PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: a V-a
Profesor: Tiron Adriana
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Legenda – actualizare (Legenda muntilor)
Tipul lecţiei: predare
Competențe specifice:
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau
informativ accesibil
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative
sau literare
Obiective operaționale:
 să definească noțiunea de ”legendă”;
 să aplice cunoștințele asimilate în context adecvate;
 să analizeze un context pentru identificarea caracteristicilor unei legend;
 să creeze proprii legende;
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, brainstormingul,
Mijloace de învățământ: rebus, fişe de lucru, planşe , bileţeleForme de organizare: individual, frontal
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluare formativă, aprecieri verbale
Timp: 45 minute
 Etapele Conţinuturile învăţării Activitatea elevilor Strategii Evaluare,
lecţiei didactice forme de
organizare
Elevii îşi pregătesc
Evocarea Asigur condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lucrurile necesare Conversaţia
lecţiei. Pregătesc materialul didactic. pentru ora de limba şi
literatură română.
Elevii ascultă.

Se verifică tema frontal din punct de vedere cantitativ

si calitativ. Elevii prezintă tema.

Se va realiza prin rezolvarea unui rebus: individual

1. Respectul faţă de o persoană. Câţiva elevi ies la tablă

2. Urmează după recapitulare. şi rezolvă rebusul.

3. Masculin, feminin sau neutru…

4. Un rând dintr-o poezie.

5. Numărul care denumeşte un singur obiect.

6. Parte de vorbire care arată o insuşire.

7. Ideile principale formează ……….simplu de idei

P O L I T E Ţ E
Explicaţia
 E V A L U A R E

G E N

Conversaţia
V E R S

S I N G U L A R

A D J E C T I V

P L A N U L

-Astăzi o să discutăm despre LEGENDĂ şi o să citim

împreună LEGENDA MUNŢILOR..

4. Dirijarea -Vă rog să deschideţi manualul la pag.81. Aici avem Elevii citesc în gând Explicaţia
învăţării textul Legenda munţilor, pe care vă rog să îl citiţi în legenda
gând. Individual
După citirea în gând urmează citirea în lanţ. Fiecare Elevii citesc legenda în Frontal
elev citeşte câte o propoziţie. lanţ conversaţia
Elevii răspund la
Discuţii pe text: întrebări
-Ce avem noi în faţă? -un text
-Ce prezintă acest text? -felul in care a apărut
Pământul
-Cine susţine Pământul? - patru peşti
-Care sunt numele personajelor? -Începătorul,
 Ascultătorul,
Arătătorul, Somnorosul
-Cum este descris pământul în textul acesta? -drept, ca un şeş,
plutind pe apă Frontal
- Cum arată pământul cu adevărat? - rotund, cu
munţi,dealuri si câmpii,
mări şi oceane
- De ce credeţi că în popor s-au creat mai multe -pentru a explica
ipoteze, presupuneri despre crearea lumii? apariţia Pământului
Individual
- Mereu omul a incercat să-şi explice apariţia Elevii ascultă.
fenomenelor din lumea înconjurătoare. Când ştiinţa nu
i-a oferit suficiente date, omul din popor, în credinţa
sa, a inventat basme, povestiri în care realul se îmbină
cu fantaticul, cu fabulosul. Aceste povestiri poartă
numele de LEGENDĂ.
În continuare se notează titlul lecţiei şi definiţia la
tablă şi în caiete:
25.01.2018
Legenda
Legenda este un text narativ, în versuri sau proză,
în care se folosesc elemente reale, dar şi imaginare Elevii notează în caiete.
pentru a explica apariţia unor fiinţe, lucruri, locuri
sau faptele unor eroi.
Realizarea În continuare elevii vor rezolva câteva exerciţii.
sensului Cerinţele sunt notate pe şabloane, care vor fi lipite în
caietul de clasă: Elevii rezolvă
exerciţiile

-
1. Începătorul –
Completeză enunţul cu trei adjective: Legenda
munţilor este un text literar interesant,
… captivant, misterios
………………………..………………. .
şi original
2. Ascultătorul -
Ascultă cu atenţie întrebările date de doamna
învăţătoare pentru a formula în scris ideile
secundare ale celui de al treilea fragment:
- Somnorosul şi
a>Cine s-a certat?
Arătătorul
- Rămaşi singuri
b>Ce au făcut Începătorul şi Ascultătorul?
cu Pământul în
spinare au
obosit
 c>De ce s-a clătinat Pământul? - Pentru că peştii
au început să se
zvârcolească
d>Care a fost urmarea mişcării Pământului? - S-au format văi,
munţi şi dealuri.
3. Arătătorul-
Arată cuvintele cu înţeles opus pentru:
Lumină - …întuneric
Dedesubtul- …deasupra
Lesne- …greu
Miazăzi- …miazănoapte
Reflecția Buimac- …treaz
Uriaşi- …pitici

4. Somnorosul-
Alcătuieşte două enunţuri în care să evidenţiezi Anei îi este somn.
sensurile cuvântului somn. Tata a pescuit un somn.

Extinderea Ca şi temă pentru acasă o să încercaţi să aflaţi şi să Elevii îşi notează tema. explicaţia
scrieţi în caietul de temă o legendă a satului în care
trăim.

Se facă aprecieri şi recomandări asupra modului de Elevii îşi pun

desfăşurare a lecţiei. rechizitele în ghiozdan
şi ies în pauză.

Dumnezeu a fă cut pă mâ ntul din început nu rotund ca un mă r, cum spun învă ţă torii, ci drept, întocmai ca un
şes foarte întins, fă ră dealuri şi fă ră vă i. Dedesubtul lui e numai apă şi el pluteşte pe apă ca o scâ ndură pe un
lac, dar că el fiind mai greu ca apa, lesne s-ar cufunda, dacă n-ar sta pe doi peşti foarte mari care-l ţin veşnic
în spinare.
Unul dintre aceşti peşti uriaşi, şi anume cel dinspre ră să rit, se numea „începă tor", pentru că el începe toate
celea ce au să le facă ceilalţi pă rtaşi ai să i. Al doilea, adică cel ce a fost pus să steie spre apus se numeşte
„Ascultă tor", pentru că el primeşte sfaturile „începă torului". Al treilea, adică cel ce a fost pus să steie spre
amiază , se numeşte ,Ară tă tor", pentru că el conduce soarele şi-i arată calea încotro are să meargă . Iar al
patrulea, şi cel din urmă , se numeşte „Somnoros", pentru că toată ziua doarme dus, iară noaptea, trezindu-se,
conduce luna şi stelele.
Într-o zi Somnorosul se trezi buimac și începu să gâ lcevească cu fratele să u Ară tă torul. Începă torul și
Ascultă torul ră mași singuri cu Pă mâ ntul în spinare, au oboist și au început să se zvâ rcolească tare. Atunci,
Pă mâ ntul clă tinâ ndu-se și cutremurâ ndu-se cumplit, pe unele locuri a cră pat, formâ nd vă ile, iar prin alte
locuri valurile apelor s-au ridicat în sus, formâ ndu-se munţii şi dealurile. Tot atunci s-au deschis izvoarele,
care hră nesc cu apă râ urile ce curg prin vă i.
De atunci, pă mâ ntul nu mai e întins ca un șes. Munții semeți ca niște uriași stră juiesc deasupra a toate câ te
sunt, iar vă ile adînci bră zdează fața vă lurită a Pă mâ ntului. Din câ nd în câ nd, Pă mâ ntul se mai cutremură .
Pricina nu e alta decâ t mișcarea peștilor ce-l țin în spinare.Dovada cea mai bună ce o are poporul că
pă mâ ntul stă pe apă , e că , cu câ t se sapă mai jos în pă mâ nt, cu atâ ta se dă de mai multă apă . Pă mâ ntul are
margini de jur împrejur, şi de la marginea lui încolo e numai apă . Tot pe apa de la marginea pă mâ ntului stă
bolta cerului.