţile în numerar cu 2.000 RON;
411 Clienţi A - C 2.000

531 Casa A + D 2.000
531 Casa = 411 Clienţi 2.000
(2) N.O: Cec depus la bancă

Modificări:
- cresc valorile de încasat cu 3.600 RON;
411 Clienţi A - C 3.600

511 Val.de încasat A + D 3.600
511 Valori de încasat = 411 Clienţi 3.600

22
am ignorat TVA
23
separat se vor evidenţia mărfurile recepţionate
80
(4) N.O: Încasare cec
Modificări:
- scad valorile de încasat cu 3.600 RON;
- cresc disponibilităţile în contul curent cu 3.600 RON;
511 Val.de încasat A - C 3.600

512 Ct.crt.la bancă A + D 3.600
512 Cont curent la bancă = 511 Valori de încasat 3.600
(5) N.O: Plată furnizori

Modificări:
- scad datoriile faţă de furnizori cu 4.800 RON;
- scad disponibilităţile în contul curent cu 4.800 RON;
401 Furnizori P - D 4.800

512 Ct.crt.la bancă A - C 4.800
401 Furnizori = 512 Cont curent la bancă 4.800
(6) N.O: Factură energie electrică

Modificări:
- cresc cheltuielile cu energia electrică cu 2.400 RON;
605 Ch. en.şi apa A + D 2.400

605 Chelt.energia ş apa = 401 Furnizori 2.400
(7) N.O: Plata facturii de curent electric

Modificări:

(8) N.O: Factură telefon

Modificări:
- cresc cheltuielile cu servicii poştale şi telecomunicaţii cu 4.200 RON;
81
626 Ch.telecomun. A + D 4.200
626 Chelt.telecomunicaţii = 401 Furnizori 4.200
(9) N.O: Plată furnizori

Modificări:

(10) N. O. Acordare avans numerar

Modificări:
- scade numerarul din casierie cu 5.000 RON
- cresc creanţele faţă de delegat cu 5.000 RON;
531 Casa A - C 5.000

542 Avans de trez. A + D 5.000
542 Avans de trezorerie = 531 Casa 5.000
(11) N. O. Justificare avans numerar

Modificări:
- scad creanţele faţă de delegat cu 5.000 RON;
- creste numerarul din casierie cu 200 RON
542 Avans trezor. A - C 5.000

401 Furnizori. P - D 4.800
531 Casa A + D 200
% = 542 Avans.de trezorerie 5.000

401 Furnizori 4.800
531 Casa 200
Aplicaţii
82
1. Se înregistrează factura pentru telefon, în sumă de 5.600 RON + TVA 19%.
2. Se înregistrează plata facturii pentru telefon, cu ordin de plată, la data scadenţei.
3. Se înregistrează primirea unui avans de la clientul Z, în sumă de 4.000 RON.
4. Se înregistrează efectuarea livrării către clientul respectiv, în valoare de 8.000 RON
+ TVA 19%.
5. Se înregistrează decontarea facturii de la operaţiunea precedentă, cu ordin de plată.
6. Se înregistrează plata în numerar, în sumă de 2.000 RON, reprezentând
contravaloarea facturii ……….. din……….. , de la furnizorul Y.
4.4. Decontări cu personalul, obligaţii sociale
EXEMPLE
(1) Se plăteşte, pe 14 mai, conform statului de salarii, lichidarea aferentă lunii aprilie, în
sumă de 186.000 RON
(2) Se acordă, la 29 mai, avansul pentru luna mai, în sumă de 160.000 RON
(3) La sfârşitul lunii, se înregistrează salariile brute datorate personalului, în sumă de
500.000 RON.
(4) Se înregistrează cheltuielile sociale aferente:
- CAS 22 %
- Şomaj 3%
- CASS 7 %
(5) Se înregistrează reţinerile din salarii:
- CAS 9,5 %
- CASS 6,5 %
- Şomaj 1 %
- Impozitul – 95.000 RON
- Avans 160.000 RON
REZOLVARE
(1) N. O. Plată chenzina a II-a, în numerar

Modificări:
- scad datoriile faţă de salariaţi cu 186.000 RON;
531 Casa A - C 186.000

421 Pers.rem.dat. P - D 186.000
421 Personal-remuneraţii datorate = 531 Casa 186.000
(2) N. O. Plată avans chenzinal, în numerar

Modificări:
83
- scad datoriile faţă de salariaţi cu 160.000 RON;
531 Casa A - C 160.000

425 Av.acord.pers A + D 160.000
425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa 160.000

(3) N. O. Salarii brute datorate pentru luna mai
Modificări:
- cresc cheltuielile cu personalul, cu 500.000 RON
- cresc datoriile faţă de salariaţi cu 500.000 RON;
641 Ch. personal A + D 500.000

421 Pers.rem.dat. P + C 500.000
641 Chelt. personal = 421 Personal-remun. datorate 500.000
(4) N.O. Cheltuieli cu asigurările sociale şi protecţia socială

Modificări:
- cresc datoriile reprezentând CAS cu …………..RON;
- cresc datoriile reprezentând CASS cu …………. RON,
- cresc datoriile la fondul de şomaj cu ………… RON;
- cresc cheltuielile întreprinderii cu asigurările sociale cu …………….. RON.
4311 CUAS P + C ……………..

4313 CUASS P + C …………….
4371 CUFŞ P + C ……………..
645 Contrib.as.soc A + D ……………
645 Contrib asig. soc. = % ……………

4311 CUAS ……………
4313 CUASS ……………
4371 CUFŞ ……………
(5) N.O. Reţineri din salarii

Modificări:
- scad datoriile faţă de salariaţi cu ……….. RON;
- cresc datoriile reprezentând CAS cu …………..RON,
- cresc datoriile reprezentând CASS cu ………… RON,
- cresc datoriile la fondul de şomaj cu …………….. RON;
- cresc datoriile privind impozitul pe salarii cu ………….. RON
- scad creanţele faţă de salariaţi cu …………… RON
84
421 Pers.rem.dat. P - D ……………
4312 CAS P + C ………….
4314 CASS P + C …………..
4372 CFŞ P + C ………….
444 Impoz.sal. P + C ………….
425 Av.acord.sal A - C …………..
421 Pers.rem.dat. = % …………..

4312 CAS ………….
4314 CASS ………….
4372 CFŞ ………….
444 Impoz.sal. ………….
425 Av.acord.sal ………….
Aplicaţii
1. Se înregistrează acordarea avansului lunar din salariile cuvenite personalului pentru
luna în curs, în sumă de 20.000 RON.
2. La sfârşitul lunii se înregistrează salariile brute datorate personalului, în sumă de
100.000 RON.
3. Se înregistrează reţinerile din salarii, după cum urmează:
- CAS……………….………..9,5%;
- CASS……………………….6,5%;
- Fd.Şomaj……………………1%;
- Impozit……………………..13.000 RON.
4. Se înregistrează contribuţiile sociale ale întreprinderii , şi anume:
- CAS……………….………..22%;
- CASS………………………...7%;
- Fd.Şomaj……………………..3%.
5. Se înregistrează plata chenzinei a doua, din care o parte, 10.000 RON, în mărfuri, cu
costul de achiziţie de 7.000 RON, iar diferenţa în numerar.
6. Se înregistrează plata obligaţiilor sociale şi impozitului pe salarii.
85
4.5. Operaţii de trezorerie
EXEMPLE
(1) În luna iunie se ridică numerar pentru plata lichidării, …………. RON
(2) Se plăteşte chenzina a doua pentru luna mai.
(3) În luna iunie se virează obligaţiile fiscale şi sociale scadente:
- CAS ………………..RON,
- CASS ………………. RON,
- Fond şomaj…………… RON,
- Impozit pe salarii …………… RON.
(4) Se plăteşte TVA datorată, în sumă de 2.790 RON
(5) Se depune la bancă suma de 8.460 RON, din încasări
(6) Se obţine de la o societate bancară un credit de 900.000 RON pentru finanţarea
stocurilor
(7) La 30 iunie se bonifică dobândă la contul curent de 2.700 RON, se reţine dobândă la
contul de credit de 13.400 RON şi se taxează comisioane de 5.800 RON
REZOLVARE
(1) N.O. Ridicare de numerar de la bancă

Modificări:
- scad disponibilităţile la bancă cu ………… RON,
- creşte numerarul cu ……………… RON
512 Ct.crt.bancă A - C …………..

531 Casa. A + D ………….
531 Casa = 512 Ct.crt.bancă ………….
(2) N.O. Plată chenzina a II-a, în numerar

Modificări:
- scade numerarul din casierie cu ………….RON
- scad datoriile faţă de salariaţi cu …………… RON;
531 Casa A - C …………..

421 Pers.rem.dat. P - D ………….
421 Personal-remuneraţii datorate = 531 Casa ………….
(3) N.O. Plată asigurări sociale şi impozit

Modificări:
- scad disponibilităţile în contul curent cu …………. RON
- sad datoriile reprezentând CAS cu ………….. RON;
- scad datoriile reprezentând CASS cu ………………RON,
86
- scad datoriile la fondul de şomaj cu …………… RON;
- scad datoriile privind impozitul pe salarii cu …………. RON
512 Ct.crt.bancă. A - C ……………

431 CAS P - D ……………
431 CASS P - D …………
437 CFŞ P - D …………
444 Impoz.salarii P - D …………
% = 512 Ct. crt. bancă …………..

431 CAS ………….
431CASS ………….
437 CFŞ ………….
444 Impozit sal. ………….
4) N.O. Plată TVA

Modificări
- scad disponibilităţile la bancă cu 2.790 RON,
- scad datoriile fiscale cu 2.790 RON
512 Ct.crt.bancă A - C 2.790

4423 TVAp. P - D 2.790
4423 TVAp = 512 Ct.crt.bancă 2.790
5)N.O. depunere de numerar la bancă

Modificări.
- scade numerarul cu 8.460 RON,
- cresc disponibilităţile la bancă cu 8.460 RON,
512 Ct.crt.bancă A + D 8.460

531 Casa. A - C 8.460
512 Ct.crt.bancă = 531 Casa 8.460
6) N.O. Credit
Modificări.
- cresc datoriile faţă de bancă pe termen scurt cu 900.000 RON,
87
519 Cred.term sc. P + C 900.000
512 Ct.crt.bancă = 519 Credite banc.pe term.scurt 900.000
7a) Dobânda încasată

Modificări.
- cresc veniturile din dobânzi cu 2.700 RON,
766Venit.dobânzi P + C 2.700
512 Ct.crt.bancă = 766 Venituri.din dobânzi 2.700
7b) Dobânzi şi comisioane plătite

Modificări:
- scad disponibilităţile în contul curent cu 19.20 RON,
- cresc cheltuielile cu dobânzile cu 13.400 RON,
- cresc cheltuielile cu serviciile bancare cu 5.800 RON.
512 Ct. crt. bancă. A - C 19.200

666 Ch.dobânzi. A + D 13.400
627 Ch.serv.banc. A + D 5.800
% = 512 Ct.crt. bancă 19.200

666 Ch. dobânzile 13.400
627 Ch.serv.bancare 5.800
Aplicaţii
1. Se înregistrează plata în numerar în favoarea creditorului M, în sumă de 3.000 RON.
2. Se înregistrează încasarea cu ordin de plată a sumei de 7.000 RON de la clientul X,
în baza unei facturi anterioare.
3. Se înregistrează cumpărarea de titluri, în numerar, cu intenţia de revânzare a
acestora în scurt timp:
- 1.000 acţiuni S, la cursul de 13 RON/acţiune;
- 200 obligaţiuni C, la cursul de 28 RON/obligaţiune.
88
4. Se înregistrează obţinerea unui credit pe termen scurt de la o bancă comercială, în
sumă de 300.000 RON.
5. Se înregistrează depunereala bancă a sumei de 54.000 RON, provenind din ânzări în
numerar.
6. Se înregistrează depunerea la bancă spre încasare a două file de cec, care însumează
17.500 RON.
7. Se înregistrează decontarea celor două file de cec.
4.6. Contabilitatea amortizării
EXEMPLE
1. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor necorporale, în sumă de 1.200

RON.
2. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale, în sumă de 17.900
RON.
REZOLVARE
1. N.O. Amortizare
Modificări
- cresc cheltuielile cu amortizarea cu 1.200 RON,
- creşte amortizarea imobilizărilor necorporale cu 1.200 RON.
6811 Ch.am.imob. A + D 1.200

280 Amortiz. I.N. P + C 1.200
6811 Ch.am.imob = 280 Amortiz. I.N. 1.200
2. N.O. Amortizare
Modificări
- cresc cheltuielile cu amortizarea cu 17.900 RON,
- creşte amortizarea imobilizărilor corporale cu 17.900 RON.
6811 Ch.am.imob. A + D 17.900

281Amortiz. I.C. P + C 17.900
6811 Ch.am.imob = 281Amortiz. I.C. 17.900
89
Aplicaţii
1. Se înregistrează amortizarea imobilizărilor:
- pentru imobilizările necorporale……………..500 RON;
- pentru imobilizările corporale………………..500 RON.
2. Să se întocmească tabloul de amortizare pentru un utilaj, cunoscând următoarele:
- costul de achiziţie………………………180.000 RON;
- durata normală de utilizare…………………6 ani;
- metoda de amortizare:
a) amortizare degresivă AD124;
b) metoda SOFTY.
a. amortizare degresivă AD1
BAZA DE COTA AMORTIZARE AMORTIZARE VALOARE
ANII
CALCUL ANUALĂ ANUALĂ CUMULATĂ RĂMASĂ
TOTAL
b. metoda SOFTY
BAZA DE COTA AMORTIZARE AMORTIZARE VALOARE
ANII
CALCUL ANUALĂ ANUALĂ CUMULATĂ RĂMASĂ
TOTAL
24
metodologia de amortizare se consideră cunoscută de la microeconomie;
90
CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE
FINANŢARE-INVESTIRE
Operaţiile de finanţare vizează crearea resurselor de finanţare a activelor pe

termen lung. Ele pot proveni din aportul de capitaluri proprii ori din fondurile furnizate
din exteriorul firmei.
Operaţiile de investiţie au ca obiect alocarea sau utilizarea resurselor de
finanţare pentru procurarea bunurilor sau a activelor de folosinţă îndelungată (mai mult
de 12 luni), denumite imobilizări.
5.1. Operaţiuni privind capitalurile proprii
Capitalul propriu este reprezentat în principal de capitalul social. Capitalul social

ia naştere la înfiinţarea firmei, când viitorii asociaţi sau acţionari decid asupra
contribuţiilor proprii la aceasta. Până la concurenţa unei sume stabilite în funcţie de
volumul preconizat de activitate a firmei, acţiunile sau părţile sociale sunt adjudecate
unui cerc restrâns de investitori sau, dacă este cazul, acţiunile sunt puse în vânzare prin
subscripţie publică, oricărui doritor.
Exemplu
La înfiinţarea unei societăţi comerciale se emit 10.000 de acţiuni cu valoare

nominală de 50 RON. Ulterior se înregistrează aportul acţionarilor, constând în bani
depuşi în contul bancar al firmei.
Rezolvare
1) N.O. Subscriere la capitalul social

Modificări:
- creşte capitalul social nevărsat cu 500.000 RON;
- cresc creanţele faţă de acţionari cu 500.000 RON
1011 Capital social nevărsat P + C 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A + D 500.000
456 Dec.cu asoc.priv.capit. = 1011 Capital social nevărsat 500.000
2) N.O. Aportul acţionarilor

Modificări:
- scad creanţele faţă de acţionari cu 500.000 RON
- cresc disponibilităţile firmei cu 500.000 RON
91
456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A - C 500.000
512 Conturi curente la bănci A + D 500.000
512 Conturi curente la bănci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 500.000
3) N.O. Înregistrarea capitalului ca vărsat (eliberarea acţiunilor)

Modificări:
- scade capitalul nevărsat cu 500.000 RON
- creşte capitalul vărsat cu 500.000 RON
1011 Capital social nevărsat P - D 500.000

1012 Capital social vărsat P + C 500.000
1011 Capital social nevărsat = 1012 Capital social vărsat 500.000
După ce societatea a început să funcţioneze se pot efectua operaţiuni de

modificare a capitalului social. Dimensiunile sale trebuie ajustate în funcţie de volumul
de activitate al societăţii.
O creştere a capitalului propriu se realizează atunci când se emit noi acţiuni, care
se pun în vânzare. Întrucât în momentul majorării capitalului firma ar avea în mod
normal rezultate pozitive şi rezerve, se vor stabili drepturi de subscriere (DS) pentru ca
noile acţiuni să fie achiziţionate la valoarea nominală.
Exemplu
O societate comercială prezintă următoarea situaţie patrimonială:
BILANŢ
- RON -
ACTIV PASIV
Active imobilizate 300 Datorii pe termen scurt 200
Datorii pe termen lung 150
Active circulante 200 Capital social 100
Rezerve, rezultate 50
TOTAL ACTIV 500 TOTAL PASIV 500
Stabilim mărimea unui DS dacă se emit 2.000 de acţiuni cu valoarea nominală

de 20 RON / acţiune.
Valoarea contabilă (matematică) iniţială a unei acţiuni era:
VM = 150.000 RON : 5.000 acţiuni = 30 RON / acţiune.
Valoarea contabilă (matematică) a unei acţiuni în urma emisiunii devine:
VM = 190.000 RON : 7.000 acţiuni = 27,14 RON / acţiune.
1 DS = 30 RON / acţiune – 27,14 RON / acţiune = 2,86 RON / acţiune.
92
Nivelul de 2,86 RON exprimă pierderea suferită pentru fiecare acţiune veche
deţinută.
Pentru fiecare acţiune nouă cumpărată cu 20 RON ar apărea un câştig din
diferenţa până la valoarea matematică a acţiunii, de 27,14 RON:
27,14 RON – 20 RON = 7,14 RON
Această diferenţă este compensată prin 2.5 DS-uri. DS-urile sunt negociabile.
Pentru a putea cumpăra un număr întreg de acţiuni noi este necesară completarea
numărului de DS-uri deţinute.
Numărul de DS-uri necesare pentru a dobândi o acţiune nouă se poate calcula în
două moduri:
- fie ca raport între numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni nou-emise:
5.000 acţiuni vechi : 2.000 acţiuni noi = 2.5 DS-uri pentru o acţiune nouă
- fie raportând acest câştig la valoarea unui DS:
7,14 RON : 2,86 RON = 2.5 DS-uri pentru o acţiune nouă.
Pentru ca vechii acţionari să nu fie dezavantajaţi există şi o altă soluţie - noilor

acţionari li se poate pretinde nu numai valoarea nominală a acţiunilor, ci şi o primă de
capital (de emisiune).
Exemplu
La o societate comercială se majorează capitalul social prin emisiunea a 10.000

de acţiuni. Acestea au valoarea nominală de 50 RON şi preţul de emisiune de 55 RON.
Aportul acţionarilor constă în bani depuşi în contul societăţii.
Rezolvare
(1)N.O. Subscriere la capitalul social

Modificări:
- creşte capitalul social nevărsat cu 500.000 RON;
- cresc primele de capital cu 50.000 RON;
- cresc creanţele faţă de acţionari cu 550.000 RON;
1011 Capital social nevărsat P + C 500.000

104 Prime de capital P + C 50.000
456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A + D 550.000
456 Dec.cu asoc.priv.capit. = % 550.000

1011 Capital social nevărsat 500.000
104 Prime de capital 50.000
(2)N.O. Aportul acţionarilor

Modificări:
- scad creanţele faţă de acţionari cu 550.000 RON
93
- cresc disponibilităţile firmei cu 550.000 RON
456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A - C 550.000

512 Conturi curente la bănci A + D 550.000
Conturi curente la bănci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 550.000
(3)N.O. Înregistrarea capitalului ca vărsat (eliberarea acţiunilor)

Modificări:
- scade capitalul nevărsat cu 500.000 RON
- creşte capitalul vărsat cu 500.000 RON
1011 Capital social nevărsat P - D 500.000

1011 Capital social nevărsat = 1012 Capital social vărsat 500.000
Capitalul social poate fi mărit şi fără a pretinde fonduri suplimentare asociaţilor

sau acţionarilor, operaţiunea fiind finanţată din surse proprii, încorporate la capitalul
social, cum ar fi: prime de capital, rezerve, rezultat pozitiv reportat.
Exemplu
O societate comercială majorează capitalul social prin încorporarea primelor de

capital; cu această ocazie se emit 1.000 de acţiuni, cu valoare nominală de 50 RON.
N.O Emisiune de acţiuni finanţată prin încorporarea primelor de capital
Modificări
- creşte capitalul social vărsat cu 50.000 RON
- scad primele de capital cu 50.000 RON.

104 Prime de capital P - D 50.000
104 Prime de capital = 1012 Capital social vărsat 50.000
O astfel de operaţiune conduce şi ea la scăderea valorii matematice a unei

acţiuni. Deţinătorii vechilor acţiuni devin posesori de drepturi de atribuire (DA), în baza
cărora vor primi noi acţiuni proporţional cu capitalul deţinut iniţial.
Ca şi DS, DA se calculează ca diferenţă între valoarea matematică iniţială a
acţiunilor şi valoarea matematică a acţiunilor în urma noii emisiuni.
Pentru exemplul de mai sus, calculăm:
Val.mat.veche = (500.000 RON + 50.000 RON ) : 10.000 acţiuni = 55 RON
Val.mat.nouă = (500.000 RON + 50.000 RON ) : 11.000 acţiuni = 50 RON
DA = 55 RON – 50 RON = 5 RON
94
DA-urile sunt şi ele negociabile.
Numărul de DA-uri necesare pentru a dobândi o acţiune nouă se calculează ca şi
pentru DS-uri:
- fie ca raport între numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni nou-emise:
10.000 acţiuni vechi : 1.000 acţiuni noi = 10 DA-uri pentru o acţiune nouă
- fie raportând câştigul25 la valoarea unui DA:
50 RON : 5 RON = 10 DS-uri pentru o acţiune nouă.
O altă modalitate de creştere a capitalului social este conversia obligaţiunilor sau

a altor datorii în acţiuni, situaţie în care foştii creditori ai firmei dobândesc statutul de
proprietari, de acţionari.
Exemplu
La o societate comercială 10.000 de obligaţiuni sunt preschimbate în acţiuni,

menţinându-se valoarea nominală a acestora, de 20 RON.
N.O Emisiune de acţiuni finanţată prin încorporarea primelor de capital

Modificări
- creşte capitalul social vărsat cu 200.000 RON
- scad datoriile faţă de obligatari cu 200.000 RON.

161 Împr.din emis.de oblig. P - D 200.000
161 Împr.din emis.de oblig = 1012 Capital social vărsat 200.000
Diminuarea capitalului social se realizează fie prin restituirea către un asociat

sau acţionar a părţii din capital deţinută de acesta, fie prin răscumpărarea unor acţiuni
proprii şi anularea acestora. Ambele situaţii duc la scăderea capitalului propriu.
Exemplu
A.G.A. admite retragerea unui asociat care deţinea 10% din capitalul firmei, şi
anume 500.000 RON. Acestuia i se restituie partea de capital.
1. N.O Înregistrarea datoriei faţă de asociatul în cauză

Modificări
- scade capitalul social vărsat cu 500.000 RON
- cresc datoriile faţă de acţionari cu 500.000 RON.
1012 Capital social vărsat P - D 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul P + C 500.000
25
câştigul este chiar valoarea nominală a unei noi acţiuni
95
1012 Capital social vărsat = 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul 500.000
2. N.O Înregistrarea plăţii datoriei faţă de asociatul în cauză

Modificări
- scad datoriile faţă de acţionari cu 500.000 RON.
- scad disponibilităţile firmei cu 500.000 RON.
456 Dec.cu asoc.priv.capitalul P - D 500.000

512 Ct. crt. la bancă A - C 500.000
456 Dec.cu asoc.priv.capitalul = 512 Ct. crt. la bancă 500.000
Micşorarea capitalului social se poate realiza însă şi prin mişcări interne în

cadrul grupării de capitaluri proprii, şi anume prin scăderea capitalului social pentru
acoperirea pierderilor, operaţiune ce nu implică transfer de fonduri.
Exemplu
O societate cpmercială cu capitalul social de 6.000.000 RON decide să

diminueze valoarea nominală a acţiunilor cu 5% pentru a acoperi pierderile reportate, de
300.000 RON.
N.O Acoperirea pierderilor din capitalul social

Modificări
- scad pierderile reportate cu 300.000 RON
- scade capitalul vărsat cu 300.000 RON.
117 Rezultatul reportat A - C 300.000

1012 Capital social vărsat. P - D 300.000
1012 Capital social vărsat = 117 Rezultatul reportat 300.000
Aplicaţii
1. Se înregistrează emisiunea a 10.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de
20 RON/acţiune şi valoarea de emisiune de 23 RON/acţiune.
2. Se înregistrează emisiunea a 10.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 20
RON/acţiune. Societatea are capitalul social de 400.000 RON şi rezerve, rezultate,
prime de capital în valoare totală de 60.000 RON.
96
Stabiliţi mărimea unui DS şi numărul de DS – uri care sunt necesare pentru a
dobândi o nouă acţiune.
3. Pentru aceeaşi întreprindere, refaceţi calculele dacă se emit 3.000 de acţiuni, cu
valoarea nominală de 20 RON/acţiune.
4. Să presupunem că întreprinderea emite 3.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 20
RON/acţiune, finanţând operaţiunea din sursele sale proprii.
Stabiliţi mărimea unui DA şi numărul de DA – uri care sunt necesare pentru a
dobândi o nouă acţiune.
5. Se transformă 5.000 de obligaţiuni, cu valoarea nominală de 23 RON/obligaţiune în
5.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 20 RON.
5.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung
1. Se emit 10.000 obligaţiuni, cu valoare nominală de 200 RON

Modificări
- cresc creanţele faţă de debitori cu 2.000.000 RON
- cresc datoriile din emisiunea de obligaţiuni cu 2.000.000 RON.
461 Debitori diverşi A + D 2.000.000

161 Împrum din emis de oblig P + C 2.000.000
461 Debitori diverşi = 161 Împrum din emis de oblig 2.000.000
2. Se încasează creanţa
Modificări
- scad creanţele faţă de debitori cu 2.000.000 RON
- cresc disponibilităţile cu 2.000.000 RON.
461 Debitori diverşi A - C 2.000.000

512 Ct. crt. la bancă. A + D 2.000.000
512 Ct. crt. la bancă = 461 Debitori diverşi 2.000.000
3. Se solicită B.R.D. un credit pe termen lung de în sumă de 2.000.000 RON, destinat

procurării unor utilaje speciale
Modificări
- cresc disponibilităţile în contul curent cu 2.000.000 RON
- cresc datoriile faţă de bancă cu 2.000.000 RON.
512 Cont curent la bancă A + D 2.000.000
97
162 Credite banc pe termen lung. P + C 2.000.000
512 Cont curent la bancă = 162 Credite banc pe term lung 2.000.000
4. Se înregistrează dobânda lunară datorată, rata anuală fiind de 36%

Modificări
- cresc cheltuielile cu dobânzile cu 60.000 RON
- cresc datoriile faţă de bancă cu 60.000 RON.
666 Cheltuieli privind dobânzile A + D 60.000

1682 Dobânzi la C B T L P + C 60.000
666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi la C B T L 60.000
5. Se plăteşte dobânda lunară de 6.000 RON şi rata scadentă de 100.000 RON.

Modificări
- scad disponibilităţile în contul curent cu 160.000 RON
- scad dobânzile datorate cu 60.000 RON
- scad creditele bancare cu 100.000 RON.
512 Cont curent la bancă A - C 160.000

1682 Dobânzi la C B T L P - D 60.000
162 C B T L P - D 100.000
% = 512 Cont curent la bancă 160.000

1682 Dobânzi la C B T L 60.000
162 C B T L 100.000
Aplicaţii
1. Se înregistrează primirea unui credit bancar pe 5 ani, în sumă de 500.000 RON,
rambursabil în 5 rate anuale egale, scadente la sfârşitul fiecărui an.
Să se întocmească tabloul de amortizare, ştiind că rata anuală a dobânzii este de
20%.
Calculul dobânzii se efectuează în funcţie de creditul la începutul fiecărei perioade.
- RON -
CREDIT LA RATA DOBÂNDA TOTAL CREDIT RĂMAS
98
ANII ÎNCEPUTUL ANUALĂ ANUALĂ PLATĂ NERAMBURSAT
PERIOADEI ANUALĂ
1
2
3
4
5
TOTAL
2. Cum se înregistrează primirea acestui credit ? Dar dobânda datorată băncii ?

3. Întocmiţi înregistrările contabile privind plata ratei şi dobânzii celui de-al patrulea
an.
5.3. Intrarea de imobilizări
Exemple
1. Se cumpără un program informatic în valoare de 25.000 RON +TVA 19%

Modificări
- cresc imobilizările necorporale cu 25.000 RON
- cresc datoriile faţă de furnizori cu 29.750 RON
- cresc creanţele faţă de buget cu 4.750 RON.
208 Alte imobilizări necorporale A + D 25.000

404 Furnizori de imobilizări P + C 29.750
4426 TVAd A + D 4.750
% = 404 Furnizori de imobilizări 29.750

208 Alte imob necorp 25.000
4426 TVAd 4.750
2. Se obţine în cadrul propriului centru de calcul un program informatic la cost efectiv

de 12.000 RON.
Modificări
- cresc imobilizările necorporale cu 12.000 RON
- cresc veniturile din producţia de imobilizări cu 12.000 RON.
208 Alte imobilizări necorporale A + D 12.000

721 Venituri din prod de imob n P + C 12.000
208 Alte imobilizări necorp = 721 Venit din prod de imob necorp 12.000
3. Se cumpără un mijloc de transport în valoare de 300.000 RON + TVA 57.000 RON.

Modificări
99
- cresc imobilizările corporale cu 300.000 RON
2133 Mijloace de transport A + D 300.000

404 Furnizori de imobilizări P + C 357.000
4426 TVAd A + D 57.000
% = 404 Furnizori de imobilizări 357.000

2133 Mijloace de transport 300.000
4426 TVAd 57.000
4. Se construieşte o clădire, în regie proprie, costul său fiind de 460.000 RON.

Modificări
- cresc imobilizările corporale cu 460.000 RON
- cresc veniturile din producţia de imobilizări cu 460.000 RON.
212 Construcţii A + D 460.000

722Venituri din prod de imob c P + C 460.000
212 Construcţii = 721 Venituri din prod de imob corp 460.000
5. Se primeşte ca donaţie o clădire evaluată la suma de 700.000 RON şi terenul

aferent, evaluat la 150.000 RON.
Modificări
- cresc imobilizările corporale – construcţii cu 700.000 RON
- cresc imobilizările corporale – terenuri cu 150.000 RON
- cresc sursele neremunerate cu 850.000 RON.
212 Construcţii A + D 700.000

211 Terenuri A + D 150.000
131 Subvenţii ptr. investiţii P + C 850.000
% = 131 Subvenţii ptr. investiţii 850.000

212 Construcţii 700.000
211 Terenuri 150.000
100
Aplicaţii
1. Se înregistrează cumpărarea unui tractor cu 400.000 RON + TVA 19%.
2. Se înregistrează reevaluarea unui utilaj, pentru care:
- costul de achiziţie este de 200.000 RON;
- amortizarea cumulată însumează 120.000 RON;
- costul de înlocuire de nou este 300.000 RON.
Ce corecţii se pot înregistra ? Explicaţi.
3. O întreprindere cumpără un calculator care are în dotare un pachet de software
necesar, a cărui valoare reprezintă 4% din costul total. Înregistraţi această achiziţie.
Motivaţi opţiunea dumneavoastră.
4. Se primeşte o subvenţie pentru investiţii care însumează 100.000 RON, acoperind o
treime din costul utilajului pe care întreprinderea vrea să îl procure. Utilajul are
durata normală de utilizare de 5 ani şi se amortizează prin metoda lineară.
Să se înregistreze:
- primirea subvenţiei;
- cumpărarea utilajului, TVA fiind de 19%;
- amortizarea lunară;
- virarea subvenţiei la venituri.
5.4. Ieşiri de imobilizări
1. Se vinde un mijloc de transport cu durata normală de utilizare de 10 ani, după 8 ani

de folosinţă.
Costul său de achiziţie a fost de 240.000 RON, iar preţul de vânzare este de 70.000
RON + TVA 19%.
a) N.O Înregistrarea creanţei din vânzare

Modificări
- cresc creanţele faţă de debitori cu 83.300 RON
- cresc veniturile din cedarea activelor26 cu 70.000 RON
- cresc datoriile faţă de bugetul statului cu 13.30 RON.
461 Debitori diverşi A + D 83.300

758 Alte venituri din exploatare P + C 70.000
4427 TVAc P + C 13.300
461 Debitori diverşi = % 83.300

26
Conform OMFP 94/29 ian 2001
101
758 Alte venit din expl 70.000
4427 TVAc 13.300
b) N.O Înregistrarea scăderii din gestiune

Modificări
- scade valoarea imobilizărilor corporale cu 240.000 RON
- scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 192.000 RON
- cresc cheltuielile privind activele cedate cu 48.000 RON.
2133 Mijloace de transport A - C 240.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 192.000
658 Alte cheltuieli de exploatare A + D 48.000
% = 2133 Mijloace de transport 240.000

281 Amortiz.imob.corp. 192.000
658 Alte chelt. de expl. 48.000
2. Se vinde un utilaj complet amortizat, la preţul de 20.000 RON + TVA 19%, costul
său de achiziţie fiind de 8.000 RON.
a) N.O Înregistrarea creanţei din vânzare

Modificări
- cresc creanţele faţă de debitori cu 23.800 RON
- cresc veniturile din cedarea activelor27 cu 20.000 RON
- cresc datoriile faţă de bugetul statului cu 3.800 RON.
461 Debitori diverşi A + D 23.800

758 Alte venituri din exploatare P + C 20.000
4427 TVAc P + C 3.800
461 Debitori diverşi = % 23.800

758 Alte venit din expl 20.000
4427 TVAc 3.800
b) N.O Înregistrarea scăderii din gestiune

Modificări
2131 Echipamente tehnologice A - C 80.000

281 Amortiz.imob.corp = 2131 Echipamente tehnologice 80.000
27
Conform OMFP 94/29 ian 2001
102
3. Se demolează o clădire complet amortizată, cu costul de achiziţie de 48.000 RON.
Societatea primeşte de la firma care efectueză lucrarea o factură de 30.000 RON +
TVA 19%.
a) N.O Înregistrarea scăderii din gestiune

Modificări
212 Construcţii A - C 480.000

281 Amortiz.imob.corp = 212 Construcţii 480.000
b) N.O Înregistrarea facturii pentru lucrare

Modificări
- cresc cheltuielile de exploatare cu 30.000 RON

658 Alte cheltuieli de exploatare A + D 30.000
4426 TVA d A + D 5.700
% = 401 Furnizori 35.700

658 Alte chelt. de exploatare. 30.000
4426 TVA d . 5.700
Aplicaţii
1. Se înregistrează demolarea unei clădiri cu valoarea de înregistrare de 300.000 RON,
complet amortizată. Cu acest prilej se recuperează materiale diverse în valoare de
20.000 RON.
2. Se înregistrează casarea unui utilaj complet amortizat, cu valoarea de înregistrare de
30.000 RON. La demontarea acestuia se recuperează piese de schimb în valoare de
4.000 RON.
103
3. Se înregistrează vânzarea unei construcţii, al cărei cost deachiziţie este
250.000 RON, amortizarea cumulată este 100.000 RON, iar preţul negociat 200.000
RON + TVA 19%.
4. Se înregistrează vânzarea unui mijloc de transport cu valoarea de înregistrare de
180.000 RON, la sfârşitul celui de-al patrulea an de folosinţă. Durata sa normală de
utilizare este de 6 ani. Preţul negociat este de 90.000 RON + TVA 19%.
5. Se înregistrează vânzarea unui teren cumpărat la preţul de 20.000 RON şi reevaluat
ulterior la 30.000 RON. Preţul de vânzare negociat este de 40.000 RON.
CAPITOLUL 6 ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL
La începutul exerciţiului se deschid conturile, acestea preluând soldurile iniţiale

din bilanţul contabil şi balanţa de la 1 ianuarie.
În cursul fiecărei luni se înregistrează cronologic (în registrul-jurnal) şi
sistematic (în conturi), pe baza documentelor justificative, toate operaţiunile
economico-financiare.
La sfârşitul fiecărei luni se efectuează operaţiunile de regularizare a taxei pe
valoarea adăugată, se închid conturile de cheltuieli şi de venituri, acestea preluându-se
la rezultate. În urma comparării veniturilor cu cheltuielile se determină profitul brut sau
pierderea.
Apoi se stabilesc rulajele, sumele totale şi soldurile tuturor conturilor.
Ulterior se întocmesc, la sfârşitul fiecărei luni, balanţele de verificare – balanţa
sintetică şi balanţele analitice.
Anual (cel puţin anual) se inventariază întregul patrimoniu şi se înregistrează
eventualele diferenţe apărute.
La sfârşitul exerciţiului se întocmesc şi se depun situaţiile financiare anuale.
6.1. Operaţii de regularizare a taxei pe valoarea adăugată
La sfârşitul fiecărei luni se compară pentru luna în cauză rulajul debitor al

contului 4426 TVA deductibilă şi rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată,
stabilindu-se obligaţia sau creanţa finală faţă de bugetul de stat.
Aceasta se înregistrează ca datorie, în contul 4423 TVA de plată sau ca creanţă,
în contul 4424 TVA de recuperat.
Existenţa unei datorii anterioare nelichidată este teoretic imposibilă deoarece

pentru luna anterioară scadenţa obligaţiei la buget este deja trecută – data de 25 a lunii
care s-a încheiat. În situaţia în care taxa nu este plătită, după luna în curs obligaţiile
firmei faţă de buget cresc.
Dacă există însă creanţe în sold, acestea vor fi luate în calcul şi se vor cumula cu
noile creanţe sau vor diminua noile datorii.
104
Exemple
1. Din operaţiile lunii mai rezultă:

- TVA colectată = 57.000 RON (rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată);
- TVA deductibilă = 38.000 RON (rulajul debitor al contului 4426 TVA
deductibilă).
Efectuaţi operaţia de regularizare a taxei pe valoarea adăugată.
Modificări
- scade TVA deductibilă cu 38.000 RON;
- scade TVA colectată cu 57.000 RON;
- creşte TVA datorată la buget cu 19.000 RON.
4426 TVA deductibilă A - C 38.000

4427 Tva colectată P - D 57.000
4423TVA de plată P + C 19.000
4427 TVA colectată = % 57.000

4426 TVA deductibilă 38.000
4423 TVA de plată 19.000
2. Considerăm că datele sunt:

- TVA deductibilă = 76.000 RON;
- TVA colectată = 66.500 RON.
Se cere regularizarea taxei pe valoarea adăugată.
Modificări
- scade TVA deductibilă cu 76.000 RON;
- scade TVA colectată cu 66.500 RON;
- creşte TVA datorată la buget cu 9.500 RON.
4426 TVA deductibilă A - C 76.000

4427 Tva colectată P - D 66.500
4424TVA de recuperat A + D 9.500
% = 4426 TVA deductibilă 76.000

4427 Tva colectată 66.500
4424 TVA de recuperat 9.500
Aplicaţii
105
1. Se înregistrează operaţiunea de regularizare a taxei pe valoarea adăugată, cunoscând
datele:
- SiD al contului 4424 TVA de recuperat = 12.000 RON;
- RD al contului 4426 TVA deductibilă = 19.000 RON;
- RC al contului 4427 TVA colectată = 28.500 RON.
2. Se înregistrează operaţiunea de plată a taxei pe valoarea adăugată datorată şi apoi
regularizarea TVA la sfârşitul lunii, cunoscând datele:
- SiC al contului 4423 TVA de plată = 4.800 RON;
- RD al contului 4426 TVA deductibilă = 19.700 RON;
- RC al contului 4427 TVA colectată = 27.200 RON.
6.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi determinarea

impozitului pe profit
La sfârşitul fiecărei luni se determină soldurile conturilor de cheltuieli şi

venituri, apoi acestea se închid prin contul 121 Profit şi pierdere.
În acest fel contul 121 preia atât veniturile, cât şi cheltuielile, pe care astfel le
putem compara.
Dacă rezultatul este profit, atunci, după aplicarea unor corecţii 28 asupra profitului
brut contabil se determină profitul fiscal. Profitul fiscal este baza de calcul pentru
impozitul pe profit, cu cota uzuală de 16 %.
Impozitul pe profit, determinat extracontabil, se înregistrează la rândul său ca o
cheltuială.
În cazul microîntreprinderilor, impozitul pe profit a fost substituit cu un impozit
de 3 % pe cifra de afaceri, în a cărui determinare nu se ţine cont de nivelul profitului, ci
de nivelul veniturilor din vânzări. Şi acest impozit este înregistrat ca o cheltuială, în
aceeaşi manieră ca şi impozitul pe profit.
Exemplu
Se dau soldurile la 30 mai29, înaintea operaţiunilor de închidere:
Conturile de cheltuieli
- contul 601 Chelt.cu materiile prime – sold debitor – 8.000 RON;
- contul 602 Ch.cu materiale consumabile – sold debitor – 2.000 RON;
- contul 605 Ch.priv. energia şi apa – sold debitor – 2.400 RON;
- contul 607 Ch.priv. mărfurile – sold debitor – 10.000 RON;
- contul 626 Ch.poştale şi de telecomunic.– sold debitor – 4.000 RON;
- contul 627 Ch.cu serviciile bancare – sold debitor – 2.000 RON;
- contul 641 Ch.cu personalul – sold debitor – 35.000 RON;
28
deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile, în baza legii
29
soldurile alese nu sunt neapărat cele rezultate din operaţiunile anterioare
106
- contul 645 Ch.cu asigurările sociale – sold debitor – 12.365,5 RON;
- contul 666 Ch. cu dobânzile – sold debitor - 13.400 RON;
- contul 6811 Ch.de expl.cu amortiz.şi proviz. – sold debit. – 2.000 RON;
Conturile de venituri
- 701 Venituri din vânzarea prod. finite – sold creditor – 200.000 RON,
- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor – sold creditor – 12.000 RON;
- 711 Variaţia stocurilor - sold creditor – 15.000 RON;
- 766 Venituri din dobânzi – sold creditor - 2.700 RON.
a) N.O. Închiderea conturilor de cheltuieli
Modificări
- scad cheltuielile cu materile prime cu 8.000 RON;
- scad cheltuielile cu materialele consumabile cu 2.000 RON;
- scad chelt. priv. energia şi apa cu 2.400 RON;
- scad chelt.priv. mărfurile cu 10.000 RON;
- scad chelt.poştale şi de telecomunicaţii cu 4.000 RON;
- scad chelt.cu serviciile bancare cu 2.000 RON;
- scad chelt. cu personalul cu 35.000 RON;
- scad chelt.cu asigurările sociale cu 12.365,5 RON;
- scad chelt. cu dobânzile cu 13.400 RON;
- scad chelt. de expl. cu amortiz. şi proviz. cu 19.100 RON;
- cresc pierderile cu 112.065 RON.
601 Chelt.cu mat. prime A - C 8.000

602 Ch.cu mater.consum. A - C 2.000
605 Ch.priv. energ. şi apa A - C 2.400
607 Ch.priv. mărfurile A - C 10.000
626 Ch.poşt. şi de telec. A - C 4.000
627 Ch.cu serv. bancare A - C 2.000
641 Ch.cu personalul A - C 35.000
645 Ch.cu asigurările sociale A - C 12.365,5
666 Ch. cu dobânzile A - C 13.400
6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz. A - C 19.100
121 Profit şi pierdere A + D 112.065
121 Profit şi pierdere = % 112.065

601 Chelt.cu mat. prime 8.000
602 Ch.cu mater.consum. 2.000
605 Ch.priv. energ. şi apa 2.400
607 Ch.priv. mărfurile 10.000
626 Ch.poşt. şi de telec. 4.000
107
627 Ch.cu serv. bancare 2.000
641 Ch.cu personalul 35.000
645 Ch.cu asigurările sociale 12.365,5
666 Ch. cu dobânzile 13.400
6811 Ch.de expl.cu amort.şi prov. 19.100
2.N.O. Închiderea conturilor de venituri

Modificări
- scad veniturile din vânzarea prod. finite cu 200.000 RON,
- scad veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 RON;
- scad veniturile din producţia stocată cu 15.000 RON;
- scad veniturile din dobânzi cu 2.700 RON.;
- creşte profitul cu 229.700 RON.
701 Venituri din vânz. prod. finite P - D 200.000

707 Venituri din vânz. mărfurilor P - D 12.000
711 Variaţia stocurilor P - D 15.000
766 Venituri din dobânzi P - D 2.700
121 Profit şi pierdere P + C 229.700
% = 121 Profit şi pierdere 229.700

701 Venit. din vânz. prod. finite 200.000
707 Venit. din vânz. mărfurilor 12.000
711 Variaţia stocurilor 15.000
766 Venituri din dobânzi 2.700
Merită menţionat faptul că în cazul contului 711 Venituri din producţia stocată,
închiderea poate fi făcută diferit, în funcţie de natura soldului:
- dacă la închidere contul prezintă sold creditor, deci suntem în situaţia de stocaj de
produse finite (stocul de produse finite creşte la sfârşitul lunii faţă de începutul
lunii), atunci contul se închide ca mai sus;
- dacă la închidere contul prezintă sold debitor, deci avem destocaj de produse finite
(stocul de produse finite scade la sfârşitul lunii faţă de începutul lunii), atunci contul
se închide ca un cont de cheltuieli, creditându-se, cu formula contabilă:
121 Profit şi pierdere = 711 Variaţia stocurilor
3. Presupunem că soldul creditor al contului 121 Profit şi pierdere este la 1 mai 2005
de 462.470 RON, aşa cum se vede în figura de mai jos:
D Contul 121 Profit şi pierdere C
SiC 462.470
(1) 112.065 (2) 229.700
(3) 29.409
SfC 550.696
108
Se cere înregistrarea impozitului pe profit30, de 16% din 117.635 RON = 18.821,6 RON.
N.O. Se înregistrează impozitul pe profit

Modificări
- cresc cheltuielile cu impozitul pe profit cu 18.821,6 RON;
- cresc datoriile la buget cu 18.821,6 RON.
691 Cheltuieli cu impoz. pe profit A + D 18.821,6

441 Impoz. pe profit A + D 18.821,6
691 Cheltuieli cu impoz. pe profit = 441 Impoz. pe profit 18.821,6
4. Ulterior şi contul 691 Cheltuieli privind impozitul pe profit se închide prin contul 121
Profit şi pierdere:
N.O. Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit
Modificări
- scad cheltuielile cu impozitul pe profit cu 18.821,6 RON;
- scade profitul cu 18.821,6 RON.
691 Cheltuieli cu impoz. pe profit A - C 18.821,6

121 Profit şi pierdere P - D 18.821,6
121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impoz. pe profit 18.821,6
Aplicaţii
1. Stabiliţi şi înregistraţi rezultatul brut şi rezultatul net dacă se cunosc datele:
- RD cont 605 Ch.priv. energ. şi apa…………………9.400 RON;
- RD cont 607 Ch.priv. mărfurile…………………….3.800 RON;
- RD cont 641 Ch.cu personalul………………..……7.800 RON;
- RD cont 645 Ch.cu asig.sociale..……………..……2.700 RON;
- RD cont 658 Alte cheltuieli de exploatare…………5.300 RON;
- RD cont 666 Ch. cu dobânzile…………………….13.900 RON;
- RD cont 6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz………6.200 RON;
- RC cont 704 Venituri din prestări servicii………..18.000 RON;
- RC cont 707 Venituri din vânz. mărfurilor…………6.500 RON;
- RC cont 758 Alte venituri din exploatare..………..120.000 RON;
- RC cont 766 Venituri din dobânzi……….…………2.400 RON.
30
considerăm că profitul fiscal coincide cu profitul contabil
109
Cota de impozit pe profit este de 16%.
2. Stabiliţi şi înregistraţi rezultatul obţinut dacă se cunosc datele:
- RD cont 601 Ch.priv. materiile prime……………………….…9.400 RON;
- RD cont 602 Ch.priv. materialele consumabile.…………….…3.700 RON;
- RD cont 641 Ch.cu personalul………………..……………….17.800 RON;
- RD cont 645 Ch.cu asig.sociale..……………..………………..5.700 RON;
- RD cont 666 Ch. cu dobânzile………………………………..12.800 RON;
- RD cont 6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz……………….…6.200 RON;
- RC cont 701 Venituri din vânzarea produselor finite………...28.000 RON;
- RC cont 704 Venituri din prestări servicii…………………...13.000 RON;
- RD cont 711 Variaţia stocurilor………………………..……25.000 RON;
- RC cont 711 Variaţia stocurilor……………………………..17.000 RON;
- RC cont 766 Venituri din dobânzi……….……………………2.400 RON.
6.3. Balanţa de verificare
Procedeu specific metodei contabilităţii, balanţa de verificare este instrumentul

destinat sintetizării informaţiei contabile şi verificării corelaţiilor înregistrărilor
efectuate în conturi.
Balanţa sintetică grupează pentru toate conturile sintetice, în ordinea
simbolurilor, pentru fiecare cont pe câte un rând, informaţii ca:
- sold iniţial debitor sau creditor,
- rulajele lunii curente debitoare şi creditoare,
- total sume debitoare şi creditoare,
- sold final debitor sau creditor;
sau
- total sume precedente debitoare şi creditoare;
- rulaje curente debitoare şi creditoare;
- total sume debitoare şi creditoare;
- sold final debitor sau creditor;
Exemplificăm un model de balanţă sintetică:
BALANŢA SINTETICĂ LA 31 DECEMBRIE 2005

Simbol şi denumire SiD SiC RD RC TSD TSC SfD SfC
0 1 2 3 4 5 6 7 8
110
101 Capital social
104 Prime de capital
105 Rezerve din reevaluare
106 Rezerve
117 Rezultat reportat
2XX
3XX
4XX
5XX
6XX
7XX
TOTAL
După caz, se pot întocmi şi balanţe cu mai puţin de 4 serii de egalităţi.

Balanţele se completează pe baza evidenţei sistematice.
Rulajele lunii debitoare (total coloană 3) şi creditoare (total coloană 4) coincid
cu totalul registrului-jurnal pentru acea lună.
Eventualele necorelaţii sunt consecinţa unor erori de transcriere. Apariţia
neconcordanţelor conduce la verificarea transcrierilor şi înregistrărilor şi corectarea
erorilor descoperite.
Erorile tipice în cazul evidenţei manuale sunt:
- trecerea sumelor în conturi în debit în loc e credit sau invers,
- omiterea unor sume,
- inversarea unor cifre în cadrul sumelor transcrise,
- preluarea eronată a sumelor din registrul-jurnal în conturi.
Balanţa nu serveşte la depistarea sumelor trecute în alte conturi decât cele din
articolul contabil.
În cazul evidenţei contabile pe computer balanţa nu mai serveşte la depistarea
unor astfel de erori, care nu ar mai avea dealtfel cum să apară.
Balanţa are însă şi altă destinaţie, şi anume cea de sursă de date pentru calculul
unor indicatori şi pentru analiză.
În plus balanţa este utilizată pentru construcţia situaţiilor financiare principale:
bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Pentru construcţia bilanţului se utilizează datele
referitoare la soldurile finale ale conturilor din clasele 1 – 5. Pentru construcţia contului
de profit şi pierdere se folosesc rulajele conturilor din clasa 6 şi 7.
Balanţele analitice sunt instrumentul utilizat pentru a verifica existenţa
corelaţiilor între soldurile şi rulajele conturilor analitice cu contul sintetic pe care îl
detaliază.
Se întocmesc balanţe analitice pentru conturile de terţi: 401 Furnizori, 411
Clienţi, 462 Creditori, pentru conturile de stocuri etc.
Exemplificăm un model de balanţă analitică:
BALANŢA CONTULUI 411 CLIENŢI LA 31 DECEMBRIE 2005

DENUMIRE SOLD RULAJ RULAJ SOLD
(COD) INIŢIAL DEBITOR CREDITOR FINAL
CLIENT
SC ALFA
SC BETA
SC GAMA
111
……
TOTAL Si D Ct. 411 RD Ct. 411 RC Ct. 411 SfD Ct. 411
Aplicaţii
1. Întocmiţi balanţa sintetică a soldurilor finale luând în calcul o situaţie iniţială
construită de dumneavoastră şi înregistrând operaţiunile enunţate la paginile 30 şi
31.
2. Pentru aceeaşi aplicaţie, întocmiţi o balanţă cu patru serii de egalităţi.
3. Date fiind operaţiunile de cumpărare şi vânzare de mărfuri de la pagina 59, soldul
iniţial al contului 371 Mărfuri fiind de 320 RON, marfă B, întocmiţi balanţa
analitică a contului 371 Mărfuri.
4. Vă confruntaţi cu următoarea situaţie:
- total registru-jurnal pentru luna în curs……………233.700 RON;
- total rulaje debitoare în balanţa sintetică………..233.600 RON;
- total rulaje creditoare în balanţa sintetică……….233.800 RON.
Care este prima eroare pe care o suspectaţi ?
5. Vă confruntaţi cu următoarea situaţie:
- total registru-jurnal pentru luna în curs……………133.500 RON;
- total rulaje debitoare în balanţa sintetică………….133.500 RON;
- total rulaje creditoare în balanţa sintetică…………133.800 RON.
Care este prima eroare pe care o suspectaţi ?
6.4. Inventarierea
Inventarierea este procedeul contabil care constă în determinarea situaţiei

faptice a elementelor patrimoniale.
Aceasta se realizează pentru unele elemente cantitativ (prin numărare, cântărire,
măsurare etc.) şi valoric, şi anume pentru imobilizări corporale, stocuri, numerar etc.
Pentru alte elemente se realizează numai determinarea valorică: creanţe, datorii.
Inventarierea patrimoniului se efectuează cel puţin anual, pentru unele elemente
fiind necesară inventariere la sfârşitul fiecărei luni.
Cu ocazia inventarierii se pot constata plusuri sau minusuri faţă de datele
scriptice. Ca urmare, diferenţele constatate vor fi contabilizate.
Exemple
112
1. Se înregistrează plusul constatat la inventarierea materiilor prime din magazie, în
valoare de 870 RON.
Modificări
- creşte stocul de materii prime cu 870 RON,
- scad cheltuielile cu 870 RON.
301 Materii prime A + D 870
601 Chelt. cu mat prime A - C 870
301 Materii prime = 601 Chelt. cu mat prime 870
2. Se înregistrează minusul de numerar la casierie, de 230 RON, imputat casierului.

Modificări
- scade numerarul cu 230 RON,
- cresc creanţele faţă de casier cu 230 RON.
531 Casa A - C 230

4282 Alte creanţe în leg.cu pers. A + D 230
4282 Alte creanţe în leg.cu personalul = 531 Casa 230
3.Se înregistrează un aparat de măsură în valoare de 11.000 RON, constatat în plus la

inventariere.
Modificări
- cresc imobilizările corporale cu 11.000 RON,
- cresc sursele neremunerate cu 11.000 RON.
2132 Aparate,inst.de măsură A + D 11.000

131 Subvenţii pentru investiţii P + C 11.000
2132 Aparate, inst.de măsură = 131 Subvenţii pentru investiţii 11.000
Aplicaţii
1. Se înregistrează plusul la inventariere la casieria societăţii, în sumă de 113 RON.
2. Se înregistrează minusul constatat la inventarierea mărfurilor, astfel:
- 13 kg de banane, cantitatea totală intrată fiind de 500 kg, iar perisabilităţile admise
2%;
- 17 l de alcool, cantitatea totală intrată fiind de 1.000 l, iar perisabilităţile admise 3%.
3. Se înregistrează minusul constatat la inventariere la magazia de piese auto, în
valoare de 7.800 RON. În perioada în care s-a produs paguba, cei doi gestionari
angajaţi au fost pontaţi acelaşi număr de ore şi au avut gestiune comună.
113
TESTE GRILĂ
Se dau următoarele grupe de înregistrări. Precizaţi care variantă nu este corectă

(explicaţia din paranteză mu este în concordanţă cu formula contabilă) :
1. a) % = 401
371
4426
(cumpărare mărfuri de la furnizori)
b) 371 = 378
(înregistrare adaos comercial)
c) 345 = 711
(obţinere produse finite)
d) 511 = 411
(cec depus la bancă)
e) 605 = 301
(consum materii prime)
2. a) % = 542
401
5311
(justificare avans numerar)
b) 5121 = 411
(încasare de la clienţi)
c) 421 = 5311
(plată chenzina a II-a, în numerar)
d) 421 = 4311
(contribuţia unităţii la asigurări sociale)
e) 6811 = 281
(înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale)
3. a) 456 = 1011
(subscrierea capitalului social)
b) % = 404
208
4426
(cumpărarea unui program informatic)
c) 461 = %
722
4427
(vânzarea unui mijloc de transport)
114
d) % = 5121
1682
1621
(plata dobânzii şi a ratei scadente la un credit bancar pe termen lung)
e) 5121 = 461
(încasare creanţe de la debitori diverşi)
4. a) 401 = 5121
(plată furnizori)
b) 542 = 5311
(acordare avans numerar)
c) 425 = 5311
(plată avans chenzinal, în numerar)
d) 641 = %
4312
4314
4372
444
425
(reţineri din salarii)
e) 5311 = 5121
(ridicare numerar de la bancă)
5. a) 129 = 457
(repartizarea profitului net pentru dividende)
b) 461 = 161
(emisiunea de obligaţiuni)
c) 6812 = 151
(constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli)
d) 4423 = 5121
(plată TVA)
e) 456 = 1011
(trecerea la capitalul subscris vărsat ca urmare a realizării aportului la
constituirea capitalului social)
6. a) 213 = 722
(obţinerea unei instalaţii tehnice cu forţe proprii)
b) % = 401
300
4426
(aprovizionarea cu materii prime de la furnizori)
c) % = 401
371
4426
(aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori)
d) 411 = %
115
701
4427
(vânzare produse finite)
e) 345 = 711
(obţinere produse finite)
7. a) 106 = 101
(încorporarea rezervelor în capitalul social)
b) 601 = 301
(consum de materii prime)
c) 441 = 5121
(plata impozitului pe profit)
d) 4118 = 411
(evidenţierea clienţilor incerţi)
e) 698 = 441
(înregistrarea impozitului pe profit)
8. a) 641 = 421
(înregistrarea salariilor datorate personalului)
b) 525 = 5311
(plata avansului chenzinal prin casă)
c) 421 = 5311
(plata chenzinei a II-a)
d) 421 = 426
(evidenţierea salariilor neridicate)
e) 426 = 5311
(plata salariilor neridicate)
9. a) 446 = 5121
(plata impozitului pe dividende)
b) 6811 = 281
(înregistrarea amortizării unui mijloc de transport)
c) 5311 = 411
(încasare creanţe clienţi în numerar)
d) 5121 = 462
(încasare debitori diverşi)
e) % = 401
624
4426
(înregistrare cheltuieli de transport)
116
10. a) % = 1011
212
5121
(înregistrarea aportului efectiv la constituirea capitalului social)
b) 1011 = 1012
(vărsarea capitalului)
c) % = 4426
4427
4424
(înregistrare TVA de recuperat)
d) % = 121
601
602
626
641
(inchidere conturi de cheltuieli)
e) 711 = 345
(scăderea din gestiune a produselor finite vândute)
11. Încasarea de la un client cu ordin de plată a contravalorii unei facturi de 1.190

RON va fi înregistrată cu formula :
a) 411 = 5311 1.190
b) 5121 = 411 1.190
c) 5121 = % 1.190
411 1.000
4427 190
d) 5311 = 411 1.000
5121 = 4427 190
e) 411 = 5121 1.190
12. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia primirii unui avans de la clienţi, în
valoare de 1.428 RON :
a) 5121 = % 1.428
419 1.200
4427 228
b) 5121 = 419 1.428
c) 419 = 5311 1.428
d) 419 = 5121 1.428
e) % = 419 1.428
5121 1.200
4426 228
117
13. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus, în valoare de
75 RON, în casieria unei unităţi cu capital privat :
a) 5311 = 4481 75 ron
b) 5311 = 758 75 ron
c) 5311 = 721 75 ron
d) 5311 = 701 75 ron
e) 5311 = 601 75 ron
14. Se predau cu titlu gratuit produse finite, în valoare de 150 RON. Care este
formula contabilă corectă pentru acest enunţ ?
a) 701 = 345 150 ron
b) 6582 = 345 150 ron
c) 607 = 345 150 ron
d) 348 = 345 150 ron
e) 711 = 345 150 ron
15. Ce semnifică următoarea formulă contabilă?

345 = 711
a) înregistrarea vânzării de produse finite ;
b) predarea cu titlu gratuit de produse finite ;
c) înregistrarea unui plus la inventarierea de produse finite ;
d) înregistrarea obţinerii de produse finite ;
e) înregistrarea scoaterii din evidenţă a produselor finite.
16. Ce semnifică următoarea formulă contabilă ?

% = 5121
1621
1682
a) încărcarea cheltuielilor cu dobânzile datorate ;
b) stingerea obligaţiei de plată prin rambursarea creditului şi plata dobânzilor ;
c) încasarea creditului obţinut ;
d) stingerea datoriei privind dobânda prin achitarea acesteia ;
e) nici un răspuns nu este corect.
17. Precizaţi care răspuns permite înregistrarea realizării aportului subscris la

capitalul social prin depunerea de construcţii :
a) 212 = 1012
1011 = 1012
b) 212 = 456
1011 = 1012
c) 212 = %
456
4427
1011 = 1012
118
d) 212 = 104
1011 = 1012
e) 212 = 404
1011 = 1012
18. Se solicită a se preciza suma ce reprezintă activele circulante, beneficiind de

următoarele date :
– materii prime 10 RON
– furnizori-debitori 20 RON
– clienţi 40 RON
– furnizori 25 RON
– cheltuieli înregistrate în avans 15 RON
– profit 16 RON
– clienţi-creditori 8 RON
– produse finite 26 RON
a) 36 ron ;
b) 49 ron ;
c) 76 ron ;
d) 111 ron ;
e) 96 ron.
19. Se solicită a se stabili rezultatul net în cazul existenţei următoarelor date :

– venituri din exploatare 40 RON
– cheltuieli din exploatare 10 RON
– venituri financiare 15 RON
– cheltuieli financiare 12 RON
– venituri extraordinare 5 RON
– impozit pe profit 11,44 RON
– impozit pe dividende 0,5 RON
a) 20,12 ron ;
b) 60 ron ;
c) 34 ron ;
d) 23,62 ron ;
e) 26,56 ron.
20. Precizaţi care este semnificaţia postului de bilanţ „Produse finite”:

a) produsele finite vândute clienţilor la preţ prestabilit ;
b) stocul de produse finite la valoarea netă contabilă ;
c) produsele finite fabricate la preţ prestabilit ;
d) stocul de produse finite la preţ de vânzare ;
e) produsele finite fabricate la cost efectiv.
21. Cum se înregistrează o subscriere de capital cu prime de emisiune ? Se

beneficiază de următoarele date :
– număr de acţiuni subscrise 3.000 bucăţi
– valoarea nominală a acţiunilor 1,5 RON/ acţiune
– valoarea de emisiune a acţiunilor 1,62 RON/acţiune
119
a) 456 = % 4.860
1011 4.500
1041 360
b) 456 = 1012 4.860
c) 456 = % 4.860
1012 4.500
1041 360
d) 461 = % 4.860
1011 4.500
1041 360
e) % = 1011 4.860
456 4.500
1041 360
22. Selectaţi afirmaţia incorectă cu privire la inteligibilitatea informaţiilor din

situaţiile financiare :
a) prezentarea situaţiilor presupune un nivel scăzut de înţelegere al
utilizatorilor;
b) prezentarea situaţiilor presupune un nivel rezonabil de cunoştinţe în
domeniu;
c) inteligibilitatea se referă la uşurinţa cu care utilizatorii înţeleg informaţia
contabilă ;
d) elementele contabile din situaţiile financiare trebuie să fie clarificate în
modul cel mai adecvat ;
e) pentru ca situaţiile financiare să fie inteligibile este important modul lor de
prezentare.
23. Reprezintă caracteristice calitative ale informaţiei contabile :

a) inteligibilitatea, relevanţa, comparabilitatea ;
b) relevanţa, prudenţa, oportunitatea ;
c) comparabilitatea, oportunitatea, raportul cost – beneficiu ;
d) comparabilitatea, prudenţa, operativitatea ;
e) fidelitatea, siguranţa, integralitatea.
24. La sfârşitul lunii, avem următoarele date :

ct. 601 ... RD ... 3469 RON
ct 607 ... RD ... 2531 RON
ct 711 ... RC ... 2000 RON
Cum se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli ?
a) 711 = 121 2.000 RON d) % = 121 8.000 RON
b) 121 = % 6.000 RON 601 3.469
601 3.469 607 2.531
607 2.531 711 2.000
c) 121 = 711 2.000 RON e) % = 121 6.000 RON
3.469
120
2.531
25. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia încasării, în numerar, a unei creanţe
în valută, având în vedere următoarele :
– valoarea creanţei 150 $
– cursul la data înregistrării creanţei 3,38 RON/$
– cursul la data încasării creanţei 3,32 RON/$
a) % = 401 507 d) 5314 = % 507
5314 498 411 498
664 9 765 9
b) % = 411 507 e) 5314 = % 507

5314 498 461 498
665 9 665 9
c) % = 404 507
5314 498
664 9
26. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă ?

% = 401 3.570 RON
601 3.000
4426 570
a) înregistrarea unui minus de mărfuri constatat la inventariere ;
b) cumpărarea de materii prime în cazul inventarului permanent ;
c) cumpărarea de materii prime în cazul inventarului intermitent ;
d) materii prime primite ca donaţie ;
e) plus de materii prime constatat la inventariere
27. Alegeţi varianta corectă de răspuns privind următoarea operaţie economico-

financiară :
401 = 5191
a) contractarea unui credit bancar pe termen scurt ;
b) achitarea datoriei faţă de furnizori prin contractarea unui credit bancar pe
termen scurt ;
c) achiziţionare mărfuri de la furnizori ;
d) dobânda aferentă unui credit bancar pe termen scurt ;
e) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt ;
28. Ce semnifică înregistrarea contabilă : 6814 = 397 ?

a) constituirea unui provizion pentru deprecierea mărfurilor ;
b) anularea unui provizion pentru deprecierea mărfurilor ;
c) mărfuri constatate lipsă la inventar ;
d) constituirea unui provizion pentru deprecierea materiilor prime ;
e) anularea unui provizion pentru deprecierea materiilor prime.
29. Care dintre formulele contabile de mai jos este în concordanţă cu următoarea
operaţie economico-financiară :
– se înregistrează demolarea unei clădiri complet amortizată :
a) 281 = 212 ;
121
b) 212 = 281 ;
c) 6811 = 281 ;
d) 281 = 6811 ;
e) 212 = 404.
30. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă ?

4423 = 5121
a) plată TVA la bugetul statului ;
b) încasare TVA ;
c) retragere numerar ;
d) plată impozit pe profit ;
e) înregistrare TVA de plată.
BIBLIOGRAFIE
1. Călin O., Ristea M., Văduva I., Neamţu H. - Bazele

contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000;
2. Capron M. – Contabilitatea în perspectivă – Editura
Humanitas, Bucureşti, 1994;
3. Caraiani C., Olimid L. - Bazele contabilităţii, Editura
ASE, Bucureşti, 2001;
4. Dumitrana M., Negruţiu M. - Iniţiere în contabilitate,
Editura MAXIM, Bucureşti, 1996;
5. Dumitrana M. Negruţiu M. – Contabilitatea firmei,
Editura MAXIM, Bucureşti, 1996;
6. Duţescu A. – Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea
Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002;
7. Feleagă N., Malciu L., Bunea S. – Bazele contabilităţii,
Editura Economică, Bucureşti, 2002;
8. Iov D.R., Gherghe Gh. - Bazele contabilităţii – sinteze şi
aplicaţii, Editura UPG, Ploieşti, 1999;
9. Iov D.R.- Bazele contabilităţii – curs, Editura UPG,
Ploieşti, 2002;
10. Mareş C. - Contabilitate financiară, Editura Independenţa,
Piteşti, 2001;
11. Munteanu V., Zuca M., Ţînţă A., Zuca S. – Bazele
contabilităţii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003;
12. Possler L., Lambru Gh. – Contabilitatea întreprinderilor,
Îndrumar practic, ediţia a VI-a, Editura Fundaţiei “Andrei Saguna”, Constanţa, 2003;
13. Ristea M., Dumitru C.G. - Bazele contabilităţii, Editura
ASE, Bucureşti, 2001;
122
14. Ristea M. – Contabilitatea financiară, Editura Mărgăritar,
Bucureşti, 2002;
15. Sălceanu A. – Bazele contabilităţîi, Editura Economică,
Bucureşti, 2004;
16. Voica V. - Contabilitatea financiară a agenţilor economici,
Editura EXPERTCONSULT, Bucureşti, 1996;
17. *** - Legea contabilităţii nr.82/1991 (publicată în
Monitorul Oficial nr.265/27.12.1991), modificată şi completată ulterior în Monitorul
Oficial nr.629/26.08.2002;
18. *** - Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale
(publicată în Monitorul Oficial nr.126-127 / 17.11.1990, modificată, completată şi
republicată în Monitorul Oficial nr.33/1998);
19. *** - Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/
29.01.2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a
IV-a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în M.Of. nr.
85/20.02.2001;
20. *** - Standardele Internaţionale de Contabilitate,
Editura Economică, Bucureşti, 2000.
ANEXA – PLANUL DE CONTURI
123
CLASA 1 - CONTURI DE Acordate clientilor imprumuturi si datorii asimilate
CAPITALURI 1513. Provizioane pentru dezafectare 169. Prime privind rambursarea
imobilizari corporale si alte actiuni obligatiunilor
10. CAPITAL SI REZERVE similare legate de acestea
101. Capital social 1514. Provizioane pentru CLASA 2 - CONTURI DE
1011. Capital subscris nevarsat restructurare IMOBILIZARI
1012. Capital subscris varsat 1518. Alte provizioane pentru riscuri
1015. Patrimoniul regiei si cheltuieli 20. IMOBILIZARI NECORPORALE
1016. Patrimoniul public 16. IMPRUMUTURI SI DATORII 201. Cheltuieli de constituire
104. Prime de capital ASIMILATE 203. Cheltuieli de dezvoltare
1041. Prime de emisiune 161. Imprumuturi din emisiuni de 205. Concesiuni, brevete, licente, marci
1042. Prime de fuziune obligatiuni comerciale si alte drepturi si valori
1043. Prime de aport 1614. Imprumuturi externe din similare
1044. Prime de conversie a emisiuni de obligatiuni garantate de 2051. Concesiuni, brevete, licente,
obligatiunilor in actiuni stat marci comerciale si alte drepturi si
105. Rezerve din reevaluare 1615. Imprumuturi externe din valori similare achizitionate
1051. Rezerve din reevaluare emisiuni de obligatiuni garantate de 2052. Brevete, licente si alte drepturi
aferente bilantului de deschidere al banci si valori similare obtinute cu resurse
primului an de aplicare a ajustarii la 1617. Imprumuturi interne din proprii
inflatie emisiuni de obligatiuni garantate de 207. Fond comercial
1058. Rezerve din reevaluari stat 2071. Fond comercial
dispuse prin acte normative 1618. Alte imprumuturi din emisiuni 2075. Fond comercial negativ
106. Rezerve de obligatiuni 208. Alte imobilizari necorporale
1061. Rezerve legale 162. Credite bancare pe termen lung 21. IMOBILIZARI CORPORALE
1062. Rezerve pentru actiuni 1621. Credite bancare pe termen 211. Terenuri si amenajari de terenuri
proprii lung 2111. Terenuri
1063. Rezerve statutare sau 1622. Credite bancare pe termen 2112. Amenajari de terenuri
contractuale lung nerambursate la scadenta 212. Constructii
1068. Alte rezerve 1623. Credite externe 213. Instalatii tehnice, mijloace de
107. Rezerve din conversie guvernamentale transport, animale si plantatii
11. REZULTATUL REPORTAT 1624. Credite bancare externe 2131. Echipamente tehnologice
117. Rezultatul reportat garantate de stat (masini, utilaje si instalatii de lucru)
1171. Rezultatul reportat 1625. Credite bancare externe 2132. Aparate si instalatii de
reprezentand profitul nerepartizat, garantate de banci masurare, control si reglare
respectiv pierderea nerecuperata 1626. Credite de la trezoreria statului 2133. Mijloace de transport
1172. Rezultatul reportat provenit 1627. Credite bancare interne 2134. Animale si plantatii
din adoptarea pentru prima data a garantate de stat 214. Mobilier, aparatura birotica,
IAS, mai putin IAS 29 166. Datorii ce privesc imobilizarile echipamente de protectie a valorilor
1173. Rezultatul reportat provenit financiare umane si materiale si alte active
din modificarile politicilor contabile 1661. Datorii catre societatile din corporale
1174. Rezultatul reportat provenit cadrul grupului 23. IMOBILIZARI IN CURS
din corectarea erorilor fundamentale 1662. Datorii catre societatile care 231. Imobilizari corporale in curs
1175. Rezultatul reportat detin interese de participare 2311. Amenajari de terenuri si
reprezentand surplusul realizat din 167. Alte imprumuturi si datorii constructii
rezerve din reevaluare asimilate 2312. Instalatii tehnice si masini
12. REZULTATUL 168. Dobanzi aferente imprumuturilor 2313. Alte imobilizari corporale
EXERCITIULUI si datoriilor asimilate 232. Avansuri acordate pentru
121. Profit si pierdere 1681. Dobanzi aferente imobilizari corporale
129. Repartizarea profitului imprumuturilor din emisiuni de 2321. Avansuri acordate pentru
13. SUBVENTII PENTRU obligatiuni terenuri si constructii
INVESTITII 1682. Dobanzi aferente creditelor 2322. Avansuri acordate pentru
131. Subventii pentru investitii bancare pe termen lung instalatii tehnice si masini
15. PROVIZIOANE PENTRU 1685. Dobanzi aferente datoriilor 2323. Avansuri acordate pentru alte
RISCURI SI CHELTUIELI catre societatile din cadrul grupului imobilizari corporale
151. Provizioane pentru riscuri si 1686. Dobanzi aferente datoriilor 233. Imobilizari necorporale in curs
cheltuieli catre societatile care detin interese de 234. Avansuri acordate pentru
1511. Provizioane pentru litigii participare imobilizari necorporale
1512. Provizioane pentru garantii 1687. Dobanzi aferente altor
124
2807. Amortizarea fondului comercial 2964. Provizioane pentru deprecierea
26. IMOBILIZARI FINANCIARE 2808. Amortizarea altor imobilizari altor titluri imobilizate
261. Titluri de participare detinute la necorporale 2965. Provizioane pentru deprecierea
filiale din cadrul grupului 281. Amortizari privind imobilizarile sumelor datorate de filiale 2966.
262. Titluri de participare detinute la corporale Provizioane pentru deprecierea
societati din afara grupului 2811. Amortizarea amenajarilor de imprumuturilor acordate pe termen
263. Imobilizari financiare sub forma terenuri lung
de interese de participare 2812. Amortizarea constructiilor 2967. Provizioane pentru deprecierea
2633. Titluri de participare 2813. Amortizarea instalatiilor, creantelor legate de interesele de
detinute in intreprinderi asociate din mijloacelor de transport, animalelor si participare
cadrul grupului plantatiilor 2968. Provizioane pentru deprecierea
2634. Titluri de participare 2814. Amortizarea altor imobilizari actiunilor proprii - active imobilizate
detinute in intreprinderi asociate din corporale 2969. Provizioane pentru deprecierea
afara grupului 29. PROVIZIOANE PENTRU altor creante imobilizate
2635. Titluri de participare DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
strategice in cadrul grupului 290. Provizioane pentru deprecierea CLASA 3 - CONTURI DE
2636. Titluri de participare imobilizarilor necorporale STOCURI SI PRODUCTIE IN
strategice in afara grupului 2903. Provizioane pentru cheltuielile CURS DE EXECUTIE
264. Titluri puse in echivalenta de dezvoltare
265. Alte titluri imobilizate 2905. Provizioane pentru concesiuni, 30. STOCURI DE MATERII SI
267. Creante imobilizate brevete, licente, marci comerciale si MATERIALE
2671. Sume datorate de filiale alte drepturi si valori similare 301. Materii prime
2672. Dobanda aferenta sumelor 2907. Provizioane pentru fondul 302. Materiale consumabile
datorate de filiale comercial 3021. Materiale auxiliare
2673. Imprumuturi acordate pe 2908. Provizioane pentru alte 3022. Combustibili
termen lung imobilizari necorporale 3023. Materiale pentru ambalat
2674. Dobanda aferenta 291. Provizioane pentru deprecierea 3024. Piese de schimb
imprumuturilor acordate pe termen imobilizarilor corporale 3025. Seminte si materiale de plantat
lung 2911. Provizioane pentru 3026. Furaje
2675. Creante legate de interesele deprecierea terenurilor si amenajarilor 3028. Alte materiale consumabile
de participare de terenuri 303. Materiale de natura obiectelor de
2676. Dobanda aferenta creantelor 2912. Provizioane pentru inventar
legate de interesele de participare deprecierea constructiilor 308. Diferente de pret la materii prime
2677. Actiuni proprii - active 2913. Provizioane pentru si materiale
imobilizate deprecierea instalatiilor, mijloacelor de 33. PRODUCTIA IN CURS DE
2678. Alte creante imobilizate transport, animalelor si plantatiilor EXECUTIE
2679. Dobanzi aferente altor 2914. Provizioane pentru 331. Produse in curs de executie
creante imobilizate deprecierea altor imobilizari corporale 332. Lucrari si servicii in curs de
269. Varsaminte de efectuat pentru 293. Provizioane pentru deprecierea executie
imobilizari financiare imobilizarilor in curs 34. PRODUSE
2691. Varsaminte de efectuat 2931. Provizioane pentru 341. Semifabricate
referitoare la titluri de participare deprecierea imobilizarilor corporale in 345. Produse finite
detinute la filiale din cadrul grupului curs 346. Produse reziduale
2692. Varsaminte de efectuat 2933. Provizioane pentru 348. Diferente de pret la produse
referitoare la interesele de participare deprecierea imobilizarilor necorporale 3481. Diferente de pret la
2698. Varsaminte de efectuat in curs semifabricate
pentru alte imobilizari financiare 296. Provizioane pentru deprecierea 3485. Diferente de pret la produse
28. AMORTIZARI PRIVIND imobilizarilor financiare finite
IMOBILIZARILE 2961. Provizioane pentru 3486. Diferente de pret la produse
280. Amortizari privind imobilizarile deprecierea titlurilor de participare reziduale
necorporale detinute la filiale din cadrul grupului 35. STOCURI AFLATE LA TERTI
2801. Amortizarea cheltuielilor de 2962. Provizioane pentru 351. Materii si materiale aflate la terti
constituire deprecierea titlurilor de participare 354. Produse aflate la terti
2803. Amortizarea cheltuielilor de detinute la societati din afara grupului 3541. Semifabricate aflate la terti
dezvoltare 2963. Provizioane pentru 3545. Produse finite aflate la terti
2805. Amortizarea concesiunilor, deprecierea imobilizarilor financiare 3546. Produse reziduale aflate la terti
brevetelor, licentelor, marcilor sub forma de interese de participare
comerciale si altor drepturi si valori
similare
125
356. Animale aflate la terti 397. Provizioane pentru deprecierea 437. Ajutor de somaj
357. Marfuri aflate la terti marfurilor 4371. Contributia unitatii la fondul de
358. Ambalaje aflate la terti 398. Provizioane pentru deprecierea somaj
36. ANIMALE ambalajelor 4372. Contributia personalului la
361. Animale si pasari fondul de somaj
368. Diferente de pret la animale si CLASA 4 - CONTURI DE TERTI 438. Alte datorii si creante sociale
pasari 4381. Alte datorii sociale
37. MARFURI 40. FURNIZORI SI CONTURI 4382. Alte creante sociale
371. Marfuri ASIMILATE 44. BUGETUL STATULUI,
378. Diferente de pret la marfuri 401. Furnizori FONDURI SPECIALE SI CONTURI
38. AMBALAJE 403. Efecte de platit ASIMILATE
381. Ambalaje 404. Furnizori de imobilizari 441. Impozitul pe profit
388. Diferente de pret la ambalaje 405. Efecte de platit pentru imobilizari 4411. Impozitul pe profit curent
39. PROVIZIOANE PENTRU 408. Furnizori - facturi nesosite 4412. Impozitul pe profit amanat
DEPRECIEREA STOCURI LOR 409. Furnizori - debitori 442. Taxa pe valoarea adaugata
SI PRODUCTIEI IN CURS DE 4091. Furnizori-debitori pentru 4423. TVA de plata
EXECUTIE cumparari de bunuri de natura 4424. TVA de recuperat
391. Provizioane pentru deprecierea stocurilor 4426. TVA deductibila
materiilor prime 4092. Furnizori-debitori pentru 4427. TVA colectata
392. Provizioane pentru deprecierea prestari de servicii si executari de 4428. TVA neexigibila
materialelor lucrari 444. Impozitul pe salarii
3921. Provizioane pentru 41. CLIENTI SI CONTURI 445. Subventii
deprecierea materialelor consumabile ASIMILATE 446. Alte impozite, taxe si varsaminte
3922. Provizioane pentru 411. Clienti asimilate
deprecierea materialelor de natura 4111. Clienti 447. Fonduri speciale - taxe si
obiectelor de inventar 4118. Clienti incerti sau in litigiu varsaminte asimilate
393. Provizioane pentru deprecierea 413. Efecte de primit de la clienti 448. Alte datorii si creante cu bugetul
productiei in curs de executie 418. Clienti - facturi de intocmit statului
394. Provizioane pentru deprecierea 419. Clienti - creditori 4481. Alte datorii fata de bugetul
produselor 42. PERSONAL SI CONTURI statului
3941. Provizioane pentru ASIMILATE 4482. Alte creante privind bugetul
deprecierea semifabricatelor 421. Personal - salarii datorate statului
3945. Provizioane pentru 423. Personal - ajutoare materiale 45. GRUP SI ASOCIATI
deprecierea produselor finite datorate 451. Decontari in cadrul grupului
3946. Provizioane pentru 424. Participarea personalului la profit 4511. Decontari in cadrul grupului
deprecierea produselor reziduale 425. Avansuri acordate personalului 4518. Dobanzi aferente decontarilor
395. Provizioane pentru deprecierea 426. Drepturi de personal neridicate in cadrul grupului
stocurilor aflate la terti 427. Retineri din salarii datorate 452. Decontari privind interesele de
3951. Provizioane pentru tertilor participare
deprecierea materiilor si materialelor 428. Alte datorii si creante in legatura 4521. Decontari privind interesele de
aflate la terti cu personalul participare
3952. Provizioane pentru 4281. Alte datorii in legatura cu 4528. Dobanzi aferente decontarilor
deprecierea semifabricatelor aflate la personalul privind interesele de participare
terti 4282. Alte creante in legatura cu 455. Sume datorate asociatilor
3953. Provizioane pentru personalul 4551. Asociati - conturi curente
deprecierea produselor finite aflate la 43. ASIGURARI SOCIALE, 4558. Asociati - dobanzi la conturi
terti PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI curente
3954. Provizioane pentru ASIMILATE 456. Decontari cu asociatii privind
deprecierea produselor reziduale 431. Asigurari sociale capitalul
aflate la terti 4311. Contributia unitatii la 457. Dividende de plata
3956. Provizioane pentru asigurarile sociale 458. Decontari din operatii in
deprecierea animalelor aflate la terti 4312. Contributia personalului participatie
3957. Provizioane pentru pentru pensia suplimentara 4581. Decontari din operatii in
deprecierea marfurilor aflate la terti 4313. Contributia angajatorului participatie - pasiv
3958. Provizioane pentru pentru asigurarile sociale de sanatate 4582. Decontari din operatii in
deprecierea ambalajelor aflate la terti 4314. Contributia angajatilor pentru participatie - activ
396. Provizioane pentru deprecierea asigurarile sociale de sanatate 46. DEBITORI SI CREDITORI
animalelor DIVERSI
126
461. Debitori diversi scurt la societati din cadrul grupului obligatiunilor emise si rascumparate
462. Creditori diversi 5098. Varsaminte de efectuat pentru 596. Provizioane pentru deprecierea
47. CONTURI DE alte investitii financiare pe termen scurt obligatiunilor
REGULARIZARE SI ASIMILATE 51. CONTURI LA BANCI 598. Provizioane pentru deprecierea
471. Cheltuieli inregistrate in avans 511. Valori de incasat altor investitii financiare si creante
472. Venituri inregistrate in avans 5112. Cecuri de incasat asimilate
473. Decontari din operatii in curs de 5113. Efecte de incasat
clarificare 5114. Efecte remise spre scontare CLASA 6 - CONTURI DE
48. DECONTARI IN CADRUL 512. Conturi curente la banci CHELTUIELI
UNITATII 5121. Conturi la banci in le
481. Decontari intre unitate si 5124. Conturi la banci in valuta 60. CHELTUIELI PRIVIND
subunitati 5125. Sume in curs de decontare STOCURILE
482. Decontari intre subunitati 518. Dobanzi 601. Cheltuieli cu materiile prime
49. PROVIZIOANE PENTRU 5186. Dobanzi de platit 602. Cheltuieli cu materialele
DEPRECIEREA CREANTELOR 5187. Dobanzi de incasat consumabile
491. Provizioane pentru deprecierea 519. Credite bancare pe termen scurt 6021. Cheltuieli cu materialele
creantelor - clienti 5191. Credite bancare pe termen auxiliare
495. Provizioane pentru deprecierea scurt 6022. Cheltuieli privind
creantelor - decontari in cadrul 5192. Credite bancare pe termen combustibilul
grupului si cu asociatii scurt nerambursate la scadenta 6023. Cheltuieli privind materialele
4951. Provizioane pentru 5193. Credite externe pentru ambalat
deprecierea creantelor asupra guvernamentale 6024. Cheltuieli privind piesele de
societatilor din cadrul grupului 5194. Credite externe garantate de schimb
4952. Provizioane pentru stat 6025. Cheltuieli privind semintele si
deprecierea creantelor referitoare la 5195. Credite externe garantate de materialele de plantat
interesele de participare banci 6026. Cheltuieli privind furajele
4953. Provizioane pentru 5196. Credite de la trezoreria statului 6028. Cheltuieli privind alte
deprecierea creantelor asupra 5197. Credite interne garantate de materiale consumabile
asociatilor stat 603. Cheltuieli privind materialele de
496. Provizioane pentru deprecierea 5198. Dobanzi aferente creditelor natura obiectelor de inventar
creantelor - debitori diversi bancare pe termen scurt 604. Cheltuieli privind materialele
53. CASA nestocate
CLASA 5 - CONTURI DE 531. Casa 605. Cheltuieli privind energia si apa
TREZORERIE 5311. Casa in lei 606. Cheltuieli privind animalele si
5314. Casa in valuta pasarile
50. INVESTITII FINANCIARE PE 532. Alte valori 607. Cheltuieli privind marfurile
TERMEN SCURT 5321. Timbre fiscale si postale 608. Cheltuieli privind ambalajele
501. Investitii financiare pe termen 5322. Bilete de tratament si odihna 61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI
scurt la societati din cadrul grupului 5323. Tichete si bilete de calatorie SERVICIILE EXECUTATE DE
502. Actiuni proprii 5328. Alte valori TERTI
503. Actiuni 54. ACREDITIVE 611. Cheltuieli cu intretinerea si
5031. Actiuni cotate 541. Acreditive reparatiile
5032. Actiuni necotate 5411. Acreditive in lei 612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile
505. Obligatiuni emise si 5412. Acreditive in valuta de gestiune si chiriile
rascumparate 542. Avansuri de trezorerie 613. Cheltuieli cu primele de asigurare
506. Obligatiuni 58. VIRAMENTE INTERNE 614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
5061. Obligatiuni cotate 581. Viramente interne 62. CHELTUIELI CU ALTE
5062. Obligatiuni necotate 59. PROVIZIOANE PENTRU SERVICII EXECUTATE DE TERTI
508. Alte investitii financiare pe DEPRECIEREA CONTURILOR DE 621. Cheltuieli cu colaboratorii
termen scurt si creante asimilate TREZORERIE 622. Cheltuieli privind comisioanele si
5081. Alte titluri de plasament 591. Provizioane pentru deprecierea onorariile
5088. Dobanzi la obligatiuni si investitiilor financiare la societati din 623. Cheltuieli de protocol, reclama si
titluri de plasament cadrul grupului publicitate
509. Varsaminte de efectuat pentru 592. Provizioane pentru deprecierea 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri
investitii financiare pe termen scurt actiunilor proprii si personal
5091. Varsaminte de efectuat 593. Provizioane pentru deprecierea 625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si
pentru investitii financiare pe termen actiunilor transferari
595. Provizioane pentru deprecierea
127
626. Cheltuieli postale si taxe de AJUSTAREA LA INFLATIE imobilizari necorporale
telecomunicatii 681. Cheltuieli de exploatare privind 722. Venituri din productia de
627. Cheltuieli cu serviciile bancare amortizarile si provizioanele imobilizari corporale
si asimilate 6811. Cheltuieli de exploatare 74. VENITURI DIN SUBVENTII DE
628. Alte cheltuieli cu serviciile privind amortizarea imobilizarilor EXPLOATARE
executate de terti 6812. Cheltuieli de exploatare 741. Venituri din subventii de
63. CHELTUIELI CU ALTE privind provizioanele pentru riscuri si exploatare
IMPOZITE, TAXE SI cheltuieli 7411. Venituri din subventii de
VARSAMINTE ASIMILATE 6813. Cheltuieli de exploatare exploatare aferente cifrei de afaceri
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe privind provizioanele pentru 7412. Venituri din subventii de
si varsaminte asimilate deprecierea imobilizarilor exploatare pentru materii prime si
64. CHELTUIELI CU 6814. Cheltuieli de exploatare privind materiale consumabile
PERSONALUL provizioanele pentru deprecierea 7413. Venituri din subventii de
641. Cheltuieli cu salariile activelor circulante exploatare pentru alte cheltuieli din
personalului 686. Cheltuieli financiare privind afara
645. Cheltuieli privind asigurarile si amortizarile si provizioanele 7414. Venituri din subventii de
protectia sociala 6863. Cheltuieli financiare privind exploatare pentru plata personalului
6451. Contributia unitatii la provizioanele pentru deprecierea 7415. Venituri din subventii de
asigurarile sociale imobilizarilor financiare exploatare pentru asigurari si protectia
6452. Contributia unitatii pentru 6864. Cheltuieli financiare privind sociala
ajutorul de somaj provizioanele pentru deprecierea 7416. Venituri din subventii de
6453. Contributia angajatorului activelor circulante exploatare pentru alte cheltuieli de
pentru asigurarile sociale de sanatate 6868. Cheltuieli financiare privind exploatare
6458. Alte cheltuieli privind amortizarea primelor de rambursare a 7417. Venituri din subventii de
asigurarile si protectia sociala obligatiunilor exploatare aferente altor venituri
65. ALTE CHELTUIELI DE 688. Cheltuieli din ajustarea la inflatie 7418. Venituri din subventii de
EXPLOATARE 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL exploatare pentru dobanda datorata
654. Pierderi din creante si debitori PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 75. ALTE VENITURI DIN
diversi 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit EXPLOATARE
658. Alte cheltuieli de exploatare 6911. Cheltuieli cu impozitul pe 754. Venituri din creante reactivate si
6581. Despagubiri, amenzi si profit curent debitori diversi
penalitati 6912. Cheltuieli cu impozitul pe 758. Alte venituri din exploatare
6582. Donatii si subventii acordate profit amanat 7581. Venituri din despagubiri,
6583. Cheltuieli privind activele 698. Alte cheltuieli cu impozitele care amenzi si penalitati
cedate si alte operatii de capital nu apar in elementele de mai sus 7582. Venituri din donatii si
6588. Alte cheltuieli de exploatare subventii primite
66. CHELTUIELI FINANCIARE CLASA 7 - CONTURI DE 7583. Venituri din vanzarea activelor
663. Pierderi din creante legate de VENITURI si alte operatii de capital
participatii 7584. Venituri din subventii pentru
664. Cheltuieli privind investitiile 70. CIFRA DE AFACERI investitii
financiare cedate 701. Venituri din vanzarea produselor 7588. Alte venituri din exploatare
6641. Cheltuieli privind finite 76. VENITURI FINANCIARE
imobilizarile financiare cedate 702. Venituri din vanzarea 761. Venituri din imobilizari financiare
6642. Pierderi privind investitiile semifabricatelor 7611. Venituri din titluri de
financiare pe termen scurt cedate 703. Venituri din vanzarea produselor participare detinute la filiale din cadrul
665. Cheltuieli din diferente de curs reziduale grupului
valutar 704. Venituri din lucrari executate si 7612. Venituri din titluri de
666. Cheltuieli privind dobanzile servicii prestate participare detinute la societati din
667. Cheltuieli privind sconturile 705. Venituri din studii si cercetari afara grupului
acordate 706. Venituri din redevente, locatii de 7613. Venituri din titluri de
668. Alte cheltuieli financiare gestiune si chirii participare detinute in intreprinderi
67. CHELTUIELI 707. Venituri din vanzarea marfurilor asociate din cadrul grupului
EXTRAORDINARE 708. Venituri din activitati diverse 7614. Venituri din titluri de
671. Cheltuieli privind calamitatile si 71. VARIATIA STOCURILOR participare detinute in intreprinderi
alte evenimente extraordinare 711. Variatia stocurilor asociate din afara grupului
68. CHELTUIELI CU 72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE 7615. Venituri din titluri de
AMORTIZARILE, IMOBILIZARI participare strategice in cadrul grupului
PROVIZIOANELE SI 721. Venituri din productia de 7616. Venituri din titluri de
128
participare strategice in afara CLASA 8 - CONTURI SPECIALE CLASA 9 - CONTURI DE
grupului GESTIUNE
7617. Venituri din alte imobilizari 80. CONTURI IN AFARA
financiare BILANTULUI 90. DECONTARI INTERNE
762. Venituri din investitii financiare 801. Angajamente acordate 901. Decontari interne privind
pe termen scurt 763. Venituri din 8011. Giruri si garantii acordate cheltuielile
creante imobilizate 8018. Alte angajamente acordate 902. Decontari interne privind
764. Venituri din investitii financiare 802. Angajamente primite productia obtinuta
cedate 8021. Giruri si garantii primite 903. Decontari interne privind
7641. Venituri din imobilizari 8028. Alte angajamente primite diferentele de pret
financiare cedate 803. Alte conturi in afara bilantului 92. CONTURI DE CALCULATIE
7642. Castiguri din investitii 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 921. Cheltuielile activitatii de baza
financiare pe termen scurt cedate 8032. Valori materiale primite spre 922. Cheltuielile activitatilor
765. Venituri din diferente de curs prelucrare sau reparare auxiliare
valutar 8033. Valori materiale primite in 923. Cheltuieli indirecte de productie
766. Venituri din dobanzi pastrare sau custodie 924. Cheltuieli generale de
767. Venituri din sconturi obtinute 8034. Debitori scosi din activ, administratie
768. Alte venituri financiare urmariti in continuare 925. Cheltuieli de desfacere
77. VENITURI EXTRAORDINARE 8035. Debitori din amenzi si 93. COSTUL PRODUCTIEI
771. Venituri din subventii pentru penalitati pretinse 931. Costul productiei obtinute
evenimente extraordinare si altele 8036. Redevente, locatii de gestiune, 933. Costul productiei in curs de
similare chirii si alte datorii asimilate executie
78. VENITURI DIN 8037. Efecte scontate neajunse la
PROVIZIOANE SI AJUSTAREA scadenta
LA INFLATIE 8038. Alte valori in afara bilantului
781. Venituri din provizioane privind 89. BILANT
activitatea de exploatare 891. Bilant de deschidere
7812. Venituri din provizioane 892. Bilant de inchidere
pentru riscuri si cheltuieli
7813. Venituri din provizioane
pentru deprecierea imobilizarilor
pentru deprecierea activelor
circulante
7815. Venituri din fondul
comercial negativ
786. Venituri financiare din
provizioane
pentru deprecierea imobilizarilor
financiare
pentru deprecierea activelor
circulante
788. Venituri din ajustarea la inflatie
79. VENITURI DIN IMPOZITUL
PE PROFIT AMANAT
791. Venituri din impozitul pe profit
amanat
129

Bun - Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bun - Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE

Lect.univ.dr. Daniela Rodica Iov

Lect.univ.drd. Boni Mihaela Străoanu

Asist.univ. drd. Maria Tatu

CAPITOLUL 1 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE – PRODUS FINAL AL CONTABILITĂŢII

1.1. Structurile bilanţului............................................................................................................8

1.2. Structurile contului de profit şi pierdere.........................................................................20

1.3. Fluxurile de trezorerie.......................................................................................................27

1.4. Tipuri de modificări ale patrimoniului..............................................................................32

CAPITOLUL 2 EVALUAREA ÎN CONTABILITATE................................................................39

2.1. Categorii de valoare..........................................................................................................40

2.2. Reguli privind evaluarea în contabilitate.........................................................................42

2.3. Momentele evaluării..........................................................................................................46

CAPITOLUL 3 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE.............................................................50

3.1. Conţinutul şi formele contului..........................................................................................50

3.2. Reguli de funcţionare........................................................................................................58

3.3. Analiza şi formula contabilă.............................................................................................61

3.4. Planul de conturi; caracterizarea principalelor conturi..................................................66

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CURENTE.........................................73

4.2. Producţie şi vânzare..........................................................................................................77

4.3. Evidenţa decontărilor cu partenerii comerciali...............................................................79

4.4. Decontări cu personalul, obligaţii sociale.......................................................................83

4.5. Operaţii de trezorerie........................................................................................................86

4.6. Contabilitatea amortizării..................................................................................................89

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE FINANŢARE-INVESTIRE............91

5.1. Operaţiuni privind capitalurile proprii.............................................................................91

5.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung.........................................................................97

5.3. Intrarea de imobilizări.......................................................................................................99

5.4. Ieşiri de imobilizări..........................................................................................................101

CAPITOLUL 6 ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL............................................................104

6.1. Operaţii de regularizare a taxei pe valoarea adăugată.................................................104

6.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi determinarea impozitului pe profit.106

6.3. Balanţa de verificare.......................................................................................................110

ANEXA – PLANUL DE CONTURI...........................................................................................123

Situaţiile financiare sunt raportări anuale privind starea şi mişcarea

SEMNIFICAŢIA ACTIVULUI SEMNIFICAŢIA PASIVULUI

Conţinutul activului şi al pasivului exprimă DUBLA REPREZENTARE a

Activele reprezintă resurse controlate de întreprindere ca rezultat al unor

cheltuieli +/- rezultate = venituri

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă prin comparaţie incasările şi plăţile

1.1. Structurile bilanţului

Pornind de la categoria de bunuri, activul cuprinde:

Un activ trebuie clasificat ca activ curent5 atunci când:

Săgeţile reprezentate arată sensul transformării diferitelor categorii de active

Elementele pasivului sunt separate în datorii şi capitaluri proprii.

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

III. Bifaţi răspunsul corect:

IV. Rezolvaţi următoarele probleme:

Datorii pe termen lung

Active circulante Capital propriu

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

2. Pe baza rezultatelor problemei precedente, calculaţi fondul

1.2. Structurile contului de profit şi pierdere

Într-o primă variantă, formularul este destinat prezentării comparative a

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

Situaţia poate conţine aceleaşi elemente, dar dispuse în formă-listă.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE cuprinde

Cheltuielile şi veniturile din exploatare sunt cele ocazionate sau generate de

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

II. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? (corectaţi-le pe cele

III. Bifaţi răspunsul corect:

IV. Rezolvaţi următoarele probleme: